ORDIN nr. 5.293 din 24 septembrie 2015

(1) O unitate de rezultate ale învățării (URI) este o componentă a unui standard de pregătire profesională care descrie o calificare, corespunzătoare unui complex de competențe, și constă într-un set coerent de cunoștințe, abilități și atitudini care pot fi evaluate.

(2) Unitățile care alcătuiesc o calificare trebuie să fie:

(3) Pentru stabilirea unităților de rezultate ale învățării se analizează unul sau mai multe standarde ocupaționale vizate de calificare; în lipsa standardelor ocupaționale, prin consultarea comitetelor sectoriale, asociații profesionale, organizații de profil, organisme de reglementare, se stabilesc competențele aferente ocupației/ocupațiilor vizate prin calificarea respectivă.

(4) Corespunzător competențelor, se stabilesc unitățile de rezultate ale învățării și rezultatele învățării descrise în termeni de cunoștințe, abilități și atitudini.

(5) Pentru fiecare unitate de rezultate ale învățării, sunt precizate:

(6) Categoriile de unități de rezultate ale învățării din standardul de pregătire profesională sunt:

(7) Unitățile de rezultate ale învățării tehnice generale sunt comune tuturor calificărilor dintr-un domeniu de pregătire profesională, la un anumit nivel de calificare.

(8) Unitățile de rezultate ale învățării tehnice specializate sunt specifice calificării.

(9) Competențele-cheie, în conformitate cu prevederile art. 68 alin. (1) și (5) din Legea nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, vizate de calificarea respectivă, sunt formulate în termeni de cunoștințe, abilități și atitudini specifice și sunt integrate în unitățile de competențe tehnice generale și specializate, pentru aprofundarea domeniilor de competențe-cheie în contexte de formare profesională.

(1) Denumirea unității de rezultate ale învățării este formulată clar, simplu și explicit, pentru a fi înțeleasă de un număr cât mai mare de persoane interesate.

(2) Denumirea unității de rezultate ale învățării reprezintă formularea sintetică a conținutului acesteia, astfel încât să fie explicit pentru oricine este interesat de sistemul de educație și formare profesională; titlul se stabilește astfel încât să reflecte integrat un complex de rezultate ale învățării și să exprime fie:

(3) Denumirile unităților de rezultate ale învățării nu conțin denumirea calificării și nu fac nicio referire la o altă unitate, astfel evitându-se suprapunerile.

(4) Denumirile unităților de rezultate ale învățării nu conțin cifre, referiri la nivelul de calificare, metoda de evaluare sau alte detalii (de exemplu: mod de predare sau grupul-țintă).

(5) Denumirea unității de rezultate ale învățării este un enunț standardizat, ceea ce permite preluarea/acumularea sau recunoașterea unității de rezultate ale învățării în alte calificări.

(6) Denumirile unităților de rezultate ale învățării sunt specificate pe certificatul de calificare/suplimentul descriptiv al certificatului.

(1) În contextul SECTEFP*1), creditele transferabile și de acumulare sunt reprezentate de unitățile de rezultate ale învățării, dobândite, evaluate, certificate, recunoscute/validate.

(2) Creditul transferabil și de acumulare este acordat pentru fiecare unitate de rezultate ale învățării aferentă calificării care a fost evaluată, recunoscută/validată.

(3) În urma promovării unității de rezultate ale învățării, creditul asociat unității se adaugă la restul unităților specifice unei calificări.

(1) Rezultatele învățării sunt exprimate în termeni de cunoștințe, abilități și atitudini dobândite pe parcursul diferitelor situații de învățare, reprezentând ceea ce elevul înțelege, cunoaște și este capabil să facă la finalizarea unui proces de învățare.

(2) Formularea rezultatelor învățării trebuie să constituie un reper clar pentru evaluarea acestora.

(3) Întrucât rezultatele învățării reflectă competențele dobândite de cel care învață, acestea trebuie să facă explicit referire la selectarea, combinarea și utilizarea adecvată a cunoștințelor, abilităților, valorilor și atitudinilor, pentru rezolvarea cu succes a unei anumite categorii de situații de muncă sau de învățare, precum și pentru dezvoltarea profesională sau personală în condiții de eficacitate și eficiență.

(4) Prin rezultatele învățării care descriu o calificare este asigurată corespondența dintre nivelul declarat al calificării și nivelul de calificare corespunzător din Cadrul național al calificărilor.

(5) Cunoștințele, teoretice sau factuale, reprezintă ansamblul de fapte, principii, teorii și practici asociate unui anumit domeniu de muncă sau de studiu, dobândite prin învățare.

(6) Abilitățile se referă la aplicarea și la utilizarea cunoștințelor, pentru a duce la îndeplinire sarcini și pentru a rezolva probleme, cu ajutorul gândirii logice, intuitive și creative (abilitățile cognitive) sau practice, implicând utilizarea de metode, materiale, unelte și instrumente.

(7) Atitudinile descriu modul în care se raportează cel care învață la propria activitate, preponderent din perspectiva responsabilității și autonomiei.

(8) Din formularea rezultatelor învățării trebuie să reiasă ceea ce se dobândește prin învățare, cu relevanță pentru o anumită calificare, nu descrierea procesului de învățare sau a celui de predare, astfel încât aceste rezultate să poată fi evaluate.

(9) Rezultatele învățării sunt exprimate prin cunoștințe, abilități și atitudini corelate. Pentru construcția unei URI se formulează la început rezultatele învățării exprimate prin abilități care exprimă ceea ce trebuie să știe să facă un absolvent la un loc de muncă. Pentru abilități se pot folosi verbe precum: alege, utilizează, execută, calculează, stabilește, prelucrează, colectează etc. După abilități se formulează, prin corespondență, rezultatele învățării exprimate prin cunoștințe care vor descrie suportul teoretic de care elevul are nevoie pentru a ști cum să facă ceea ce este necesar la un loc de muncă. Rezultatele învățării exprimate prin atitudini vor descrie comportamentul elevului la locul de muncă în termeni de autonomie, responsabilitate etc. Atitudinile pot fi formulate utilizând exprimări cum ar fi: "asumarea inițiativei pentru...", "asumarea, în cadrul echipei de la locul de muncă, a responsabilității pentru...", "respectarea termenelor..." etc. Rezultatele învățării specifice competențelor-cheie sunt descrise prin cunoștințele, abilitățile și atitudinile domeniilor de competențe-cheie în contextul profesional concret, ca de exemplu: terminologia profesională de specialitate (cunoștințe) și utilizarea terminologiei de specialitate în contexte profesionale (abilități), calculul matematic al unei suprafețe pentru stabilirea cantității de materiale necesare finisării unui perete (abilități), rezolvarea de probleme (abilități), lucrul în echipă și asumarea responsabilităților (atitudini). De asemenea, în cadrul standardelor de pregătire profesională se integrează și alte rezultate ale învățării specifice unor competențe transversale, ca de exemplu: Protecția mediului, Sănătate și securitate în muncă, Protecția consumatorilor etc. Acestea se adaptează calificării profesionale pentru care se elaborează standardul de pregătire profesională.

(10) În descrierea unității de rezultate ale învățării este esențială coerența rezultatelor învățării, astfel încât acestea să poată fi corelate logic cu denumirea unității de rezultate ale învățării și să exprime achiziții diferite ale învățării, evitându-se suprapunerile sau referirile la mai multe achiziții în cadrul aceluiași rezultat. Rezultatele învățării se codifică în scopul preluării și corelării lor cu conținuturile învățării (teme) în cadrul programei școlare specifice fiecărui modul.

(1) Evaluarea rezultatelor învățării are ca scop recunoașterea și certificarea rezultatelor învățării, specifice unei calificări, demonstrate de cel care învață.

(2) Evaluarea cu scop de certificare se realizează la finalul unui program de educație și formare profesională, pentru a stabili dacă cel evaluat este capabil să realizeze activitatea specifică fiecărei unități de rezultate ale învățării, la nivelul calitativ stabilit de standardul de pregătire profesională, comparând dovezile privind rezultatele învățării produse de candidat cu etaloanele calitative specificate de standard.

(3) Dovezile privind rezultatele învățării sunt reglementate prin metodologiile specifice de certificare și se pot obține prin:

(4) Pentru a obține cât mai multe dovezi privind rezultatele învățării, se recomandă combinarea metodelor, a tehnicilor și a instrumentelor de evaluare, astfel încât evaluarea unității de rezultate ale învățării să fie realizată integral, nu pe secvențe.

(1) Fiecărei unități de rezultate ale învățării îi este asociat un standard de evaluare în care sunt precizate condițiile prin care se probează dobândirea unității de rezultate ale învățării, respectiv:

(2) Criteriile de realizare a rezultatelor învățării se referă la:

(3) Fiecărui criteriu de realizare a rezultatelor învățării i se alocă o pondere stabilită în funcție de importanța secvenței de lucru.

(4) Indicatorii de realizare sunt observabili, dar nu descriu metoda sau activitatea de evaluare, aceasta fiind descrisă prin reglementări specifice.

(5) Indicatorii de realizare stabiliți trebuie să reflecte o anumită dinamică de proces, din punctul de vedere al gradului de complexitate, al autonomiei elevului și al gradului de realizare adecvat unui anumit nivel.

(6) Formularea criteriilor și a indicatorilor de realizare este valorificată de către evaluatori și de către oricine este implicat în asigurarea calității formării profesionale inițiale, pentru a determina demonstrarea de către un elev a unui rezultat de învățare.

(7) Fiecărui indicator de realizare i se alocă o pondere din totalul criteriului.

(8) Ponderea alocată pentru fiecare indicator este utilă în exprimarea nivelului de performanță și contribuie la cuantificarea nivelului de dobândire a cunoștințelor, abilităților și atitudinilor.

(9) Metoda și modul de evaluare trebuie să urmărească atingerea indicatorilor.

(10) Standardul de evaluare poate fi folosit atât în contextul evaluării formative, sumative, cât și în scopul certificării calificării profesionale.

(1) Pentru dobândirea calificării și practicarea unei ocupații sunt necesare și rezultate ale învățării specifice altor discipline (de exemplu: matematică, limba modernă, științe etc.).

(2) Standardul de pregătire profesională cuprinde precizări referitoare la rezultatele învățării care trebuie dobândite prin alte discipline (de exemplu: matematică, limba modernă, științe etc.).

(3) Aceste rezultate ale învățării constituie premise ale învățării necesare calificării.

(1) Standardul de pregătire profesională, aprobat prin ordin al ministrului educației și cercetării științifice, este transpus în termenii specifici procesului de educație și formare profesională prin programele școlare pentru învățământul profesional și tehnic. Fiecărei unități de rezultate ale învățării îi corespunde un modul, pentru care se elaborează programa școlară.

(2) Programele școlare pentru modulele din învățământul profesional și tehnic, elaborate pe baza standardelor de pregătire profesională, sunt componente ale curriculumului național. Fiecare programă școlară face referire la rezultatele învățării specifice unității de rezultate ale învățării corespunzătoare, utilizând codurile stabilite în standardul de pregătire profesională.

(3) Programa școlară a modulului respectă structura programei școlare a curriculumului național, având ca elemente de specificitate corelarea conținuturilor învățării (temelor) cu rezultatele învățării și precizarea listei minime de resurse materiale necesare dobândirii rezultatelor învățării specifice modulului pentru care se dezvoltă programa școlară, corespunzătoare unității de rezultate ale învățării din standardul de pregătire profesională.

(4) Prezentarea conținuturilor învățării (temelor), selectate riguros din structura domeniilor de cunoaștere și a activităților specifice unui loc de muncă, în cadrul programelor școlare, se face tabelar, prin corelarea cu codurile atribuite rezultatelor învățării, conform modelului de mai jos: