(3) Pentru realizarea obiectivelor în domeniul protecției drepturilor copilului și adopției, Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție îndeplinește următoarele funcții:
a) de autoritate de stat, prin care se asigură urmărirea și controlul aplicării și respectării reglementărilor din domeniul protecției drepturilor copilului și adopției, precum și coordonarea activităților desfășurate de persoane juridice de drept public sau privat în acest domeniu;
b) de reprezentare, prin care se asigură, în numele statului român, reprezentarea pe plan intern și extern în domeniul protecției drepturilor copilului și adopției;
c) de reglementare, prin care se asigură elaborarea cadrului normativ necesar în vederea armonizării legislației interne în materia protecției drepturilor copilului și adopției cu normele și principiile prevăzute de tratatele și convențiile internaționale la care România este parte, precum și în vederea aplicării efective a acestora;
d) de administrare, prin care se asigură gestionarea bunurilor din domeniul public și privat al statului, pe care le are în administrare sau în folosință, după caz.
(7) Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție îndeplinește următoarele atribuții principale:
a) elaborează și supune spre aprobare Guvernului, cu aprobarea Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice, strategia națională în domeniul protecției și promovării drepturilor copilului;
b) coordonează activitățile și măsurile de implementare a obiectivelor strategiei naționale din domeniu;
c) evaluează impactul aplicării obiectivelor strategice și ia măsurile necesare sau, după caz, propune Guvernului, cu aprobarea Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice, luarea măsurilor necesare pentru îmbunătățirea obiectivelor sau, după caz, a activităților de implementare a acestora;
d) elaborează și fundamentează programe în domeniul protecției și promovării drepturilor copilului;
e) monitorizează respectarea drepturilor copilului și recomandă autorităților centrale sau locale luarea măsurilor care se impun;
f) centralizează și sintetizează informațiile referitoare la respectarea principiilor și normelor stabilite de Convenția cu privire la drepturile copilului, ratificată prin Legea nr. 18/1990, republicată, cu modificările ulterioare, elaborează rapoartele prevăzute la art. 44 pct. 1 din această convenție și urmărește și ia măsurile necesare pentru punerea în aplicare a recomandărilor Comitetului privind drepturile copilului;
g) asigură controlul, coordonarea și îndrumă metodologic activitățile serviciilor destinate prevenirii separării copilului de părinții săi, ale celor de protecție specială a copilului, precum și activitățile desfășurate de comisiile pentru protecția copilului;
h) elaborează standarde, norme metodologice și proceduri de lucru pentru serviciile care asigură prevenirea separării copilului de părinții săi, protecția specială a copilului și tânărului ieșit din sistemul de protecție specială;
i) elaborează metodologia de licențiere și criteriile de evaluare a serviciilor destinate prevenirii separării copilului de părinții săi, protecției speciale a copilului și tânărului ieșit din sistemul de protecție specială și licențiază aceste servicii;
j) licențiază serviciile destinate prevenirii separării copilului de părinții săi, precum și protecției speciale a copilului, organizate, în condițiile legii, de către autoritățile publice sau organismele private autorizate; asigură la nivel național evidența acestor servicii;
k) constituie și gestionează baze de date relevante în domeniul protecției și promovării drepturilor copilului;
l) coordonează activitățile și măsurile de implementare a obiectivelor strategiei naționale din domeniul protecției și promovării drepturilor copilului;
m) asigură controlul în ceea ce privește aplicarea legislației din domeniul protecției și promovării drepturilor copilului și modul în care sunt respectate drepturile copilului de către instituțiile publice, celelalte persoane juridice și de persoanele fizice, în conformitate cu legislația în vigoare; propune instituțiilor competente stabilirea răspunderii disciplinare, materiale, contravenționale sau penale, după caz, a persoanelor vinovate;
n) propune autorităților competente suspendarea ori încetarea activităților care pun în pericol grav și iminent sănătatea sau dezvoltarea fizică ori psihică a copilului;
o) constituie evidența centralizată a copiilor pentru care a fost încuviințată deschiderea procedurii de adopție, în conformitate cu prevederile Legii nr. 273/2004 privind procedura adopției, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
p) ține evidența cererilor familiilor sau ale persoanelor care și-au manifestat dorința de a adopta copii și care sunt apte să adopte;
q) îndrumă și sprijină în mod corespunzător aceste familii sau persoane în vederea efectuării procedurii necesare adopției;
r) încheie acorduri de colaborare cu autoritățile centrale, cu organismele private autorizate sau acreditate din alte state care au atribuții în domeniul adopției, fie direct, fie prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe, prin schimb de note sau scrisori diplomatice;
s) autorizează organismele private străine și române să desfășoare activități în domeniul adopției;
ș) Abrogată.
(la 26-03-2021, Litera ș) din Alineatul (7) , Articolul 5 a fost abrogată de Articolul V din LEGEA nr. 268 din 25 noiembrie 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1140 din 26 noiembrie 2020 )
t) efectuează notificările și comunicările prevăzute de Legea nr. 273/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
ț) urmărește evoluția copilului și a relațiilor dintre acesta și adoptator sau familia adoptatoare străină, pe o perioadă de cel puțin 2 ani de la încuviințarea unei adopții internaționale, prin autoritatea publică centrală competentă sau organizația acreditată ori autorizată din statul primitor;
u) transmite instanțelor judecătorești competente cererile familiilor sau ale persoanelor care doresc să adopte copii aflați în evidența sa, în cazul adopției internaționale;
v) participă în cauzele care au drept obiect soluționarea cererilor privind încuviințarea adopției internaționale aflate pe rolul instanțelor judecătorești;
w) stabilește măsurile necesare pentru evitarea încuviințării unor adopții supuse eșecului, a obținerii oricăror foloase materiale necuvenite și a oricăror tendințe de trafic de copii;
x) eliberează certificate care atestă că adopția a fost încuviințată conform normelor impuse de Convenția de la Haga;
y) depune diligențele necesare pe lângă autoritățile statului al cărui cetățean a adoptat un copil aflat în evidența sa, pentru ca acesta să beneficieze de garanțiile și normele echivalente celor existente în cazul unei adopții naționale;
z) ține evidența centralizată a tuturor adopțiilor încuviințate;
aa) elaborează proiecte de acte normative, norme și metodologii în domeniul adopției;
bb) asigură controlul și îndrumarea metodologică a activităților desfășurate în cadrul procedurilor de adopție de către direcțiile generale de asistență socială și protecția copilului și organismele private și propune instituțiilor competente stabilirea răspunderii disciplinare, materiale, contravenționale sau penale, după caz, a persoanelor vinovate de săvârșirea abaterilor constatate;
cc) Abrogată.
(la 26-03-2021, Litera cc) din Alineatul (7) , Articolul 5 a fost abrogată de Articolul V din LEGEA nr. 268 din 25 noiembrie 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1140 din 26 noiembrie 2020 )
dd) ia măsurile necesare sau, după caz, propune autorităților ori instituțiilor competente luarea măsurilor necesare pentru prevenirea sau, după caz, înlăturarea efectelor oricăror acte ori fapte care încalcă principiile și normele tratatelor internaționale în domeniul adopției, la care România este parte;
ee) sprijină copiii adoptați în demersurile lor de a-și cunoaște originile și propriul trecut, colaborând în acest scop cu alte persoane juridice publice sau private;
ff) Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție îndeplinește orice alte atribuții în materia adopției prevăzute de legislația națională în vigoare, în tratatele la care România este parte sau în acordurile de colaborare pe care le încheie cu autoritățile publice din alte state.