Articolul I
"Banda de scadență 1 Până la 1 lună inclusiv Între 1 și 3 luni inclusiv Între 3 și 6 luni inclusiv Între 6 și 12 luni inclusiv Între 1 și 2 ani inclusiv Între 2 și 3 ani inclusiv Între 3 și 4 ani inclusiv Între 4 și 5 ani inclusiv Între 5 și 7 ani inclusiv Între 7 și 10 ani inclusiv Între 10 și 15 ani inclusiv Între 15 și 20 ani inclusiv Peste 20 ani"
Regulamentul Băncii Naționale a României nr. 18/2009 privind cadrul de administrare a activității instituțiilor de credit, procesul intern de evaluare a adecvării capitalului la riscuri și condițiile de externalizare a activităților acestora, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 630 din 23 septembrie 2009, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:
1. La articolul 2, alineatul (4) se modifică și va avea următorul cuprins:
"(4) Expresiile riscul rezidual, riscul de concentrare și riscul din securitizare au semnificația prevăzută de Regulamentul Băncii Naționale a României și al Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare nr. 23/28/2006 privind criteriile tehnice referitoare la organizarea și tratamentul riscurilor, precum și criteriile tehnice utilizate de autoritățile competente pentru verificarea și evaluarea acestora, aprobat prin Ordinul Băncii Naționale a României și al Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare nr. 20/117/2006, cu modificările și completările ulterioare, expresiile risc operațional și risc legal au semnificația prevăzută de Regulamentul Băncii Naționale a României și al Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare nr. 24/29/2006 privind determinarea cerințelor minime de capital pentru riscul operațional ale instituțiilor de credit și ale firmelor de investiții, aprobat prin Ordinul Băncii Naționale a României și al Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare nr. 21/118/2006, cu modificările și completările ulterioare, expresia risc de credit al contrapartidei are semnificația prevăzută de Regulamentul Băncii Naționale a României și al Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare nr. 20/25/2006 privind tratamentul riscului de credit al contrapartidei în cazul instrumentelor financiare derivate, al tranzacțiilor de răscumpărare, al operațiunilor de dare/luare de titluri/mărfuri cu împrumut, al tranzacțiilor cu termen lung de decontare și al tranzacțiilor de creditare în marjă, aprobat prin Ordinul Băncii Naționale a României și al Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare nr. 17/114/2006, cu modificările și completările ulterioare, iar expresia grup de clienți aflați în legătură are semnificația prevăzută de Regulamentul Băncii Naționale a României și al Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare nr. 14/24/2010 privind expunerile mari ale instituțiilor de credit și ale firmelor de investiții, aprobat prin Ordinul Băncii Naționale a României și al Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare nr. 13/89/2010."
2. La articolul 2 alineatul (5) litera d), articolul 13 alineatul (2), articolul 32 alineatul (1), articolul 54 alineatul (2) și articolul 220, sintagma "funcția de control al riscurilor" se înlocuiește cu sintagma "funcția de administrare a riscurilor" .
3. La articolul 2 alineatul (5), literele t), u) și aa) se modifică și vor avea următorul cuprins:
"t) externalizare - utilizarea de către o instituție de credit a unui furnizor extern, în vederea desfășurării de către acesta, pe bază contractuală și în mod continuu, a unor activități efectuate în mod obișnuit de către instituția de credit în cauză;
u) furnizor extern - furnizorul de bunuri și servicii, care poate fi o entitate autorizată sau nu, în funcție de activitatea externalizată, respectiv o entitate afiliată în cadrul unui grup ori o entitate în afara grupului;
...........................................................................
aa) persoane cu funcții-cheie de execuție - persoane ale căror activități profesionale au un impact semnificativ asupra profilului de risc al instituției de credit, incluzând membrii organelor cu funcție de conducere, personalul care expune instituția de credit unor riscuri - de exemplu persoane cărora li s-au acordat competențe individuale sporite în ceea ce privește derularea tranzacțiilor în care este implicată instituția de credit, cum ar fi: dealeri, persoane care au competența de a aproba credite de valori semnificative -, personalul funcțiilor sistemului de control intern și orice angajat care primește o remunerație totală, inclusiv clauze privind beneficiul discreționar de tip pensie, ce conduce la încadrarea acestuia în aceeași categorie de remunerație cu cea a membrilor organelor cu funcție de conducere și cu a personalului care expune instituția de credit unor riscuri;".
4. La articolul 2 alineatul (5), după litera ee) se introduc trei noi litere, literele ff), gg) și hh), cu următorul cuprins:
"ff) depozite stabile (core deposits) - resursele de finanțare care rămân la dispoziția instituției de credit o perioadă de timp îndelungată, determinate de către aceasta potrivit politicilor interne la care se face referire la art. 154;
gg) operațiuni de înlocuire a expunerilor existente operațiuni desfășurate în legătură cu expuneri aflate în portofoliu, concretizate prin noi expuneri sau prin modificarea termenilor contractuali ai acestora;
hh) beneficii discreționare de tipul pensiilor - beneficii suplimentare de tipul pensiilor asigurate pe o bază discreționară de către o instituție de credit unui angajat, ca parte a pachetului de remunerație variabilă al respectivului angajat, care nu includ beneficiile datorate garantate unui angajat în conformitate cu termenii schemelor de pensionare ale instituției de credit."
5. La articolul 3 alineatul (1), după litera c) se introduce o nouă literă, litera d), cu următorul cuprins:
"d) cerințe de publicare și transparență."
6. Articolul 10 se modifică și va avea următorul cuprins:
"Art. 10. - (1) Structura de conducere a unei instituții de credit mamă, persoană juridică română, are responsabilitatea generală pentru existența unui cadru adecvat de administrare a activității în cadrul grupului și pentru asigurarea unor politici și mecanisme privind cadrul de administrare a activității corespunzătoare structurii, activității și riscurilor aferente grupului și entităților acestuia.
(2) În sensul alin. (1), structura de conducere a unei instituții de credit mamă trebuie să conștientizeze toate riscurile semnificative și problemele care ar putea afecta grupul, instituția de credit mamă și filialele acesteia. În acest context, instituția de credit mamă este responsabilă pentru determinarea structurii de administrare a filialelor care contribuie cel mai bine la exercitarea funcției de supraveghere la nivelul grupului.
(3) În sensul alin. (2), structura de conducere a unei instituții de credit mamă trebuie:
a) să stabilească o structură a cadrului de administrare a activității care să contribuie la supravegherea eficace a filialelor sale și care să ia în considerare natura, dimensiunea și complexitatea diferitelor riscuri la care grupul și filialele acestuia sunt expuse;
b) să evalueze periodic structura cadrului de administrare a activității pentru a asigura că aceasta rămâne corespunzătoare, având în vedere creșterea dimensiunilor și complexității, extinderea geografică etc.;
c) să aprobe o politică privind cadrul de administrare a activității la nivelul grupului și pentru filialele acestuia, care să includă angajamentul de a îndeplini toate cerințele aplicabile cadrului de administrare a activității;
d) să asigure că sunt disponibile resurse suficiente pentru fiecare filială în scopul îndeplinirii atât a standardelor la nivel de grup, cât și a standardelor locale privind cadrul de administrare a activității;
e) să înțeleagă rolul și relațiile atât dintre filiale, cât și cu instituția de credit mamă;
f) să dispună de mijloace corespunzătoare pentru a monitoriza ca fiecare filială să se conformeze tuturor cerințelor aplicabile privind cadrul de administrare a activității.
(4) În cazul unei instituții de credit filială, persoană juridică română, structura de conducere a acesteia trebuie să adere la valorile și principiile privind cadrul de administrare a activității stabilite de societatea-mamă și să aibă în vedere obiectivele de afaceri, profilul de risc și politicile stabilite de către structura de conducere a instituției-mamă. În acest sens, structura de conducere a unei instituții de credit filială trebuie să stabilească propriile responsabilități pe linia cadrului de administrare a activității și trebuie să evalueze orice decizii sau practici la nivel de grup pentru a asigura că acestea nu determină ca filiala să încalce prevederile cadrului de reglementare ori regulile prudențiale aplicabile la nivel individual pe teritoriul României. Structura de conducere a unei instituții de credit filială trebuie, de asemenea, să asigure că asemenea decizii sau practici nu aduc atingere:
a) administrării sănătoase și prudente a filialei;
b) solidității financiare a filialei;
c) intereselor legale ale deținătorilor de interese în filială.
(5) În cazul în care o instituție de credit desfășoară activitate în străinătate fie prin intermediul unei sucursale, fie prin intermediul unei filiale, structura de conducere a instituției de credit este responsabilă pentru implementarea corespunzătoare a strategiilor și a politicilor stabilite, cu respectarea obligațiilor impuse de legislația din țara în care respectiva sucursală sau filială își desfășoară activitatea."
7. Articolul 19 se modifică și va avea următorul cuprins:
"Art. 19. - (1) Organele cu funcție de supraveghere trebuie să asigure că politicile și practicile de remunerare a personalului instituției de credit, inclusiv a membrilor organelor cu funcție de supraveghere și a membrilor organelor cu funcție de conducere, corespund culturii instituției de credit, obiectivelor și strategiei pe termen lung, precum și mediului de control al acesteia.
(2) Personalul aferent funcțiilor sistemului de control intern și, după caz, personalul departamentelor de resurse umane și experții externi trebuie, de asemenea, să fie implicați în elaborarea politicilor de remunerare ale unei instituții de credit.
(3) Politica de remunerare a unei instituții de credit trebuie să fie accesibilă tuturor angajaților, iar procesul de evaluare a personalului trebuie să fie formalizat în mod corespunzător și să fie transparent pentru angajați.
(4) În sensul alin. (1), la stabilirea și aplicarea politicilor de remunerare totală, inclusiv a salariilor și beneficiilor discreționare de tipul pensiilor, pentru categoriile de personal ale căror activități profesionale au un impact semnificativ asupra profilului de risc al instituțiilor de credit, incluzând membrii organelor cu funcție de conducere, personalul care expune instituția de credit unor riscuri, personalul aferent funcțiilor sistemului de control intern și orice angajat care primește o remunerație totală ce conduce la încadrarea acestuia în aceeași categorie de remunerație cu cea a membrilor organelor cu funcție de conducere și a personalului care expune instituția de credit unor riscuri, instituțiile de credit trebuie să respecte următoarele principii în mod corespunzător mărimii, organizării interne și naturii, extinderii și complexității activităților acestora:
a) politica de remunerare permite și promovează o administrare a riscurilor sănătoasă și eficace, fără a încuraja asumarea de riscuri care depășește nivelul toleranței la risc a instituției de credit;
b) politica de remunerare corespunde strategiei de afaceri, obiectivelor, valorilor și intereselor pe termen lung ale instituției de credit și cuprinde măsuri pentru a evita conflictele de interese;
c) organele cu funcție de supraveghere adoptă și revizuiesc periodic principiile generale ale politicii de remunerare și sunt responsabile cu implementarea acesteia;
d) implementarea politicii de remunerare face obiectul, cel puțin anual, al unei evaluări interne independente, la nivel centralizat, privind conformitatea cu politicile și procedurile de remunerare adoptate de organele cu funcție de supraveghere. În acest sens, la implementarea politicii de remunerare se va conferi o atenție specială prevenirii acordării de stimulente pentru asumarea excesivă a riscurilor și pentru alte comportamente contrare intereselor instituției de credit;
e) remunerarea coordonatorilor funcțiilor de administrare a riscurilor și de conformitate este supravegheată direct de către structura de conducere sau de către comitetul de remunerare, în situația în care acesta există;
f) în cazul în care remunerația este corelată cu performanța, suma remunerației totale se bazează pe o combinație a evaluării performanței individuale și a structurii în cauză în care se desfășoară activitatea, precum și a rezultatelor generale ale instituției de credit, iar la evaluarea performanței individuale sunt luate în considerare atât criterii financiare, cât și criterii nonfinanciare, cum ar fi: cunoștințele acumulate/calificările obținute, dezvoltarea personală, conformarea cu sistemele și controalele instituției de credit, implicarea în strategiile de afaceri și în politicile semnificative ale instituției de credit și contribuția la performanța echipei;
g) evaluarea performanței este realizată într-un cadru multianual, pentru a se asigura că procesul de evaluare se bazează pe performanța pe termen lung și că plata efectivă a componentelor remunerației bazate pe performanță se întinde pe o perioadă care ține cont de ciclul de afaceri al instituției de credit și de riscurile specifice activității acesteia;
h) remunerația variabilă totală nu limitează capacitatea instituției de credit de a-și întări baza de capital;
i) remunerația variabilă garantată are caracter excepțional și apare doar atunci când se angajează personal, fiind limitată la primul an de activitate al acestuia;
j) în cazul instituțiilor de credit care beneficiază de asistență guvernamentală excepțională:
- remunerația variabilă este strict limitată ca procent din venitul net atunci când nu este în concordanță cu menținerea unei baze de capital sănătoase și cu obiectivul de ieșire în timp util de sub asistența guvernamentală;
- Banca Națională a României solicită instituțiilor de credit să restructureze remunerarea într-o manieră conformă cu administrarea sănătoasă a riscurilor și creșterea pe termen lung, incluzând, atunci când este cazul, stabilirea de limite privind remunerația membrilor structurii de conducere;
- nicio remunerație variabilă nu trebuie plătită membrilor structurii de conducere ai respectivei instituții de credit decât dacă este justificată;
k) componentele fixă și variabilă ale remunerației totale sunt echilibrate în mod corespunzător și componenta fixă reprezintă o proporție suficient de mare din remunerația totală, astfel încât să permită aplicarea unei politici complet flexibile privind componentele remunerației variabile, incluzând posibilitatea de a nu plăti nicio componentă a acesteia. Instituțiile de credit trebuie să stabilească un raport adecvat între componenta fixă și cea variabilă a remunerației totale, iar structura politicii de remunerare trebuie actualizată în timp, astfel încât să se asigure că aceasta evoluează în sensul adaptării la schimbările intervenite în situația instituției de credit respective;
l) plățile referitoare la încetarea anticipată a unui contract reflectă performanța obținută în timp și sunt proiectate într-o modalitate care să nu recompenseze nereușita;
m) măsurarea performanței utilizate pentru a calcula componentele remunerației variabile sau portofoliile de componente ale remunerației variabile include o ajustare pentru toate tipurile de riscuri curente și potențiale și ia în considerare costul capitalului și lichiditatea necesară. Alocarea componentelor remunerației variabile în cadrul instituției de credit trebuie să ia în considerare și toate tipurile de riscuri curente și potențiale;
n) o parte substanțială și care reprezintă, în toate cazurile, cel puțin 50% din orice remunerație variabilă trebuie să fie formată dintr-un raport corespunzător între:
(i) acțiuni sau titluri din care rezultă drepturi de proprietate echivalente în funcție de forma juridică a instituției de credit în cauză sau instrumente legate de acțiuni ori instrumente echivalente de tip non-cash în cazul instituțiilor de credit necotate; și
(îi) atunci când este cazul, alte instrumente în sensul art. 21 alin. (1^1 ) lit. a) din Regulamentul Băncii Naționale a României și al Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare nr. 18/23/2006 privind fondurile proprii ale instituțiilor de credit și ale firmelor de investiții, aprobat prin Ordinul Băncii Naționale a României și al Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare nr. 15/112/2006, cu modificările și completările ulterioare, care să reflecte corespunzător, pe o bază continuă, calitatea creditului aferentă instituției de credit;
o) o parte substanțială și care reprezintă, în toate cazurile, cel puțin 40% din componenta de remunerație variabilă, este amânată pe o perioadă de cel puțin 3-5 ani și este corelată în mod adecvat cu natura activității, riscurile acesteia și activitățile personalului în cauză. Membrii personalului intră în drepturile aferente remunerației datorate potrivit acordurilor de amânare nu mai rapid decât ar intra pe o bază proporțională. În cazul unei componente a remunerației variabile în sumă deosebit de mare, cel puțin 60% din sumă este amânată. Durata perioadei de amânare este stabilită în conformitate cu ciclul de afaceri, natura activității, riscurile acesteia și activitățile personalului în cauză;
p) membrilor personalului le este plătită sau aceștia intră în drepturile aferente remunerației variabile, inclusiv ale părții amânate a acesteia, doar dacă remunerația variabilă poate fi susținută în conformitate cu situația financiară a instituției de credit în ansamblu și dacă poate fi justificată în conformitate cu performanța instituției de credit, a structurii în care se desfășoară activitatea și a angajatului în cauză;
q) politica de pensionare este aliniată la strategia de afaceri, obiectivele, valorile și interesele pe termen lung ale instituției de credit. Dacă angajatul încetează, din proprie voință, raporturile contractuale cu instituția de credit înainte de pensionare, beneficiile discreționare de tipul pensiilor trebuie reținute de instituția de credit pe o perioadă de 5 ani sub forma instrumentelor așa cum sunt acestea definite la lit. n). În cazul unui angajat ajuns la pensionare, beneficiile discreționare de tipul pensiilor trebuie plătite angajatului sub forma instrumentelor definite la lit. n), cu obligația respectivului angajat de a nu le înstrăina timp de 5 ani;
r) personalul se obligă să nu utilizeze strategii personale de acoperire împotriva riscurilor sau polițe de asigurare legate de remunerație și de răspundere pentru a contracara efectele de aliniere la risc prevăzute în acordurile sale de remunerare;
s) remunerația variabilă nu este plătită prin mijloace sau metode care facilitează eludarea îndeplinirii cerințelor prezentului regulament.
(5) Instrumentele prevăzute la alin. (4) lit. n) fac obiectul unei politici adecvate de reținere proiectată să alinieze stimulentele cu interesele pe termen lung ale instituției de credit. Banca Națională a României poate impune restricții cu privire la tipul și la caracteristicile acestor instrumente sau poate interzice utilizarea unor astfel de instrumente atunci când consideră necesar. Prevederile alin. (4) lit. n) se aplică atât părții componentei de remunerație variabilă amânată conform lit. o), cât și părții de remunerație variabilă care nu este amânată.
(6) În sensul alin. (4) lit. p), fără a aduce atingere principiilor generale de drept național aplicabile în materia contractelor și în raporturile de muncă, remunerația variabilă totală este în general redusă considerabil în cazul în care se înregistrează o performanță financiară redusă sau negativă la nivelul instituției de credit în cauză, luându-se în considerare atât remunerația curentă, cât și reducerile plăților aferente sumelor cuvenite, determinate anterior, incluzând acorduri de tip malus sau de tip clawback.
(7) În sensul alin. (6), un acord de tip malus reprezintă o practică de ajustare în funcție de performanță, care permite ajustarea părții din bonusul unui angajat pentru care nu s-a intrat încă în drepturi, dar care fusese deja comunicat angajatului, pentru a ține cont de evenimentele ulterioare comunicării bonusului, iar un acord de tip clawback reprezintă o practică de ajustare în funcție de performanță, care permite retragerea integrală sau parțială a bonusului unui angajat, pentru care s-a intrat deja în drepturi, pentru a lua în considerare evenimentele ulterioare intrării în drepturi. De principiu, un bonus acordat face obiectul retragerii integrale sau parțiale numai în cazul unei fraude dovedite ori în cazul în care evaluarea performanței are la bază informații care se dovedesc ulterior a fi în mod semnificativ eronate.
(8) Principiile stabilite în prezentul articol se aplică de către instituțiile de credit la nivel de grup, de instituție-mamă și de filială, incluzând și pe cele înființate în centre financiare offshore.
(9) Remunerarea membrilor neexecutivi ai consiliului de administrație, în cazul instituțiilor de credit care au adoptat sistemul unitar de administrare, și a membrilor consiliului de supraveghere, în cazul instituțiilor de credit care au adoptat sistemul dualist de administrare, nu trebuie corelată într-un mod necorespunzător cu performanța pe termen scurt a instituției de credit.
(10) În situația în care membrii organelor cu funcție de conducere sunt eligibili pentru acordarea de stimulente corelate cu performanța instituției de credit, nivelul remunerării acestora trebuie să facă obiectul unor condiții relevante și obiective și nu trebuie corelate în mod excesiv cu performanța pe termen scurt a instituției de credit.
(11) Instituțiile de credit care sunt semnificative din punctul de vedere al mărimii, organizării interne și naturii, extinderii și complexității activităților acestora trebuie să înființeze un comitet de remunerare.
(12) Comitetul de remunerare trebuie să fie constituit astfel încât să aibă capacitatea de a emite opinii competente și independente asupra politicilor și practicilor de remunerare și asupra stimulentelor create pentru administrarea riscului, capitalului și lichidității.
(13) Comitetul de remunerare este responsabil cu pregătirea deciziilor privind remunerarea, inclusiv a deciziilor care au implicații din perspectiva riscului și administrării riscului în instituția de credit în cauză și care trebuie luate de organele cu funcție de supraveghere. Președintele și membrii comitetului de remunerare trebuie să fie membri ai structurii de conducere care nu exercită nicio funcție executivă în cadrul instituției de credit în cauză. La pregătirea unor astfel de decizii, comitetul de remunerare trebuie să ia în considerare interesele pe termen lung ale acționarilor, investitorilor și ale altor deținători de interese în instituția de credit."
8. La articolul 22, litera b) se modifică și va avea următorul cuprins:
"b) referitor la acționariat - pozițiile ocupate de reprezentanții acționarului majoritar în organele cu funcție de supraveghere și în cele cu funcție de conducere;".
9. La articolul 23, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:
"Art. 23. - (1) Organele cu funcție de supraveghere și organele cu funcție de conducere ale instituțiilor de credit trebuie să înțeleagă structura operațională a acestora, inclusiv în situația în care instituțiile de credit desfășoară în numele clienților activități în jurisdicții în care este redusă transparența - cum ar fi centre financiare de tip offshore - sau prin intermediul unor structuri care reduc transparența - cum ar fi structurile complexe de tipul entităților special constituite în scopul securitizării, în sensul prevăzut în cadrul Regulamentului Băncii Naționale a României și al Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare nr. 18/16/2010 privind tratamentul riscului de credit aferent expunerilor securitizate și pozițiilor din securitizare, aprobat prin Ordinul Băncii Naționale a României și al Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare nr. 17/73/2010."
10. La articolul 32, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (1^1), cu următorul cuprins: "(1^1) În sensul alin. (1), funcția de administrare a riscului trebuie să aibă în componență funcția de control al riscurilor pe fiecare linie de activitate."
11. La articolul 32, după alineatul (3) se introduc patru noi alineate, alineatele (4), (5), (6) și (7), cu următorul cuprins:
"(4) În sensul prezentului regulament, centralizarea funcțiilor sistemului de control intern la instituția de credit mamă nu se consideră externalizare din perspectiva unei instituții de credit filială, persoană juridică română.
(5) În situația centralizării funcțiilor sistemului de control intern, instituțiile de credit vor asigura respectarea prevederilor art. 10.
(6) Instituțiile de credit filiale, persoane juridice române, care fac parte dintr-un grup pentru care instituția de credit mamă centralizează funcțiile sistemului de control intern, trebuie să se conformeze cu prevederile prezentului regulament în ceea ce privește organizarea funcțiilor sistemului de control intern.
(7) Casa centrală a cooperativelor de credit asigură coordonarea funcțiilor de administrare a riscurilor, de conformitate și de audit intern și pentru cooperativele de credit afiliate."
12. La articolul 33 alineatul (1), literele b) și c) se modifică și vor avea următorul cuprins:
"b) funcția sistemului de control intern este separată din punct de vedere organizațional de activitățile atribuite pentru monitorizare și control, iar coordonatorul funcției sistemului de control intern este subordonat unei persoane care nu are nicio responsabilitate pe linia conducerii activităților care urmează să fie monitorizate și controlate;
c) coordonatorul funcției sistemului de control intern raportează direct structurii de conducere și comitetului de audit și participă, cel puțin o dată pe an, la ședințele structurii de conducere căreia îi raportează;".
13. La articolul 35, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (1^1), cu următorul cuprins:
"(1^1) Instituțiile de credit trebuie să decidă dacă riscul de conformitate se referă strict la conformitatea cu cadrul de reglementare, normele și standardele aferente activităților bancare sau vizează conformitatea cu un cadru de reglementare mai larg (de exemplu, conformitatea cu legislația muncii, legislația privind protecția și securitatea muncii, legislația privind asigurările sociale de sănătate, legislația privind calitatea în construcții și legislația privind prevenirea incendiilor)."
14. La articolul 35, alineatul (3) se modifică și va avea următorul cuprins:
"(3) Funcția de conformitate a unei instituții de credit evaluează, după caz, posibilul impact al oricăror schimbări ale elementelor prevăzute la alin. (2) asupra activităților instituției de credit."
15. La articolul 45, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:
"Art. 45. - (1) Personalul funcției de conformitate trebuie să elaboreze și să aplice metodologii de evaluare a riscului de conformitate, prin utilizarea unor indicatori de performanță (cum ar fi: numărul de reclamații ale clienților, numărul de derogări înregistrate, numărul de încălcări ale politicii de conformitate, rapiditatea în remedierea deficiențelor constatate, activități atipice privind tranzacționarea sau plățile)."
16. La articolul 51 alineatul (2), literele b) și c) se modifică și vor avea următorul cuprins:
"b) aprobarea sau propunerea de aprobare adresată organelor cu funcție de supraveghere sau acționarilor privind numirea, remunerarea și revocarea auditorului financiar; c) avizarea sferei de cuprindere a auditului și frecvenței angajamentelor de audit;".
17. La capitolul II, după secțiunea a 3-a se introduce o nouă secțiune, secțiunea a 4-a, cu următorul cuprins:
"SECȚIUNEA a 4-a
Cerințe de publicare și transparență
Art. 62^1. - (1) În desfășurarea activității lor, instituțiile de credit trebuie să îndeplinească cerințele de transparență stabilite de cadrul de reglementare.
(2) În sensul alin. (1), pentru a permite părților interesate să efectueze o evaluare credibilă și fidelă a instituțiilor de credit, acestea trebuie să facă publice informații referitoare la:
a) organizarea structurii de conducere (atât organele cu funcție de supraveghere, cât și organele cu funcție de conducere);
b) structura organizatorică;
c) structura stimulentelor/remunerației practicate;
d) natura și extinderea tranzacțiilor cu persoanele aflate în relații speciale cu instituția de credit;
e) informații referitoare la organizarea funcțiilor sistemului de control intern.
Art. 62^2. - (1) Fiecare instituție de credit trebuie să își prezinte poziția curentă și estimările viitoare într-o manieră echilibrată, credibilă și oportună.
(2) În sensul alin. (1), informațiile privind poziția curentă a instituției de credit trebuie să fie conforme cu orice cerințe ale cadrului de reglementare privind publicarea unor astfel de informații. În acest sens, informațiile publicate trebuie să aibă un nivel ridicat de acuratețe, să fie relevante, oportune și accesibile, astfel încât să satisfacă necesitățile de informare ale Băncii Naționale a României, investitorilor, clienților, agențiilor de rating, instituțiilor externe de evaluare a creditului și publicului.
(3) În situațiile în care asigurarea unui nivel ridicat de acuratețe ar conduce la întârzierea publicării de informații care sunt sensibile în timp, instituțiile de credit trebuie să asigure un echilibru corespunzător între oportunitatea prezentării informațiilor la timp și acuratețea acestora, având în vedere cerința de a furniza o imagine fidelă și justă a situației lor.
(4) Informațiile publicate trebuie să includă, dar fără a se limita la, informații semnificative privind rezultatele financiare și operaționale ale unei instituții de credit, factorii de risc care pot fi previzionați, organizarea structurii de conducere și politicile privind cadrul de administrare a activității instituției de credit."
18. La articolul 63, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:
"(2) În sensul alin. (1), procesul intern de evaluare a adecvării capitalului la riscuri al unei instituții de credit trebuie să asigure structurii de conducere posibilitatea să evalueze în mod continuu profilul de risc al instituției de credit și gradul de adecvare a capitalului intern în raport cu acesta."
19. La articolul 63, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (4), cu următorul cuprins:
"(4) În cadrul procesului intern de evaluare a adecvării capitalului la riscuri instituțiile de credit trebuie să realizeze:
a) identificarea, măsurarea, diminuarea și raportarea riscurilor la care instituția de credit este sau poate fi expusă, pentru calcularea și evaluarea continuă a necesităților de capital intern;
b) planificarea și menținerea surselor de capital intern necesare realizării adecvării capitalului la profilul de risc al instituției de credit."
20. La articolul 64, după litera d) se introduce o nouă literă, litera e), cu următorul cuprins:
"e) ipotezele utilizate pentru determinarea disponibilului de capital intern, inclusiv orizontul de timp avut în vedere la planificarea capitalului intern."
21. Partea introductivă a articolului 65 se modifică și va avea următorul cuprins:
"Art. 65. - (1) Pentru evaluarea adecvării capitalului intern la riscuri, instituția de credit trebuie să identifice și să evalueze toate riscurile semnificative la care este sau poate fi expusă, incluzând:".
22. La articolul 65 alineatul (1), partea introductivă a literei b) se modifică și va avea următorul cuprins:
"b) riscurile pentru care cerințele de capital reglementate nu sunt integral acoperitoare:".
23. La articolul 65 se introduce un nou alineat, alineatul (2), cu următorul cuprins:
"(2) În conformitate cu principiul proporționalității prevăzut de art. 148 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2006, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 227/2007, cu modificările și completările ulterioare, instituțiile de credit trebuie să stabilească modalitatea și măsura în care riscurile semnificative sunt tratate în cadrul procesului intern de evaluare a adecvării capitalului. În acest sens instituțiile de credit trebuie să stabilească riscurile pentru care vor determina o cerință de capital intern pentru acoperirea lor, precum și cele pentru care vor fi utilizate alte metode pentru administrarea și reducerea lor."
24. La articolul 68, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (4), cu următorul cuprins:
"(4) În sensul alin. (2), o instituție de credit poate utiliza propriile definiții pentru capitalul intern și elementele componente ale acestuia, sub rezerva furnizării de clarificări Băncii Naționale a României - Direcția supraveghere, specificând metodologia utilizată pentru determinarea capitalului intern disponibil instituției de credit."
25. La articolul 70, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (3^1), cu următorul cuprins:
"(3^1) În cadrul planului privind capitalul, instituțiile de credit își stabilesc ca obiectiv un nivel intern al cerinței de capital având în vedere profilul de risc, mediul economic în care își desfășoară activitatea, calitatea proceselor de control intern și de administrare a riscurilor, planurile strategice, calitatea capitalului intern disponibil etc."
26. La articolul 70, după alineatul (4) se introduce un nou alineat, alineatul (4^1), cu următorul cuprins:
"(4^1) Instituțiile de credit trebuie să utilizeze rezultatele simulărilor de criză atât în procesul de planificare a capitalului intern disponibil, cât și în determinarea cerințelor interne de capital adecvate profilului de risc."
27. La articolul 71 alineatul (1), litera b) se modifică și va avea următorul cuprins:
"b) utilizarea de metodologii diferite pentru diferitele tipuri de riscuri și calcularea unei sume a cerințelor de capital rezultate. În acest sens, pentru un anumit tip de risc, instituțiile de credit pot utiliza alte metodologii decât cele utilizate în scopurile determinării cerințelor minime reglementate de capital;".
28. La articolul 75, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:
"Art. 75. - (1) Procesul intern de evaluare a adecvării capitalului la riscuri al unei instituții de credit trebuie să aibă ca rezultat determinarea și menținerea capitalului intern disponibil al instituției de credit la un nivel adecvat în raport cu necesitățile interne aferente profilului de risc al acesteia."
29. La articolul 75, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (1^1), cu următorul cuprins:
"(1^1) În sensul alin. (1), instituțiile de credit raportează Băncii Naționale a României nivelul excedentului/deficitului de capital rezultat în urma procesului intern de evaluare a adecvării capitalului la riscuri. Modul de raportare, precum și frecvența transmiterii se stabilesc prin ordin emis de Banca Națională a României."
30. La articolul 78, alineatul (3) se modifică și va avea următorul cuprins:
"(3) De principiu, funcția de administrare a riscurilor trebuie organizată la nivel centralizat în cadrul unei instituții de credit."
31. La articolul 78, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (3^1), cu următorul cuprins:
"(3^1) Instituțiile de credit de dimensiuni mici și cu activitate mai puțin complexă pot să nu aplice, cu aprobarea Direcției supraveghere, prevederile art. 32 alin. (1^1)."
32. La articolul 81, după alineatul (4) se introduce un nou alineat, alineatul (5), cu următorul cuprins:
"(5) Casa centrală a cooperativelor de credit asigură că politicile și obiectivele strategice ale fiecărei cooperative de credit afiliate sunt conforme cu cele ale casei centrale și cu apetitul la risc și obiectivele generale stabilite de casa centrală. În acest sens, casa centrală a cooperativelor de credit definește politicile și principiile pentru evaluarea și măsurarea riscurilor și stabilește procedurile de control al riscurilor la nivelul rețelei cooperatiste și pentru fiecare cooperativă de credit afiliată."
33. După articolul 85 se introduce un nou articol, articolul 85^1, cu următorul cuprins:
"Art. 85^1. - (1) Organele cu funcție de supraveghere pot constitui un comitet de administrare a riscurilor care să le asiste în îndeplinirea atribuțiilor ce le revin pe linia administrării riscurilor.
(2) În sensul alin. (1), instituțiile de credit trebuie să dispună de un regulament al comitetului de administrare a riscurilor, care să indice componența, responsabilitățile și modul de raportare către organele cu funcție de supraveghere."
34. La articolul 90, alineatele (3) și (4) se modifică și vor avea următorul cuprins:
"(3) În scopul alin. (2), coordonatorul funcției de administrare a riscurilor trebuie să poată comunică direct cu membrii organelor cu funcție de conducere cu privire la evoluțiile contrare toleranței la risc stabilite și strategiei de afaceri ale instituției de credit.
(4) În scopul alin. (2), coordonatorul funcției de administrare a riscurilor trebuie să poată raporta direct structurii de conducere sau, după caz, comitetului de audit sau altui comitet, cum ar fi comitetul de administrare a riscurilor."
35. La articolul 94, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:
"Art. 94. - (1) Structura de conducere a instituțiilor de credit aprobă și revizuiește periodic (cel puțin o dată pe an) strategia de administrare a riscului de credit, precum și politicile și procesele semnificative de asumare, identificare, măsurare, control și raportare pentru riscul de credit - inclusiv riscul de credit al contrapartidei. Strategia, politicile și procesele respective trebuie să acopere activitățile instituției de credit pentru care expunerea din credite conduce la înregistrarea unui risc semnificativ."
36. La articolul 96, litera b) se abrogă.
37. La articolul 96, litera e) se modifică și va avea următorul cuprins:
e) politici și procese pentru identificarea activelor-problemă active financiare sau grup de active financiare a căror situație nu poate fi considerată normală în sensul că sunt depreciate (la nivel individual sau la nivel de portofoliu pentru activele cu caracteristici similare); pentru identificarea activelor financiare sau a grupurilor de active financiare depreciate, instituțiile de credit vor avea în vedere prevederile Standardelor internaționale de raportare financiară adoptate potrivit procedurii prevăzute la art. 6 paragraful 2 din Regulamentul (CE) nr. 1.606/2002 al Parlamentului European și al Consiliului din 19 iulie 2002 privind aplicarea standardelor internaționale de contabilitate."
38. Articolul 98 se modifică și va avea următorul cuprins:
"Art. 98. - Instituțiile de credit trebuie să asigure că deciziile de creditare sunt luate în mod independent, fără a fi afectate de influențe, presiuni sau conflicte de interese."
39. Articolul 100 se modifică și va avea următorul cuprins:
"Art. 100. - Instituțiile de credit trebuie să dispună de criterii, politici și procese, bine definite, privind aprobarea noilor expuneri, operațiunile de înlocuire a expunerilor existente și identificarea competenței de aprobare corespunzătoare dimensiunii și complexității expunerilor."
40. Articolul 104 se modifică și va avea următorul cuprins:
"Art. 104. - (1) Instituțiile de credit trebuie să dispună de proceduri pentru evaluarea garanțiilor reale și pentru verificarea faptului că respectivele garanții sunt și continuă să fie executabile și valorificabile.
(2) În ceea ce privește garanțiile personale, instituțiile de credit trebuie să evalueze nivelul de protecție furnizat în relație cu calitatea de credit a garantului și capacitatea acestuia de a-și asuma obligații."
41. După articolul 104 se introduce un nou articol, articolul 104^1, cu următorul cuprins:
"Art. 104^1. - (1) La evaluarea garanțiilor reale corporale pentru recunoașterea calității acestora de diminuatori de risc de credit în conformitate cu reglementările Băncii Naționale a României, instituțiile de credit trebuie să aibă în vedere Standardele internaționale de evaluare, respectiv Ghidul privind evaluarea pentru garantarea împrumuturilor, emis de Asociația Națională a Evaluatorilor din România (ANEVAR).
(2) Pentru scopul indicat la alin. (1), instituțiile de credit trebuie să realizeze evaluarea garanțiilor reale corporale cu persoane care dețin calificarea, abilitățile și experiența necesare pentru efectuarea unei evaluări și care sunt independente de procesul decizional în ceea ce privește creditul."
42. La articolul 109, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:
"Art. 109. - (1) Instituțiile de credit trebuie să dispună de sisteme informaționale care să permită raportarea la timp a expunerilor la riscul de credit și identificarea neconformării cu limitele de expunere stabilite."
43. La articolul 112, alineatul (5) se modifică și va avea următorul cuprins:
"(5) Cu ocazia primei clasificări ulterioare operațiunilor de înlocuire de expuneri reprezentând credite din categoria activelor problemă, care au avut ca rezultat credite care în urma evaluării la nivel individual au rămas în continuare, după înlocuire, în categoria activelor-problemă și care au implicat diminuarea serviciului datoriei, instituțiile de credit vor lua în considerare, în vederea încadrării creditelor respective în categorii de clasificare, performanța financiară a debitorului în condiții mai stricte față de cele avute în vedere anterior acestor operațiuni, prin revizuirea corespunzătoare a factorilor cantitativi și/sau calitativi, pe baza informațiilor actualizate la data operațiunilor respective*1)."
-----
*1) În acest context, noțiunile "credit", "serviciul datoriei", "performanță financiară" și "clasificare" au sensul definit în cadrul Regulamentului Băncii Naționale a României nr. 3/2009 privind clasificarea creditelor și plasamentelor, precum și constituirea, regularizarea și utilizarea provizioanelor specifice de risc de credit, cu modificările ulterioare.
44. După articolul 112 se introduce un nou articol, articolul 112^1, cu următorul cuprins:
"Art. 112^1. - (1) Fără a aduce atingere prevederilor alin. (3), instituțiile de credit raportează Băncii Naționale a României, periodic, situații care să permită monitorizarea operațiunilor de înlocuire desfășurate de acestea, supuse prevederilor art. 112 alin. (5).
(2) Forma și conținutul formularelor de raportare, precum și frecvența și modalitățile de transmitere a situațiilor prevăzute la alin. (1) se stabilesc prin ordin emis de Banca Națională a României.
(3) Pentru scopurile monitorizării operațiunilor de înlocuire a expunerilor existente, desfășurate de instituțiile de credit, acestea raportează orice altă situație referitoare la operațiunile menționate, solicitată de Banca Națională a României."
45. Articolul 113 se abrogă.
46. Articolul 119 se modifică și va avea următorul cuprins:
"Art. 119. - (1) Pentru scopurile prezentei subsecțiuni, termenul filială are semnificația prevăzută la art. 2 alin. (3) din Regulamentul Băncii Naționale a României și al Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare nr. 14/24/2010 privind expunerile mari ale instituțiilor de credit și ale firmelor de investiții, aprobat prin Ordinul Băncii Naționale a României și al Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare nr. 13/89/2010.
(2) În sensul prezentei subsecțiuni, sintagma persoane aflate în relații speciale cu instituția de credit cuprinde cel puțin:
a) filialele instituției de credit, precum și orice entitate asupra căreia instituția de credit exercită controlul;
b) orice entitate în care instituția de credit deține participații;
c) entitățile care exercită control asupra instituției de credit;
d) acționarii care dețin participații calificate la capitalul instituției de credit;
e) membrii structurii de conducere ai instituției de credit, precum și persoanele care dețin funcții-cheie de execuție relevante în contextul art. 120 alin. (1), împreună cu:
(i) entitățile în care aceștia au/prezintă interese directe sau indirecte; și
(îi) membrii apropiați ai familiei acestora, care se anticipează să influențeze sau să fie influențați de aceștia în raport cu instituția de credit; aceștia pot include: partenerul de viață și copiii persoanei; copiii partenerului de viață al persoanei; dependenți ai persoanei sau ai partenerului de viață al acestuia."
47. La articolul 120, alineatele (1)-(4) se abrogă.
48. La articolul 123, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:
"Art. 123. - (1) Orice operațiune care conduce la înregistrarea sau la derecunoașterea unei expuneri față de o persoană aflată în relații speciale, care depășește un prag prevăzut de normele interne ale instituției de credit, precum și orice operațiune de acest tip care prezintă în alt fel un risc deosebit vor fi efectuate numai cu aprobarea prealabilă a structurii de conducere a instituției de credit."
49. La capitolul III secțiunea a 3-a, după subsecțiunea 3.2 se introduce o nouă subsecțiune, subsecțiunea 3.2^1, cu următorul cuprins:
"3.2^1. Operațiuni în condiții de favoare
Art. 127^1. - (1) Pentru scopurile prezentei subsecțiuni, termenii și expresiile de mai jos au următoarele semnificații:
a) grup - mai multe entități (membri), reunite după un anumit criteriu. Prin grupul instituției de credit se va înțelege grupul de clienți aflați în legătură, din care face parte instituția de credit însăși. Pentru scopurile acestei definiții, va fi luat în considerare și cazul particular în care există o singură/un singur entitate/membru;
b) entitate sau membru din cadrul unui grup - orice entitate sau membru, persoană fizică ori juridică, care face parte dintr-un grup; în cazul grupului instituției de credit, se va înțelege și instituția de credit însăși;
c) control comun - împărțirea controlului asupra unei activități economice;
d) influență semnificativă - autoritatea de a participa la luarea deciziilor de politică financiară și de exploatare ale unei activități economice, dar care nu reprezintă controlul sau controlul comun asupra politicilor respective;
e) grup de persoane fizice cu influență semnificativă asupra unei/unor entități din cadrul grupului instituției de credit - orice grup format din membrii, persoane fizice, ai unui grup de clienți aflați în legătură care are/exercită o influență semnificativă asupra grupului instituției de credit. În scopul aplicării acestei definiții vor fi luate în considerare numai acele grupuri de persoane fizice cu influență semnificativă, care au în componența lor cel puțin un membru care are calitatea de salariat al unei/unor entități din cadrul grupului instituției de credit. Pentru scopurile acestei definiții va fi luat în considerare și cazul particular în care există un singur membru;
f) operațiune în condiții de favoare (non-arm's length transaction) - orice operațiune care este încheiată de către părți de pe alte poziții decât cele care reprezintă interese economice diferite.
(2) Unele dintre cele mai întâlnite cazuri de grupuri de persoane fizice cu influență semnificativă sunt:
(i) cazul unui grup reprezentat de membrii unei familii din care un membru este persoană care deține funcție executivă; totodată pot exista cazuri în care între un membru al familiei și o altă persoană există, în sensul că se exercită, o relație similară celei de control, în aceste cazuri membrii familiei împreună cu persoana respectivă constituind un grup de persoane fizice cu influență semnificativă;
(îi) cazul unui grup reprezentat de membrii unei familii din care un membru este administrator sau acționar semnificativ în una dintre entitățile grupului instituției de credit, iar alt membru are calitatea de salariat în aceeași/altă entitate din acest grup.
(3) La aprecierea caracterului unei operațiuni în condiții de favoare pot fi avute în vedere, fără a se limita la acestea, următoarele aspecte:
(i) disponibilitatea instituției de credit de a efectua o operațiune identică sau similară cu orice altă persoană, probată prin accesul larg la acest tip de operațiune;
(îi) termenii în care au fost încheiate operațiuni similare și care predomină la momentul efectuării operațiunii în cauză;
(iii) tranzacționarea unui activ sau decontarea unei datorii la o altă valoare decât valoarea sa justă.
(4) Dintre termenii luați în considerare la alin. (3) lit. (îi) se pot menționa:
1. în cazul operațiunilor de acordare de credite: evaluarea creditului, durata creditului, rata dobânzii, graficul de rambursare, garanțiile solicitate etc.;
2. în cazul operațiunilor de atragere de depozite - dobânda bonificată.
Art. 127^2. - (1) Instituția de credit nu va efectua alte operațiuni în condiții de favoare decât cele prevăzute de pachetele de măsuri remuneratorii și stimulente pentru salariații entităților membre ale grupului instituției de credit, în condițiile în care pachetele respective prevăd operațiuni în condiții de favoare care, dacă sunt efectuate cu un membru al unui grup de persoane fizice cu influență semnificativă, în calitatea sa de salariat:
a) sunt larg disponibile pentru salariații entității/entităților din cadrul grupului instituției de credit, în care acel grup de persoane fizice cu influență semnificativă are sau exercită o asemenea influență; și
b) nu favorizează niciun membru al grupului de persoane fizice cu influență semnificativă față de salariații entităților în care acel grup de persoane fizice cu influență semnificativă are sau exercită o asemenea influență.
(2) Operațiunile în condiții de favoare prevăzute de pachetele de măsuri remuneratorii și stimulente pentru salariații entităților membre ale grupului instituției de credit vor putea fi efectuate numai după analizarea acestora și obținerea aprobării prealabile a Băncii Naționale a României.
(3) Banca Națională a României poate stabili, diferit față de instituția de credit, dacă o operațiune prezintă caracteristici care conduc la încadrarea acesteia în categoria operațiunilor în condiții de favoare.
(4) Expunerile*2) (altele decât cele aferente persoanelor care, la momentul determinării nivelului fondurilor proprii, beneficiază, în calitate de salariați, de drepturi oferite prin pachetele de măsuri remuneratorii și stimulente pentru salariații entităților membre ale grupului instituției de credit) care prezintă caracteristici ce reflectă efectuarea unei operațiuni în condiții de favoare vor fi deduse, în cadrul calculului fondurilor proprii ale instituției de credit, din nivelul fondurilor proprii de nivel 1.
-----
*2) Se au în vedere, în principal, expunerile înregistrate, în baza drepturilor oferite prin pachetele de măsuri remuneratorii și stimulente pentru salariații entităților membre ale grupului instituției de credit, față de persoanele care, la momentul determinării nivelului fondurilor proprii, nu mai fac parte dintre salariații proprii.
(5) Respectarea obligațiilor prevăzute la alin. (1)-(4) va fi monitorizată de către Banca Națională a României, pe bază individuală și consolidată."
50. Articolul 129 se modifică și va avea următorul cuprins:
"Art. 129. - (1) În sensul art. 128, instituțiile de credit trebuie să evalueze dacă, la calcularea cerințelor interne de capital, recunosc în întregime valoarea diminuatorului de risc avută în vedere la determinarea cerințelor minime reglementate de capital și trebuie să demonstreze că respectivele politici și proceduri sunt adecvate în raport cu nivelul reducerii cerințelor de capital pe care instituțiile de credit îl obțin.
(2) În cazul în care Banca Națională a României - Direcția supraveghere apreciază că instituțiile de credit nu îndeplinesc cerința prevăzută la alin. (1), aceasta poate solicita instituțiilor de credit să ia măsuri de remediere, ca de exemplu:
a) să modifice ipotezele cu privire la perioadele de deținere, ajustările de volatilitate reglementate sau volatilitate (în cadrul abordării bazate pe estimări proprii ale ajustărilor de volatilitate);
b) să nu recunoască în întregime elementele diminuatoare de risc de credit - cu privire la întregul portofoliu de credite sau pe linii specifice de produse;
c) să dețină capital suplimentar specific pentru acoperirea riscului rezidual."
51. La articolul 132, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:
"Art. 132. - (1) Instituțiile de credit trebuie să monitorizeze, să administreze și să diminueze riscul de concentrare, pe baza politicilor și limitelor stabilite."
52. La articolul 154, litera m) se modifică și va avea următorul cuprins:
"m) dacă toate fluxurile de numerar viitoare sunt incluse sau doar soldul principalului."
53. La articolul 177, alineatele (2) și (3) se modifică și vor avea următorul cuprins:
"(2) În sensul alin. (1), instituțiile de credit vor stabili în norme interne nivelul de semnificație de la care operațiunile suspecte și incidentele de fraudă pot afecta siguranța, soliditatea și reputația acestora.
(3) Forma și conținutul formularelor de raportare, precum și frecvența și modalitățile de transmitere a situațiilor menționate la alin. (1) se stabilesc prin ordin emis de Banca Națională a României."
54. Articolul 208 se modifică și va avea următorul cuprins:
"Art. 208. - Nu se consideră externalizare cumpărarea de către o instituție de credit de bunuri și servicii, care nu implică accesul furnizorului la informații confidențiale cu privire la clienți sau alte informații cu privire la activitățile desfășurate de instituția de credit."
55. La articolul 209 alineatul (1), literele g) și h) se modifică și vor avea următorul cuprins:
"g) stabilirea în sarcina furnizorului extern a obligației de a permite accesul complet la datele/informațiile sale în legătură cu serviciile externalizate, funcției de audit intern și funcției de conformitate din cadrul instituției de credit, respectiv de a permite, fără restricții, inspectarea și auditarea respectivelor date de către auditorul financiar al instituției de credit;
h) stabilirea în sarcina furnizorului extern a obligației de a permite, în legătură cu serviciile externalizate, accesul direct al Băncii Naționale a României la datele acestuia, precum și efectuarea de către Banca Națională a României de inspecții la fața locului;".
56. La articolul 213, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:
"(2) În cazul prevăzut la alin. (1) lit. a), notificarea va fi efectuată cu o lună anterior datei la care se preconizează încheierea noului contract de externalizare, astfel încât Banca Națională a României să poată efectua evaluarea noilor circumstanțe și, dacă este cazul, să poată dispune măsurile necesare. În cazurile prevăzute la alin. (1) lit. b) și c), notificarea se realizează în cel mai scurt timp."
57. La articolul 215, alineatul (3) se modifică și va avea următorul cuprins:
"(3) Instituțiile de credit notifică semestrial Băncii Naționale a României - Direcția supraveghere evoluțiile semnificative înregistrate la nivelul riscurilor asociate activităților externalizate."
58. La articolul 221, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:
"Art. 221. - (1) Instituțiile de credit trebuie să întocmească anual un raport referitor la procesul intern de evaluare a adecvării capitalului la riscuri, ce trebuie să cuprindă elementele prevăzute la art. 64, inclusiv identificarea aspectelor care necesită îmbunătățiri și măsurile planificate în acest sens la nivelul instituției de credit. Respectivul raport va fi întocmit la nivel individual și, după caz, la nivel consolidat."
59. În anexa "Metodologia standardizată de calcul al modificării potențiale a valorii economice a unei instituții de credit ca urmare a schimbării nivelurilor ratelor dobânzii", la punctul 1, litera a) se modifică și va avea următorul cuprins:
"a) toate activele și datoriile din afara portofoliului de tranzacționare și toate elementele extrabilanțiere din afara portofoliului de tranzacționare care sunt senzitive la schimbări ale ratelor dobânzii - inclusiv toate instrumentele financiare derivate pe rata dobânzii -, mai puțin activele, datoriile și elementele extrabilanțiere a căror excludere a fost stabilită de instituția de credit în cadrul politicilor interne la care se face referire la art. 154, sunt încadrate pe benzile de scadență prevăzute în tabel. Încadrarea pe benzi de scadență se face separat pentru fiecare monedă în care sunt exprimate mai mult de 5% din activele sau datoriile din afara portofoliului de tranzacționare;".
60. În anexa "Metodologia standardizată de calcul al modificării potențiale a valorii economice a unei instituții de credit ca urmare a schimbării nivelurilor ratelor dobânzii", coloana 1 a tabelului se modifică și va avea următorul cuprins: