REGULAMENT din 15 noiembrie 2012

(1) Verificările efectuate de Inspecția Judiciară se desfășoară conform dispozițiilor art. 46 alin. (2), art. 64 alin. (2) și art. 67 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările și completările ulterioare, cu respectarea principiilor independenței judecătorilor și procurorilor, supunerii lor numai legii, precum și autorității de lucru judecat.

(2) Controlul exercitat de Inspecția Judiciară nu poate pune în discuție soluția pronunțată prin hotărârile judecătorești supuse căilor de atac prevăzute de lege și nici soluțiile adoptate de procurori, care pot fi verificate numai în cadrul și limitele date de principiul controlului ierarhic sau de instanțele de judecată.

(1) În exercitarea atribuțiilor specifice, inspectorii judiciari sunt obligați să adopte o atitudine obiectivă, echidistantă și neutră, de natură a înlătura orice suspiciuni privind lipsa de imparțialitate.

(2) Pentru asigurarea caracterului imparțial și independent al activității, inspectorii judiciari nu pot efectua cercetarea disciplinară sau orice alte lucrări care privesc judecători sau procurori din cadrul instanțelor ori parchetelor unde inspectorul a funcționat.

(3) Prin sintagma instanțele și parchetele unde inspectorul a funcționat se înțelege ultima instanță sau ultimul parchet la care inspectorul judiciar și-a desfășurat activitatea anterior numirii.

(4) Imparțialitatea și independența exercitării atribuțiilor de către inspectorii judiciari sunt asigurate prin repartizarea aleatorie a lucrărilor.

(5) Redistribuirea lucrărilor repartizate aleatoriu poate avea loc numai în cazurile limitativ prevăzute de lege și de Regulamentul de organizare și funcționare a Inspecției Judiciare.

(1) Verificările și întocmirea lucrărilor de inspecție se realizează cu respectarea dispozițiilor prevăzute de Legea nr. 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate, cu modificările și completările ulterioare, și Legea nr. 677/2001 pentru protecția persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date, cu modificările și completările ulterioare.

(2) Actele, documentele sau orice informații referitoare la lucrările aflate pe rolul Inspecției Judiciare au caracter confidențial, cu excepția celor care constituie, potrivit legii, informații de interes public.

(1) Inspecția Judiciară se poate sesiza din oficiu sau poate fi sesizată de ministrul justiției, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, Consiliul Superior al Magistraturii, precum și de către orice persoană interesată, în legătură cu abaterile disciplinare săvârșite de judecători, procurori și magistrații-asistenți ai Înaltei Curți de Casație și Justiție.

(2) Petițiile înaintate Inspecției Judiciare de către ministrul justiției, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, fără menționarea expresă a exercitării atribuțiilor de titular al acțiunii disciplinare, prevăzute de art. 45 alin. (1) din Legea nr. 317/2004, republicată, se înregistrează și se soluționează conform procedurii prevăzute pentru cazurile în care Inspecția Judiciară este sesizată din oficiu sau de o persoană interesată, inclusiv de Consiliul Superior al Magistraturii.

(3) Sesizările care nu sunt semnate de petenți, nu conțin datele de identificare ale autorului sau indicii cu privire la identificarea situației de fapt care a determinat sesizarea, după înregistrarea în registrul general de evidență a lucrărilor Inspecției Judiciare, se clasează de către inspectorul-șef, prin rezoluție definitivă.

(4) Prin adresa de comunicare către petent a rezoluției de clasare se precizează posibilitatea de a formula o nouă sesizare, cu îndeplinirea condițiilor legale.

(5) În cazul în care aspectele semnalate în sesizările adresate Inspecției Judiciare excedează atribuțiilor sau competenței acesteia, petițiile se înaintează instituțiilor competente, prin adresă semnată de inspectorul-șef; măsura se comunică persoanei care a formulat petiția.

(6) Sesizarea din oficiu a Inspecției Judiciare se realizează pe baza procesului-verbal întocmit de inspectorul-șef sau a procesului-verbal întocmit de inspectorul judiciar și avizat de șeful direcției corespunzătoare și de inspectorul-șef.

(1) După înregistrare, în raport cu calitatea persoanei vizate, sesizările se repartizează de inspectorul-șef spre soluționare uneia dintre cele două direcții de inspecție judiciară.

(2) În cazul în care sesizarea privește atât un judecător/magistrat-asistent de la Înalta Curte de Casație și Justiție, cât și un procuror, lucrarea se înregistrează distinct la ambele direcții de inspecție.

(3) Prin repartizare aleatorie, șefii direcțiilor de inspecție desemnează inspectorul judiciar sau, în cauzele complexe, echipa de inspectori judiciari care urmează să efectueze verificările și stabilesc termenul de soluționare a lucrărilor.

(4) Termenul de 45 de zile prevăzut de art. 45 alin. (3) din Legea nr. 317/2004, republicată, poate fi prelungit cu încă 45 de zile, la solicitarea motivată a inspectorului judiciar sau a echipei de inspectori judiciari, în funcție de complexitatea sesizării, de volumul de lucru al inspectorului/echipei de inspectori desemnați sau de existența altor motive întemeiate.

(5) În funcție de natura sesizării și de urgența acesteia, șeful de direcție poate stabili un termen de soluționare mai scurt decât cel de 45 de zile.

(6) În cazul de conexitate prevăzut de art. 45 alin. (8) din Legea nr. 317/2004, republicată, sesizările se conexează la prima lucrare înregistrată la Inspecția Judiciară, pe baza referatului întocmit de inspectorii judiciari învestiți cu soluționarea sesizărilor ulterioare, avizat de șeful direcției de inspecție judiciară corespunzătoare.

(7) Procedura de soluționare a lucrărilor conexate este aceea corespunzătoare primei sesizări înregistrate la Inspecția Judiciară, indiferent de titularul acțiunii disciplinare.

(8) În cazul sesizării din oficiu prin proces-verbal întocmit de inspectorul judiciar, pentru respectarea principiului continuității, dosarul nou-format se soluționează de către inspectorul judiciar care a dispus sesizarea.

(1) După primirea dosarului, în funcție de aspectele sesizate, inspectorul judiciar sau echipa de inspectori judiciari solicită instanțelor sau parchetelor vizate, prin adresă semnată de unul dintre inspectorii desemnați, relațiile necesare soluționării lucrării și prevăzute de dispozițiile art. 73 alin. (4) din Legea nr. 317/2004, republicată.

(2) Verificările efectuate de conducerea instanțelor/parchetelor în vederea comunicării relațiilor solicitate se derulează cu respectarea dispozițiilor art. 46 alin. (2), art. 64 alin. (2) și art. 67 alin. (2) din Legea nr. 304/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

(3) Rezultatul verificărilor și înscrisurile solicitate de inspectorul judiciar sau echipa de inspectori judiciari, precum și înscrisurile considerate relevante de către conducerea instanței/parchetului se transmit direct Inspecției Judiciare, prin curier, fax ori prin poșta specială, precum și prin poșta electronică, pe adresa de e-mail a inspectorului judiciar semnatar al adresei, situație în care documentele se scanează.

(4) În raport cu aspectele sesizate, inspectorii judiciari pot utiliza, în completarea relațiilor comunicate de instanță/parchet, și următoarele surse de documentare:

(1) În cazul în care pentru lămurirea aspectelor sesizate este necesară și efectuarea de verificări directe, inspectorii judiciari, de regulă, anunță, în prealabil, conducerea instanței/parchetului cu privire la data prezentării și obiectul verificărilor.

(2) În situațiile în care se impune efectuarea unor verificări inopinate, prin excepție, comunicarea prezenței inspectorilor judiciari la sediul instanței/parchetului și a obiectului verificărilor se realizează după finalizarea acestora.

(3) Verificările prealabile directe, de regulă, se efectuează în timpul programului de lucru al instanței sau parchetului; cu acordul conducerii instanței/parchetului, verificările pot fi efectuate și după orele de program.

(1) În cadrul verificărilor prealabile, inspectorii judiciari pot desfășura următoarele activități:

(2) Verificările prealabile efectuate de inspectorii judiciari, ca urmare a unei sesizări, sunt, de regulă, limitate la aspectele semnalate. Inspectorii judiciari pot însă constata, cu ocazia efectuării verificărilor, orice alte încălcări ale normelor legale sau regulamentare, situație în care întocmesc un proces-verbal de sesizare din oficiu în condițiile art. 10 alin. (6).

(1) Dacă în urma verificărilor prealabile efectuate se constată disfuncționalități în activitatea instanțelor sau parchetelor ori elemente de practică neunitară, inspectorii judiciari întocmesc, alături de rezoluția de clasare sau propunere de clasare, o notă în care sunt evidențiate aspectele constatate și propunerile formulate.

(2) În cazurile în care soluționarea sau reglementarea aspectelor semnalate sunt de competența Consiliului Superior al Magistraturii, nota, avizată de inspectorul-șef, se înaintează secției corespunzătoare sau Plenului Consiliului Superior al Magistraturii.

(1) În situația în care Inspecția Judiciară este sesizată cu aspecte care au făcut obiectulunor verificări anterioare, pentru care, după caz, s-a formulat răspuns sau s-a dispus clasarea, respingerea sesizării, cercetarea disciplinară sau exercitarea acțiunii disciplinare de către Inspecția Judiciară, noua sesizare primește același număr de înregistrare cu cel al sesizării anterioare.

(2) În cazul prevăzut de alin. (1), inspectorul judiciar desemnat întocmește un referat cu propunere de arhivare a lucrării, care se avizează de către șeful direcției de inspecție judiciară corespunzătoare.

(3) Măsura dispusă, conform alin. (2), se comunică petentului, iar, în cazul sesizării Inspecției Judiciare în temeiul art. 45 alin. (1) din Legea nr. 317/2004, republicată, titularului acțiunii disciplinare i se transmite rezultatul verificărilor anterioare, prin adresă semnată de inspectorul-șef.

(4) Sesizările ulterioare cu același conținut se arhivează, fără răspuns către petent, pe baza referatului întocmit de inspectorul judiciar desemnat.

(5) Dacă noua sesizare cuprinde și aspecte noi, care nu au făcut obiectul verificărilor anterioare, aceasta se înregistrează sub număr nou și se efectuează verificări prealabile cu privire la aspectele nou-sesizate, conform dispozițiilor art. 11-14.

(6) În cazul prevăzut la alin. (5), după soluționarea lucrării, titularului acțiunii disciplinare i se comunică și rezultatul verificărilor anterioare.

(1) În situația în care se constată, ca urmare a efectuării verificărilor prealabile, că nu există indiciile săvârșirii unei abateri disciplinare, inspectorii judiciari dispun, prin rezoluție, clasarea sesizării.

(2) Rezoluția de clasare se întocmește, de regulă, în termen de 10 zile de la finalizarea verificărilor prealabile și cuprinde date referitoare la: data și modalitatea de sesizare, aspectele sesizate, conținutul verificărilor prealabile efectuate, data finalizării verificărilor prealabile, situația de fapt reținută și argumentarea soluției, raportat la aspectele sesizate și la rezultatul verificărilor, precum și dispozițiile legale aplicabile în speță.

(3) Rezoluția de clasare, semnată de inspectorii judiciari, este supusă verificării și avizării de către șeful direcției de inspecție judiciară corespunzătoare și inspectorul-șef.

(4) După avizare, rezoluția de clasare se comunică petiționarului, persoanei vizate prin sesizare și, după caz, instituțiilor care au transmis sesizarea, prin adresă semnată de inspectorul-șef.

(1) În situația în care, ca urmare a efectuării verificărilor prealabile, se constată că există indicii cu privire la săvârșirea unor abateri disciplinare, inspectorii judiciari dispun, prin rezoluție, începerea cercetării disciplinare, de regulă, în termen de 7 zile de la data finalizării verificărilor prealabile.

(2) Rezoluția prevăzută la alin. (1) cuprinde următoarele mențiuni: data și modalitatea sesizării, aspectele sesizate, conținutul verificărilor prealabile efectuate, data finalizării verificărilor prealabile, situația de fapt reținută, fundamentarea soluției de începere a cercetării disciplinare, raportat la aspectele sesizate, rezultatul verificărilor și dispozițiile legale aplicabile în speță.

(1) În situația în care, ca urmare a efectuării verificărilor prealabile, se constată că nu există indiciile unei abateri disciplinare, în termen de cel mult 10 zile de la data finalizării verificărilor prealabile inspectorii judiciari întocmesc rezoluția cu propunere de clasare, care se comunică titularilor acțiunii disciplinare, prin adresă semnată de inspectorul-șef.

(2) Dispozițiile referitoare la conținutul rezoluției, prevăzute de art. 18 alin. (2), se aplică în mod corespunzător.

(1) În cazul în care, primind rezoluția cu propunerea de clasare, ministrul justiției, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție sau președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție dispune motivat completarea verificărilor prealabile, acestea se efectuează în termen de cel mult 30 de zile de la data înregistrării solicitării la Inspecția Judiciară, de regulă, de către inspectorii judiciari care au întocmit rezoluția.

(2) Finalizarea completării verificărilor prealabile se constată de inspectorii judiciari, prin proces-verbal.

(3) În situația în care, ca urmare a completării verificărilor, se constată că nu există indiciile săvârșirii unei abateri disciplinare, inspectorii judiciari întocmesc o nouă rezoluție cu propunere de clasare.

(4) În conținutul acestei rezoluții se includ, alături de datele prevăzute de art. 18 alin. (2), următoarele mențiuni: data finalizării completării verificărilor prealabile, aspectele noi rezultate din completarea verificărilor și fundamentarea propunerii de clasare prin raportare și la aceste aspecte.

(1) Dacă în urma completării verificărilor se constată existența indiciilor privind săvârșirea unor abateri disciplinare, inspectorii judiciari întocmesc rezoluție cu propunere de începere a cercetării disciplinare.

(2) Dispozițiile art. 19 alin. (2) referitoare la conținutul rezoluției se aplică în mod corespunzător.

(1) În vederea exercitării acțiunii disciplinare, este obligatorie efectuarea cercetării disciplinare de către Inspecția Judiciară, prin inspectorii judiciari.

(2) Cercetarea disciplinară se efectuează, în raport cu calitatea persoanei vizate, de către inspectorii din cadrul Direcției de inspecție judiciară pentru judecători, respectiv din cadrul Direcției de inspecție judiciară pentru procurori, care, după caz, au dispus ori au propus începerea cercetării disciplinare. În caz de imposibilitate a persoanelor menționate anterior, precum și în situația în care inspectorul judiciar care a efectuat verificările prealabile a propus clasarea sesizării potrivit dispozițiilor art. 45 alin. (4) lit. a) din Legea nr. 317/2004, republicată, cercetarea disciplinară se efectuează de către un alt inspector judiciar desemnat de inspectorul-șef, ca urmare a repartizării aleatorii.

(3) Cercetarea disciplinară se efectuează în termen de 60 de zile de la data începerii acesteia, cu excepția situației în care intervine suspendarea.

(4) Pentru motive întemeiate cercetarea disciplinară poate fi prelungită cu maximum 30 de zile.

(5) Prelungirea cercetării disciplinare se dispune prin rezoluție de către inspectorul-șef, în temeiul solicitării motivate formulate de inspectorul judiciar sau de echipa de inspectori judiciari.

(6) În cadrul cercetării disciplinare se stabilesc faptele și urmările acestora, împrejurările în care au fost săvârșite, precum și orice alte date concludente din care să se poată aprecia existența sau inexistența vinovăției.

(7) Cercetarea disciplinară se desfășoară cu respectarea dispozițiilor legale referitoare la informațiile clasificate și la protecția datelor cu caracter personal.

(1) Pe durata cercetării disciplinare, în cazul în care inspectorul sau echipa de inspectori judiciari apreciază că exercitarea în continuare a funcției de către judecătorul/procurorul cercetat ar putea afecta desfășurarea cu imparțialitate a procedurii disciplinare sau că această procedură este de natură să aducă atingere gravă prestigiului justiției, formulează o notă cu propunere de suspendare din funcție a magistratului până la finalizarea procedurii.

(2) Nota cu propunerea de suspendare din funcție a magistratului conține următoarele mențiuni: data și modalitatea sesizării, aspectele semnalate prin sesizare, argumentarea propunerii de suspendare din funcție.

(3) Nota se înaintează, prin adresă semnată de inspectorul-șef, secției corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii.

(1) În vederea efectuării cercetării disciplinare, inspectorul judiciar comunică magistratului, față de care s-a dispus începerea cercetării disciplinare, invitația de participare la cercetarea disciplinară și o copie a rezoluției prin care s-a început cercetarea disciplinară.

(2) Actele prevăzute la alin. (1) și adresa de înaintare, semnate de inspectorul judiciar, se înmânează persoanei cercetate, prin intermediul președintelui instanței/secției sau al prim-procurorului/șefului secției parchetului unde funcționează magistratul vizat, sub semnătură de primire, pe dovada de comunicare.

(3) După semnarea dovezii de comunicare, aceasta este remisă Inspecției Judiciare prin fax și, în original, inspectorului judiciar sau echipei de inspectori judiciari care efectuează cercetarea disciplinară, în momentul prezentării la instanță/parchet.

(4) În cazul în care se refuză primirea actelor prevăzute la alin. (1) sau semnarea dovezii de comunicare a acestora, se întocmește de către președintele instanței/secției sau prim-procurorul/șeful secției parchetului un proces-verbal în care se consemnează această împrejurare; procesul-verbal se transmite Inspecției Judiciare, conform dispozițiilor alin. (3).

(5) Dacă persoana cercetată este plecată din țară sau lipsește de la sediul instanței/parchetului pentru o perioadă mai lungă de timp, aceasta este înștiințată despre începerea cercetării disciplinare în modalitatea stabilită de inspectorul judiciar sau echipa de inspectori judiciari; modalitatea de ducere la îndeplinire a înștiințării se consemnează într-un proces-verbal.

(6) În cazul în care s-au făcut toate demersurile necesare și nu s-a putut lua legătura cu persoana cercetată disciplinar, această situație se menționează într-un proces-verbal.

(7) Nerealizarea procedurii de comunicare, din motive obiective, nu împiedică efectuarea cercetării disciplinare și nu afectează valabilitatea acesteia.

(1) La data stabilită pentru efectuarea cercetării disciplinare, inspectorul judiciar sau echipa de inspectori judiciari se prezintă la sediul instanței/parchetului, unde funcționează persoana cercetată disciplinar.

(2) În cursul cercetării disciplinare, având în vedere caracterul administrativ al procedurii, nu se poate recuza inspectorul judiciar care efectuează cercetarea disciplinară. Ori de câte ori, față de calitatea persoanei cercetate, imparțialitatea cercetării disciplinare ar putea fi afectată, inspectorul-șef poate dispune, în condițiile legii, redistribuirea lucrării, din oficiu sau la cererea motivată a inspectorului judiciar care efectuează cercetarea disciplinară, a persoanei cercetate ori a autorului sesizării.

(3) Refuzul persoanei cercetate disciplinar de a se prezenta la cercetare se constată prin proces-verbal și nu împiedică efectuarea cercetării.

(4) În caz de imposibilitate obiectivă de prezentare la cercetare a persoanei vizate, se încheie un proces-verbal și se întocmește o nouă invitație, prin care se fixează o altă dată pentru efectuarea cercetării disciplinare.

(5) În cazul în care, din cauza neprezentării în mod repetat la cercetare a magistratului vizat sau a imposibilității repetate de îndeplinire a procedurii de comunicare cu acesta, indiferent de natura motivului, există posibilitatea depășirii termenului maxim de 90 de zile, prevăzut de art. 46 alin. (6) din Legea nr. 317/2004, republicată, sau a termenului de maximum 2 ani de la data săvârșirii faptei, prevăzut de art. 46 alin. (7) din același act normativ, cercetarea disciplinară se efectuează și în lipsa persoanei cercetate, fără ca această situație să afecteze valabilitatea cercetării.

(1) Cercetarea disciplinară se suspendă atunci când împotriva judecătorului sau procurorului cercetat s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale pentru aceeași faptă.

(2) Pe baza actului prin care s-a pus în mișcare acțiunea penală, comunicat de organul de urmărire penală, inspectorul judiciar sau, după caz, echipa de inspectori judiciari dispune, prin rezoluție, suspendarea cercetării disciplinare până la data la care a devenit definitivă soluția pronunțată în cauza care a determinat suspendarea.

(3) După comunicarea de către organul de urmărire penală a soluției definitive pronunțate în cauza care a determinat suspendarea, se dispune, prin rezoluție, de către inspectorul judiciar sau, după caz, de către echipa de inspectori judiciari reluarea cercetării disciplinare, care continuă de la ultimul act efectuat în cauză.

(1) În situația în care persoana vizată se prezintă la data stabilită pentru efectuarea cercetării disciplinare, inspectorul judiciar îi pune la dispoziție dosarul cuprinzând probele administrate în cursul verificărilor prealabile.

(2) După studierea dosarului, inspectorul judiciar sau unul din membrii echipei de inspectori judiciari procedează la ascultarea persoanei cercetate și încheie în acest sens un proces-verbal de ascultare, în care se consemnează conținutul declarației date; procesul-verbal de ascultare este semnat pe fiecare pagină de persoana cercetată și de inspectorul judiciar care efectuează cercetarea disciplinară. Persoana cercetată poate fi asistată de un avocat ori de un alt judecător ori procuror.

(3) Dacă persoana cercetată a întocmit o declarație scrisă cu privire la aspectele cuprinse în rezoluția de începere a cercetării disciplinare, aceasta se atașează la dosarul de cercetare disciplinară.

(4) Ascultarea persoanei cercetate de către inspectorul judiciar sau unul din membrii echipei de inspectori judiciari, care efectuează cercetarea disciplinară, este obligatorie și în cazul în care se depune la dosar declarație scrisă.

(5) Refuzul persoanei cercetate de a da declarații nu împiedică efectuarea cercetării și se consemnează într-un procesul-verbal, precum și în procesul-verbal de efectuare a cercetării disciplinare.

(1) După ascultarea persoanei cercetate, inspectorul judiciar sau echipa de inspectori judiciari procedează la verificarea apărărilor și la administrarea probelor solicitate în apărare.

(2) În cazul existenței unei imposibilități de administrare a unora dintre probele solicitate sau în cazul în care inspectorul/echipa de inspectori judiciari apreciază că probele solicitate nu sunt utile și pertinente pentru determinarea împrejurărilor săvârșirii faptei sau a existenței ori inexistenței vinovăției, respinge motivat probele respective, consemnând în procesul-verbal de efectuare a cercetării disciplinare probele solicitate și motivele care au determinat respingerea acestora.

(3) Respingerea administrării probelor solicitate, în condițiile prevăzute de alin. (2), nu afectează valabilitatea cercetării și nu împiedică persoana cercetată să reitereze cererea sa de probațiune în fața secției corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii.

(4) Inspectorul judiciar sau echipa de inspectori judiciari, în funcție de aspectele rezultate din declarația persoanei cercetate sau din probele depuse de aceasta în apărare, poate administra din oficiu orice alte probe pe care le consideră necesare pentru stabilirea faptelor și urmărilor acestora, a împrejurărilor în care au fost săvârșite, a existenței ori inexistenței vinovăției, consemnând în procesul-verbal de efectuare a cercetării probele administrate din oficiu.

(5) În cazul ascultării altor persoane, inspectorul judiciar sau unul dintre membrii echipei de inspectori judiciari procedează la consemnarea declarației într-un proces-verbal care se semnează, pe fiecare pagină, de persoana ascultată și de inspectorul judiciar care a consemnat declarația.

(6) Dacă persoanele a căror ascultare se solicită sau este considerată necesară de către inspectorul judiciar sau de către echipa de inspectori judiciari refuză să dea declarații, această împrejurare se consemnează într-un proces-verbal, precum și în procesul-verbal de efectuare a cercetării disciplinare.

(7) După administrarea tuturor probelor, inspectorul judiciar sau echipa de inspectori judiciari prezintă persoanei cercetate toate probele administrate în cursul efectuării cercetării disciplinare, aspect care este consemnat în procesul-verbal de efectuare a cercetării disciplinare.

(8) În cazul în care sunt formulate obiecțiuni de către persoana cercetată, acestea se consemnează în procesul-verbal de efectuare a cercetării disciplinare.

(1) La finalizarea cercetării disciplinare se întocmește un proces-verbal de efectuare a cercetării disciplinare, în care se menționează toate activitățile realizate pe parcursul cercetării disciplinare, precum și orice alte aspecte relevante pentru modalitatea de desfășurare a procedurii.

(2) După încheierea procesului-verbal de efectuare a cercetării disciplinare nu se mai administrează alte probe și nu se iau în considerare înscrisurile depuse.

(1) În situația în care Inspecția Judiciară a fost sesizată în condițiile art. 45 alin. (1) din Legea nr. 317/2004, republicată, se întocmește de către inspectorul judiciar sau, după caz, de către echipa de inspectori judiciari o rezoluție privind rezultatul cercetării disciplinare, în termen de cel mult 7 zile de la data finalizării cercetării disciplinare.

(2) Rezoluția prevăzută la alin. (1) conține următoarele mențiuni: data și modalitatea sesizării, aspectele sesizate, conținutul verificărilor prealabile efectuate, data finalizării verificărilor prealabile, data începerii cercetării disciplinare, data finalizării cercetării disciplinare, situația de fapt rezultată din verificările prealabile și din cercetarea disciplinară, apărările formulate de magistrat pe parcursul verificărilor prealabile și cercetării disciplinare, fundamentarea propunerii de respingere a sesizării sau de admitere a sesizării și de exercitare a acțiunii disciplinare, raportate la aspectele sesizate și la rezultatul verificărilor și cercetării, precum și la dispozițiile legale aplicabile în speță.

(3) Rezoluția se înaintează titularilor acțiunii disciplinare, prin adresă semnată de inspectorul-șef, în termen de cel mult 7 zile de la finalizarea cercetării.

(4) În situația în care, primind rezoluția, titularul acțiunii disciplinare dispune completarea cercetării disciplinare, aceasta se efectuează, de regulă, de către același inspector judiciar, în termen de 30 de zile de la data când a fost înregistrată solicitarea de completare la Inspecția Judiciară.

(5) După efectuarea completării cercetării disciplinare, se întocmește de către inspectorul judiciar sau de către echipa de inspectori judiciari o nouă rezoluție, care se comunică titularului acțiunii disciplinare în termen de cel mult 7 zile de la finalizarea acesteia.

(6) Rezoluția prevăzută de alin. (5) conține, pe lângă aspectele cuprinse în rezoluția anterioară, și următoarele mențiuni: data finalizării completării cercetării disciplinare, aspectele noi rezultate ca urmare a completării dispuse, fundamentarea propunerii de respingere a sesizării sau de admitere a sesizării și de exercitare a acțiunii disciplinare, raportate la aspectele rezultate din completarea cercetării.

(1) În situația în care Inspecția Judiciară a fost sesizată în condițiile art. 45 alin. (2) din Legea nr. 317/2004 , republicată, cu modificările ulterioare, se întocmește de către inspectorul judiciar sau, după caz, de către echipa de inspectori judiciari, în termen de 20 de zile de la data finalizării cercetării disciplinare, o rezoluție prin care se dispune una dintre următoarele soluții:

(2) Dispozițiile referitoare la conținutul rezoluției, prevăzute de art. 32 alin. (2), se aplică în mod corespunzător.

(3) Rezoluțiile prevăzute la alin. (1) lit. a) și b) sunt supuse avizării de către directorul de direcție și confirmării de către inspectorul-șef în termenul prevăzut de art. 46 alin. (7) din Legea nr. 317/2004 , republicată, cu modificările ulterioare.

(4) Inspectorul-șef poate dispune, din oficiu sau la propunerea șefului de direcție, prin rezoluție motivată:

(5) Completarea cercetării disciplinare se efectuează în cel mult 30 de zile de la data dispunerii acesteia, de regulă, de către același inspector judiciar sau aceeași echipă de inspectori judiciari.

(6) După completarea cercetării disciplinare, se întocmește de către inspectorul judiciar sau de către echipa de inspectori judiciari o nouă rezoluție, care cuprinde, în mod corespunzător, mențiunile prevăzute de art. 32 alin. (6).

(7) Prin rezoluția prevăzută de alin. (4) lit. b), inspectorul-șef poate dispune una din următoarele soluții:

(1) Rezoluțiile de respingere a sesizării prevăzute de art. 35 pot fi contestate de persoana care a făcut sesizarea, în termen de 15 zile de la comunicare, fără îndeplinirea unei proceduri prealabile, la Secția de contencios administrativ a Curții de Apel București.

(2) În cazul în care, prin hotărârea Curții de Apel București, se dispune desființarea rezoluției contestate și trimiterea dosarului la Inspecția Judiciară pentru continuarea procedurii disciplinare, dosarul este repartizat aleatoriu, conform dispozițiilor art. 11 alin. (1) -(3) care se aplică în mod corespunzător.

(3) Termenul de soluționare a dosarului nu poate fi mare de 30 de zile și se stabilește astfel încât să nu se împlinească termenul de prescripție al răspunderii disciplinare.

(4) Dispozițiile referitoare la efectuarea și completarea cercetării disciplinare, precum și la soluțiile care pot fi dispuse de inspectorii judiciari, prin rezoluție, se aplică în mod corespunzător.

(1) În situația în care, în cursul cercetării disciplinare, se constată că există indicii cu privire la încălcarea de către magistratul cercetat a normelor Codului deontologic al judecătorilor și procurorilor, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 328/2005, inspectorul judiciar sau echipa de inspectori judiciari întocmesc, în mod distinct, un raport, prin care se sesizează secția corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la aspectele constatate.

(2) Raportul întocmit conform prevederilor alin. (1) conține următoarele mențiuni: data și modalitatea sesizării, aspectele sesizate, conținutul verificărilor efectuate, data finalizării verificărilor prealabile, actele efectuate în cursul cercetării disciplinare, data finalizării cercetării disciplinare, prezentarea situației de fapt și a apărărilor formulate de persoana cercetată, soluția pronunțată în urma cercetării disciplinare, argumentarea sesizării secției Consiliului Superior al Magistraturii privind încălcarea normelor Codului deontologic al judecătorilor și procurorilor, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 328/2005, raportate la rezultatul verificărilor prealabile și al cercetării disciplinare și la dispozițiile legale incidente în speță.

(3) Raportul, avizat de șeful de direcție de inspecție judiciară și de inspectorul-șef, este înaintat secției corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistratură, în termen de cel mult 30 zile de la data finalizării cercetării.

(1) Controalele prevăzute la art. 55 lit. a)-d) și domeniile specifice de activitate în care se exercită controlul se stabilesc, prin ordin, anual sau ori de câte ori se impune de către inspectorul-șef, după consultarea inspectorilor judiciari, ori la propunerea ministrului justiției, procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție sau a președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție. Ordinul inspectorului-șef se comunică Consiliului Superior al Magistraturii.

(2) Plenul sau secțiile Consiliului Superior al Magistraturii pot dispune, prin hotărâre, efectuarea de către Inspecția Judiciară a controalelor prevăzute la art. 55 lit. a)-d), precum și a oricăror altor controale, în condițiile legii.

(1) Controlul prevăzut la art. 55 lit. b) vizează verificarea respectării de către judecători și personalul auxiliar de specialitate din cadrul instanțelor a normelor procedurale și regulamentare privind primirea și înregistrarea cererilor, repartizarea aleatorie a dosarelor, stabilirea termenelor, continuitatea completului de judecată, pronunțarea, redactarea și comunicarea hotărârilor, înaintarea dosarelor la instanțele competente, punerea în executare a hotărârilor penale și civile.

(2) În cazul parchetelor, obiectul controlului constă în verificarea respectării de către procurori și personalul auxiliar de specialitate a normelor procedurale și regulamentare privind primirea și înregistrarea lucrărilor, repartizarea dosarelor pe criterii obiective, continuitatea în lucrările repartizate și independența procurorilor, respectarea termenelor, redactarea și comunicarea actelor procedurale.

(1) În vederea efectuării controlului, echipa de inspectori judiciari desemnată solicită conducerii instanței/parchetului unde urmează a se efectua verificările comunicarea datelor și informațiilor necesare în raport cu obiectivele controlului, printr-o adresă avizată de șeful direcției de inspecție judiciară corespunzătoare.

(2) Echipa de inspectori judiciari poate utiliza și informațiile relevante aflate în evidențele Inspecției Judiciare și ale Consiliului Superior al Magistraturii, precum și pe cele accesibile în sistemul informatic ECRIS al instanței/parchetului verificat.

(3) După comunicarea relațiilor solicitate și examinarea datelor prevăzute la alin. (2), echipa de inspectori judiciari realizează o planificare a activităților de control, care se aduce la cunoștința conducerii instanțelor/parchetelor verificate.

(4) Coordonatorul echipei de control, desemnat de șeful direcției de inspecție judiciară corespunzătoare prin consultarea membrilor echipei de inspectori judiciari, stabilește strategia de efectuare a verificărilor, repartizarea atribuțiilor și modalitatea de întocmire a raportului.

(1) La data stabilită, echipa de control se prezintă la sediul instanței sau al parchetului unde urmează a se efectua verificările și aduce la cunoștința conducerii instanței/parchetului componența echipei, obiectivele controlului, planificarea activităților de control și programul de lucru.

(2) Verificările se efectuează, de regulă, în timpul programului de lucru al instanței sau al parchetului; cu acordul conducerii instanței/parchetului, verificările pot fi efectuate și după orele de program.

(3) În funcție de volumul de activitate, specificul fiecărei instanțe sau parchet, obiectivele controlului și aspectele identificate în activitatea instanței sau parchetului, se stabilește procentul lucrărilor supuse verificărilor, care se efectuează prin sondaj.

(4) Controlul se desfășoară conform obiectivelor stabilite.

(5) În cazul constatării unor disfuncționalități majore în activitatea instanțelor/parchetelor controlate, echipa de inspectori judiciari solicită inspectorului-șef extinderea verificărilor sau a obiectivelor controlului.

(6) În situația în care, pe parcursul verificărilor, se constată că există indicii privind săvârșirea unei abateri disciplinare sau de încălcare a normelor Codului deontologic de către judecători, procurori sau magistrați asistenți, inspectorul judiciar/echipa de inspectori judiciari întocmește un referat cu propunere de sesizare din oficiu a Inspecției Judiciare și îl înaintează inspectorului-șef.

(7) Sesizarea din oficiu a Inspecției Judiciare se realizează pe baza procesului-verbal întocmit de inspectorul-șef, ca urmare a analizei referatului prevăzut la alin. (6).

(1) După finalizarea verificărilor, echipa de inspectori judiciari prezintă conducerii instanței/parchetului principalele constatări și concluziile preliminare ale controlului.

(2) Raportul de control se întocmește de echipa de inspectori judiciari, conform structurii stabilite.

(3) În conținutul raportului prevăzut la alin. (2) sunt prezentate, în mod clar, concis și sintetic, următoarele date: modalitatea de stabilire a controlului și echipei de control, obiectivele controlului, aspectele pozitive din activitatea instanței/parchetului care pot fi generalizate ca bune practici, deficiențele constatate, concluziile și propunerile echipei de inspectori judiciari.

(4) În cazul în care se constată o interpretare sau aplicare neunitară a unor dispoziții legale sau regulamentare ori în situația existenței unor dispoziții legale care suscită mai multe interpretări, în cuprinsul raportului se prezintă punctul de vedere al instanței sau al parchetului, precum și, dacă este cazul, constatările echipei de inspectori judiciari cu privire la respectarea jurisprudenței Înaltei Curți de Casație și Justiție, a Curții Constituționale, a Curții Europene a Drepturilor Omului și a Curții de Justiție a Uniunii Europene.

(5) În situația în care verificările efectuate evidențiază exercitarea necorespunzătoare de către persoanele cu funcții de conducere a atribuțiilor manageriale privind organizarea eficientă, comportamentul și comunicarea, asumarea responsabilităților și aptitudinile manageriale, în raportul de control se menționează și se argumentează propunerea de revocare a acestor persoane din funcția de conducere.

(6) Raportul de control, după avizarea de către șeful direcției de inspecție judiciară corespunzătoare și inspectorul-șef, este comunicat instanței/parchetului verificat, pentru formularea unor eventuale obiecții, în termenul stabilit de echipa de inspectori judiciari.

(7) După împlinirea termenului prevăzut la alin. (6), raportul și eventualele obiecții formulate de instanța/parchetul verificat se înaintează secției corespunzătoare sau Plenului Consiliului Superior al Magistraturii.

(1) În cazul în care obiecțiile formulate de instanța/parchetul verificat sunt considerate întemeiate, Secția sau Plenul Consiliului Superior al Magistraturii poate dispune completarea verificărilor, cu indicarea în scris și motivat a aspectelor ce urmează a fi completate.

(2) În această situație, după efectuarea completărilor dispuse, se întocmește un nou raport care cuprinde datele menționate în raportul de control inițial și rezultatul verificărilor suplimentare efectuate.

(3) După aprobarea de către Secția sau Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, raportul de control se publică pe pagina de internet a Inspecției Judiciare, cu respectarea dispozițiilor privind prelucrarea datelor cu caracter personal.