NORME TEHNICE din 3 decembrie 2012

(1) Prezentele norme tehnice se aplică de către toate unitățile sanitare, indiferent de forma de organizare, în care se desfășoară activități medicale în urma cărora sunt produse deșeuri, denumite în continuare deșeuri medicale.

(2) Producătorul de deșeuri medicale este răspunzător pentru gestionarea deșeurilor medicale rezultate din activitatea sa.

(3) Unitățile elaborează și aplică planuri, strategii de management și proceduri medicale care să prevină producerea de deșeuri medicale periculoase sau să reducă pe cât posibil cantitățile produse.

(4) Unitățile elaborează și aplică planul propriu de gestionare a deșeurilor rezultate din activitățile medicale, în concordanță cu regulamentele interne și codurile de procedură, pe baza reglementărilor în vigoare și respectând conținutul-cadru prezentat în anexa nr. 4 la ordin.

(1) Prezentele norme tehnice nu se referă la managementul deșeurilor radioactive, a căror gestionare este prevăzută în reglementări specifice, și nici la efluenții gazoși emiși în atmosferă sau la apele uzate descărcate în receptori.

(2) Deșeurile medicale radioactive sunt gestionate cu respectarea prevederilor Ordonanței Guvernului nr. 11/2003 privind gospodărirea în siguranță a deșeurilor radioactive, republicată, cu modificările ulterioare.

(1) Prezentele norme tehnice nu se referă la managementul deșeurilor de medicamente (din categoria 18 01 08* - medicamente citotoxice și citostatice și 18 01 09 - medicamente, altele decât cele specificate la 18 01 08) rezultate din următoarele unități, indiferent de forma de organizare a acestora:

(2) Gestionarea deșeurilor de medicamente prevăzute la alin. (1) va fi reglementată prin ordin al ministrului sănătății, conform prevederilor Legii nr. 95/2006 privind reforma în sănătate publică, cu modificările și completările ulterioare.

(1) În vederea unei bune gestionări a deșeurilor medicale se utilizează codurile din anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 856/2002, cu completările ulterioare.

(2) Tipurile de deșeuri, inclusiv cele periculoase prevăzute în anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 856/2002, cu completările ulterioare, întâlnite frecvent în activitățile medicale, sunt exemplificate în tabelul următor:

(3) Deșeurile neexemplificate la alin. (2) generate în unitățile sanitare se clasifică conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 856/2002, cu completările ulterioare, și se gestionează conform legislației în vigoare.

(1) Colectarea separată a deșeurilor este prima etapă în gestionarea deșeurilor rezultate din activități medicale.

(2) Producătorii de deșeuri medicale au obligația colectării separate a deșeurilor rezultate din activitățile medicale, în funcție de tipul și natura deșeului, cu scopul de a facilita tratarea/eliminarea specifică fiecărui deșeu.

(3) Producătorii de deșeuri medicale au obligația să nu amestece diferite tipuri de deșeuri periculoase și nici deșeuri periculoase cu deșeuri nepericuloase. În situația în care nu se realizează separarea deșeurilor, întreaga cantitate de deșeuri în care au fost amestecate deșeuri periculoase se tratează ca deșeuri periculoase.

(1) Pentru deșeurile infecțioase care nu sunt obiecte ascuțite identificate prin codul 18 01 03*, conform art. 8, se folosesc cutii din carton prevăzute în interior cu saci galbeni din polietilenă sau saci din polietilenă galbeni ori marcați cu galben. Atât cutiile prevăzute în interior cu saci din polietilenă, cât și sacii sunt marcați și etichetați în limba română cu următoarele informații: tipul deșeului colectat, pictograma "Pericol biologic", capacitatea recipientului (l sau kg), modul de utilizare, linia de marcare a nivelului maxim de umplere, data începerii utilizării recipientului pe secție, unitatea sanitară și secția care au folosit recipientul, persoana responsabilă cu manipularea lor, data umplerii definitive, marcaj conform standardelor Națiunilor Unite (UN), în conformitate cu Acordul european referitor la transportul rutier internațional al mărfurilor periculoase (ADR). Cutiile din carton prevăzute cu saci de plastic în interior trebuie stocate temporar pe suprafețeuscate.

(2) Sacii trebuie să aibă o rezistență mecanică mare, să se poată închide ușor și sigur, utilizând sigilii de unică folosință. Termosuturile trebuie să fie continue, rezistente și să nu permită scurgeri de lichid.

(3) La alegerea dimensiunii sacului se ține seama de cantitatea de deșeuri produse în intervalul dintre două îndepărtări succesive ale deșeurilor. Atunci când nu este pus în cutie de carton care să asigure rezistență mecanică, sacul se introduce în pubele prevăzute cu capac și pedală sau în portsac, fiind obligatoriu ca și acesta din urmă să aibă capac. Înălțimea sacului trebuie să depășească înălțimea pubelei, astfel încât sacul să se răsfrângă peste marginea superioară a acesteia, iar surplusul trebuie să permită închiderea sacului în vederea transportului sigur. Gradul de umplere a sacului nu va depăși trei pătrimi din volumul său. Pubelele cu pedală și capac trebuie să fie inscripționate cu pictograma "Pericol biologic".

(4) Grosimea polietilenei din care este confecționat sacul este cuprinsă între 50-70 æ.

(5) Cutiile din carton prevăzute în interior cu saci galbeni din polietilenă sau sacii din polietilenă galbeni (sau marcați cu galben) trebuie să fie supuse procedurilor de testare specifică a rezistenței materialului la acțiuni mecanice, în conformitate cu standardele europene specifice pentru astfel de recipiente. Testele de încercare trebuie să fie realizate de către laboratoare acreditate.

(1) Atât deșeurile înțepătoare-tăietoare identificate prin codul 18 01 01, cât și prin codul 18 01 03* conform art. 8 se colectează separat în același recipient din material plastic rigid rezistent la acțiuni mecanice.

(2) Recipientul trebuie prevăzut la partea superioară cu un capac special care să permită introducerea deșeurilor și să împiedice scoaterea acestora după umplere a recipientului, fiind prevăzut în acest scop cu un sistem de închidere definitivă. Capacul recipientului are orificii pentru detașarea acelor de seringă și a lamelor de bisturiu. Recipientele trebuie prevăzute cu un mâner rezistent pentru a fi ușor transportabile la locul de stocare temporară și, ulterior, la locul de eliminare finală. Recipientele utilizate pentru deșeurile înțepătoare-tăietoare infecțioase au culoarea galbenă și sunt marcate cu pictograma "Pericol biologic".

(1) Al doilea recipient în care se depun sacii, cutiile și recipientele pentru deșeurile periculoase este reprezentat de containere mobile cu pereți rigizi, aflate în spațiul central pentru stocarea temporară a deșeurilor din incinta unității sanitare.

(2) Containerele mobile pentru deșeuri infecțioase, anatomo-patologice și părți anatomice și înțepătoare-tăietoare au marcaj galben, sunt etichetate "Deșeuri medicale" și poartă pictograma "Pericol biologic". Containerele trebuie confecționate din materiale rezistente la acțiunile mecanice, ușor lavabile și rezistente la acțiunea soluțiilor dezinfectante.

(3) Containerul trebuie să fie etanș și prevăzut cu un sistem de prindere adaptat sistemului automat de preluare din vehiculul de transport sau adaptat sistemului de golire în instalația de procesare a deșeurilor.

(4) Dimensiunea containerelor se alege astfel încât să se asigure preluarea întregii cantități de deșeuri produse în intervalul dintre două îndepărtări succesive. Este strict interzisă depunerea deșeurilor periculoase neambalate (vrac).

(1) Deșeurile anatomo-patologice încadrate la codul 18 01 02 (18 01 03*) destinate incinerării sunt colectate în mod obligatoriu în cutii din carton rigid, prevăzute în interior cu sac din polietilenă care trebuie să prezinte siguranță la închidere sau în cutii confecționate din material plastic rigid cu capac ce prezintă etanșeitate la închidere, având marcaj galben, special destinate acestei categorii de deșeuri, și sunt eliminate prin incinerare.

(2) Recipientele vor fi etichetate cu următoarele informații: tipul deșeului colectat, pictograma "Pericol biologic", capacitatea recipientului (l sau kg), modul de utilizare, linia de marcare a nivelului maxim de umplere, data distribuirii recipientului pe secție, unitatea sanitară și secția care au folosit recipientul, persoana responsabilă cu manipularea lui, data umplerii definitive, marcaj conform standardelor UN, în conformitate cu ADR.

(1) Deșeurile periculoase chimice rezultate din unitățile sanitare identificate prin codul 18 01 06* se colectează în recipiente speciale, cu marcaj adecvat pericolului ("Inflamabil", "Coroziv", "Toxic" etc.) și se tratează conform prevederilor legale privind deșeurile periculoase.

(2) Deșeurile chimice sunt colectate și ambalate în recipiente cu o capacitate care să nu depășească 5 l pentru substanțe lichide și 5 kg pentru substanțe solide. Aceste recipiente pot fi introduse într-un ambalaj exterior care, după umplere, nu trebuie să depășească greutatea de 30 de kg.

(3) Deșeurile periculoase chimice rezultate din unități sanitare se colectează separat și se elimină prin incinerare (după ce, în prealabil, a fost testată reactivitatea termică a acestor deșeuri), tratare chimică sau sunt returnate la furnizor, cu acordul expres al acestuia.

(4) Recipientele în care se colectează deșeurile chimice trebuie să fie proiectate și realizate în așa fel încât să împiedice orice pierdere de conținut, cu respectarea următoarelor condiții:

(5) Deșeurile chimice periculoase aflate în stare lichidă se colectează în recipiente speciale, impermeabile, iar evacuarea lor se realizează de către o firmă autorizată.

(6) Deșeurile chimice, dacă se află în ambalajul lor original (sticlă, folie etc.), pot fi împachetate în recipiente care nu corespund standardelor UN, în conformitate cu ADR (ADR 3.4 și dispoziția specială 601 de la 3.3). În cazul în care aceste deșeuri nu se mai află în ambalajul original, ele se stochează și ambalează în recipiente care corespund standardelor UN, în conformitate cu prevederile ADR.

(1) Deșeurile medicale periculoase trebuie să fie ambalate și etichetate cu respectarea tuturor condițiilor prevăzute la art. 21 din Hotărârea Guvernului nr. 1.175/2007 pentru aprobarea Normelor de efectuare a activității de transport rutier de mărfuri periculoase în România, în sensul că trebuie să fie ambalate în ambalaje sau cisterne potrivit prevederilor părții a 4-a și cap. 5.1 din anexa A la ADR și să fie marcate și etichetate potrivit prevederilor ADR, conținute în cap. 5.2 din anexa A.

(2) Este interzisă utilizarea de către unitățile sanitare a altor tipuri de ambalaje care nu prezintă documente de certificare și testare, inclusiv pentru compoziția chimică a materialului din care este realizat ambalajul, marcajul care corespunde standardelor UN, precum și acordul producătorului/furnizorului de ambalaje.

(3) Este permisă utilizarea doar a ambalajelor confecționate din materiale care permit incinerarea cu riscuri minime pentru mediu și sănătate.

(1) Stocarea temporară, în sensul dispozițiilor art. 7, trebuie realizată în funcție de categoriile de deșeuri colectate la locul de producere.

(2) Este interzis accesul persoanelor neautorizate în spații destinate stocării temporare.

(3) Este interzisă cu desăvârșire abandonarea, descărcarea sau eliminarea necontrolată a deșeurilor medicale.

(1) În fiecare unitate sanitară trebuie să existe un spațiu central pentru stocarea temporară a deșeurilor medicale.

(2) În cazul construcțiilor noi, amenajarea spațiului pentru stocarea temporară a deșeurilor medicale trebuie prevăzută prin proiectul unității.

(3) Unitățile care nu au fost prevăzute prin proiect cu spații pentru stocare temporară a deșeurilor trebuie să construiască și să amenajeze aceste spații în termen de 6 luni de la adoptarea prezentelor norme tehnice.

(4) Spațiul central de stocare a deșeurilor trebuie să aibă două compartimente:

(1) Spațiul central destinat stocării temporare a deșeurilor periculoase trebuie să permită stocarea temporară a cantității de deșeuri periculoase acumulate în intervalul dintre două îndepărtări succesive ale acestora.

(2) Spațiul de stocare temporară a deșeurilor periculoase este o zonă cu potențial septic și trebuie separat funcțional de restul construcției și asigurat prin sisteme de închidere. Încăperea în care sunt stocate temporar deșeuri periculoase trebuie prevăzută cu sifon de pardoseală pentru evacuarea în rețeaua de canalizare a apelor uzate rezultate în urma curățării și dezinfecției. În cazul în care locația respectivă nu dispune de sifon de pardoseală din construcție, suprafața trebuie să fie ușor lavabilă, impermeabilă și continuă, să nu existe un surplus mare de apă uzată, astfel încât dezinfecția și curățarea să se realizeze cu materiale de curățenie de unică folosință considerate la final deșeuri medicale infecțioase.

(3) Spațiul de stocare temporară a deșeurilor periculoase trebuie prevăzut cu ventilație corespunzătoare pentru asigurarea temperaturilor scăzute care să nu permită descompunerea materialului organic din compoziția deșeurilor periculoase.

(4) Trebuie asigurate dezinsecția și deratizarea spațiului de stocare temporară în scopul prevenirii apariției vectorilor de propagare a infecțiilor (insecte, rozătoare).

(1) Durata stocării temporare a deșeurilor medicale infecțioase în incintele unităților medicale nu poate să depășească un interval de 48 de ore, cu excepția situației în care deșeurile sunt depozitate într-un amplasament prevăzut cu sistem de răcire care să asigure constant o temperatură mai mică de 4°C, situație în care durata depozitării poate fi de maximum 7 zile. Amplasamentul trebuie să aibă un sistem automat de monitorizare și înregistrare a temperaturilor, ce va fi verificat periodic.

(2) Deșeurile infecțioase încadrate la categoria 18 01 03* generate de cabinete medicale trebuie stocate temporar pe o perioadă de maximum 7 zile, cu asigurarea unor condiții frigorifice corespunzătoare, adică să se asigure constant o temperatură mai mică de 4°C.

(3) Condițiile de stocare temporară a deșeurilor rezultate din activitățile medicale trebuie să respecte normele de igienă în vigoare.

(4) Durata pentru transportul și eliminarea finală a deșeurilor medicale infecțioase nu trebuie să depășească 24 de ore.

(1) Deșeurile medicale periculoase și nepericuloase se predau, pe bază de contract, unor operatori economici autorizați conform legislației specifice în vigoare.

(2) Transportul deșeurilor medicale periculoase se realizează pe bază de contract cu operatori economici autorizați pentru pentru desfășurarea acestei activități.

(3) Producătorii de deșeuri periculoase au obligația să elaboreze, în condițiile legii, planuri de intervenție pentru situații deosebite și să asigure condițiile de aplicare a acestora.

(1) Transportul deșeurilor medicale periculoase în afara unității sanitare în care au fost produse se face prin intermediul unui operator economic autorizat potrivit legii și care se conformează prevederilor:

(2) Unitatea sanitară, în calitate de generator și expeditor de deșeuri, are obligația să se asigure că, pe toată durata gestionării deșeurilor, de la manipularea în incinta unității, încărcarea containerelor în autovehiculul destinat transportului, până la eliminarea finală, sunt respectate toate măsurile impuse de lege și de prevederile contractelor încheiate cu operatorii economici autorizați.

(1) Procesele și metodele folosite pentru tratarea și eliminarea deșeurilor rezultate din activitățile medicale nu trebuie să pună în pericol sănătatea populației și a mediului, respectând în mod deosebit următoarele cerințe:

(2) Atât deșeurile medicale periculoase, cât și deșeurile medicale nepericuloase sunt gestionate în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

(1) Metodele folosite pentru eliminarea deșeurilor medicale rezultate din activități medicale sunt:

(2) Deșeurile rezultate din instalațiile de tratare prin decontaminare termică trebuie să fie supuse procesării mecanice înainte de depozitare, astfel încât acestea să fie nepericuloase și de nerecunoscut. Instalațiile de decontaminare termică la temperaturi scăzute trebuie să fie prevăzute cu echipament de tocare-mărunțire a deșeurilor.

(3) În depozitele de deșeuri nepericuloase nu sunt acceptate deșeuri medicale periculoase, adică deșeuri care au una din proprietățile definite în anexa nr. 4 la Legea nr. 211/2011, cu modificările ulterioare.

(4) Se interzice funcționarea incineratoarelor proprii în incinta unităților sanitare.

(5) Costurile operațiunii de eliminare se suportă de către unitatea sanitară, în calitate de deținător de deșeuri, aceasta suportând sancțiuni privind gestionarea necorespunzătoare a deșeurilor.

(1) Deșeurile nepericuloase sunt colectate separat și predate pe bază de contract unor operatori economici specializați și autorizați în eliminarea deșeurilor, conform prevederilor art. 41.

(2) Deșeurile asimilabile celor menajere, inclusiv resturile alimentare, provenite de la bolnavii din spitalele/secțiile de boli contagioase, fac excepție de la alin. (1) și sunt tratate ca deșeuri infecțioase.

(1) Deșeurile periculoase infecțioase rezultate din activitățile medicale pot fi tratate prin decontaminare termică la temperaturi scăzute în instalații proprii, prin unități anume constituite care să dispună de instalații de decontaminare termică la temperaturi scăzute și de mărunțire. În cazul în care nu există posibilitatea tratării acestora prin decontaminare termică la temperaturi scăzute și mărunțire se poate accepta pentru perioade determinate incinerarea în instalații autorizate cu respectarea prevederilor legale.

(2) Deșeurile medicale periculoase acceptate a fi tratate prin decontaminare termică sunt deșeurile infecțioase și deșeurile înțepătoare-tăietoare.

(3) Se interzice tratarea prin decontaminare termică la temperaturi scăzute a deșeurilor anatomopatologice, a deșeurilor farmaceutice și a deșeurilor citotoxice și citostatice, acestea fiind tratate doar prin incinerare, și a deșeurilor chimice care vor fi ori neutralizate, ori incinerate.

(4) După aplicarea tratamentelor de decontaminare termică a deșeurilor infecțioase, deșeurile decontaminate pot fi depozitate în depozite de deșeuri nepericuloase, conform listei naționale de deșeuri acceptate în fiecare clasă de depozit, aprobată prin Ordinul ministrului mediului și gospodăririi apelor nr. 95/2005, cu modificările ulterioare. Atât unitatea sanitară (dacă deține instalație de tratare prin decontaminare termică la temperaturi scăzute a deșeurilor medicale periculoase), cât și operatorul economic care realizează operația de tratare prin decontaminare termică la temperaturi scăzute a deșeurilor medicale periculoase trebuie să prezinte operatorului de eliminare finală a deșeurilor un act justificativ care atestă faptul că deșeurile au fost decontaminate și nu prezintă potențial infecțios.

(1) Fiecare unitate care este producător de deșeuri este obligată să țină o evidență separată, pentru fiecare categorie de deșeuri, în conformitate cu prevederile prezentelor norme tehnice.

(2) În acest scop, o persoană desemnată de coordonatorul activității de protecție a sănătății în relație cu mediul ține evidența deșeurilor pe tipuri și este responsabilă cu completarea formularelor prevăzute în anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 856/2002, cu completările ulterioare. Această persoană își desfășoară activitatea sub îndrumarea și controlul coordonatorului activității de protecție a sănătății în relație cu mediul care asigură furnizarea datelor privitoare la cantitățile de deșeuri colectate, pe tipuri, conform metodologiei prevăzute în anexa nr. 2 la ordin.

(1) Pentru îndeplinirea prevederilor art. 51 privind înregistrarea și raportarea cantităților de deșeuri generate în fiecare unitate, se aplică Metodologia de culegere a datelor pentru baza națională de date privind deșeurile rezultate din activități medicale, calcularea cantităților lunare și raportarea, conform anexei nr. 2 la ordin.

(2) Unitățile prezintă anual un raport privind activitatea de gestiune a deșeurilor, în conformitate cu metodologia prevăzută în anexa nr. 2 la ordin, secțiunea 5.2, partea I.

(1) Pentru aplicarea prevederilor prezentului ordin, personalul responsabil cu gestionarea deșeurilor medicale din cadrul unităților sanitare trebuie instruit sub coordonarea direcțiilor de sănătate publică județene și a Institutului Național de Sănătate Publică, în conformitate cu metodologia stabilită de Ministerul Sănătății.

(2) Departamentul cu atribuții în domeniul medicinei mediului și a colectivităților și/sau în domeniul epidemiologie-sănătate publică din cadrul Institutului Național de Sănătate Publică și al centrelor regionale de sănătate publică, cu sprijinul direcțiilor de sănătate publică județene, elaborează metodologia de instruire a personalului medical cu privire la gestionarea deșeurilor medicale la nivel național, care trebuie să fie implementată în fiecare unitate sanitară, în funcție de specificul acesteia.

(3) În termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentelor norme tehnice, propunerile referitoare la modalitatea practică de instruire a personalului medical cu privire la gestionarea deșeurilor medicale de către Institutul Național de Sănătate Publică sunt înaintate Ministerului Sănătății - Direcția de sănătate publică și control în sănătate publică.

(4) În termen de 9 luni de la intrarea în vigoare a prezentelor norme tehnice, Ministerul Sănătății, prin Direcția sănătate publică și control în sănătate publică, avizează metodologia de instruire a personalului medical cu privire la gestionarea deșeurilor medicale la nivel național.

(5) Direcțiile de sănătate publică județene controlează activitatea de instruire și formare a personalului medical cu privire la gestionarea deșeurilor medicale și modul de aplicare a metodologiei de instruire în fiecare unitate sanitară.

(1) Fiecare unitate sanitară este obligată să asigure instruirea și formarea profesională continuă pentru angajați cu privire la gestionarea deșeurilor medicale, în oricare dintre următoarele situații:

(2) Perioada dintre două cursuri succesive este stabilită de persoana desemnată din cadrul direcției de sănătate publică județene să coordoneze activitatea de gestionare a deșeurilor rezultate din unitățile sanitare existente în județ, dar nu trebuie să depășească 12 luni.