Articolul UNIC
Luând în considerare Opinia nr. 4 c-19/927, adoptată de Comisia pentru afaceri europene în ședința din 8 decembrie 2015, Camera Deputaților:
1. Apreciază planul Comisiei Europene de a efectua o nouă calibrare pentru a răspunde cerinței venite din partea industriei, potrivit căreia și tranșele fără rang superior ale securitizărilor de tip STS (simple, transparente și standardizate) ar trebui să beneficieze de o adaptare a cerinței de capital în normele Solvabilitate II, cu o mai mare sensibilitate la risc, și consideră că metoda aleasă pentru aceasta, anume metoda transparenței (look-through approach) bazată pe cerința de capital pentru expunerile-suport, la care se adaugă un factor de non-neutralitate pentru a reflecta riscul de model al securitizării, are potențialul de a preîntâmpina excesele pieței.
2. Recomandă Comisiei Europene să revadă prevederile regulamentului propus în urma consultării publice asupra validării și revizuirii metodologiilor agențiilor de rating de credit (normele ESMA/2015/1735).
3. Recomandă Comisiei Europene să insiste asupra obiectivului de a evita clauzele de legare de terți (hardwiring) în contractele aferente securitizărilor, însă este probabil că astfel de clauze vor continua să fie folosite, în special datorită clarității și ușurinței în utilizare și, prin urmare, ar fi utilă o reglementare a acestora.
4. Recomandă Comisiei Europene să ia măsurile necesare pentru a evita ca agențiile de rating de credit să repete cauzele care au generat criza creditelor de tip subprime din 2007-2008 din SUA. În acest sens, caracterul robust al ratingului, impus metodologiilor prevăzute de normele ESMA/2015/1735, nu poate fi asigurat doar prin verificare backward și prin benchmarking, ci ar trebui să facă obiectul unei tratări mai cuprinzătoare.
5. Este cunoscut faptul că deciziile nonraționale pot juca un rol determinant în evoluțiile premergătoare crizei și având în vedere că statistica și modelele matematice de predicție, oricât de perfecționate, pot fi ușor invalidate de fenomene sociale dificil de identificat, cu consecințe dramatice pentru stabilitatea financiară, este recomandabil ca validarea matematică să fie completată cu astfel de considerente ce prin natura lor sunt mai puțin cuantificabile, precum și cu suficiente repere de raționament.
6. Cu toate că securitizările și obligațiunile garantate sunt disponibile exclusiv investitorilor instituționali, veniturile realizate cu ajutorul acestora se pot regăsi la nivelul cetățeanului, prin intermediul unor fonduri cum ar fi cele private de pensii, cum s-a și întâmplat în unele state membre. Sub acest aspect ar fi util ca riscul aferent acestora să fie prezentat și sub o formă ușor de înțeles pentru cei care sunt astfel implicați, iar fondurile de acest tip să prezinte aceste informații de risc într-o formă pe înțelesul publicului.
7. Ar fi binevenită o reglementare specifică prudențială unitară la nivelul Uniunii Europene pentru acest tip de fonduri cu impact social major, care să stabilească criterii minimale suplimentare uniforme și obligatorii în plus față de evaluarea expunerilor în funcție de nivelurile de rating.
8. Recomandă Comisiei Europene să intensifice colaborarea cu statele membre ale Uniunii Europene, deoarece, cu toate că evoluția pieței securitizărilor în Uniune este scăzută per ansamblu, există totuși deosebiri între statele membre astfel încât sunt necesare eforturi suplimentare pentru o dezvoltare echilibrată a pieței comune.
9. O piață dezvoltată, stabilă și transparentă a securitizărilor și obligațiunilor garantate contribuie la creșterea competitivității economiei Uniunii, astfel încât ar trebui manifestată o grijă deosebită ca reglementarea regimului acestora să nu se constituie într-o descurajare a emiterii acestora. Un efort suplimentar pentru a evita colapsul pieței securitizărilor se justifică deoarece finanțarea potențială ce ar deveni disponibilă la nivelul Uniunii pe această cale este semnificativă, cifrându-se între 100 miliarde euro, după estimările Comisiei Europene, și 300 miliarde dolari SUA, conform estimărilor Asociației pentru piețe financiare din Europa.
10. Securitizările contribuie la o mai eficientă repartiție a riscurilor, la creșterea capacității băncilor de a se racorda la economie. Cu toate acestea, ar fi necesară o implicare mai puternică a IMM-urilor în acest domeniu, atât în mod direct, cât și sub aspectul creșterii ofertei de creditare pentru acestea. O consultare mai insistentă și țintită a sectorului IMM-urilor ar aduce o contribuție relevantă la perfecționarea cadrului normativ propus, eventual la momentul revizuirii acestuia.
11. Recomandă Comisiei Europene să estimeze influența viitorului acord comercial cu SUA - TTIP - asupra pieței securitizărilor din Uniune, având în vedere diferențele majore de reglementare dintre UE și SUA în acest domeniu.