HOTĂRÂRE nr. 1.709 din 17 decembrie 2008

B.O.S., cu sediul în Belgrad, Serbia, are rangul de patriarhie.

Episcopia Ortodoxă Sârbă de Timișoara, cu reședința în Timișoara, este organismul cultic care, duhovnicește, ierarhic și canonic, este parte componentă a B.O.S. autocefale.

Stema Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timișoara are următoarea reprezentare: Epitaful patriarhal de culoarea porfirei este împodobit în partea dreaptă cu o cruce cu două brațe orizontale, iar în partea stângă cu cârja arhierească, în mijloc se află un scut ce are deasupra sa mitra arhierească aurie; în jumătatea superioară de culoare albastră a scutului se află reprezentat în partea dreaptă turnul Sfântul Sava de la Hilandaru, iar în partea stângă, biserica mănăstirii Patriarhiei de Ipek, ambele reprezentări fiind de culoare albă. În jumătatea inferioară de culoare albă, la mijloc, se află o cruce aurie cu patru brațe și câte un opaiț arzând în fiecare colț al brațului.

Episcopia Ortodoxă Sârbă de Timișoara își păstrează și stema sa istorică reprezentată prin doi îngeri care țin un scut de culoare albastră, împărțit orizontal în două părți. În partea stângă a părții superioare se află un porumbel așezat pe globul domnesc cu cruce, iar în partea dreaptă este macheta vechii catedrale timișorene cu hramul Înălțarea Domnului. Partea inferioară este împărțită în două părți: în partea stângă se află baza unei coloane din reședință ce are în vârf o coroană de lauri, iar în partea dreaptă se află o inimă cu aripi și coroană deasupra. Deasupra scutului se află un heruvim cu șase aripi, deasupra sa mitra arhierească, în stânga crucea cu două brațe orizontale, iar în dreapta cârja arhierească.

Steagul Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timișoara este tricolor: roșu-albastru-alb, cu cruce aurie și opaițe arzând în colțurile brațelor crucii.

Toate autoritățile bisericești, organismele și organele Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timișoara au ștampile proprii cu stema bisericească la mijloc și textul bilingv corespunzător, în limba sârbă cu caractere chirilice și în limba română cu caractere latine, conținând denumirea oficială a cultului.

Episcopia Ortodoxă Sârbă de Timișoara își păstrează și ștampila sa istorică, cu stema la mijloc, prevăzută la art. 5, care va fi folosită la sărbătorile festive.

Persoanele juridice ale Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timișoara sunt următoarele:

Persoanele juridice prevăzute la art. 10 lit. b)-d) sunt cu activitate limitată, activitatea lor fiind reglementată de canoanele Bisericii Ortodoxe, de legiuirile B.O.S. și de prevederile prezentului statut.

Persoanele juridice prevăzute la art. 11 dobândesc și posedă bunuri atât mobile, cât și imobile.

Averea Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timișoara slujește numai scopurilor Bisericii. Biserica își atinge scopurile sale nu spre folosul personal al membrilor săi, ci fiecare beneficiu sau creștere a averii bisericești se folosește spre avansarea Bisericii.

Episcopia Ortodoxă Sârbă de Timișoara administrează în mod independent și dispune liber asupra veniturilor și cheltuielilor ei.

B.O.S. este condusă în baza:

Episcopia Ortodoxă Sârbă de Timișoara este condusă în baza dispozițiilor prezentului statut, cu respectarea prevederilor Legii nr. 489/2006 privind libertatea religioasă și regimul general al cultelor.

Principiile B.O.S., Constituția sa, precum și regulile și prescripțiile aduse de către Sfântul Sobor arhieresc, care se referă la autoritatea bisericească, canonică, ierarhică, administrativă și juridică, sunt obligatorii și pentru Episcopia Ortodoxă Sârbă de Timișoara.

Organizarea B.O.S. este ierarhic-bisericească.

Întreaga autoritate bisericească: duhovnicească, disciplinar-bisericească și juridic-bisericească, conform canoanelor și organizării B.O.S., revine numai ierarhiei. Autoritatea ierarhiei se exercită prin organele și reprezentanții ierarhici ai Bisericii.

Arhiereul eparhiot, cu ajutorul preoților și al laicilor din organele eparhiale, supraveghează și conduce treburile legate de averea mobilă și imobilă, ctitoriile și mijloacele financiare ale eparhiei.

Întreaga proprietate a B.O.S., precum și a organismelor sale din România se află sub purtarea de grijă și în folosul Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timișoara. Dacă Episcopia Ortodoxă Sârbă de Timișoara încetează a mai funcționa, proprietatea acesteia este transferată în proprietatea și purtarea de grijă a Patriarhiei Ortodoxe Sârbe, cu sediul la Belgrad.

În cazul unor erezii, schisme și lepădări de biserică, actele de proprietate sunt reținute de acea grupă, respectiv de acei credincioși care au rămas atașați B.O.S., cu sediul la Belgrad, hotărâre despre aceasta aducând Sfântul Sinod arhieresc al B.O.S.

Abateri disciplinare bisericești și pedepse sunt acelea care sunt prescrise prin prezentul statut în duhul Canoanelor Bisericii Ortodoxe. Personalul cultului poate fi sancționat disciplinar pentru încălcarea principiilor doctrinare sau morale ale cultului, potrivit prezentului statut, a codurilor canonice sau a regulamentelor.

B.O.S. este episcopală. Principala împărțire administrativă a B.O.S., din punct de vedere ierarhico-bisericesc, este în episcopii.

În fruntea B.O.S. se află patriarhul, în calitate de conducător suprem al acesteia.

Fiecare episcopie este condusă de către un arhiereu eparhiot, în calitate de conducător nemijlocit al acesteia. Arhiereul eparhiot este, conform prescripțiilor canonico-bisericești, principalul reprezentant și conducător al întregii vieți bisericești, duhovnicești și al ordinii bisericești în eparhie.

Episcopia Ortodoxă Sârbă de Timișoara este parte componentă a Patriarhiei Sârbe din Belgrad, cu sediul în Timișoara, P-ța Unirii nr. 4, cod 300085, înscris în CF nr. 16 Timișoara, nr. topo 392.

Episcopia este organismul bisericesc de bază care cuprinde toate parohiile, comunitățile bisericești, mănăstirile și protopopiatele într-o regiune geografică definită.

Episcopia Ortodoxă Sârbă de Timișoara este condusă de arhiereul eparhiot drept întâistătător și reprezentant direct al episcopiei sale. El conduce și îndrumă multilateral întreaga activitate administrativă, consistorial-bisericească, ierarhică, canonică, juridică și duhovnicească a episcopiei, cu conlucrarea organelor bisericești prevăzute prin prezentul statut.

Scopurile Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timișoara sunt:

Episcopia Ortodoxă Sârbă de Timișoara își realizează scopurile nu în folosul personal al membrilor ei, ci fiecare beneficiu ori creștere valorică în favoarea Episcopiei folosește la promovarea scopurilor prevăzute la art. 30.

Patrimoniul Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timișoara este constituit din bunuri mobile și imobile, fonduri, instituții și fundații care servesc nevoilor întregii Episcopii. Acestea sunt administrate de către Consiliul de conducere al Episcopiei.

Bunurile imobile aflate în proprietatea Episcopiei nu pot fi înstrăinate, grevate, ipotecate sau concesionate fără aprobarea Adunării eparhiale și a Consiliului patriarhal de conducere al B.O.S.

Jurisdicția Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timișoara cuprinde fostul teritoriu al episcopiilor ortodoxe sârbe ale Vârșețului și Timișoarei, care se află în România.

Fiecare parohie, comunitate bisericească, mănăstire și protopopiat, existente în prezent pe teritoriul României sau care în viitor vor fi înființate, sunt părți componente ale Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timișoara și astfel recunosc autoritatea și jurisdicția acesteia și se conduc după Constituția B.O.S., precum și după dispozițiile prezentului statut.

Toate documentele oficiale ale tuturor organismelor bisericești ale Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timișoara sunt subordonate și sunt obligatorii în acord cu prezentul statut. În cazul unor contradicții ori neînțelegeri, dispozițiile prezentului statut au forță juridică superioară.

Organizarea Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timișoara este ierarhic bisericească.

Autoritatea duhovnicească, disciplinar-bisericească și juridic-bisericească revine în exclusivitate ierarhiei. Această autoritate ierarhia o execută prin reprezentanți și organele sale.

Arhiereul eparhiot supraveghează, prin organismele administrative bisericești corespunzătoare ale Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timișoara, modul în care preoțimea și laicii administrează averea mobilă și imobilă.

Autoritățile de conducere ale B.O.S., care nu își au sediul în România, dar care prin funcția lor au un rol la nivelul Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timișoara, sunt:

Organismele de conducere ale Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timișoara sunt:

Patriarhul este întâistătătorul B.O.S. și conducătorul întregii Biserici, astfel cum se prevede în Constituția B.O.S.

În calitate de conducător al B.O.S., Patriarhul exercită, la nivelul Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timișoara, următoarele atribuții:

Sfântul Sobor arhieresc al B.O.S. este reprezentanța ierarhică superioară, autoritatea bisericească legislativă în probleme de credință, slujire cultică, disciplină bisericească, precum și a întregii organizații a Bisericii.

Pe lângă atribuțiile menționate în Constituția B.O.S., la nivelul Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timișoara, Sfântul Sobor arhieresc exercită următoarele funcții bisericești, obligatorii pentru Episcopia Ortodoxă Sârbă de Timișoara:

În cadrul Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timișoara, Sfântul Sobor arhieresc judecă și stabilește:

Sfântul Sobor arhieresc analizează hotărârile judecătorești:

Toate hotărârile Sfântului Sobor arhieresc sunt definitive și fără drept de recurs.

Sfântul Sinod arhieresc al B.O.S. este autoritatea superioară executivă și supraveghetoare și de judecată în Biserică. Pe lângă autoritatea executivă, de supraveghere și de judecată, prescrisă în Constituția B.O.S., în cadrul Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timișoara. Sfântul Sinod arhieresc îndeplinește următoarele funcții executive și de supraveghere, obligatorii pentru Episcopia Ortodoxă Sârbă de Timișoara:

În cadrul Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timișoara, Sfântul Sinod arhieresc execută următoarele funcții juridice:

Hotărârile Sfântului Sinod arhieresc ce intră în competența sa sunt de natură canonică și bisericească, ce se referă la credință, slujire cultică, rânduială bisericească și organizare a Bisericii, sunt definitive și obligatorii.

Sentința Sfântului Sinod arhieresc din prima instanță, la cererea acuzatului, poate fi trimisă Sfântului Sinod arhieresc spre o nouă analizare. Sentințele în ultimă instanță ale Sfântului Sinod arhieresc sunt definitive și obligatorii și nu mai pot fi contestate.

Arhiereul eparhiot al Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timișoara este ales de către Sfântul Sobor arhieresc al B.O.S. și este hirotonit de către Patriarhul sârb.

Arhiereul eparhiot este conducătorul Episcopiei sale. El conduce și îndrumă întreaga viață a Episcopiei din toate punctele de vedere, prin conlucrare cu preoțimea și credincioșii, prin Consistoriul bisericesc eparhial, Consiliul eparhial de conducere, Adunarea eparhială și Administrația eparhială.

Organismele bisericești și organele eparhiale sunt subordonate arhiereului eparhiot.

Prin actul hirotoniei sale și al numirii canonice într-o anumită episcopie, în concordanță cu învățătura și prescripțiile B.O.S., arhiereul eparhiot are autoritate arhierească deplină în episcopia sa în ceea ce privește credința, morala, slujirea cultică și conducerea arhipăstorească.

Drepturile și obligațiile arhiereilor Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timișoara sunt stabilite prin canoanele bisericești, pravilele apostolice și ale sinoadelor ecumenice. În afară de acestea, arhiereul eparhiot, prin competența sa:

1. învață și îndrumă preoțimea și credincioșii Episcopiei sale prin cuvânt, faptă și epistole arhipăstorești și supraveghează educația bisericească în episcopia sa;

2. păstrează, apără și menține în rândul poporului credința ortodoxă, luptând împotriva oricărei lucrări potrivnice învățăturii ortodoxe și dăunătoare pentru interesele B.O.S.;

3. învață și stimulează preoțimea și poporul spre înființarea unor instituții religioase și de binefacere, spiritual-educative, patriotice, precum și a altor instituții folositoare pentru promovarea credinței și moralei în rândul poporului;

4. se îngrijește de regularitatea și autenticitatea sfintelor slujbe și, în general, de rânduiala bisericească;

5. are grijă ca bisericile și mănăstirile să fie înzestrate cu sfinte antimise, Sfântul și Marele Mir, veșminte sfinte, obiecte sfinte și cărți de cult și ca toate celelalte trebuințe ale Bisericii să fie împlinite după rânduială și la timp;

6. stabilește ca Sfintele slujbe să fie săvârșite în timpul sărbătorilor bisericești, populare și naționale;

7. dă binecuvântare pentru înființarea de biserici, capele și cimitire și se îngrijește de întreținerea lor în bună stare. Controlează și aprobă planurile arhitectonice pentru biserici și clădiri bisericești;

8. se îngrijește de arta bisericească, monumentele de artă bisericească, monumentele vechi și muzeele bisericești din episcopie;

9. sfințește bisericile;

10. hirotonește persoane vrednice în cinul preoțesc, îndrumându-le spre îndatoriri și acordându-le gramată;

11. propune Sfântului Sinod arhieresc acordarea de distincții clericilor care se remarcă prin viețuire exemplară și activitate pastoral-bisericească și didactic-religioasă, el singur acordându-le distincții ce intră în competența sa;

12. își stabilește un locțiitor în toate problemele eparhiale și, de asemenea, îl eliberează din funcție, înaintând despre aceasta raport Sfântului Sinod arhieresc;

13. numește predicatori eparhiali și mărturisitori pentru preoțimea episcopiei;

14. rânduiește persoane capabile a fi profesori de religie în școlile din episcopia sa și veghează asupra activității lor;

15. dă binecuvântare, la propunerea stareților de mănăstire, persoanelor pentru intrarea în cinul monahal;

16. dă binecuvântare și dezlegare în problemele de cununie bisericească și altele, conform rânduielilor Sfintelor canoane și hotărârilor Sfântului Sinod arhieresc;

17. judecă abaterile disciplinare ale laicilor și clericilor ambelor cinuri și îi pedepsește pentru aceste fapte prin: mustrare, avertisment, epitimie până la 15 zile și oprirea de la săvârșirea lucrărilor sfinte până la o lună, iar pentru credincioși pronunță pedepse de privare vremelnică de unele drepturi sau demnități în Biserică; pentru abateri mai mari aceștia sunt predați Consistoriului bisericesc eparhial. Toate aceste hotărâri sunt executorii;

18. ușurează pedepsele pronunțate definitiv de către Consistoriul bisericesc eparhial cu până la jumătate din pedeapsa primită;

19. oprește de la săvârșirea lucrărilor sfinte clerici învinuiți pentru abateri și numește înlocuitori;

20. acordă clericilor și angajaților Episcopiei concedii;

21. stabilește înlocuitori pentru stareții de mănăstiri absenți ori bolnavi, protopopi și preoți de parohie;

22. supraveghează activitatea protopopilor și clericilor aparținând ambelor cinuri în episcopia sa;

23. supraveghează în mod absolut asupra activității și viețuirii în cadrul instituțiilor bisericești, celor fundaționale și de folos din episcopie;

24. efectuează vizite canonice după rânduielile bisericești;

25. îndeplinește în mod regulat toate ordinele, deciziile și hotărârile Sfântului Sobor arhieresc și ale Sfântului Sinod arhieresc;

26. se îngrijește, cu ajutorul Consistoriului bisericesc eparhial și al Consiliului eparhial de conducere, ca toate organismele și organele Episcopiei să își îndeplinească îndatoririle cu justețe și conștiinciozitate, iar toate lucrurile să se săvârșească după regulamentele și prescripțiile bisericești;

27. înaintează, împreună cu propunerile sale, un raport anual Sfântului Sobor arhieresc despre activitatea sa arhipăstorească și, în general, despre situația din episcopia sa;

28. analizează și revizuiește hotărârile Adunării eparhiale, ale protopopilor și consiliilor bisericești;

29. analizează și aprobă regulamentele asociațiilor femeilor ortodoxe sârbe, precum și ale organismelor ajutătoare din parohii și comunități bisericești;

30. oprește îndeplinirea hotărârilor organismelor și ale organelor eparhiale, care nu sunt în consens cu principiile și învățătura Bisericii Ortodoxe, ale străvechilor canoane, ale Constituției B.O.S, ale prezentului statut ori cu interesele esențiale ale Bisericii. O astfel de hotărâre o restituie, pentru a fi analizată din nou, organismului care a emis-o. Dacă organismul eparhial pronunță aceeași hotărâre, atunci obiectul acesteia este înaintat Sfântului Sobor arhieresc pentru hotărâre definitivă;

31. în consens cu Consistoriul bisericesc eparhial și cu Consiliul eparhial de conducere înființează noi protopopiate, comunități bisericești și parohii;

32. întreține relații cu alte biserici ortodoxe și creștine din România;

33. numește redactor pentru publicațiile sale editoriale și direcționează publicațiile oficiale și celelalte publicații ale Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timișoara;

34. desemnează vicepreședintele Consiliului eparhial de conducere, secretarul, casierul și alt personal necesar;

35. păzește și apără, în cuprinsul Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timișoara, puritatea învățăturii de credință și morală a Bisericii Ortodoxe, combătând toate învățăturile greșite, prejudecățile de credință și imorale, superstițiile și obiceiurile dăunătoare;

36. aprobă traducerea Sfintei Scripturi pentru Episcopia Ortodoxă Sârbă de Timișoara;

37. dă indicații pentru confecționarea obiectelor bisericești, a veșmintelor și a altor lucruri bisericești necesare;

38. se îngrijește de păzirea locurilor sfinte, a icoanelor și a celorlalte lucruri sfinte.

Locul arhiereului eparhiot se vacantează prin moarte, ieșirea la pensie, neputință dovedită medical, mutarea la propria cerere sau înlocuirea în baza vinovăției canonice, conform sentinței.

Episcopia vacantă este condusă de un administrator, care este numit de către Sfântul Sinod arhieresc al B.O.S.

În perioada în care scaunul episcopal este vacant, administratorul poate îndeplini activitățile care se referă la organizarea eparhială și poate efectua toate activitățile începute în timpul fostului arhiereu eparhiot sau administrator.

În cazul vacantării Episcopiei, Consistoriul bisericesc eparhial stabilește o comisie formată din 3 persoane, care are obligația de a inventaria întregul patrimoniu al acesteia. O copie a procesului-verbal de inventariere va fi comunicată Sfântului Sinod arhieresc.

Toate bunurile mobile și imobile ale Episcopiei, primite conform inventarului, vor fi predate administratorului sau nou-instalatului arhiereu eparhiot.

Episcopia Ortodoxă Sârbă de Timișoara asigură arhiereului eparhiot sau administratorului reședință, servire, dotări interioare la reședință, precum și onorariul financiar corespunzător.

Consistoriul bisericesc eparhial este organul arhiereului eparhiot pentru judecată bisericească în probleme de credință, morală, regulamente și prescripții bisericești.

Arhiereul eparhiot este președintele Consistoriului bisericesc eparhial. El poate împuternici un locțiitor al său sau un alt preot ca locțiitor al său, pentru a prezida în locul său.

Atunci când prezidează arhiereul, locțiitorul arhieresc poate participa la judecată ca membru al Consistoriului.

Consistoriul bisericesc eparhial este format din președinte și 2 membri care au și locțiitorii lor.

Arhiereul eparhiot numește din rândul clericilor reclamantul consistorial, secretarul și, de asemenea, desemnează un număr necesar de personal administrativ.

Arhiereul eparhiot desemnează și eliberează toți membrii Consistoriului bisericesc eparhial și înștiințează Sfântul Sinod arhieresc despre desemnarea și eliberarea lor.

Membrii Consistoriului bisericesc și locțiitorii lor, precum și secretarul Consistoriului se numesc din rândul preoților cu studii teologice terminate și cu cel puțin 10 ani vechime în slujba juridică, educativ-bisericească, parohială și administrativ-bisericească. Întâietatea se acordă candidaților cu pregătire teologică superioară și, după caz, cu studii de drept.

Atunci când Episcopia Ortodoxă Sârbă de Timișoara nu are un număr suficient de clerici cu o calificare corespunzătoare, arhiereul sau administratorul Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timișoara va aranja ca servirea necesităților sale juridice să fie asigurată de către Consistoriul bisericesc eparhial al unei alte episcopii.

Membrii Consistoriului bisericesc eparhial, locțiitorii și secretarul nu pot fi nici între ei, nici cu președintele rude de sânge până la gradul patru inclusiv, iar în rudenie de cuscrie și botez, până la gradul al doilea inclusiv.

Consistoriul bisericesc eparhial emite hotărâri deplin valabile în consiliul format din președinte, respectiv locțiitorul său, 2 membri și secretarul sau grefierul.

Consistoriul bisericesc eparhial adoptă hotărâri prin majoritate de voturi. Membrul Consistoriului care nu este de acord cu hotărârea dispusă are dreptul de a depune în scris motivația opiniei sale.

Membrii Consistoriului bisericesc eparhial acordă votul lor atunci când se iau decizii în mod cu totul independent, ghidându-se în această privință după conștiința lor, dar și după deciziile canoanelor și legiuirilor.

Votarea începe de la cel mai tânăr membru al Consistoriului după vechimea slujirii. În cazul în care amândoi membrii sunt de acord și dacă arhiereul eparhiot acceptă acea hotărâre, atunci el nu mai votează. Dacă nu este de acord cu hotărârea celor 2 membri ai Consistoriului, atunci el are drept de veto. În acest caz, obiectul este înaintat Sfântului Sinod arhieresc al B.O.S. spre analizare și hotărâre definitivă.

Membrii Consistoriului sunt înlocuiți de către locțiitori, iar la nevoie, poate fi înlocuit și secretarul Consistoriului bisericesc eparhial.

Membrul Consistoriului bisericesc eparhial care are interese personale sau care a participat la investigarea cazului nu poate judeca.

Consistoriul bisericesc eparhial hotărăște despre excluderea membrilor Consistoriului în baza art. 78. În acest caz, locțiitorul arhieresc ori secretarul înlocuiește membrul exclus al Consistoriului.

Solicitarea de excludere simultană a mai multor membri este soluționată de către Marele Consistoriu bisericesc al B.O.S, care va pronunța o hotărâre.

Toate hotărârile Consistoriului bisericesc eparhial, adoptate la ședințele la care nu a prezidat arhiereul eparhiot, sunt înaintate acestuia pentru consimțire. Dacă arhiereul nu este de acord cu hotărârea, el poate înainta cazul Consistoriului bisericesc eparhial pentru o nouă revizuire. În cazul în care Consistoriul bisericesc eparhial își menține hotărârea, arhiereul eparhiot poate înainta cazul, însoțit de motivația sa, Sfântului Sinod arhieresc al B.O.S. pentru hotărâre definitivă. Executarea hotărârii Consistoriului bisericesc eparhial se amână până la pronunțarea hotărârii Sfântului Sinod arhieresc.

Hotărârile adoptate la ședințele Consistoriului bisericesc eparhial sunt consemnate în procesul-verbal al Consistoriului. Toți membrii Consistoriului bisericesc eparhial, care au luat parte la judecată, precum și secretarul semnează procesul-verbal. Hotărârile și sentințele le semnează președintele și secretarul, iar hotărârea o înaintează celui interesat.

Președintele repartizează pentru dezbatere toate cauzele sosite, care au fost înaintate Consistoriului bisericesc eparhial. El deschide și ridică ședințele și conduce lucrările în timpul dezbaterilor și al judecății. El se îngrijește ca toate cauzele în fața Consistoriului bisericesc eparhial să fie încheiate în timp util.

În toate cazurile referitoare la problemele administrativ-bisericești, canonice, ierarhice și juridice, Consistoriul bisericesc eparhial lucrează după îndrumările arhiereului eparhiot, astfel:

În privința abaterilor disciplinare ale preoților și credincioșilor, arhiereul eparhiot, deoarece analizează verificarea finală, pronunță o hotărâre, dacă consideră că acest lucru intră în sfera sa de competență. În situația în care cazul se află în afara stării sale de competență, arhiereul eparhiot va preda acest caz Consistoriului bisericesc eparhial pentru îndeplinirea procedurii.

Consistoriul bisericesc eparhial, în calitate de organ de judecată, are următoarele atribuții:

Toate organele bisericești și instituțiile din cuprinsul Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timișoara, precum și toți credincioșii săi se află în subordinea Consistoriului bisericesc eparhial și sunt obligați a se supune hotărârilor sale.

Hotărârile Consiliului bisericesc eparhial sunt definitive și obligatorii și trebuie să fie îndeplinite de către organele bisericești, în afară de situația în care:

În componența Adunării eparhiale intră:

Membrii clerici și locțiitorii lor sunt propuși de către arhiereul eparhiot Sfântului Sinod arhieresc care îi și numește.

Membrii laici și locțiitorii lor sunt desemnați de către Consiliul patriarhal de conducere, la propunerea arhiereului competent.

Membrii Adunării eparhiale se aleg pe o durată de 6 ani. Membrii nu pot fi aleși mai mult de două ori consecutiv.

Președintele Adunării eparhiale este arhiereul eparhiot. În lipsa președintelui, Adunarea eparhială este prezidată de locțiitorul arhieresc. Dacă arhiereul iese temporar din ședință, vicepreședintele Adunării eparhiale prezidează până la întoarcerea arhiereului.

Arhiereul numește un cleric ca secretar al Adunării eparhiale.

Arhiereul eparhiot desemnează vicepreședintele din rândul membrilor Adunării eparhiale. Referitor la anumite probleme, Adunarea eparhială poate cere părerile unor specialiști care nu sunt membri ai Adunării eparhiale. O astfel de persoană nu are drept de vot la ședințele Adunării eparhiale.

Dacă se vacantează un loc în timpul duratei mandatului, arhiereul eparhiot va numi un nou membru din rândul locțiitorilor.

Arhiereul eparhiot convoacă Adunarea eparhială pentru ședință ordinară la sediul Episcopiei o dată pe an și, extraordinar, după necesități și la locul potrivit.

Plenul Adunării eparhiale îl constituie președintele și majoritatea membrilor Adunării eparhiale. Hotărârile se iau cu majoritatea voturilor. În cazul egalității de voturi, cel ce prezidează are votul decisiv.

Arhiereul eparhiot suspendă executarea hotărârilor Adunării eparhiale care nu sunt în concordanță cu principiile și învățătura Bisericii Ortodoxe, ale străvechilor canoane, ale Constituției B.O.S., cu cele ale prezentului statut sau cu interesele esențiale ale Bisericii. O astfel de hotărâre o înapoiază Adunării eparhiale pentru o nouă analizare. Dacă nici atunci nu se poate ajunge la o înțelegere, cazul respectiv va fi înaintat Sfântului Sinod arhieresc pentru hotărâre definitivă.

Procesul-verbal al Adunării eparhiale este semnat de președinte și de cei 2 delegați care sunt aleși de către Adunarea eparhială din rândul membrilor săi.

Dacă un membru al Adunării eparhiale nu poate participa la ședință, el este dator să anunțe despre aceasta arhiereul eparhiot, care îl va invita în locul său pe membrul locțiitor.

Dacă un membru al Adunării eparhiale sau un locțiitor își neglijează obligațiile și fără motive întemeiate nu participă la două ședințe, locul său va fi completat prin modul de alegere prevăzut în prezentul statut.

Toți membrii Adunării eparhiale, în afară de preoți, la prima lor ședință, vor depune următorul jurământ:

"Eu (numele și prenumele), jur pe Atotputernicul Dumnezeu că voi fi credincios Sfintei Biserici Ortodoxe, voi respecta cu conștiinciozitate Sfintele canoane, Statutul bisericesc și celelalte rânduieli bisericești, obligațiile mele le voi îndeplini cu exactitate, voi păzi secretele funcției și întotdeauna voi apăra și reprezenta interesele Bisericii Ortodoxe Sârbe. Așa după cum eu voi îndeplini acestea, așa să îmi ajute Dumnezeu și în această viață și în cea viitoare."

Adunarea eparhială exercită următoarele atribuții:

Consiliul eparhial de conducere este organul executiv al Adunării eparhiale.

Consiliul eparhial de conducere este constituit din arhiereul eparhiot și din 2 membri numiți de către arhiereul eparhiot.

Membrii Consiliului eparhial de conducere sunt aleși pe o durată de 3 ani.

Președintele Consiliului eparhial de conducere este arhiereul eparhiot.

Arhiereul eparhiot convoacă ședințele Consiliului eparhial de conducere atunci când este nevoie.

Dacă un membru nu poate participa la ședință, el trebuie să îl anunțe din timp pe arhiereul care va chema locțiitorul.

Plenul Consiliului eparhial de conducere îl constituie președintele și jumătate din numărul membrilor consiliului.

Hotărârile se iau cu majoritatea voturilor membrilor prezenți. În cazul egalității de voturi, cel ce prezidează are votul decisiv.

Procesul-verbal al ședinței Consiliului eparhial de conducere îl semnează președintele și secretarul.

Cazurile urgente, care nu suferă amânare, se hotărăsc de către președinte. Președintele se poate consfătui telefonic sau cu ajutorul altor mijloace media cu membrii Consiliului eparhial de conducere. Hotărârile luate de președinte, precum și hotărârile "prin telefon" se vor înainta spre aprobare complementară Consiliului eparhial de conducere, la prima sa întrunire.

Consiliul eparhial de conducere are următoarele atribuții:

ș) hotărăște suspendarea membrilor Consiliului comunităților bisericești, la propunerea parohului competent sau la hotărârea sa;

Arhiereul eparhiot oprește îndeplinirea hotărârilor Consiliului eparhial de conducere care nu sunt în concordanță cu principiile și învățătura Bisericii Ortodoxe, ale străvechilor canoane, ale Constituției B.O.S., ale prezentului statut ori cu interesele esențiale ale Bisericii. O astfel de hotărâre o înapoiază, pentru o nouă revizuire, Consiliului eparhial de conducere. Dacă Consiliul eparhial de conducere adoptă din nou aceeași hotărâre, atunci arhiereul înaintează cazul respectiv Adunării eparhiale spre examinare, iar după aceea, dacă este necesar, Sfântului Sinod arhieresc pentru hotărâre definitivă.

Arhiereul eparhiot poate, în cazurile de necesitate, pentru probleme eparhiale importante, să convoace Consistoriul bisericesc eparhial și Consiliul eparhial de conducere într-o ședință comună pentru sfătuire și hotărâre.

Protopopul este desemnat și eliberat de către arhiereul eparhiot.

Protopopul poate fi acel cleric care:

Funcția protopopului este onorifică. În cadrul cheltuielilor extraordinare pentru conducerea administrației, protopopului i se poate stabili în cadrul bugetului eparhial recompensă anuală.

Cheltuielile de transport ale protopopilor sunt achitate de către comunitățile bisericești din protopopiatul său.

Protopopului i se poate da un ajutor cleric, care, după nevoie, ajută în toate problemele protopopiatului, precum și în treburile administrative. Ajutoarele sunt numite și eliberate de către arhiereul eparhiot.

Protopopul îndeplinește următoarele atribuții:

Protopopul poate lipsi de la obligațiile sale cu înștiințarea și aprobarea arhiereului competent, care, în acest caz, îi stabilește un înlocuitor.

Preotul paroh este persoana de parte bărbătească canonic hirotonită și așezată de către arhiereul eparhiot într-o parohie. El este întâistătătorul parohiei și al Comunității bisericești. Potrivit învățăturii bisericești el este părintele duhovnicesc și învățătorul turmei, precum și săvârșitorul rânduielilor liturgice stabilite de Biserică.

Preotul paroh viețuiește în parohia sa, iar în afara ei numai cu aprobarea arhiereului eparhiot.

Preotul paroh așezat într-o parohie sau Comunitate bisericească nu poate avea altă slujbă temporară sau definitivă decât numai slujirea în Biserică, fără aprobarea arhiereului eparhiot competent.

Preotul paroh este numit provizoriu sau definitiv.

Ca preot paroh definitiv este numit clericul care a petrecut în slujirea preoțească sau diaconească cel puțin 3 ani, a depus examenul practic sau este absolvit de acesta, de către arhiereu.

Ca preot paroh provizoriu poate fi numită persoana care a absolvit o școală teologică medie sau superioară și care nu are niciun fel de impedimente canonice pentru cinul preoțesc.

Arhiereul eparhiot așază preotul provizoriu într-o parohie prin confirmare, acolo unde situația, la aprecierea arhiereului, o impune. Arhiereul, după necesitățile slujirii, poate înlătura sau înlocui preotul oricând.

Preotul definitiv este numit ori desemnat de către arhiereul eparhiot.

Preotul definitiv poate fi înlăturat de la parohie numai de către arhiereul eparhiot, la cererea preotului, în urma demisiei sale ori în urma sentinței Consistoriului bisericesc eparhial.

Acolo unde există mai mulți preoți pe lângă o Biserică, arhiereul eparhiot așază pe unul dintre ei ca proestos al Bisericii și care este responsabil de rânduiala din Biserică și birou.

Arhiereul eparhiot poate suspenda, până la pronunțarea sentinței Consistoriului bisericesc eparhial, fiecare preot, dacă pentru aceasta există motive. Cazurile de acest gen se vor socoti urgente, iar Consistoriul bisericesc eparhial este dator a le rezolva în cursul unui an.

Preotul suspendat primește jumătate din retribuția sa normală, iar restul i se achită locțiitorului.

Postul preotului paroh devine vacant:

Preotul este dator ca înainte de părăsirea parohiei să predea în bună stare succesorului său sau, după cum stabilește arhiereul eparhiot, matricolele bisericești și celelalte registre bisericești parohiale, precum și inventarul bisericesc pe care l-a manipulat.

Arhiereul eparhiot supraveghează activitatea preotului paroh personal, prin protopop sau prin Consistoriul bisericesc eparhial. Preotul este răspunzător pentru activitatea sa exclusiv arhiereului eparhiot.

Toate reclamațiile și plângerile comunităților bisericești și particulare împotriva preotului paroh, precum și ale preotului paroh împotriva Comunității bisericești trebuie prezentate arhiereului eparhiot pentru a fi analizate. Acesta, după voia sa, le rezolvă singur ori predă cazul Consistoriului bisericesc eparhial spre procedură.

Preotului paroh nu îi este permis, fără acordul preotului competent sau fără dispoziția arhiereului eparhiot în situații extraordinare, să săvârșească slujbe într-o parohie străină.

Comunitatea bisericească, în sine, nu poate permite niciunui membru al ei ca acesta, după bunul plac, să aducă alt preot pentru săvârșirea Sfintelor slujbe. Încălcarea acestei reguli poate atrage pedeapsa excluderii din rândul membrilor Comunității bisericești și procedură disciplinară din partea Consistoriului bisericesc eparhial.

Îndatoririle preotului paroh sunt următoarele:

Comunitatea bisericească nu poate micșora veniturile, adică drepturile care aparțin preotului, fără aprobarea arhiereului eparhiot și a Consiliului eparhial de conducere.

În caz de boală, preotul paroh primește drepturile sale ce îi revin până când asigurarea de invaliditate nu preia obligația. Înlocuitorul pe timpul bolii este stabilit de arhiereul eparhiot, iar plata îi este asigurată de Comunitatea bisericească.

În cazul decesului preotului paroh, Comunitatea bisericească va achita familiei acestuia drepturile ce i se cuvin timp de două luni. Comunitatea bisericească nu poate refuza dreptul de locuință familiei preotului decedat, cel puțin două luni de la data decesului.

Fiecare preot este dator a fi membru al fondului preoțesc de pensii, precum și al asigurării de pensie, în conformitate cu deciziile amintitului program, întrucât există un astfel de fond pe lângă Episcopie.

Taxele pentru principalele slujbe parohiale, precum cununia, înmormântarea, parastasul și altele asemenea lor, vor fi stabilite de Comunitatea bisericească în regulamentul său, conform situațiilor din parohie. Cota-parte din aceste taxe ce va reveni preotului va fi stabilită de fiecare Comunitate bisericească în acord cu parohul.

Preotul paroh nu poate lipsi din parohie mai mult de două zile consecutive fără știrea arhiereului eparhiot și fără aprobarea protopopului.

Preotul paroh poate lipsi din parohie numai cu aprobarea arhiereului eparhiot. Pentru absența de o săptămână își va găsi înlocuitor, în primul rând dintre preoții sârbi. În cazul absenței mai îndelungate, se va adresa arhiereului pentru înlocuitor. Întrebările referitoare la acest subiect preoții sunt datori a le rezolva reciproc, în spiritul dispozițiilor B.O.S.

Diaconii sunt acele persoane de parte bărbătească care sunt hirotonite în treapta de diacon și desemnate de către arhiereul eparhiot pentru o slujire definită în Biserică.

Orice parohie sau Comunitate bisericească poate avea diacon. În mod obligatoriu au diaconi catedralele episcopale și acele biserici pentru care stabilesc autoritățile eparhiale competente.

Diaconii sunt obligați a ajuta în conducerea administrației bisericești și sunt subordonați parohului lor, conform cinului preoțesc.

Diaconul este desemnat și eliberat de obligații de către arhiereul eparhiot, în mod asemănător ca și preoții provizorii.

Anii petrecuți în slujirea diaconească sunt recunoscuți ca ani petrecuți în slujirea preoțească.

Drepturile ce se cuvin diaconului sunt stabilite de către arhiereul eparhiot.

Pe lângă drepturi, diaconii primesc și o parte din veniturile de la slujbele bisericești, la fel ca și preoții parohi.

Parohia este comunitatea cultică organizată a persoanelor ortodoxe în cuprinsul unui anumit teritoriu și care se află sub conducerea duhovnicească a unui preot paroh. Este comunitatea duhovnicească a persoanelor unite în credința în Hristos, în rugăciune, în Sfintele Taine, în învățătura creștină și în rânduiala bisericească. Scopul Comunității bisericești este acela de a se ajuta credincioșii între ei, stimulându-se spre mântuire prin participarea la Sfintele Taine, activitatea misionară, viață creștinească exemplară și fapte creștinești bune.

Credincioșii Bisericii aparțin acelei parohii pe al cărui teritoriu locuiesc.

Parohiile noi se înființează în modul următor:

Parohia dispune de propriile registre matricole, registre de evidență și alte registre prescrise, precum și ștampilă proprie.

Ștampila parohială o păstrează preotul paroh și toate documentele vor fi eliberate cu ștampilă. Pentru păstrarea secretului documentelor bisericești preotul este dator a le prezenta pentru inspecție numai autorităților ierarhice sau unei anumite persoane.

Preotul paroh este dator a ține Registrul de evidența a tuturor familiilor din parohia sa, cu următoarele date care se referă la fiecare enoriaș:

Membru al parohiei este credinciosul B.O.S. care locuiește pe teritoriul parohiei și care este înregistrat în Registrul de evidența familiilor ce se păstrează la preotul paroh. Membrul parohiei viețuiește după învățătura Bisericii Ortodoxe, se supune disciplinei și regulilor Bisericii și ajută cu regularitate parohia sa.

Atunci când un membru trece dintr-o parohie în alta, preotul paroh îi va acorda adeverință de trecere semnată, ce va conține toate datele, și care se va preda parohului din noua parohie.

Persoanele de încredere sunt așezate de către arhiereul eparhiot și prin preotul paroh sunt direct răspunzătoare arhiereului eparhiot pentru conducerea parohiei.

Proprietatea parohiei este administrată de Consiliul Comunității bisericești sau de către persoanele de încredere, după regulile prezentului statut.

Parohia are biserica sa parohială. Mai multe parohii pot avea biserica lor comună. Dacă într-o parohie sunt mai multe biserici, numai una este parohială, celelalte fiind filiale.

Arhiereul eparhiot, în înțelegere cu Consistoriul bisericesc eparhial și Consiliul eparhial de conducere, ia hotărâri despre înființarea de noi parohii, precum și despre desființarea și modificarea teritorială a parohiilor existente. Despre aceasta anunță Sfântul Sinod arhieresc al B.O.S.

În cazul în care parohia s-a stins, arhiereul eparhiot și Adunarea eparhială pot declara parohia ca fiind stinsă.

Proprietatea parohiei stinse trece în favoarea Episcopiei.

Biserica și celelalte clădiri care alcătuiesc proprietatea parohiei vor fi folosite în slujba nevoilor cultice, educative, recreative și de binefacere ale parohiei. Averea parohiei este administrată și manipulată conform Statutului.

Comunitatea bisericească, denumită anterior Comunitatea bisericească-școlară, este comunitatea religioasă organizată a parohienilor în frunte cu preotul, în cuprinsul unui anumit teritoriu. Ea este condusă de membrii săi care sunt acceptați ca membri cu drepturi egale, conform prezentului statut.

Comunitatea bisericească este formată din una sau mai multe parohii.

Condițiile pentru organizarea de noi comunități bisericești sunt:

Arhiereul eparhiot, de comun acord cu Adunarea eparhială și cu Consiliul eparhial de conducere, aprobă înființarea de noi comunități bisericești și stabilește condițiile.

Arhiereul eparhiot va acorda, după înființare, documentul oficial prin care va marca granițele Comunității bisericești.

Prezentul statut constituie documentul de bază al fiecărei Comunități bisericești.

Patrimoniul Comunității bisericești este alcătuit din toate bunurile mobile și imobile aflate în proprietatea sa, precum și proprietatea asupra unor fonduri, instituții și fundații, pe care comunitățile bisericești le-au dobândit prin mijloace proprii sau le-au primit în dar. Averea Comunității bisericești servește în scopuri bisericești, religios-educative și de binefacere ale comunităților respective.

Administrarea directă a averii Comunității bisericești revine Consiliului Comunității bisericești, sub directa supraveghere a Consiliului eparhial de conducere și a arhiereului eparhiot, conform prezentului statut.

În cazul în care Comunitatea bisericească este deja stinsă, arhiereul eparhiot și Adunarea eparhială propun Consiliului patriarhal de conducere al B.O.S. desființarea unei astfel de comunități bisericești. Consiliul patriarhal de conducere al B.O.S. confirmă desființarea unei astfel de comunități bisericești. Averea unei astfel de comunități bisericești se pune la dispoziția Episcopiei.

Comunitatea bisericească poate exista și atunci când în cuprinsul ei nu mai există niciun credincios.

Dacă Comunitatea bisericească nu mai are posibilitatea de a întreține preotul paroh și Biserica ori nu poate îndeplini condițiile existenței sale, Consistoriul bisericesc eparhial împreună cu Consiliul eparhial de conducere și arhiereul eparhiot pot anexa o astfel de comunitate bisericească uneia învecinate sau o pot da spre administrare acesteia, adică spre purtare de grijă.

Membrii cu drepturi depline ai Comunității bisericești sunt persoanele care, după părerea preotului paroh îndeplinesc obligațiile duhovnicești și materiale față de Biserică și Comunitatea bisericească și care prin exemplul vieții lor îndeplinesc și alte condiții necesare pentru a fi membru în Comunitatea bisericească.

Pe lângă obligațiile financiare, pentru a fi membru în Comunitatea bisericească, fiecare membru trebuie să îndeplinească și următoarele condiții:

În rândul membrilor Comunității bisericești nu poate fi primit:

Fiecare membru al Comunității bisericești, care nu mai poate îndeplinii condițiile de a fi membru, poate fi exclus din rândul Comunității bisericești.

Persoana care dorește să devină un membru nou al Comunității bisericești depune cerere de primire ca membru. Cererea cuprinde datele necesare stabilite de către Episcopie, astfel ca parohul și Consiliul de conducere să poată evalua calificativele celui ce roagă a fi primit în rândul membrilor.

Cererea de primire în rândul membrilor Comunității bisericești este semnată de subsemnat și de 2 membri cu drepturi depline ai comunității respective, care îl cunosc și pot să îl recomande pentru a fi primit ca membru.

Cererea este analizată de Consiliul Comunității bisericești la următoarea întrunire și, de comun acord cu preotul, adoptă hotărârea.

Persoana care nu este primită ca membru are dreptul de a adresa în scris plângere Consiliului eparhial de conducere în timp de 14 zile din ziua în care a primit hotărârea Comunității bisericești.

Hotărârea Consiliului eparhial de conducere referitoare la plângere este definitivă și obligatorie pentru ambele părți.

După primirea în rândul membrilor, noul membru va depune în Biserică, înaintea preotului, următorul jurământ:

"Eu, (numele și prenumele), jur pe Atotputernicul Dumnezeu și pe onoarea mea, ca și creștin ortodox, că voi respecta, asculta, îndeplini și apăra Sfintele canoane, legile, tradițiile, regulile și dispozițiile Sfintei Biserici Ortodoxe și ale Arhiereului meu eparhiot și ca membru al Comunității bisericești ortodoxe sârbe (denumire) din (denumirea localității) voi îndeplini cu regularitate și râvnă toate îndatoririle și obligațiile prescrise de Statutul Eparhiei Ortodoxe Sârbe de Timișoara, regulamentele și dispozițiile Comunității bisericești. Accept competența Consistoriului bisericesc eparhial și recunosc toate deciziile sale, cu condiția de a putea depune plângeri în baza acestui statut, care poate fi schimbat în timp. Așa să îmi ajute Dumnezeu."

Noii membri devin membri cu drepturi depline după 6 luni. După aceea, dacă nu este altfel prevăzut de regulile Bisericii, dobândesc drepturi ca și vechii membri.

Calitatea de membru într-o Comunitate bisericească ortodoxă este recunoscută în toate comunitățile bisericești în tot cuprinsul B.O.S. Ea se transmite odată cu schimbarea locului de domiciliu al membrului. Dacă membrul trece dintr-o Comunitate bisericească în alta trebuie să prezinte noii Comunități bisericești recomandare scrisă din partea vechii Comunități bisericești, care va și confirma statutul acestuia. După primirea acesteia, conducerea îl va primi ca membru.

Comitetul de conducere al Comunității bisericești poate exclude fiecare membru care pierde însușirile cerute pentru a fi membru.

Persoana exclusă are dreptul de a se plânge Consiliului eparhial de conducere în termen de 14 zile în ziua în care primește hotărârea de excludere. Plângerea se depune la Consiliul eparhial de conducere, prin Comunitatea bisericească.

Hotărârea Consiliului eparhial de conducere este definitivă și obligatorie pentru ambele părți.

Comunitatea bisericească este condusă de Consiliul bisericesc, propus de către preot, cu părerea protopopului în competență, și numit de Consiliul eparhial de conducere.

Dispozițiile prevăzute de art. 190, 195 și 197, referitoare la condițiile de a deveni membru al Comunități bisericești, vizează numai persoanele care doresc să devină membri ai Comunității bisericești după intrarea în vigoare a prezentului statut.

Comunitatea bisericească este condusă de către Consiliul bisericesc, propus de preot, cu părerea protopopului în competență, și numit de Consiliul eparhial de conducere.

Consiliul Comunității bisericești este organul de conducere al Comunității bisericești în problemele administrației proprietății.

Poate deveni membru al Consiliului Comunității bisericești cel ce împlinește condițiile pentru a fi membru al Comunității bisericești și care și-a achitat îndatoririle sale financiare în întregime pentru anul trecut.

Ședința Consiliului Comunității bisericești este anuală, semestrială sau extraordinară.

Hotărârea referitoare la ordinea de zi, precum și la data și locul ținerii ședinței este adusă de parohul cu competență în acest sens, în acord cu președintele Comunității bisericești. Propunerea pentru ordinea de zi se adoptă la ședință.

Invitația în scris, cu propunerea pentru ordinea de zi, o trimite parohul tuturor membrilor Consiliului bisericesc cu 14 zile înainte de ședință.

Ședința Consiliului Comunității bisericești este deschisă de preotul paroh cu rugăciune. Consiliul acceptă ordinea de zi propusă. Toate propunerile adăugate pentru completarea ordinii de zi se trec la "Diverse".

Procesele-verbale ale ședințelor Consiliului Comunității bisericești sunt semnate de toți membrii prezenți ai consiliului.

Plenul ședinței nu va fi mai mic de o treime din numărul membrilor Consiliului Comunității bisericești.

Toate hotărârile Consiliului Comunității bisericești se iau cu majoritatea de voturi a membrilor prezenți. În cazul voturilor împărțite, votul hotărâtor îl are parohul.

La cererea autorităților eparhiale, Consiliul Comunității bisericești este dator a convoca ședința extraordinară.

Pentru ședința extraordinară, la care se rezolvă problemele înstrăinării, cumpărării de proprietăți bisericești sau construcția de noi obiective, trebuie să se primească aprobarea Consiliului eparhial de conducere.

Plenul pentru ședința extraordinară este același ca și pentru ședința ordinară, exceptând cazul în care obiectul ședinței îl constituie cumpărarea, vânzarea ori îndatorarea proprietății. În această situație plenul îl constituie jumătate din numărul membrilor consiliului.

În cazul în care nu există un număr suficient de membri în ziua ședinței, va fi convocată o altă ședință în termen de 14 zile. Plenul acestei ședințe îl va alcătui numărul membrilor prezenți.

Arhiereul eparhiot poate trimite delegatul său pentru a participa la fiecare ședință.

Din ședință poate fi exclus, de către cel care prezidează, fiecare membru, în afară de paroh, care abuzează de dreptul său, provoacă dezordini și deranjează ședința în lucrarea ei.

Ședința anuală a Consiliului Comunității bisericești execută următoarele activități:

Dacă, după aprecierea autorităților eparhiale, Consiliul Comunității bisericești depășește sfera sa de activitate ori împiedică îndeplinirea dispozițiilor autorităților eparhiale, atunci Consiliul eparhial de conducere poate anula o astfel de hotărâre.

Consiliul Comunității bisericești este alcătuit din:

Mandatul membrilor Consiliului Comunității bisericești durează 6 ani.

Membrii Consiliului Comunității bisericești, numiți de către Consiliul eparhial de conducere, nu vor prelua îndatoririle până ce nu vor depune jurământul prescris.

Membrii numiți în Consiliul Comunității bisericești de către Consiliul eparhial de conducere depun următorul jurământ:

"Eu, (numele și prenumele), jur pe Atotțiitorul Dumnezeu și onoarea mea ca și creștin ortodox că voi respecta, asculta, îndeplini și apăra sfintele canoane, legile, tradițiile, regulile și dispozițiile Sfintei Biserici Ortodoxe și ale Arhiereului meu eparhiot și ca membru al Comunității bisericești ortodoxe sârbe (denumire) din (denumirea localității) voi îndeplini cu regularitate și râvnă toate îndatoririle și obligațiile prescrise de Statutul Eparhiei, regulamentul și dispozițiile autorităților bisericești. Sunt de acord a accepta competența Consistoriului bisericesc eparhial. Mă angajez a-i respecta deciziile, cu condiția de a putea adresa plângeri în baza acestui Statut care poate fi schimbat în timp. Așa să-mi ajute Dumnezeu."

Candidați pentru a fi membri în Consiliul Comunității bisericești pot fi cei care trăiesc după cele 10 Porunci dumnezeiești și cele 9 Porunci bisericești și primesc cu regularitate Sfintele Taine ale Împărtășirii și Mărturisirii, precum și cei care trăiesc în credință după cum învață Sfintele canoane ale Bisericii.

Nimeni nu poate fi numit în Consiliul Comunității bisericești dacă se află într-o căsătorie care nu este binecuvântată de Biserică.

Membrii Consiliului Comunității bisericești nu pot fi rude de sânge până la gradul al patrulea inclusiv, iar prin rudenia cuscriei ori rudenia religioasă prin botez până la gradul al doilea inclusiv. Consiliul eparhial de conducere poate face excepție, întrucât împrejurările și necesitățile Comunității bisericești o impun.

Numirea în Consiliul Comunității bisericești se face în următorul mod: parohul în competență propune persoanele pentru numire și le înaintează Consiliului eparhial de conducere prin protopopul său. Protopopul înaintează propunerea parohului împreună cu părerea sa scrisă Consiliului eparhial de conducere pentru numirea persoanelor propuse. Consiliul eparhial de conducere îi poate numi pe fiecare dintre cei propuși și totodată poate să nu îi numească.

Membrii propuși și numiți în Consiliul Comunității bisericești depun jurământul în biserică la prima liturghie duminicală, după otpust. Jurământul este citit de către paroh, iar membrii numiți îl repetă după el. La sfârșit sărută Cinstita Cruce și Sfânta Evanghelie, parohul îi stropește cu apă sfințită, iar ei semnează sub textul jurământului. Clericii nu depun acest jurământ, fiindcă l-au depus la hirotonia lor. La prima ședință constituantă astfel numitul Consiliu alege din rândurile sale președintele, vicepreședintele, secretarul și casierul. Parohul înaintează Consiliului eparhial de conducere procesul-verbal al acestei ședințe, pentru informare.

Dacă, la aprecierea autorităților eparhiale, se constată că Consiliul unei Comunități bisericești nu își îndeplinește îndatoririle conform dispozițiilor Bisericii, Consiliul eparhial de conducere poate desemna persoane de încredere, care vor executa toate lucrurile Comunității bisericești și care vor avea toate drepturile și îndatoririle, până ce Consiliul eparhial de conducere nu va stabili dacă situația s-a normalizat și dacă se poate numi un nou Consiliu al Comunității bisericești.

Dacă, la aprecierea autorităților eparhiale, vreun membru al Consiliului Comunității bisericești nu se supune ordinelor și dispozițiilor autorităților bisericești superioare și împiedică executarea lor, Consiliul eparhial de conducere poate suspenda un astfel de membru al Consiliului Comunității bisericești, acordând îndrumări necesare pentru înlocuire.

Consiliul eparhial de conducere poate, la cererea Consiliului Comunității bisericești, exclude membrul care își neglijează îndatoririle sale și fără motiv întemeiat nu participă la 3 ședințe consecutive.

Consiliul Comunității bisericești este convocat de preot și de președinte, lunar sau la nevoie. În cazul în care autoritățile eparhiale vor cere ținerea ședinței, parohul și președintele sunt datori a convoca ședința. În cazul dezacordului în privința ținerii ședinței, parohul este dator a informa despre aceasta Consiliul eparhial de conducere.

Ședința nu se poate ține fără prezența parohului competent. O astfel de ședință nu este validă și nici hotărârile ei.

Plenul Consiliului Comunității bisericești îl constituie majoritatea membrilor consiliului. Întrucât parohul părăsește ședința, aceasta se întrerupe.

Hotărârile Consiliului Comunității bisericești se aduc prin majoritatea voturilor. În cazul voturilor egale, votul parohului este decisiv. Parohul are dreptul de derogare a părerii sale și dacă consideră că hotărârea Consiliului Comunității bisericești nu este în concordanță cu interesele Bisericii, această hotărâre o înaintează Consiliului eparhial de conducere pentru decizie definitivă. Până atunci hotărârea Consiliului Comunității bisericești nu poate fi pusă în aplicare.

Membrii Consiliului Comunității bisericești sunt colaboratorii și ajutoarele parohului în conducerea Comunității bisericești. Consiliul Comunității bisericești execută următoarele atribuții:

Parohul și președintele Comunității bisericești sunt reprezentanții ei legali în fața autorităților, atât civile, cât și bisericești. Ei convoacă Consiliul Comunității bisericești la ședințe, prezintă cazurile pentru a fi discutate, le supun votului și prezintă hotărârile. Se îngrijesc ca la ședințe să domnească liniștea și ordinea și ca toți membrii să respecte ordinea de zi.

Vicepreședintele înlocuiește președintele, dacă acesta este împiedicat a-și executa îndatoririle.

Secretarul Consiliului Comunității bisericești, care este de obicei parohul, redactează procesul-verbal al ședinței, păstrează ștampila Comunității bisericești, se îngrijește de arhiva Comunității bisericești și ține corespondența.

Casierul Comunității bisericești consemnează veniturile și cheltuielile, primește banii și contribuțiile. O sumă minimă, stabilită în bani, se păstrează în casa Comunității bisericești, iar cealaltă parte se depune în contul Comunității bisericești. Dreptul de a dispune de banii Comunității bisericești îl au, împreună, parohul și casierul. Ei sunt responsabili de plată tuturor contribuțiilor eparhiale, precum și de achitarea tuturor îndatoririlor parohiale și ale Comunității bisericești.

Contabilul ține evidența membrilor, primește contribuția de membru, o înregistrează în Registrul membrilor Comunității bisericești și predă venitul parohului și casierului.

Epitropul este desemnat de către Consiliul Comunității bisericești. Epitropul nu este obligatoriu să fie și membru al Consiliului Comunității bisericești. Datoria epitropului este ca, pe lângă celelalte, să fie prezent la Sfintele slujbe și să asculte îndrumările preotului.

În cazul în care Consiliul eparhial de conducere cere, protopopul sau o persoană autorizată din cadrul Consiliului eparhial de conducere este obligat să execute verificarea activității financiare în cadrul comunităților bisericești.

Prin prezentul statut nu este prevăzută existența niciunor membri de onoare, niciunor membri pe viață ai Consiliului Comunității bisericești și niciunor președinți de onoare ori pe viață.

În cazul în care Consiliul eparhial de conducere constată lipsa condițiilor de păstrare și menținere a bunurilor parohiei ori Comunității bisericești, arhiereul eparhiot poate să dispună ca aceste bunuri să fie duse în altă parte unde există condiții.

Mănăstirea este locul sfințit cu biserică și alte obiective, ca obște a persoanelor din cinul monahal, care sunt unite într-o comunitate duhovnicească și frățească, prin depunerea festivă a voturilor castității, sărăciei și ascultării și dedicate rugăciunii, muncii și care servește unor scopuri duhovnicești și de binefacere stabilite.

Hotărârile care se referă la înființarea de noi mănăstiri de călugări sau/și de călugărițe, precum și la unirea sau desființarea celor existente sunt luate de arhiereul eparhiot, care informează despre acestea Sfântul Sinod arhieresc, care acordă aprobarea finală.

Pentru înființarea de noi mănăstiri trebuie să fie convins de existența condițiilor morale și a mijloacelor materiale necesare pentru viețuirea normală a obștii și supraviețuirea ei.

Arhiereul eparhiot este autoritatea supremă asupra tuturor mănăstirilor din episcopia sa. El poartă de grijă ca viața mănăstirească să se desfășoare după regulile și prescripțiile bisericești.

Starețul de mănăstire este desemnat de către arhiereul eparhiot.

Proprietatea mănăstirii servește necesităților obștii și ea este administrată de către aceasta sub supravegherea arhiereului eparhiot.

În cazul în care Consiliul eparhial de conducere constată lipsa condițiilor de păstrare și menținere a bunurilor mănăstirești, arhiereul eparhiot poate să dispună ca aceste bunuri să fie duse în altă parte unde există condiții.

Organizațiile eparhiale ajutătoare sunt acele organizații necesare Episcopiei pentru ca aceasta să își îndeplinească scopurile.

Toate organizațiile eparhiale ajutătoare au regulamentul lor, aprobat de către arhiereul eparhiot.

Fiecare organizație eparhială ajutătoare este datoare a ajuta Episcopia în modul în care aceasta îl consideră necesar.

Fiecare organizație eparhială ajutătoare trebuie să fie recunoscută și aprobată de Episcopie înainte de înființarea ei și trebuie să fie sub controlul direct al Episcopiei.

Organizațiile ajutătoare pot fi formate pe lângă fiecare Comunitate bisericească pentru realizarea scopurilor necesare, precum școli bisericești, asociații ale femeilor ortodoxe sârbe, coruri, grupări ale tinerilor, cluburi ale bărbaților ori femeilor.

Organizațiile ajutătoare de pe lângă comunitățile bisericești sunt obligate a ajuta Comunitatea bisericească în eforturile ei pentru realizarea scopurilor și intențiilor.

Regulile acestor organizații trebuie aprobate de arhiereul eparhiot.

Preotul paroh și Consiliul Comunității bisericești sunt obligați a se îngriji ca fiecare dintre aceste organizații ajutătoare să activeze în cadrul Statutului B.O.S. și învățăturii Bisericii.

Preotul paroh va supraveghea și va acorda îndrumări tuturor organizațiilor, astfel încât activitatea lor să fie în conformitate cu învățătura Bisericii.

Fiecare membru al parohiei, în locurile unde există organizații ajutătoare, poate adera la acestea în condițiile regulilor proprii acestora. Arhiereul eparhiot stabilește excepțiile.