NORME DE CALCUL din 27 noiembrie 1997

al cantității admisibile de marfă din magazia situată cel mai în prova

1. Introducere

Încărcătura din magazia de marfă situată cel mai în prova nu trebuie să depășească cantitatea admisibilă de marfă din magazie în situația de inundare a sa, calculată conform secțiunii 4, utilizând sarcinile redate în secțiunea 2 și capacitatea la forfecare a dublului fund definită la secțiunea 3.

În niciun caz cantitatea admisibilă de marfă din magazie în situația de inundare nu trebuie să fie mai mare decât cantitatea de marfă din proiect în situația navei intacte.

2. Model de încărcare

2.1. Generalități

Sarcinile, considerate că acționează pe dublul fund al magaziei de marfă situate cel mai în prova, sunt acelea date de presiunea externă a apei de mare, precum și de rezultanta dintre sarcinile datorate mărfii și acelea datorate inundării magaziei de marfă situate cel mai în prova.

Combinațiile cele mai nefavorabile ale sarcinilor datorate mărfii și inundării trebuie să fie utilizate în funcție de situațiile de încărcare prevăzute în manualul de încărcare:

- situații de încărcare omogenă;

- situații de încărcare neomogenă;

- situații de încărcare în baloturi (de exemplu: produse din oțel laminat).

Pentru fiecare situație de încărcare, densitatea maximă a mărfii transportate în vrac trebuie luată în considerare la calcularea limitei admisibile pentru magazie.

2.2. Înălțimea de inundare deasupra dublului fund

Înălțimea de inundare h(f) (vezi fig. 1) este distanța, în m, măsurată pe verticală, cu nava pe carenă dreaptă, de la dublul fund la un nivel situat la o distanță d(f), în m, față de planul de bază, egală cu:

D, în general; sau

0,95 ● D pentru nave mai mici de 50.000 tdw cu bord liber de tip B,

D fiind distanța, în m, măsurată pe bordaj de la planul de bază la puntea de bord liber la mijlocul navei (vezi fig. 1).

3. Capacitatea la forfecare a structurii dublului fund în zona magaziei de marfă situate cel mai în prova

Capacitatea la forfecare C a structurii dublului fund în zona magaziei de marfă situate cel mai în prova este definită ca fiind suma rezistenței la forfecare în fiecare capăt al următoarelor elemente:

- toate varangele îmbinate cu ambele tancuri de gurnă, mai puțin jumătate din rezistența celor două varange adiacente la fiecare cheson sau perete transversal, dacă nu există cheson (vezi fig. 2); și

- toți suporții dublului fund îmbinați cu ambele chesoane sau la pereții transversali, dacă nu există chesoane.

Rezistența suporților sau varangelor care nu ajung să se îmbine cu chesonul ce limitează magazia sau cu suportul tancului de gurnă trebuie evaluată numai pentru secțiunea dintr-un singur capăt.

De notat că varangele și suporții care trebuie să fie luați în considerare sunt cei din interiorul limitelor magaziei formate de tancurile de gurnă și de chesoane (sau pereții transversali, dacă nu există chesoane). Suporții laterali ai tancurilor de gurnă și varangele care se află direct sub zona de îmbinare a chesoanelor pereților (sau sub pereții transversali, dacă nu există chesoane) la dublul fund nu sunt luați în considerare.

Când geometria și/sau configurația structurală a dublului fund sunt/este în așa fel încât ipotezele de mai sus sunt neadecvate, atunci, la aprecierea Administrației sau a unui organism recunoscut de Administrație conform prevederilor regulii XI/1 din Convenția SOLAS (denumită în continuare Administrație), capacitatea la forfecare C a dublului fund trebuie calculată conform criteriilor definite de Administrație.

La calculul rezistenței la forfecare trebuie să se utilizeze grosimea netă a varangelor și suporților. Grosimea netă t(net), în mm, este dată de:

t(net) = t - t(c)

unde:

t = grosimea reală, în mm, a varangelor și suporților

t(c) = reducerea de coroziune, egală cu 2 mm în general; o valoare inferioară a t(c) poate fi adoptată cu condiția să fie luate măsuri considerate satisfăcătoare de către Administrație, pentru justificarea unei astfel de ipoteze de calcul.

3.1. Rezistența la forfecare a varangelor

Rezistența la forfecare S(f1), în kN, a varangelor din planșeul dublului fund, în dreptul îmbinării lor la tancurile de gurnă, și rezistența la forfecare a varangelor S(f2), în kN, în dreptul decupărilor situate în celula de rețea cea mai depărtată de mijlocul magaziei (și anume acea celulă care este situată cel mai aproape de tancul de gurnă), sunt date de următoarele expresii:

unde:

A(f) = aria secțiunii varangelor, în mmp, din planșeul dublului fund în dreptul îmbinării lor la tancurile de gurnă

A(f,h) = aria netă, în mmp, a secțiunii varangelor din planșeul dublului fund în dreptul decupărilor situate în celula de rețea cea mai depărtată de mijlocul magaziei (și anume acea celulă care este situată cel mai aproape de tancul de gurnă)

tau(a) = tensiunea de forfecare admisibilă, în N/mmp; trebuie luată egală cu sigma(f)/radical din 3

sigma(F) = limita de curgere, în N/mmp, a materialului

eta(1) = 1,10

eta(2) = 1,20

La aprecierea Administrației, eta(2) poate fi redus până la 1,10 dacă sunt prevăzute consolidări corespunzătoare considerate satisfăcătoare de către Administrație.

3.2. Rezistența la forfecare a suporților

Rezistența la forfecare S(g1), în kN, a suporților din planșeul dublului fund, în dreptul îmbinării lor la chesoane (sau la pereții transversali, dacă nu există chesoane), și rezistența la forfecare a suporților S(g2), în kN, în dreptul celei mai mari decupări situate în celula de rețea cea mai depărtată de mijlocul magaziei (și anume acea celulă care este situată cel mai aproape de cheson sau peretele transversal, dacă nu există cheson), sunt date de următoarele expresii:

unde:

Ag = aria minimă, în mmp, a secțiunii suporților din planșeul dublului fund, în dreptul îmbinării lor la chesoane (sau la pereții transversali, dacă nu există chesoane)

Ag,h = aria netă, în mmp, a secțiunii suporților din planșeul dublului fund, în dreptul celei mai mari decupări situate în celula de rețea cea mai depărtată de mijlocul magaziei (și anume acea celulă care este situată cel mai aproape de cheson sau peretele transversal, dacă nu există cheson)

tau(a) = tensiunea de forfecare admisibilă, în N/mmp, așa cum este dată la 3.1

eta(1) = 1,10

eta(2) = 1,15

La aprecierea Administrației, eta(2) poate fi redus până la 1,10 dacă sunt prevăzute consolidări corespunzătoare considerate satisfăcătoare de către Administrație.

4. Cantitatea admisibilă de marfă din magazie

Cantitatea admisibilă de marfă din magazie W, în tone, este dată de:

X = pentru produse din oțel, X poate fi luat egal cu X(1), considerând perm = 0

rho = densitatea apei de mare, în t/mc

g = 9,81 m/sý, accelerația gravitațională

E = d(f) - 0,1 . D

d(f), D = așa cum sunt definite la 2.2

h(f) = înălțimea de inundare, în m, așa cum este definită la 2.2

perm = permeabilitatea mărfii: trebuie luată egală cu 0,3 pentru minereu (care corespunde densității minereului de fier în vrac ce poate fi luată egală cu 3,0 t/mc)

Z = cea mai mică valoare dintre Z(1) și Z(2) date de:

Ch = capacitatea la forfecare a dublului fund, în kN, așa cum este definită la secțiunea 3, considerând pentru fiecare varangă cea mai mică dintre rezistențele la forfecare S(f1) și S(f2) (vezi 3.1) și pentru fiecare suport cea mai mică dintre rezistențele de forfecare S(g1) și S(g2) (vezi 3.2)

Ce = capacitatea la forfecare a dublului fund, în kN, definită în secțiunea 3, considerând pentru fiecare varangă rezistența de forfecare S(f1) (vezi 3.1) și pentru fiecare suport cea mai mică dintre rezistențele la forfecare S(g1) și S(g2) (vezi 3.2)

n = numărul de varange dintre chesoane (sau pereții transversali, dacă nu sunt prevăzute chesoane)

S(i) = distanța "i" dintre varange, în m

B(DB,i) = [B(DB) - s] pentru varangele a căror rezistență la forfecare este dată de S(f1)

(vezi 3.1)

B(DB,i) = B(DB,h) pentru varangele a căror rezistență la forfecare este dată de S(f2)

(vezi 3.1)

B(DB) = lățimea dublului fund, în m, dintre tancurile de gurnă (vezi fig. 3)

B(DB,h) = distanța, în m, dintre cele două decupări luate în considerare (vezi fig. 3)

s = distanța, în m, dintre longitudinalele dublului fund din vecinătatea tancurilor de gurnă.

Figura 1

Figura 2

Figura 3

-----------