Articolul UNIC
Luând în considerare opinia nr. 4 c-19/647 adoptată de Comisia pentru afaceri europene, în ședința din 14 octombrie 2015, Camera Deputaților:
1. Recomandă analiza comparativă a avantajelor ETS în ceea ce privește reducerea gazelor cu efect de seră în perspectiva ponderii crescânde a energiilor regenerabile în consum, precum și a schimbărilor în intensitatea consumului de energie pe unitatea de produs;
2. Semnalează că în perspectiva progresului tehnic ce conduce la scăderea consumului de energie pe unitatea de produs, dar și la apariția unor bunuri și procese tehnologice inovative, ce schimbă radical peisajul tehnologic și implicit structura consumului de energie (drone comerciale, imprimante 3D, acumulatori eficienți, comunicații spațiale și alte asemenea), EU-ETS ar trebui să poată fi modificat cât mai frecvent;
3. Semnalează că factorii determinanți ai scăderii emisiilor de gaze cu efect de seră ar trebui analizați în mod deosebit în cazul statelor cu PIB redus, iar în acest sens ar putea fi comandate studii particularizate, similare celor din 2014;
4. Subliniază relevanța impactului social al variațiilor prețului dreptului de emisie de gaze cu efect de seră asupra producătorilor de energie mai mici și asupra populației, în special a celei sărace din statele membre, ce depind încă semnificativ de cărbune ca sursă de energie, așa cum este și cazul României și recomandă Comisiei Europene să analizeze în continuare modalități de diminuare a acestui risc; în cazul României, creșterea prețului certificatelor poate provoca un impact social nedorit prin creșterea prețului energiei, având în vedere prezența semnificativă a energiei obținute pe bază de cărbune - de exemplu prin depășirea unui preț de 10 euro/certificat;
5. Propune stabilirea unui sistem de monitorizare riguroasă a prețurilor energiei electrice, eventual prin colectarea datelor de către Agenția de Cooperare a Organismelor de Reglementare în Domeniul Energiei la nivelul Uniunii Europene, prin aplicarea Regulamentului (UE) nr. 1.227/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2011 privind integritatea și transparența pieței angro de energie sau în alt mod, capabil să surprindă eventualele efecte negative ale EU-ETS asupra prețului curentului electric, astfel încât să poată fi contracarate la timp; acest sistem de monitorizare ar putea fi inclus consecvent și detaliat în rapoartele anuale de piață elaborate de agenția menționată;
6. Recomandă ca mecanismele prevăzute pentru EU-ETS să reflecte nivelul de ambiție al Uniunii Europene și al statelor membre, în contextul evoluțiilor de pe piața globală, al tratatelor și convențiilor la care Uniunea Europeană este parte, pentru a valorifica la maxim sinergia acestora, pentru a evita crearea de presiuni suplimentare și pentru a facilita crearea unui mediu concurențial adecvat;
7. Recomandă asigurarea coerenței mijloacelor de sprijin prevăzute în EU-ETS cu politica de coeziune a Uniunii Europene și orientarea mai puternică a acestora spre statele membre cu un produs intern brut sub media Uniunii Europene, având în vedere obiectivul general al asigurării competitivității industriei Uniunii Europene în condițiile unor prețuri ridicate ale energiei și mai ales în condițiile fluctuațiilor de preț;
8. Recomandă ca experiența și expertiza Comisiei Europene și a Băncii Europene de Investiții să fie utilizate astfel încât EU-ETS să nu conducă la mărirea decalajelor dintre statele membre, având în vedere istoricul diferit al instalațiilor ce fac obiectul acesteia, unele beneficiind deja de investiții considerabile pentru retehnologizare și îmbunătățirea performanței tehnico-economice, în timp ce altele au rămas mult timp la un stadiu învechit;
9. Recomandă ca sprijinul prevăzut prin EU-ETS să țină seama și de necesitățile de investiție ale economiilor statelor membre cu venituri reduse și care necesită o politică de industrializare mai rapidă și de adaptare la cerințele noilor economii, precum și de decalajele de implementare inerente dintre diversele programe de sprijin cu relevanță pentru schimbările climatice; în cazul Românei operatorii din domeniu consideră că procentul care ne este alocat din Fondul de modernizare, și anume 11,98%, este insuficient pentru susținerea modernizării; este necesar un sistem de alocare dinamic al distribuirii certificatelor de gaze cu efect de seră către sectoarele industriale în funcție de performanță și de nivelul de activitate;
10. Atrage atenția că este necesară clarificarea sprijinului agregat din diferite programe și surse ale Uniunii și naționale, inclusiv cel pentru țările terțe și cel prevăzut prin ajutoare de stat, în ce privește sumele necesare;
11. Susține că statele membre ar trebui să decidă cu privire la categoriile de proiecte eligibile din Fondul de modernizare, la identificarea și prioritizarea acestora, deoarece nevoile de finanțare sunt diferite de la un stat la altul;
12. Susține un mecanism de compensare a costurilor emisiilor indirecte, bazate pe principii generale, convenite la nivelul Uniunii Europene, care să respecte pe deplin principiul subsidiarității;
13. Atrage atenția că o creștere a costurilor activităților unor producători de energie ar fi inevitabilă în unele cazuri, iar nevoia de achiziționare a drepturilor de emisie se poate materializa într-o povară economică semnificativă pentru companiile cu emisii ridicate, până la eventuala lor scoatere prematură de pe piață;
14. Susține menținerea dreptului fiecărui stat membru de a decide asupra modului în care se vor folosi veniturile din licitarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră;
15. Semnalează că riscul de relocare este distribuit neuniform în cadrul Uniunii Europene, statele vecine cu zone mai permisive, cum este și cazul României, fiind în mod special expuse; aceste diferențe ar trebui să se reflecte în criterii de proximitate sau similare;
16. Subliniază relevanța deosebită a art. 10c privind optarea pentru alocări tranzitorii cu titlu gratuit în scopul modernizării producției de energie electrică și consideră utilă continuarea acestuia pentru statele membre cu PIB scăzut pe cap de locuitor;
17. Recomandă analiza în continuare a interdependențelor dintre politicile relevante ale Uniunii Europene, în special dintre sprijinul prin EU-ETS și politicile de creștere a ponderii energiei verzi în consum, în scopul de a se profita la maxim de sinergia dintre acestea;
18. Recomandă intensificarea eforturilor de informare a populației cu privire la EU-ETS, luând în considerare construcția sa extrem de complicată și dificil de înțeles pentru aceștia.