LEGE nr. 257 din 14 decembrie 2010

(Anexa la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2009)

Scadențar rambursare Aranjament stand-by

(DST)

NOTĂ:

Datele efectuării rambursărilor aferente tranșelor VI-VIII sunt estimative și vor fi corelate cu datele efectuării tragerilor.

ROMÂNIA: SCRISOARE DE INTENȚIE

Stimate domnule Strauss-Kahn,

1. Programul cuprinzător anticriză susținut de Fond, UE și Banca Mondială a continuat să joace un rol crucial în normalizarea condițiilor financiare menite să conducă la inversarea dezechilibrelor economice și pregătirea redresării economice. În pofida acestor îmbunătățiri, condițiile s-au dovedit a fi mai dificile decât am anticipat. Activitatea economică a continuat să fie marcată de recesiune în ultimele luni, datorită atât cererii interne reduse, cât și unei reveniri lente a partenerilor comerciali ai României. Incertitudinile legate de criza din Grecia au condus de asemenea la o creștere a riscurilor de piață. Prin urmare, ne așteptăm acum ca redresarea economică să devină vizibilă mai târziu în cursul acestui an și proiectam o creștere economică în jur de zero sau ușor negativă în 2010.

2. Creșterea economică mai slabă și dificultățile în colectarea veniturilor, precum și presiunile asupra anumitor categorii de cheltuieli publice au creat probleme în atingerea țintelor noastre fiscale. Cu toate acestea, performanțele noastre în ceea ce privește celelalte ținte cantitative și programul de reforme structurale au fost însemnate (tabelele 1 și 2):

● Criteriile de performanță cantitativă și mecanismul de consultare pe inflație. Criteriile de performanță cantitativă privind activele externe nete și garanțiile guvernamentale, precum și criteriul permanent de performanță privind neacumularea de arierate externe au fost îndeplinite. Țintele indicative privind cheltuielile curente primare ale bugetului general consolidat pentru sfârșitul lunii martie 2010 și cele cu privire la soldul financiar al întreprinderilor de stat (ÎS) cu cele mai mari pierderi au fost de asemenea îndeplinite. În plus, inflația a rămas în intervalul interior al mecanismului de consultare pe inflație pe tot parcursul perioadei. Criteriul de performanță privind deficitul bugetului general consolidat a fost ratat cu o marjă foarte mică, ca și criteriul de performanță cantitativă în ce privește ținta de arierate a bugetului general consolidat pentru finele lunii martie (vezi paragraful 3 de mai jos).

● Criterii structurale de referință. Legea responsabilității fiscale a fost aprobată de Parlament în luna martie și este în curs de implementare. Modificările aduse legislației bancare și celei privind procedura de lichidare pentru consolidarea cadrului de închidere a băncilor au fost de asemenea adoptate în martie 2010. În plus, legislația și reglementările interne necesare pentru punerea în aplicare a reformelor administrației fiscale au fost adoptate prin ordonanță de Guvern în luna aprilie. Discutarea în Parlament a legislației privind reforma sistemului de pensii se află într-un stadiu avansat și ne așteptăm ca acesta să o adopte până la sfârșitul lunii iunie. Totodată, am înregistrat progrese semnificative în procesul de elaborare a legislației de implementare a legii salarizării unitare, precum și în ceea ce privește alte criterii structurale de referință din cadrul programului.

3. Având în vedere aceste rezultate - și acțiunile suplimentare și corective prezentate în această scrisoare -, solicităm finalizarea celei de-a patra evaluări în cadrul Acordului stand-by. Solicităm o derogare pentru criteriul de performanță de la finele lunii martie privind arieratele bugetului general consolidat și pentru balanța bugetului general consolidat și că aceste criterii, precum și un adjustor al criteriului active nete externe să fie modificate până la finele lunii iunie 2010, așa cum se propune în tabelul 1 atașat.

4. Credem că politicile stabilite în scrisorile din 24 aprilie 2009, 8 septembrie 2009, 5 februarie 2010 și în această scrisoare sunt adecvate pentru a realiza obiectivele programului nostru economic, dar Guvernul este gata să ia măsurile suplimentare ce se impun pentru a asigură realizarea obiectivelor sale. Așa cum este practica standard în toate acordurile cu FMI, ne vom consulta cu FMI înainte de a modifica măsurile prevăzute în această scrisoare sau de a adopta noi măsuri care s-ar abate de la scopurile programului și vom pune la dispoziția FMI și a Comisiei Europene informațiile necesare pentru monitorizarea programului.

Cadrul macroeconomic pentru 2010

5. Activitatea economică rămâne slabă și, contrar așteptărilor anterioare, creșterea economică s-a menținut negativă în primul trimestru al anului 2010. Aceasta reflectă în principal cererea internă slabă, precum și condițiile meteorologice nefavorabile de la începutul anului 2010. Anticipăm acum o îmbunătățire a creșterii economice mai târziu în cursul anului, cu toate că incertitudinile de pe piețele externe rămân considerabile. Totuși, pentru întreg anul 2010 anticipăm o creștere economică aproape de zero sau ușor negativă. Inflația a scăzut de la 4,7 procente la sfârșitul anului 2009 la 4,4 procente la sfârșitul lunii mai, menținându-se în intervalul interior de inflație stabilit cu Fondul. La sfârșitul anului 2010 ne așteptăm ca inflația să scadă în continuare la aproximativ 3 3/4 procente datorită cererii interne slabe și implementării unei politici monetare prudente. Redresarea mai slabă a cererii interne a diminuat importurile și prognozăm acum un deficit de cont curent de circa 5 procente din PIB pentru 2010, comparativ cu nivelul estimat anterior de 5 'bd procente. Fluxurile de capital în 2010 rămânând în mare parte neschimbate față de previziunile noastre inițiale, ne așteptăm ca activele externe nete (AEN) să fie mai mari cu aproximativ 1 miliard de euro față de ținta stabilită pentru sfârșitul anului 2010. Cu toate acestea, ținta cu privire la AEN nu va fi revizuită în creștere, pentru a oferi Băncii Naționale a României (BNR) o mai mare flexibilitate în a răspunde unor turbulențe neașteptate ale pieței.

Sectorul fiscal

6. Un obiectiv central al programului este acela de a întări angajamentul nostru în ceea ce privește sustenabilitatea finanțelor publice prin limitarea deficitului fiscal și o reducere credibilă a acestuia pe termen mediu. În acest scop, bugetul anului 2010 a fost conceput pentru a atinge un deficit de aproape 6 procente din PIB, cu aproximativ 1 'bd puncte procentuale din PIB mai mic decât în anul precedent. Din păcate, mai mulți factori au pus în pericol acest obiectiv. În primul rând, revizuirea în jos a PIB-ului estimat înseamnă că țintele inițiale vor conduce la un deficit bugetar ca pondere în PIB ceva mai mare decât cel inițial. În al doilea rând, redresarea economică sub așteptări a redus colectarea veniturilor și a majorat cheltuielile pentru ajutorul de șomaj, în special în primul trimestru. În al treilea rând, se pare că există probleme generate de creșterea evaziunii fiscale, veniturile încasate fiind în scădere pentru mai multe impozite importante (în special accize și TVA). Veniturile fiscale cumulate sunt considerabil mai mici decât cele proiectate inițial (cu 0,8 procente din PIB la sfârșitul lunii aprilie). Bugetul anului 2010 prevedea venituri nefiscale de 2,4 miliarde lei provenind din rambursarea creditului acordat Rompetrol. Cu toate acestea, plata efectivă este incertă. Negocierile cu privire la graficul de rambursare vor fi încheiate până la data următoarei evaluări. În cele din urmă, deși cheltuielile bugetului general consolidat au fost menținute mult sub nivelurile programate în efortul de a atinge țintele fiscale convenite cu FMI și UE pentru trimestrul I, presiunile existente pe partea de cheltuieli curente continuă să se acumuleze, în special pe partea de pensii, transferuri sociale și bunuri și servicii. Aceste presiuni au determinat depășirea țintei de arierate ale bugetului general consolidat și au generat o disponibilitate redusă a resurselor pentru investiții. Conjugați, acești factori pun în pericol realizarea țintei de deficit bugetar în anul 2010. În cadrul unui scenariu de bază, fără modificări de politici, deficitul fiscal ar ajunge la 9 procente din PIB la sfârșitul anului 2010, cu circa 3 puncte procentuale din PIB mai mare decât cel programat.

7. Având în vedere incertitudinile de pe piețele internaționale și necesitatea de a demonstra angajamentul nostru ferm pentru o politică bugetară sustenabilă, Guvernul se angajează să ia măsuri suplimentare dificile, dar necesare, pentru a reduce deficitul fiscal la 6,8 procente din PIB 2009 (care corespunde cu 6,5 procente din PIB înainte de revizuirile acestuia).

● Pe partea de cheltuieli, vom implementa până la 1 iunie:

(i) o reducere cu 25 procente a salariilor, sporurilor și altor plăți de natură salarială pentru toți angajații din sectorul public (1 procent din PIB în acest an);

(îi) o reducere de 15 procente a pensiilor și altor transferuri sociale (1 procent din PIB);

(iii) reducerea transferurilor către autoritățile locale (0,3 procente din PIB); și

(iv) reducerea în continuare a subvențiilor pentru încălzire (0,03 procente din PIB). Economii suplimentare se vor realiza prin înghețarea temporară a pensionărilor anticipate, prin controale stricte privind pensiile de invaliditate nou-acordate și prin aprobarea unui nou sistem care să reglementeze plata "stimulentelor" (plăți de tipul celor nesalariale acordate anumitor ministere). Am redus deja numărul angajaților din sectorul bugetar cu aproximativ 20.000 de persoane în 2010 și intenționăm să continuăm raționalizarea personalului în lunile următoare. Schimbările structurale din sistemul de sănătate, pensii, educație și finanțe publice locale vor genera, de asemenea, economii (vezi paragrafele 12 și 17-20).

● Pentru a spori veniturile bugetare, vom lua următoarele măsuri:

(i) o lărgire a bazei de impunere pentru impozitul pe venit și a bazei de contribuții sociale [după cum se precizează în Memorandumul tehnic de înțelegere (MTÎ)];

(îi) introducerea unui impozit pe cifra de afaceri (clawback) pentru distribuitorii de medicamente.

● Punerea în aplicare a măsurilor pe partea de cheltuieli enumerate la pct. (i)-(iii) și a măsurilor de lărgire a bazelor de impozitare va constitui o acțiune prealabilă pentru finalizarea evaluării. De asemenea, în următoarele luni, vom lua măsuri suplimentare de reducere a numărului de angajați în sectorul public. Dacă aceste acțiuni se dovedesc insuficiente pentru a atinge ținta de deficit pentru acest an, vom lua măsuri suplimentare, inclusiv măsuri de majorare a impozitelor și taxelor, în funcție de necesități.

8. Pentru a proteja membrii mai vulnerabili ai societății, vom menține neschimbat nivelul salariului minim și pe cel al pensiei minime și niciun salariu sau pensie nu va fi diminuat(ă) sub acest nivel. De asemenea, vom reforma programele noastre de asistență socială în vederea eficientizării acestora și a unei mai bune direcționări a lor către cei săraci și nevoiași. În acest context, schema de venit minim garantat (VMG), care este unul dintre programele cele mai bine direcționate, va fi exceptată de la reducerea de 15 procente, în timp ce alte programe - mai puțin eficiente - vor fi reduse cu mai mult pentru a realiza reducerea de cheltuieli pe ansamblu. Mai concret, vom reduce sau vom direcționa mai bine alocația pentru familia monoparentală, precum și alocația complementară pentru copii, așa cum am convenit cu Banca Mondială. În paralel, vom lucra în continuare la reducerea scăpărilor din programul VMG și alte programe sociale pentru a mări impactul acestora de combatere a sărăciei.

9. Încrederea generată de respectarea programului, conjugată cu îmbunătățirea condițiilor de piață, ne-a permis în ultimele luni să îmbunătățim profilul de maturitate al datoriei publice și să reducem semnificativ randamentele noilor împrumuturi. Pentru a dezvolta capacitatea noastră de a răspunde flexibil la posibile viitoare perturbări ale pieței, intenționăm să creștem în continuare gradual tamponul (buffer-ul) financiar al Trezoreriei la aproximativ 4 luni de finanțare a deficitului și de răscumpărare a datoriei publice.

10. Stocul arieratelor de plăți interne a crescut de la ultima evaluare. Realizăm perfect cât de importantă este neacumularea altor arierate și eliminarea stocului existent. La nivelul autorităților locale, amendamentele aduse legii finanțelor publice locale (vezi paragraful 12) vor împiedica acumularea de arierate pe viitor. Cea mai mare parte a arieratelor la nivel local sunt către furnizori și intenționăm să încheiem acorduri de swap cu autoritățile locale pentru a putea stinge astfel datoriile reciproce. La nivel central, cea mai mare parte a arieratelor fiind în sectorul de sănătate, vom implementa un plan de restructurare a acestuia (vezi paragraful 18). Pentru a îmbunătăți mecanismele de monitorizare și control în vederea eliminării arieratelor, atât la nivel central, cât și la nivel local, vom integra sistemul de raportare contabilă cu sistemul de plăți în Trezorerie (criteriu de referință structural pentru finele lunii martie 2011). Această legătură ne va permite să urmărim angajamentele și va contribui la gestionarea și controlul bugetului. În final, vom solicita ministerelor ordonatoare să monitorizeze unitățile aflate în subordinea lor pentru ca acestea să respecte plafoanele de angajament și să aplice sancțiuni împotriva acelor instituții și persoane care depășesc plafoanele.

Reforme fiscale

11. Suntem ferm hotărâți să implementăm Legea responsabilității fiscale (LRF) aprobată de către Parlament la sfârșitul lunii martie 2010. Consiliul fiscal este în curs de constituire și ne vom asigura că membrii Consiliului și ai Secretariatului vor beneficia de personal complet, cu calificările necesare, cât se poate de curând. Suntem în curs de elaborare a Strategiei fiscale (SF) pentru perioada 2011-2013 și o vom înainta Parlamentului până la finele lunii iunie. Această strategie va cuprinde obiectivul de realizare a unei ținte de deficit fiscal de până la 4,4 procente din PIB în 2011 și va elimina al 13-lea salariu plătit angajaților din sectorul public. Vom limita totodată fondul de salarii în 2011 la 39 miliarde lei și vom stabili o limită de 1.290.000 total angajați în sectorul public la începutul anului 2011. Pentru a încuraja disciplina bugetară, ierarhizarea după priorități a proiectelor și sporirea eficienței, Ministerul Finanțelor Publice va transmite limite orientative de cheltuieli ordonatorilor primari de credite în procesul de elaborare a SF. Vom stabili o legătură între SF și procesul bugetar anual și vom înființa o echipă de analiză sprijinită de Cabinet, care să analizeze propunerile de buget ale ministerelor ordonatoare, să preseze aceste ministere în direcția îmbunătățirii propunerilor lor și creșterii productivității, a ridicării calității serviciilor oferite și a reglementărilor în conformitate cu cerințele LRF și a realizării unui raport privind reducerile de cheltuieli generatoare de eficiență care să fie încorporat în bugetul anului 2011.

12. Pentru a întări disciplina fiscală a autorităților locale și a menține stabilitatea macrofiscală, suntem în curs de a amenda legea finanțelor publice locale. Amendamentele vor include:

(i) modificări ale definiției juridice a bugetului echilibrat, de la o definiție bazată pe veniturile și cheltuielile bugetate către una bazată pe veniturile realizate și cheltuielile angajate;

(îi) reflectarea într-o singură lege a tuturor reglementărilor privind împrumuturile contractate la nivel local și introducerea unor limite prudențiale suplimentare, cum ar fi limita stocului de datorie și condiția de a avea excedent operațional în anii anteriori contractării împrumutului;

(iii) aprobarea de limite multianuale pentru împrumut și pentru transferurile destinate investițiilor de la bugetul de stat, în vederea îmbunătățirii bugetării multianuale de capital; și

(iv) introducerea de sancțiuni relevante din LRF (criteriu de performanță structural pentru finele lunii septembrie 2010). Pentru a ne conforma cu Legea salarizării unitare, vom aplica limite privind fondul de salarii în conformitate cu standardele de personal la nivelul autorităților locale.

13. Sunt necesare eforturi de administrare fiscală sporite pentru a combate problema scăderii veniturilor colectate pe parcursul recesiunii. În prima etapă, eforturile noastre s-au concentrat pe fraudă și nerespectarea legii în materie de TVA, printr-o mai bună gestionare a arieratelor fiscale în creștere și prin sporirea controlului marilor contribuabili; cadrul de reglementare necesar pentru a susține aceste eforturi a fost aprobat de Guvern în luna aprilie 2010. În a doua etapă, ne vom concentra pe contribuabilii persoane fizice cu venituri mari și vom dezvolta metodologii de control indirect care să completeze tehnicile existente de control în vederea identificării veniturilor nedeclarate. În mod deosebit, vom amenda Codul fiscal și Codul de procedură fiscală în sensul:

(i) acordării Agenției Naționale de Administrare Fiscală a dreptului de acces la evidențele bancare și la evidențele părților terțe, după notificarea corespunzătoare și ulterior parcurgerii procesului cuvenit, pentru a permite astfel stabilirea corespunzătoare a venitului;

(îi) revizuirea definițiilor venitului, pentru a da posibilitatea impunerii veniturilor provenite din orice sursă neexceptată prin lege;

(iii) întărirea obligației de declarare a venitului; precum și

(iv) întărirea dreptului de control în vederea identificării venitului nedeclarat (criteriu de performanță structural pentru finele lunii noiembrie 2010). Vom înființa de asemenea un serviciu special ce va avea ca sarcină coordonarea aspectelor legate de impunerea fiscală a persoanelor fizice cu venituri mari și dezvoltarea inițiativelor sau a proiectelor pentru a identifica, cuantifica sau îmbunătăți conformarea în segmentul persoanelor fizice cu venituri mari.

14. Pentru a combate evaziunea fiscală și contrabanda și pentru a îmbunătăți colectarea impozitelor și taxelor, vom întreprinde următoarele măsuri până la finele lunii iunie:

● în ceea ce privește TVA:

(i) vom stabili standarde minime comune de înregistrare și scoatere din evidențe a contribuabililor ce desfășoară operațiuni intracomunitare, mai ales achiziții de bunuri; și

(îi) vom crea un registru al operatorilor intracomunitari;

● vom stabili garanții pentru achizițiile intracomunitare de bunuri cu risc ridicat de fraudă fiscală;

● vom revizui regimul de autorizare a operatorilor care desfășoară activități cu bunuri aflate în regim suspensiv de accize prin introducerea unor condiții mai stricte, inclusiv stabilirea unei garanții obligatorii pentru producerea, procesarea și deținerea acestor bunuri;

● vom revizui condițiile de transfer de părți sociale/acțiuni în cadrul companiilor, precum și reglementările ce guvernează răspunderea administratorilor, acționarilor și terților în vederea combaterii riscului de fraudă;

● vom amenda cadrul legal ce guvernează comercializarea bunurilor în regim duty-free, inclusiv prin impunerea unei limitări a cantității pentru anumite bunuri accizabile comercializate în regim duty-free, prin sporirea supravegherii magazinelor de tip duty-free, prin introducerea obligativității timbrării bunurilor accizabile comercializate în magazinele de tip duty-free, prin înăsprirea condițiilor de autorizare a magazinelor de tip duty-free și de păstrare a autorizațiilor deja acordate, prin revizuirea faptelor ce constituie contravenții și a celor ce atrag revocarea autorizației și majorarea taxelor de funcționare;

● vom îmbunătăți legislația privind utilizarea caselor electronice de marcat;

● vom îmbunătăți legislația privind organizarea și desfășurarea activităților de jocuri de noroc; și

● vom consolida prevederile legislative în vederea asigurării unei protecții legale sporite angajaților din sectorul public care își îndeplinesc atribuțiile cu bună-credință.

15. În domeniul monitorizării și controlului companiilor de stat ce generează cele mai mari pierderi s-au realizat unele progrese. Se impune însă un efort mai cuprinzător în tratarea costurilor bugetare și arieratelor acestora. Așadar, Guvernul va reactiva în mod agresiv programul său de privatizare, mai ales în domenii precum industria, energia, transportul, turismul și agricultura. Vom lua următoarele măsuri suplimentare:

(i) lichidarea companiei energetice Termoelectrica prin separarea activelor viabile și închiderea restului companiei până la finele lunii iunie 2011;

(îi) privatizarea companiei de căi ferate - marfă până la finele lunii martie 2011. Agenția de privatizare Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului va finaliza vânzarea celor 18 companii mici aflate integral în portofoliul său în cursul anului 2010 și va vinde participările minoritare pe care le deține în cel puțin 150 de alte companii. Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri va iniția de asemenea vânzarea participărilor minoritare în mai multe companii aflate sub controlul său. În cele din urmă, în conformitate cu reglementările UE privind concurența, vom retrage treptat subvențiile pentru extracția de cărbune până la finele anului 2010 și vom elabora o strategie de ieșire care să fie desfășurată pe următorii 5 ani.

16. Legea salarizării unitare a fost aprobată și este în vigoare; ea a avut deja ca rezultat o reducere a presiunilor de majorare a cheltuielilor cu salariile, prin eliminarea unor sporuri și plafonarea altora. Elaborarea legislației de implementare a legii salarizării unitare pentru a implementa în totalitate noile trepte de salarizare unitară la nivelul întregului sector public este în desfășurare. Vom agrea textul acestei legislații cu instituțiile financiare internaționale (IFI) înainte ca acesta să fie înaintat Parlamentului, având ca scop aprobarea acestuia prin lege până la finele lunii septembrie 2010 (criteriu de referință structural).

17. Legea privind reforma pensiilor, aflată în prezent în Parlament, va genera economii semnificative în anii ce vor urma, contribuind la aducerea sistemului de pensii la o situație financiară mai sustenabilă. Cu toate acestea, în ultimele luni s-a înregistrat o creștere a costurilor cu pensiile, datorită unei creșteri bruște a numărului de persoane ce s-au pensionat anticipat și a cererilor de pensii de invaliditate. Beneficiarii de pensii de invaliditate reprezintă acum aproape 4 'bd procente din forța de muncă și acest număr a crescut rapid în ultimii ani. Se anticipează că majorarea numărului de solicitări de pensionare va spori deficitul bugetului de pensii din acest an cu peste 'bd de procent din PIB, acesta ajungând la peste 2 'bc procente din PIB. Pentru a aduce situația financiară pe termen scurt a sistemului sub un control mai bun, vom aproba reglementări legislative care să permită acordarea de noi pensii de invaliditate numai dacă acestea au fost în prealabil aprobate de echipele de evaluare medicală din Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale. Pe termen imediat, vom interzice, de asemenea, pensionările anticipate până la intrarea în vigoare a noii legi privind reforma sistemului de pensii în 2011.

Sectorul sănătate

18. Reformele în sistemul public de asistență medicală sunt esențiale pentru eficientizarea serviciilor și pentru un mai bun control al cheltuielilor publice. Pentru a ajuta la îmbunătățirea fluxului de venituri din sistemul sanitar și pentru soluționarea stocului de arierate, suntem în continuare hotărâți:

(i) să introducem până anul viitor taxele aferente serviciilor care se plătesc de către pacienți;

(îi) să reducem drastic exceptările de la plata acestor taxe comparativ cu planul inițial;

(iii) să implementăm impozitul pe cifra de afaceri planificat (clawback) pentru distribuitorii de medicamente;

(iv) să reducem numărul de paturi în spitale cu 9.200.

Ministerul Sănătății și Casa Națională de Asigurări de Sănătate vor lua de asemenea toate măsurile ce se impun pentru a asigura funcționarea sistemului de sănătate în limitele alocărilor bugetare stabilite în bugetul pe anul 2010. Vom demara de asemenea reforme structurale profunde în sectorul de asistență medicală, în consultare cu Banca Mondială. Primul punct al acestor reforme presupune reducerea costurilor produselor farmaceutice prin promovarea unei treceri în consum către medicamentele generice și prin recentralizarea achiziției de medicamente mai ales pentru programele naționale. Al doilea punct presupune eficientizarea serviciilor prestate de spitale și a managementului acestora și include:

(i) descentralizarea administrării pentru cele mai multe spitale la autoritățile locale;

(îi) introducerea unui nou mecanism de finanțare a spitalelor, bazat pe standarde de cost pe tipuri de spital, cofinanțarea de la autoritățile locale și stabilirea de plafoane pentru cheltuielile cu salariile, pentru a se limita depășirile de cheltuieli; și

(iii) reformarea sistemului de asistență de urgență pentru a se elimina bazarea excesivă pe sistemul de asistență primară. Aceste reforme vor fi aprobate prin ordonanță de urgență până la finele lunii iulie 2010.

Piața muncii și educație

19. Pentru a îmbunătăți competitivitatea pe termen lung a economiei românești, întreprindem reforme în domeniul educației și al pieței muncii, cu scopul de a ridica nivelul de eficiență și productivitate. Vom introduce până la finele anului 2010 un cod al muncii revizuit și o legislație revizuită privind contractele colective de muncă, cu scopul de a spori flexibilitatea timpului de lucru și de a reduce costurile angajării și concedierii, prin contracte mai flexibile. Ne propunem, de asemenea, să permitem o flexibilitate mai mare în ceea ce privește salariile. De asemenea, Guvernul va identifica și va aplica măsuri de combatere a evaziunii fiscale pe piața forței de muncă cu scopul de a îmbunătăți colectarea contribuțiilor sociale.

20. Guvernul român vizează îmbunătățirea calității educației, sporirea productivității sistemului educațional și reducerea cheltuielilor publice. Introducerea, începând cu 1 ianuarie 2010, a finanțării per capita asigură predictibilitatea și sustenabilitatea pe termen lung a salariilor în sectorul educație. În același timp, pe baza Pactului național pentru educație agreat la nivel politic, Guvernul a înaintat Parlamentului noua Lege a educației ce stabilește o gestionare financiară sănătoasă a resurselor, atât pentru salarii, cât și pentru cheltuielile școlilor. Această lege va conduce totodată la o optimizare a rețelei școlare.

Sectorul financiar

21. Recesiunea a marcat sistemul bancar din România, dar nivelurile de solvabilitate se mențin ridicate. Băncile se confruntă cu presiuni legate de calitatea activelor și de costurile de provizionare în creștere, care le restrâng profiturile. Împrumuturile neperformante (ÎNP) au crescut la 17,2 procente (reprezentând împrumuturi și dobânzi clasificate ca îndoielnice sau generatoare de pierderi) în martie 2010, iar acordarea de împrumuturi către sectorul privat a continuat să se contracte. Rata de deteriorare a calității activelor se reduce însă, ceea ce sugerează că deteriorarea s-ar putea să fi ajuns la nivelul maxim. Sistemul bancar continuă să fie bine capitalizat după plata majorărilor de capital la care s-au angajat băncile, ceea ce a generat o rată de adecvare a capitalului de 14,7 procente la nivelul sistemului, toate băncile având o rată de peste 10 procente. Cele mai mari bănci străine au respectat în linii mari condițiile Inițiativei de coordonare a băncilor europene (ICBE). Deși expunerea individuală a băncilor a fluctuat, ca grup, până la finele lui martie 2010, cele 9 bănci și-au menținut expunerea pentru România la nivelul celei din luna martie 2009.

22. Ca și alte bănci centrale europene, ne-am pregătit pentru posibilitatea unor efecte care să derive din volatilitatea piețelor și am realizat planuri de contingență pentru a putea să rezolvăm episoadele de posibile tensiuni financiare. Am îmbunătățit monitorizarea lichidității prin raportarea maturităților la active și pasive, defalcate pe valute. Am revizuit condițiile existente de acordare de împrumuturi de urgență și am extins garanțiile colaterale eligibile pentru toate operațiunile de refinanțare, pentru a include titlurile guvernamentale în euro emise pe piața națională și, imediat ce anumite aspecte tehnice nerezolvate vor fi clarificate, le vom extinde în continuare pentru a include obligațiunile emise de IFI cotate la Bursa de Valori Mobiliare București și eurobondurile emise de Guvernul României. Pentru a continua dezvoltarea abordării noastre deja complexe în domeniul testării la stres, am solicitat asistență tehnică de la Departamentul de piețe monetare și de capital al FMI, cu scopul de a îmbunătăți metodologiile noastre de testare la stres în diferite domenii.

23. Ne menținem angajamentul de a îmbunătăți sistemul de lichidare a instituțiilor financiare cu probleme. Am actualizat normele legale naționale în conformitate cu cerințele UE de consolidare a cadrului de lichidare a băncilor-problemă. Am dezvoltat, de asemenea, competențele existente ale administratorului special pentru ca acesta să poată implementa cu promptitudine o paletă largă de măsuri, inclusiv achiziționarea, preluarea, valorificarea activelor sau transferul depozitelor. Criteriul structural de referință pentru luna martie 2010 referitor la amendarea regimului de insolvență a băncilor a fost îndeplinit.

24. Ne menținem angajamentul de a promova în continuare stabilitatea financiară prin majorarea resurselor pentru Fondul de garantare a depozitelor (FGD). Rata de acoperire vizată pentru finanțarea prealabilă va fi majorată la 2 procente. Pentru a realiza această țintă, în timp cotele de contribuție netă ale băncilor vor fi stabilite la 0,3 procente începând din anul 2011 și liniile de credit stand-by vor fi eliminate (criteriu structural de referință pentru septembrie 2010). Vom revizui de asemenea aranjamentele de guvernanță a FGD pentru a ne asigura că nici membrii Consiliului și nici angajații instituțiilor de credit nu participă în Consiliul de administrare al FGD (finele lunii septembrie 2010). Pentru garantarea depozitelor am acordat același rang de prioritate de care beneficiază creanțele depozitarilor (criteriu structural de referință pentru finele lunii martie 2010). Ne menținem angajamentul de a susține stabilitatea financiară prin reținerea de la promovarea de inițiative legislative (precum actualul proiect al legii insolvabilității personale) ce ar submina disciplina în materie de creditare.

25. Actualul cadru de provizionare este sănătos și BNR nu consideră că la acest moment ar mai fi necesare alte reglementări prudențiale noi. BNR va continua să se consulte cu experții Fondului și ai CE înainte de introducerea sau amendarea altor aspecte ale cadrului de reglementare. Creșterea permanentă și oficială a nivelului minim al ratei de adecvare a capitalului de la 8 procente la 10 procente rămâne un obiectiv pe termen mediu. BNR și Ministerul Finanțelor Publice își asumă în continuare angajamentul de a adopta până la sfârșitul perioadei programului cadrul legislativ necesar pentru implementarea cuprinzătoare a Standardelor de raportare financiară internaționale (IFRS), în vederea aplicării IFRS de la începutul anului 2012.

Politica monetară și valutară

26. Politica monetară se va concentra în continuare pe menținerea inflației în intervalul țintit. Dezinflația se menține conform parametrilor, ajutată de un nivel al PIB-ului real situat cu mult sub nivelul PIB-ului potențial, de evoluția limitată a salariilor și de recenta deflație a prețurilor la alimente. Inflația totală a scăzut de la 4,7 procente la sfârșitul anului 2009 la 4,4 procente în mai 2010, în pofida unei ajustări semnificative a accizelor la produsele din tutun la începutul acestui an. Conjugată cu presiunile reduse asupra cursului de schimb, aceasta a permis o ajustare măsurată a politicii monetare, ratele dobânzilor fiind reduse de la 8 procente la sfârșitul lui 2009 la un nivel recent de 6,25 procente, reducerea cumulată fiind de 400 de puncte de bază din februarie 2009.

27. Ajustarea în continuare a politicii monetare va fi condiționată de presiuni inflaționiste reduse și de evoluția perspectivelor de redresare. Se proiectează o reducere a inflației până la aproximativ 3 3/4 procente până la finele anului 2010, valoare apropiată de mediana intervalului nostru de țintire a inflației de 3 'bd procente ± 1 punct procentual. Perspectiva benefică în materie de inflație corespunde revizuirii în scădere a intervalului nostru de țintire a inflației la 3 procente ± 1 punct procentual pentru finele anului 2011. În același timp, se va menține o abordare prudentă având în vedere riscurile atașate unor viitoare ajustări ale prețurilor reglementate, majorărilor prețurilor la energie și piețelor financiare turbulente din regiune. Aceste riscuri implică de asemenea o atentă calibrare a momentelor și ritmului în care se vor reduce în viitor rezervele minime obligatorii, pentru a se evita perturbările pe piața monetară și valutară. În conformitate cu cadrul nostru de țintire a inflației, vom menține regimul valutar cu flotare administrată existent în prezent.

Modificări ale programului și monitorizare

28. Programul va continua să fie monitorizat prin misiuni periodice de evaluare, acțiuni prealabile, criterii de performanță cantitative și ținte orientative și criterii structurale de performanță. Țintele cantitative pentru finele lunii septembrie și finele lunii iunie 2010 și criteriile de performanță permanente sunt stabilite în tabelul 1, iar criteriile structurale de performanță sunt stabilite în tabelul 2. Înțelegerile dintre autoritățile române și experții FMI privind criteriile cantitative de performanță și măsurile structurale descrise în prezenta scrisoare de intenție sunt specificate în MTÎ anexat.

Tabelul 1. România: Ținte cantitative în cadrul programului

----------

*1) Cifra aferentă lunii decembrie 2008 reprezintă stocul.

*2) Cifra aferentă lunii decembrie 2008 este valabilă pentru tot anul.

*3) Ținta de AEN pentru finele lunii decembrie a fost ajustată deoarece tragerile efective au fost mai mici cu 1 miliard euro decât proiecția.

Tabelul 2. România: Condiționalități de performanță pentru cea de-a patra evaluare și condiționalități noi propuse