Articolul UNIC
Luând în considerare opinia nr. 4 c-19/646 adoptată de Comisia pentru afaceri europene, în ședința din 14 octombrie 2015, Camera Deputaților:
1. Salută inițiativa Comisiei Europene de a reforma sistemul de impozitare a întreprinderilor din Uniunea Europeană în vederea combaterii evaziunii fiscale practicate de unele întreprinderi și susține implementarea unui plan de acțiuni prin care se stabilesc măsuri menite să creeze un cadru juridic mai echitabil și orientat spre creștere și care să cuprindă elemente esențiale pentru evitarea transferului profitului și pentru combaterea planificării fiscale agresive.
2. Observă că planul de acțiune propus prezintă obiective pe termen scurt, mediu și lung referitoare la crearea unui mediu fiscal competitiv și favorabil creșterii economice.
3. Apreciază faptul că Uniunea Europeană este preocupată de crearea unei impozitări mai echitabile și mai eficiente. În acest sens, amintește că în anul 2011 a fost inițiată propunerea de Directivă a Consiliului privind o bază fiscală consolidată comună a societăților comerciale (CCCTB) - COM (2011) 121. La acea dată, însă, propunerea nu a fost însoțită de o evaluare adecvată a viitoarelor sarcini financiare și administrative ce urmau a fi impuse statelor membre la punerea în aplicare a directivei respective. Comisia pentru afaceri europene a examinat documentul la data de 7 iunie 2011 și a adoptat opinia sa.
4. Apreciază acțiunea Comisiei Europene, ca rezultat al angajamentelor asumate de liderii G20, de a stabili drept prioritate absolută lupta împotriva evaziunii fiscale în ceea ce privește impozitele pe profit ale societăților și lansarea, la data de 17 iunie 2015, a unei consultări publice pe această temă.
5. Ia notă de constatarea Comisiei Europene, conform căreia concurența fiscală dăunătoare, care facilitează planificarea fiscală agresivă de către multe întreprinderi, a devenit un fenomen global care împiedică o impozitare favorabilă creșterii și fragmentează piața unică.
6. Ia act că problema identificată în comunicare rezidă în lipsa coordonării între statele membre a normelor privind impozitarea întreprinderilor din Uniune Europeană.
Recunoaște că există în mod real o dimensiune transnațională a problematicii, iar obstacolele pentru activitățile economice transfrontaliere și denaturările pieței generate de existența a 28 de sisteme diferite de impozitare a profitului reprezintă un fapt. În consecință, este de acord că este importantă întreprinderea unor acțiuni la nivelul Uniunii Europene pentru ca sistemele fiscale ale statelor membre să fie mai compatibile, însă atrage atenția asupra reacțiilor unor state membre față de efectele asupra suveranității lor fiscale.
7. Ia act de cele 5 domenii-cheie de acțiune pe care planul propus le are în vedere pentru atingerea stabilității veniturilor, consolidarea pieței unice, creșterea eficienței și rezilienței întreprinderilor, asigurarea unor condiții de concurență echitabile pentru întreprinderi.
7.1. Referitor la "Măsura 1 - Regândirea bazei comune de consolidare a impozitării companiilor: CCCTB - O soluție holistică la transferul profitului":
a) apreciază efortul Comisiei Europene de a regândi CCCTB, având în vedere beneficiile pe care le-ar putea aduce societăților și vizând obținerea unui impact real antievaziune în ceea ce privește plata impozitelor;
b) consideră că obiectul propunerii, de a institui un sistem pentru o bază comună obligatorie de impozitare a societăților și de a stabili reguli de calcul și utilizare a acestei baze, contribuie la eliminarea unora dintre "barierele" fiscale care mai există încă în piața internă;
c) are rezerve privind includerea elementelor de consolidare în proiectul de directivă CCCTB, luând în considerare riscurile bugetare legate de aplicarea mecanismului de repartizare a bazei impozabile comune consolidate pentru grupul CCCTB, deoarece poate să nu reflecte, în mod echitabil, volumul activității economice a contribuabilului, prin folosirea unor indicatori care nu avantajează contribuabilul din statul membru respectiv. În cazul României, de exemplu, prețul forței de muncă și valoarea redusă a activelor ar reprezenta un dezavantaj, deoarece crearea profitului devine mai facil decât în statele membre în care cheltuielile pentru muncă și active sunt mai mari;
d) are rezerve privind recuperarea transfrontalieră a pierderilor, considerând că aceasta nu poate fi disociată de măsura de consolidare fiscală/grupare fiscală, din considerentul că recuperarea transfrontalieră a pierderilor, fără dezvoltarea concomitentă de prevederi care să reglementeze tratamentul fiscal în cazul existenței profiturilor, poate conduce la apariția de discrepanțe economice și fiscale, cu incertitudini legate de încasările bugetare din impozitul pe profit.
Consolidarea presupune ca pierderile suferite de contribuabili din grup să fie compensate în mod automat de profitul generat de alți membri ai aceluiași grup.
Urmărind acest principiu, compensarea pierderilor nu ar trebui propusă în mod unilateral; când se realizează pierderi, acestea s-ar recupera în grup, iar când se realizează profituri, acestea ar rămâne la nivelul societății în mod individual.
După prezentarea noii propuneri de directivă, România va continua examinarea elementelor bazei fiscale din punct de vedere al impactului bugetar și administrativ.
7.2. Referitor la "Măsura 2 - Asigurarea impozitării efective în locul în care sunt generate profituri":
a) admite că măsurile avute în vedere pentru restabilirea legăturii dintre impozitare și activitatea economică, în scopul de a se asigura impozitarea echitabilă în Uniunea Europeană, pot proteja dreptul statelor membre de a impune veniturile generate pe piața unică și reducerea capacității anumitor întreprinderi de a nu fi impozitate;
b) în ceea ce privește îmbunătățirea cadrului legislativ privind prețurile de transfer în Uniunea Europeană:
- evidențiază că, deși România nu este stat membru al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), aplică și recunoaște prin legislația națională prevederile Liniilor directoare emise de această organizație în ceea ce privește prețurile de transfer; în acest context, apreciază ca fiind necesară adoptarea sistemului de raportare individuală pentru fiecare stat în parte (country-by-country reporting/CbCR), pentru a putea beneficia, în contrapartida informațiilor furnizate, de datele care vor fi puse la dispoziția României, de către alte state, despre operațiunile globale ale companiei;
- amintește că în legislația României au fost preluate conceptele de master file și local.
c) susține implementarea regimurilor de brevetare (patent box) în linie cu abordarea relaționară (nexus), agreată la nivelul codului de conduită, pentru a se asigura aplicarea regimurilor fiscale preferențiale doar acolo unde există o legătură directă între acordarea beneficiilor fiscale și activitățile de cercetare-dezvoltare desfășurate.
7.3. Referitor la "Măsura 3 - Măsuri adiționale pentru un mediu fiscal mai favorabil afacerilor" consideră că convenția multilaterală de arbitraj dintre statele membre ar putea rezolva disputele dintre acestea.
7.4. Referitor la "Măsura 4 - Creșterea transparenței fiscale" amintește că tema transparenței fiscale în vederea impozitării întreprinderilor și combaterea evaziunii fiscale de orice fel (licită și ilicită) a fost avută în vedere atât în propunerea de Directivă a Consiliului de modificare a Directivei 2011/16/UE a Consiliului din 15 februarie 2011 privind cooperarea administrativă în domeniul fiscal și de abrogare a Directivei 77/799/CEE - COM (2015) 135, cât și în Comunicarea Comisiei către Parlamentul European și Consiliu privind transparența fiscală în scopul combaterii evaziunii fiscale licite și ilicite, COM (2015) 136, acte examinate la data de 16 iunie 2015 de către Comisia pentru afaceri europene, care a adoptat opinii - adoptate ulterior de către Camera Deputaților. În continuare, susține recomandările și observațiile făcute cu acea ocazie.
7.5. Referitor la "Măsura 5 - Instrumente UE pentru coordonare", în ceea ce privește activitatea viitoare a grupului Codul de conduită, susține întărirea activității și rolului grupului pentru coordonarea și armonizarea sistemelor fiscale ale statelor membre.
8. Este de părere că măsurile propuse ar putea crea condiții mai bune pentru investiții în piața unică, deoarece vor contribui la scăderea costurilor de conformare fiscală ale societăților ce activează transnațional. Astfel, societățile ar putea să obțină beneficii considerabile din eliminarea formalităților privind prețurile de transfer și din posibilitatea de a transfera pierderile peste frontierele naționale, în cadrul aceluiași grup de societăți.
9. Este în consens cu Comisia Europeană în ce privește nevoia de a lărgi bazele de impozitare, de a simplifica și spori transparența fiscală, precum și de a promova mai bine instrumentele de cooperare în domeniul controlului societăților transfrontaliere, acțiuni care pot contribui la îmbunătățirea eficacității regimului fiscal și a conformității fiscale, dar și la combaterea planificării fiscale agresive.
10. Constată că demersurile Comisiei Europene din domeniul impozitării directe se subscriu dezideratului de bună guvernanță în materie fiscală al Uniunii Europene, pe care România îl susține. Principiile bunei guvernanțe în domeniul impozitării directe, principii referitoare la transparență, schimb de informații și concurență fiscală corectă, nu reprezintă doar un mijloc de combatere a fraudei și evaziunii fiscale transfrontaliere, dar pot ajuta și la soluționarea problemelor de discriminare fiscală în interiorul Uniunii Europene.
11. Susține abordarea Comisiei Europene în a oferi îndrumare și suport statelor membre ale Uniunii Europene în vederea implementării unei abordări unitare și comune și își exprimă speranța că în procesul de adoptare a planului de acțiuni vor fi operate modificări suficiente pentru a permite crearea unui mecanism financiar viabil.