Capitolul 9.2 — Prescripții referitoare la construcția vehiculelor ↑ Contents
9.2.1. Conformitatea cu prescripțiile prezentului capitol
9.2.1.1. Vehiculele EX/II, EX/III, FL, OX și AT trebuie să corespundă cerințelor prezentului capitol, conform tabelului de mai jos.
Pentru alte vehicule decât vehiculele EX/II, EX/III, FL, OX și AT:
– prescripțiile de la pct. 9.2.3.1.1 (echipament de frânare în conformitate cu Regulamentul CEE-ONU nr. 13 sau Directiva 71/320/CEE) la toate vehiculele înmatriculate pentru prima dată (sau care au intrat în exploatare, dacă înmatricularea nu este obligatorie) după 30 iunie 1997;
– prescripțiile de la pct. 9.2.5 (dispozitiv de limitare a vitezei în conformitate cu Regulamentul CEE-ONU nr. 89 sau Directiva 92/24/CE) se aplică la toate autovehiculele cu o masă maximă mai mare de 12 tone, înmatriculate pentru prima dată după 31 decembrie 1987, și la toate autovehiculele cu masa maximă mai mare de 3,5 tone, dar mai mică sau egală cu 12 tone, înmatriculate pentru prima dată după 31 decembrie 2007.
^a) Ultima frază de la 9.2.2.3.1 se
aplică la toate vehiculele înmatriculate
pentru prima dată (sau care au intrat în
exploatare, dacă înmatricularea nu este
obligatorie) începând cu 1 iulie 2005.
^b) Aplicabil la vehiculele înmatriculate
pentru prima dată (sau care au intrat în
exploatare, dacă înmatricularea nu este
obligatorie) după 30 iunie 1993 în cazul
autovehiculelor (tractoare și purtătoare)
cu o masă maximă mai mare de 16 tone și
remorcilor (remorci complete, semiremorci
și remorci cu axă centrală) cu o masă
maximă mai mare de 10 tone. Aplicabil la
autovehicule autorizate să tracteze
remorci cu o masă maximă mai mare de 10
tone, înmatriculate pentru prima dată
după 30 iunie 1995. Aplicabil la toate
vehiculele care sunt agreate pentru prima
dată conform 9.1.2, după 30 iunie 2001,
indiferent de data la care au fost
înmatriculate pentru prima dată sau la
data la care au intrat în exploatare.
^d) Începând cu 1 ianuarie 2010, toate
vehiculele trebuie să fie conforme cu
prescripțiile tehnice ale Regulamentului
CEE-ONU nr. 13 sau cu Directiva 71/320/
CEE, modificate, aplicabile la data
primei lor înmatriculări sau a punerii
lor în circulație, dacă înmatricularea
nu este obligatorie, și cel puțin cu
prescripțiile tehnice ale Regulamentului
CEE-ONU nr. 13 seria 06 de amendamente
sau cu Directiva 71/320/CEE, modificată
prin Directiva 91/422/CEE.
Remorcile (remorcile complete, semire-
morcile și remorcile cu axă centrală)
trebuie să fie echipate cu un sistem de
frânare antiblocare de categoria A.
Autovehiculele trebuie să fie echipate
cu un sistem de frânare antiblocare de
^c) Aplicabil la autovehiculele
înmatriculate pentru prima dată după 30
iunie 1993, cu o masă maximă care
depășește 16 tone sau autorizate să
tracteze remorci cu o masă maximă care
^g) Începând cu 1 ianuarie 2010, toate
vehiculele trebuie să fie conforme cu
prescripțiile tehnice ale Regulamentului
CEE-ONU nr. 13 sau cu Directiva 71/320/
CEE, modificate, aplicabile la data
primei lor înmatriculări, și cel puțin cu
prescripțiile tehnice ale Regulamentului
CEE-ONU nr. 13 seria 06 de amendamente
sau cu Directiva 71/320/CEE, modificată
prin Directiva 91/422/CEE.
Sistemul de frânare de încetinire trebuie
^e) Aplicabil la autovehiculele echipate
Conformitate obligatorie nu mai târziu de
1 ianuarie 2010 pentru vehiculele
echipate înainte de 1 iulie 1999.
Se utilizează data primei înmatriculări
atunci când data echipării nu este
^e) Aplicabil la autovehiculele echipate
Conformitate obligatorie nu mai târziu de
1 ianuarie 2010 pentru vehiculele
echipate înainte de 1 iulie 1999.
Se utilizează data primei înmatriculări
atunci când data echipării nu este
^f) Aplicabil la autovehiculele cu masa
maximă mai mare de 12 tone, înmatriculate
pentru prima dată după 31 decembrie 1987,
și la toate autovehiculele cu masa maximă
mai mare de 3,5 tone, dar mai mică sau
egală cu 12 tone, înmatriculate pentru
prima dată după 31 decembrie 2007.
9.2.1.2. MEMU trebuie să satisfacă prescripțiile din prezentul capitol aplicabile vehiculelor EX/III.
9.2.2. Echipament electric
9.2.2.1. Dispoziții generale
Instalația electrică, în ansamblul său, trebuie să satisfacă prescripțiile de la pct. 9.2.2.2 până la 9.2.2.6, conform tabelului de la 9.2.1.
9.2.2.2.1. Conductorii trebuie astfel dimensionați încât să se evite supraîncălzirea. Conductorii trebuie să fie izolați în mod corespunzător. Toate circuitele trebuie protejate prin elemente fuzibile sau disjunctoare automate, cu excepția următoarelor circuite:
– de la baterie la sistemele de pornire la rece și de oprire a motorului;
– de la baterie la alternator;
– de la alternator la cutia cu elemente fuzibile sau disjunctoare;
– de la baterie la demarorul motorului;
– de la baterie la cutia de comandă a sistemului de frânare de încetinire (a se vedea paragraful 9.2.3.1.2), dacă acesta este electric sau electromagnetic;
– de la baterie la mecanismul electric de ridicare a axei.
Circuitele neprotejate de mai sus trebuie să fie cât mai scurte posibil.
9.2.2.2.2. Cablurile electrice trebuie atașate sigur și plasate astfel încât conductorii să fie protejați corespunzător împotriva solicitărilor mecanice și termice.
9.2.2.3. Întrerupătorul principal al bateriei
9.2.2.3.1. Un întrerupător pentru întreruperea circuitelor electrice trebuie montat cât mai aproape posibil de baterie. Dacă se utilizează un întrerupător monopolar, acesta trebuie plasat pe conductorul de alimentare, și nu pe cel de legare la masă.
9.2.2.3.2. Pentru a facilita funcțiile de deconectare și reconectare ale întrerupătorului, un dispozitiv de comandă trebuie instalat în cabina conducătorului auto. Acesta trebuie să fie ușor accesibil pentru conducătorul auto și semnalizat distinct. Acest dispozitiv trebuie protejat împotriva acționării involuntare, fie printr-un capac de protecție, fie cu un dispozitiv de comandă cu mișcare dublă, fie prin alte mijloace corespunzătoare. Pot fi instalate dispozitive de comandă suplimentare, cu condiția ca acestea să fie identificate în mod distinct și protejate împotriva unei manevrări involuntare. Dacă dispozitivul (dispozitivele) funcționează electric, circuitele dispozitivului (dispozitivelor) de comandă trebuie să respecte cerințele de la 9.2.2.5.
9.2.2.3.3. Întrerupătorul trebuie plasat într-o cutie având un grad de protecție IP65, conform standardului CEI 529.
9.2.2.3.4. Conexiunile electrice la întrerupător trebuie să aibă un grad de protecție IP54. Totuși, acest lucru nu este necesar dacă aceste conexiuni se află în interiorul unei cutii, care poate fi cea a bateriei. În acest caz, este suficientă protejarea acestor conexiuni împotriva scurtcircuitelor prin intermediul unui capac din cauciuc, de exemplu.
Bornele bateriei trebuie să fie izolate electric sau acoperite de capacul izolator al cutiei bateriei. Dacă bateriile sunt situate în altă parte decât sub capota motorului, acestea trebuie fixate într-o cutie pentru baterii ventilată.
9.2.2.5. Circuite alimentate în permanență
9.2.2.5.1. a) Acele părți ale instalației electrice, inclusiv conductorii, care trebuie să rămână sub tensiune atunci când întrerupătorul bateriei este deschis, trebuie să aibă caracteristicile adecvate pentru utilizare în zone periculoase. Acest echipament trebuie să satisfacă dispozițiile generale ale standardului CEI 60079, părțile 0 și 14*1), și dispozițiile suplimentare aplicabile ale standardului CEI 60079, părțile 1, 2, 5, 6, 7, 11, 15 sau 18*2) .
b) Pentru aplicarea standardului CEI 60079, partea 14*1), trebuie utilizată clasificarea următoare:
*1) Dispozițiile standardului CEI 60079, partea 14, nu prevalează asupra dispozițiilor prezentei părți.
*2) Implicit, dispozițiile generale ale standardului european EN 50014 și dispozițiile suplimentare ale standardelor EN 50015, 50016, 50017, 50018, 50019, 50020, 50021 sau 50028 pot fi aplicate.
Echipamentul electric aflat permanent sub tensiune, inclusiv conductorii, care nu este supus prescripțiilor pct. 9.2.2.3 și 9.2.2.4 trebuie să satisfacă prescripțiile aplicabile zonei 1 pentru echipamentul electric în general sau prescripțiile aplicabile zonei 2 pentru echipamentul electric situat în cabina conducătorului auto. Trebuie îndeplinite prescripțiile aplicabile grupei de explozie IIC, clasa de temperatură T6.
Totuși, pentru echipamentul electric aflat în permanență sub tensiune, instalat într-un mediu unde temperatura determinată de echipamentul neelectric situat în același mediu depășește limita de temperatură T6, clasa de temperatură a echipamentului electric aflat sub tensiune în permanență trebuie să fie cel puțin T4.
c) Conductorii de alimentare pentru echipamentul electric aflat în permanență sub tensiune fie trebuie să îndeplinească prescripțiile standardului CEI 60079, partea 7 ("Securitate crescută"), și să fie protejați de o siguranță sau un întrerupător automat al circuitului plasat cât mai aproape posibil de sursa de alimentare, fie, în cazul unui "echipament de siguranță intrinsec", trebuie să fie protejați printr-un dispozitiv de siguranță plasat cât mai aproape posibil de sursa de alimentare.
9.2.2.5.2. Conexiunile de derivație ale întrerupătorului principal al bateriei pentru echipamentul electric care trebuie să rămână sub tensiune atunci când întrerupătorul bateriei este deschis trebuie protejate împotriva supraîncălzirii printr-o metodă adecvată, cum ar fi un element fuzibil, un întrerupător sau un dispozitiv de siguranță (limitator de curent).
9.2.2.6. Dispoziții aplicabile părții instalației electrice plasate în spatele cabinei
Ansamblul acestei instalații trebuie conceput, realizat și protejat astfel încât să nu poată provoca o aprindere sau un scurtcircuit în condiții normale de utilizare a vehiculelor și să minimizeze aceste riscuri în caz de impact sau de deformare. În special:
Conductorii situați în spatele cabinei conducătorului auto trebuie protejați împotriva șocurilor, abraziunii și frecării în timpul utilizării normale a vehiculului. Exemple de protecții adecvate sunt oferite în figurile 1, 2, 3 și 4 de mai jos. Totuși, cablurile senzorilor dispozitivelor de frânare antiblocare nu necesită o protecție suplimentară.
Nu trebuie utilizate becuri cu dulie filetată.
9.2.2.6.3. Conexiuni electrice
Conexiunile electrice dintre autovehicule și remorci trebuie să fie conforme gradului de protecție IP54 conform standardului CEI 529 și trebuie să fie concepute astfel încât să împiedice orice debranșare accidentală. Exemple de asemenea conexiuni adecvate sunt oferite în standardele ISO 12098:2004 și ISO
9.2.3. Echipament de frânare
9.2.3.1. Dispoziții generale
9.2.3.1.1. Autovehiculele și remorcile destinate să constituie o unitate de transport pentru mărfuri periculoase trebuie să îndeplinească toate cerințele tehnice pertinente din Regulamentul CEE-ONU nr. 13*3), cu modificările ulterioare, sau din Directiva 71/320/CEE*4), cu modificările ulterioare, conform datelor de aplicare specificate.
9.2.3.1.2. Vehiculele EX/III, FL, OX și AT trebuie să îndeplinească dispozițiile din anexa 5 la Regulamentul CEE-ONU nr. 13*3).
*3) Regulamentul CEE-ONU nr. 13 (Prescripții uniforme referitoare la omologarea vehiculelor din categoriile M, N și O în ceea ce privește frânarea).
*4) Directiva 71/320/CEE (publicată inițial în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene nr. L 202 din 6.09.1971).
9.2.4. Prevenirea riscurilor de incendiu
9.2.4.1. Dispoziții generale
Dispozițiile tehnice de mai jos se vor aplica conform tabelului de la pct. 9.2.1.
Cu excepția cazului în care cabina este construită din materiale greu inflamabile, în spatele cabinei trebuie dispus un scut metalic sau dintr-un alt material adecvat, cu o lățime egală cu cea a cisternei. Toate ferestrele din spatele cabinei sau din scut trebuie să fie închise ermetic, să fie realizate din sticlă securizată, rezistentă la foc, și să aibă cadre ignifuge. Între cisternă și cabină sau scut trebuie să existe un spațiu liber de cel puțin 15 cm.
9.2.4.3. Rezervoare de combustibil
Rezervoarele de combustibil pentru alimentarea motorului vehiculului trebuie să corespundă următoarelor prescripții:
a) în caz de scurgere, combustibilul trebuie să curgă pe sol fără a veni în contact cu părțile încălzite ale vehiculului sau cu încărcătura;
b) rezervoarele care conțin benzină trebuie echipate cu un dispozitiv antiflacără eficient, care să se adapteze la orificiul de umplere, sau cu un dispozitiv care permite menținerea acestui orificiu închis ermetic.
Motoarele vehiculelor trebuie echipate și plasate astfel încât să se evite orice pericol pentru încărcătură ca urmare a încălzirii sau aprinderii. În cazul vehiculelor EX/II și EX/III, motorul trebuie să fie un motor cu aprindere prin comprimare.
9.2.4.5. Sistem de evacuare
Sistemul de evacuare (inclusiv tubulatura de evacuare) trebuie îndreptat sau protejat astfel încât să se evite orice pericol pentru încărcătură ca urmare a încălzirii sau aprinderii. Părțile sistemului de evacuare situate direct sub rezervorul de combustibil (diesel) trebuie să se găsească la o distanță de cel puțin 100 mm sau să fie protejate printr-un ecran termic.
9.2.4.6. Frâna de încetinire a vehiculului
Vehiculele echipate cu un sistem de frânare de încetinire, care emite temperaturi ridicate, plasat în spatele peretelui din spate al cabinei, trebuie prevăzute cu un scut termic între acest sistem și cisternă sau încărcătură, fixat solid și astfel dispus încât să permită evitarea oricărei încălziri, chiar localizată, a peretelui cisternei sau a încărcăturii.
În plus, acest scut termic trebuie să protejeze sistemul de frânare împotriva scurgerilor, chiar accidentale, ale produsului transportat. Se va considera drept satisfăcătoare o protecție care are, de exemplu, un scut cu pereți dubli.
9.2.4.7. Dispozitive de încălzire cu combustie
9.2.4.7.1. Dispozitivele de încălzire cu combustie trebuie să îndeplinească cerințele tehnice pertinente din Regulamentul CEE-ONU nr. 122*5), cu modificările ulterioare, sau din Directiva 2001/56/CE*6), cu modificările ulterioare, în conformitate cu datele de aplicare specificate în acestea, precum și prevederile de la 9.2.4.7.2 până la 9.2.4.7.6 aplicabile, conform tabelului de la 9.2.1.
*5) Regulamentul CEE-ONU nr. 122 (Prescripții uniforme referitoare la omologarea vehiculelor din categoriile M, N și O în ceea ce privește sistemele lor de încălzire).
*6) Directiva 2001/56/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 27 septembrie 2001 referitoare la sistemele de încălzire pentru autovehicule și remorcile acestora (publicată inițial în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene nr. L 292 din 9 noiembrie 2001).
9.2.4.7.2. Dispozitivele de încălzire cu combustie și conductele lor de evacuare a gazelor trebuie concepute, amplasate și protejate sau acoperite astfel încât să prevină orice risc inacceptabil de încălzire ori de aprindere a încărcăturii. Această prescripție se consideră satisfăcută dacă rezervorul și sistemul de evacuare ale dispozitivului sunt conforme cu dispozițiile similare celor prescrise pentru rezervoarele de combustibil și sistemele de evacuare ale vehiculelor de la 9.2.4.3 și, respectiv, 9.2.4.5.
9.2.4.7.3. Dispozitivele de încălzire cu combustie trebuie să poată fi scoase din funcțiune cel puțin prin următoarele metode:
a) întrerupere manuală deliberată din cabina conducătorului auto;
b) oprirea motorului vehiculului; în acest caz, aparatul de încălzire poate fi repus în stare de funcționare manual de către conducătorul auto;
c) pornirea unei pompe de alimentare de pe autovehiculul pentru substanțele periculoase transportate.
9.2.4.7.4. O funcționare reziduală este permisă după ce dispozitivele de încălzire au fost întrerupte. Pentru metodele de la pct. 9.2.4.7.3 lit. b) și c), alimentarea cu aer de combustie trebuie să fie întreruptă prin măsuri adecvate, după un ciclu de funcționare reziduală de maximum 40 de secunde. Trebuie utilizate numai dispozitive de încălzire cu combustie pentru care s-a demonstrat că schimbătorul de căldură rezistă la un ciclu de funcționare reziduală redus de 40 secunde pe durata utilizării normale.
9.2.4.7.5. Dispozitivul de încălzire cu combustie trebuie pus în funcțiune manual. Dispozitivele de programare sunt interzise.
9.2.4.7.6. Sistemele de încălzire cu combustie care utilizează combustibili gazoși nu sunt autorizate.
9.2.5. Dispozitiv de limitare a vitezei
Autovehiculele (purtătoare și tractoarele pentru semiremorci) cu o masă maximă mai mare de 3,5 tone trebuie echipate cu un dispozitiv de limitare a vitezei, conform prescripțiilor tehnice din Regulamentul CEE-ONU nr. 89*7) , cu modificările ulterioare. Dispozitivul va fi reglat astfel încât viteza să nu depășească 90 km/h, ținând seama de toleranța tehnică a dispozitivului.
*7) Regulamentul CEE-ONU nr. 89: Prescripții referitoare la omologarea:
I. vehiculelor, în ceea ce privește limitarea vitezei lor maxime;
II. vehiculelor, în ceea ce privește instalarea unui dispozitiv limitator de viteză (DLV) de tip omologat;
III. dispozitivelor limitatoare de viteză (DLV).
De asemenea, este posibilă aplicarea dispozițiilor corespunzătoare din Directiva 92/24/CEE a Consiliului din 31 martie 1992 (publicată inițial în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene nr. L129 din 14.05.1992), modificate, cu condiția ca acestea să fi fost modificate conform ultimului amendament la Regulamentul nr. 89 aplicabil în momentul omologării vehiculului.
9.2.6. Dispozitive de cuplare a remorcilor
Dispozitivele de cuplare ale remorcilor trebuie să îndeplinească prescripțiile Regulamentului CEE-ONU nr. 55*8), cu modificările ulterioare, sau ale Directivei 94/20/CE*9), cu modificările ulterioare, conform datelor de aplicare specificate.
*8) Regulamentul CEE-ONU nr. 55 (Prescripții uniforme referitoare la omologarea pieselor mecanice de cuplare a combinațiilor de vehicule).
*9) Directiva 94/20/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 30 mai 1994 (publicată inițial în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene nr. L195 din 29.07.1994).
Capitolul 9.3 — Prescripții suplimentare privind vehiculele complete sau completate EX/II sau EX/III destinate transportului substanțelor și obiectelor explozive (clasa 1) în colete ↑ Contents
9.3.1. Materiale care trebuie utilizate pentru construcția caroseriei vehiculelor
În componența caroseriilor nu trebuie să între materiale susceptibile de a forma combinații periculoase cu substanțele explozive transportate.
9.3.2. Dispozitive de încălzire cu combustie
9.3.2.1. Dispozitive de încălzire cu combustie pot să fie instalate în vehicule EX/II și EX/III pentru încălzirea cabinei conducătorului auto sau a motorului.
9.3.2.2. Dispozitivele de încălzire cu combustie trebuie să îndeplinească prescripțiile de la pct. 9.2.4.7.1, 9.2.4.7.2, 9.2.4.7.5 și 9.2.4.7.6.
9.3.2.3. Întrerupătorul dispozitivului de încălzire poate fi instalat în exteriorul cabinei conducătorului auto.
Nu este necesar să se demonstreze că schimbătorul de căldură al dispozitivelor de încălzire rezistă la un ciclu redus de funcționare reziduală.
9.3.2.4. Niciun dispozitiv de încălzire cu combustie, rezervor de carburant, surse de energie, priză de aer de combustie sau de aer de încălzire și nicio ieșire a țevilor de evacuare necesare funcționării unui dispozitiv de încălzire cu combustie nu trebuie instalate în compartimentul de încărcare.
Vehiculele trebuie concepute, construite și echipate astfel încât substanțele și obiectele explozive să fie protejate de riscuri exterioare și de intemperii. Ele trebuie să fie închise sau acoperite cu o prelată. Prelata trebuie să fie rezistentă la sfâșiere și realizată dintr-un material impermeabil și greu inflamabil*1). Ea trebuie întinsă bine, astfel încât să închidă suprafața de încărcare pe toate laturile.
*1) În cazul inflamabilității, această cerință va fi considerată îndeplinită dacă, în concordanță cu procedura specificată în standardul ISO 3795:1989 "Vehicule rutiere, tractoare și mașini agricole și forestiere - Determinarea comportamentului la ardere al materialelor interioare", eșantioane ale prelatelor au o viteză de ardere care nu depășește 100 mm/min.
Toate deschiderile compartimentului pentru încărcătură al vehiculelor acoperite trebuie să fie prevăzute cu uși sau panouri ajustate care pot fi zăvorâte. Compartimentul conducătorului auto trebuie separat de compartimentul pentru încărcătură printr-un perete fără interstiții.
9.3.4.1. Vehiculele trebuie concepute, construite și echipate astfel încât substanțele și obiectele explozive să fie protejate de riscuri exterioare și de intemperii. Aceste vehicule trebuie să fie închise. Compartimentul conducătorului auto trebuie separat de compartimentul pentru încărcătură printr-un perete fără interstiții. Suprafața de încărcare nu trebuie să prezinte interstiții. Pot fi instalate puncte de ancorare pentru reținerea încărcăturii. Toate îmbinările trebuie să fie etanșe. Toate deschiderile trebuie să poată fi zăvorâte. Ele trebuie plasate și construite astfel încât să se suprapună la îmbinări.
9.3.4.2. Caroseria trebuie să fie realizată din materiale rezistente la căldură și la flacără, cu o grosime minimă de 10 mm. Materialele clasificate în clasa B-s3-d2 conform standardului EN 13501-1: 2002 sunt considerate ca îndeplinind această cerință.
Dacă materialul utilizat pentru caroserie este metalic, tot interiorul caroseriei trebuie acoperit cu materiale care îndeplinesc aceeași cerință.
9.3.5. Motorul și compartimentul pentru încărcătură
Motorul unui vehicul EX/II sau EX/III trebuie să fie plasat în fața peretelui din față al compartimentului pentru încărcătură; totuși, el poate fi plasat sub compartimentul de încărcare, cu condiția ca instalarea sa să fie astfel realizată încât căldura emisă în exces să nu constituie niciun risc pentru încărcătură prin creșterea temperaturii la suprafața interioară a compartimentului pentru încărcătură peste 80°C.
9.3.6. Surse de căldură externe și compartimentul pentru încărcătură
Sistemul de evacuare al vehiculelor EX/II și EX/III sau alte părți ale acestor vehicule complete sau completate trebuie construite și amplasate astfel încât căldura emisă în exces să nu constituie un risc pentru încărcătură prin creșterea temperaturii la suprafața interioară a compartimentului pentru încărcătură peste 80°C.
9.3.7. Echipamentul electric
9.3.7.1. Tensiunea nominală a circuitului electric nu trebuie să fie mai mare de 24 V.
9.3.7.2. Corpurile de iluminat din compartimentul pentru încărcătură al vehiculelor EX/II trebuie să fie situate pe plafon și să fie acoperite, adică fără cabluri sau becuri expuse.
În cazul grupei de compatibilitate J, instalația electrică trebuie să aibă cel puțin gradul de protecție IP65 (de exemplu, rezistență la flacără Eex d). Orice echipament electric accesibil din interiorul compartimentului pentru încărcătură trebuie să fie protejat suficient de impactul mecanic din interior.
9.3.7.3. Instalația electrică a vehiculelor EX/III trebuie să satisfacă prescripțiile pertinente de la pct. 9.2.2.2, 9.2.2.3, 9.2.2.4, 9.2.2.5.2 și 9.2.2.6.
Instalația electrică situată în compartimentul pentru încărcătură trebuie protejată împotriva prafului (grad de protecție cel puțin IP54 sau echivalent) sau, în cazul grupei de compatibilitate J, cel puțin IP65 (de exemplu, rezistență la flacără Eex d).
Capitolul 9.7 — Prescripții suplimentare referitoare la vehicule-cisternă (cisterne fixe), vehicule-baterie și vehicule complete sau completate utilizate pentru transportul de mărfuri periculoase în cisterne demontabile cu o capacitate mai mare de 1 mc sau în containere-cisternă, cisterne mobile sau CGEM cu o capacitate mai mare de 3 mc (vehicule EX/III, FL, OX și AT) ↑ Contents
9.7.1. Prescripții generale
9.7.1.1. În afara vehiculului propriu-zis sau a elementelor sistemului de rulare utilizate în locul acestuia, un vehicul-cisternă cuprinde unul sau mai multe rezervoare, echipamentele lor și piesele de legătură la vehicul sau la sistemul de rulare.
9.7.1.2. Odată atașată o cisternă demontabilă la vehiculul purtător, ansamblul trebuie să corespundă prescripțiilor referitoare la vehiculele-cisternă.
9.7.2. Prescripții referitoare la cisterne
9.7.2.1. Cisternele fixe sau demontabile metalice trebuie să corespundă prescripțiilor pertinente din cap. 6.8.
9.7.2.2. Elementele vehiculelor-baterie și CGEM trebuie să corespundă prescripțiilor pertinente din cap. 6.2 în cazul buteliilor, tuburilor, rezervoarelor sub presiune și cadrelor de butelii sau ale cap. 6.8 în cazul cisternelor.
9.7.2.3. Containerele-cisternă metalice trebuie să corespundă prescripțiilor cap. 6.8; cisternele mobile trebuie să corespundă prescripțiilor cap. 6.7 sau, dacă este cazul, celor ale codului IMDG (a se vedea paragraful 1.1.4.2).
9.7.2.4. Cisternele din material plastic ranforsat cu fibre trebuie să corespundă prescripțiilor cap. 6.9.
9.7.2.5. Cisternele pentru deșeuri care operează sub vid trebuie să corespundă prescripțiilor cap. 6.10.
9.7.3. Mijloace de fixare
Mijloacele de fixare trebuie concepute pentru a rezista la solicitările statice și dinamice în condiții normale de transport, precum și la eforturile minime, așa cum sunt definite la 6.8.2.1.2, 6.8.2.1.11 până la 6.8.2.1.15 și 6.8.2.1.16, în cazul vehiculelor-cisternă, vehiculelor-baterie și vehiculelor purtătoare de cisterne demontabile.
9.7.4. Legarea la pământ a vehiculelor FL
Cisternele metalice sau din material plastic ranforsat cu fibre ale vehiculelor-cisternă FL și elementele vehiculelor-baterie FL trebuie legate la șasiul vehiculului prin intermediul cel puțin al unei bune conexiuni electrice. Orice contact metalic care ar putea provoca o coroziune electrochimică trebuie evitat.
NOTĂ: A se vedea, de asemenea, pct. 6.9.1.2 și 6.9.2.14.3.
9.7.5. Stabilitatea vehiculelor-cisternă
9.7.5.1. Lățimea totală a suprafeței de sprijin pe sol (distanța dintre punctele exterioare de contact cu solul ale pneurilor dreapta și stânga ale aceleiași axe) trebuie să fie cel puțin egală cu 90% din înălțimea centrului de greutate al vehiculului-cisternă încărcat. Pentru vehiculele articulate, masele pe axe ale unității purtătoare a semiremorcii încărcate nu trebuie să depășească 60% din masa totală a ansamblului vehiculului articulat complet.
9.7.5.2. În plus, vehiculele-cisternă cu cisterne fixe, de capacitate mai mare de 3 mc, destinate transportului de substanțe periculoase în stare lichidă sau topită și încercate la o presiune mai mică de 4 bari, trebuie să fie conforme prescripțiilor tehnice ale Regulamentului CEE-ONU nr. 111*1) referitoare la stabilitatea laterală, modificat, conform datelor de aplicare specificate. Aceste prescripții se aplică vehiculelor-cisternă înmatriculate pentru prima dată începând cu 1 iulie 2003.
*1) Regulamentul CEE-ONU nr. 111: Prescripții referitoare la omologarea vehiculelor-cisternă din categoriile N și O în ceea ce privește stabilitatea la răsturnare.
9.7.6. Protecția spate a vehiculelor
Partea din spate a vehiculului trebuie prevăzută, pe toată lățimea cisternei, cu o bară de protecție suficient de rezistentă la impactul din spate. Între peretele spate al cisternei și partea din spate a barei de protecție trebuie să existe un spațiu de cel puțin 100 mm (această distanță fiind măsurată față de cel mai din spate punct al peretelui cisternei sau de accesoriile proeminente în contact cu substanța transportată). Vehiculele cu rezervoare basculante pentru transportul substanțelor pulverulente sau granuloase și cisternele pentru deșeuri care operează sub vid, cu rezervor basculant, care se descarcă prin partea din spate, nu trebuie să fie prevăzute cu bară de protecție dacă echipamentele spate ale rezervoarelor au în compunere un mijloc de protecție a rezervoarelor care le protejează în același mod ca și bara de protecție.
NOTA 1: Această prescripție nu se aplică vehiculelor utilizate pentru transportul substanțelor periculoase în containere-cisternă, cisterne mobile sau CGEM.
NOTA 2: Pentru protecția cisternelor împotriva deteriorării în urma unui impact lateral sau răsturnării, a se vedea pct. 6.8.2.1.20 și 6.8.2.1.21, iar pentru cisternele mobile, pct. 6.7.2.4.3 și 6.7.2.4.5.
9.7.7. Dispozitive de încălzire cu combustie
9.7.7.1. Dispozitivele de încălzire cu combustie trebuie să corespundă prescripțiilor de la 9.2.4.7.1, 9.2.4.7.2, 9.2.4.7.5 și următoarelor prescripții:
a) întrerupătorul poate fi instalat la exteriorul cabinei conducătorului auto;
b) dispozitivul de încălzire poate fi scos din funcțiune din exteriorul compartimentului pentru încărcătură; și
c) nu este necesar să se demonstreze că schimbătorul de căldură al dispozitivului de încălzire rezistă la un ciclu redus de funcționare reziduală.
În plus, pentru vehiculele FL, trebuie să fie îndeplinite prescripțiile de la 9.2.4.7.3 și 9.2.4.7.4.
9.7.7.2. Dacă vehiculul este destinat transportului de mărfuri periculoase pentru care este prescrisă o etichetă conform modelelor nr. 1.5, 3, 4.1, 4.3, 5.1 sau 5.2, niciun rezervor de combustibil, nicio sursă de energie, priză de aer de combustie sau de aer de încălzire și nicio ieșire a țevilor de evacuare necesare funcționării unui dispozitiv de încălzire cu combustie nu trebuie instalate în compartimentul pentru încărcătură. Se va asigura ca ieșirea pentru aerul cald să nu fie obturată de încărcătură. Temperatura la care încărcătura este supusă nu trebuie să depășească 50 oC. Aparatele de încălzire instalate în interiorul compartimentelor pentru încărcătură trebuie concepute astfel încât să împiedice aprinderea unei atmosfere explozive în condițiile de exploatare.
9.7.8. Echipamentul electric
9.7.8.1. Instalația electrică la vehiculele FL, pentru care este necesară o omologare conform pct. 9.1.2, trebuie să satisfacă prescripțiile de la 9.2.2.2, 9.2.2.3, 9.2.2.4, 9.2.2.5.1 și 9.2.2.6.
Totuși, orice suplimentări sau modificări ale instalației electrice trebuie să corespundă prescripțiilor aplicabile echipamentului electric din grupa și clasa de temperatură pertinente, conform substanțelor de transportat.
NOTĂ: Pentru dispozițiile tranzitorii, a se vedea pct. 1.6.5.
9.7.8.2. Echipamentul electric al vehiculelor FL, situat în zonele în care există sau poate exista o atmosferă explozivă într-o proporție care necesită luarea de măsuri speciale, trebuie să posede caracteristici adecvate pentru utilizarea în zone periculoase. Acest echipament trebuie să satisfacă dispozițiile generale ale standardului CEI 60079, părțile 0 și 14, și dispozițiile suplimentare aplicabile din standardul CEI 60079, părțile 1, 2, 5, 6, 7, 11 sau 18*2) . Echipamentul electric trebuie să corespundă prescripțiilor aplicabile echipamentului electric din grupa și clasa de temperatură pertinente, conform substanțelor de transportat.
Pentru aplicarea standardului CEI 60079 partea 14*2) trebuie utilizată următoarea clasificare:
*2) Ca alternativă, pot fi aplicate dispozițiile generale ale standardului european EN 50014 și dispozițiile suplimentare ale standardelor EN 50015, 50016, 50017, 50018, 50019, 50020 sau 50028.
Interiorul compartimentelor cisternei, accesoriile de încărcare și de golire și tubulatura de recuperare a vaporilor
Interiorul casetelor de protecție pentru echipamentul utilizat la încărcare și golire și zona situată la mai puțin de 0,5 m de dispozitivele de aerisire și supapele de decompresiune
9.7.8.3. Echipamentul electric aflat în permanență sub tensiune, inclusiv conductorii, situat în afara zonelor 0 și 1, trebuie să satisfacă prescripțiile care se aplică zonei 1 pentru echipamentul electric în general sau prescripțiile aplicabile zonei 2 pentru echipamentul electric situat în cabina conducătorului auto, conform CEI 60079 partea 14*2) . Echipamentul electric trebuie să corespundă prescripțiilor aplicabile echipamentului electric din grupa și clasa de temperatură pertinente, conform substanțelor de transportat.
*2) Ca alternativă, pot fi aplicate dispozițiile generale ale standardului european EN 50014 și dispozițiile suplimentare ale standardelor EN 50015, 50016, 50017, 50018, 50019, 50020 sau 50028.