Articolul I
Statutul Bisericii Unitariene din Transilvania, recunoscut prin Hotărârea Guvernului nr. 641 din 7 iulie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 595 din 23 august 2010, ca urmare a transformării în Biserica Unitariană Maghiară, în urma reunificării Bisericii Unitariene din Transilvania cu Biserica Unitariană din Ungaria, se modifică și se completează după cum urmează:
1. Partea I se modifică și va avea următorul cuprins:
"Preambul
Biserica Unitariană Maghiară este parte a Bisericii Creștine Universale, comunitate întru iubire a tuturor celor ce-L urmează pe Iisus Christos, în strădania de a se împărtăși din împărăția lui Dumnezeu. Formă instituționalizată a credinței unitariene care proclamă unicitatea lui Dumnezeu, reductibilă la învățătura lui Iisus și a apostolilor săi nemijlociți, ea s-a organizat în timpul Reformei și se împlinește neîncetat, asumându-și valorile istorice progresiste. Menirea și-o găsește în slujirea lui Dumnezeu și a omului, în edificarea vieții comunității. Consideră Sfânta Scriptură drept cartea sa de temelie.
Biserica Unitariană Maghiară proclamă unitatea lui Dumnezeu, urmarea neabătută a pildei și învățăturii lui Iisus, respectarea lumii create, a vieții și familiei, a bunătății originare a omului, responsabilitatea individuală și mântuirea sa prin ținuta sa morală, importanța vieții veșnice, a credinței, a rațiunii și conștiinței. Proclamă și practică libertatea conștiinței și a confesiunii, deschidere către cunoașterea deosebirilor dintre religii și concepții despre lume, precum și toleranța interconfesională și dreptatea socială.
Domeniile de exercitare a menirii sale sunt: viața duhovnicească, activități sociale, educația, învățământul, cultura și civilizația publică, precum și asumarea de responsabilități sociale.
Dreptul la exercitarea liberă a credinței a fost dobândit pentru prima oară de Biserica noastră prin hotărârea referitoare la culte a Dietei Transilvane din anul 1568. Forma ei organizatorică actuală a luat naștere în urma deciziei de reunificare din anul 2012 a Bisericii Unitariene din Transilvania cu Biserica Unitariană din Ungaria, fiind succesoarea acestora.
Partea A
Dispoziții generale
Art. 1. - Biserica Unitariană Maghiară, denumită în continuare Biserica, este comunitatea religios-etică a unitarienilor maghiari și a celor de altă naționalitate care li s-au alăturat.
Art. 2. - Biserica se organizează, se guvernează și conduce potrivit legilor statale în vigoare, pe baza principiului sinod-presbiterian al moralei și eticii, conform unor legi și regulamente create în sfera competențelor proprii. Principiile de bază ale organizării și funcționării sale le dictează Statutul Bisericii, denumit în continuare Statutul, care slujește ca temei și cadru pentru oricare alte norme juridice canonice.
Art. 3. - (1) În activitatea ei religioasă - liturgică, ceremonială, didactică -, în viața organizatorică, în guvernare, în gestionarea administrației, Biserica folosește limba maternă a majorității enoriașilor săi, limba maghiară.
(2) În relațiile oficiale cu autoritățile statului român, Biserica folosește limba română.
Art. 4. - Se constituie membri ai Bisericii toți cei care, în calitate de membri ai oricărei parohii unitariene, își asumă îndeplinirea obligațiilor cuprinse în Statut și alte norme canonice și își exercită drepturile.
Art. 5. - Drepturile enoriașului: participarea la serviciul divin și posibilitatea solicitării ceremonialelor rituale; posibilitatea eligibilității pentru demnități și funcții în cadrul Bisericii, respectiv dreptul la alegerea în sine; asistență juridică și apărare în cadrul Bisericii în cazul unor eventuale încălcări ale drepturilor.
Art. 6. - Obligațiile enoriașului: să ducă o viață plină de credință și morală; să se preocupe de învățătura religioasă și de educația copiilor săi; să respecte Statutul și celelalte norme canonice, să-și îndeplinească cu rigoare misiunile, să colaboreze cu autoritățile ecleziastice și să le respecte hotărârile, să participe la purtarea poverilor stabilite întru atingerea scopurilor Bisericii, adică să contribuie la îndeplinirea misiunii ei.
Art. 7. - În toate domeniile vieții bisericești femeile și bărbații beneficiază de drepturi egale.
Art. 8. - Blazonul Bisericii: în centrul unui scut renascentist albastru, tivit cu auriu și cu baza ascuțită, pe o stâncă ivită dintre ramuri, stă un porumbel alb încercuit de un șarpe de argint ce-și mușcă propria coadă. Scutul este încununat de o coroană palmată din aur, bătută în pietre prețioase."*)
2. Partea II se modifică și va avea următorul cuprins:
"Partea B
Structura organizatorică a Bisericii
Art. 9. - Structura Bisericii are trei nivele. Unitatea de bază a structurii este parohia, cea intermediară este protopopiatul, respectiv eparhia, iar cea superioară este biserica centrală. Biserica centrală și unitățile ei organizatorice cu drept de autoguvernare - parohiile și protopopiatele - dispun de personalitate juridică.
Capitolul I
Parohia
Art. 10. - Parohia este comunitatea organizată a enoriașilor care domiciliază pe un teritoriu determinat.
Art. 11. - Caracterul parohiei poate fi de mamă, coparohie, filie ori diasporă.
Art. 12. - Înființarea unei parohii noi, respectiv modificarea caracterului celor existente se va face pe baza propunerilor parohiilor interesate, cu avizul adunării generale a protopopiatului competent, cu aprobarea Consistoriului Suprem.
Capitolul II
Protopopiatele și eparhia
Art. 13. - (1) Din punct de vedere organizatoric și al autoguvernării, parohiile se organizează în protopopiate, respectiv eparhie. Protopopiatele și eparhia reprezintă unitatea organizată a parohiilor determinate geografic.
(2) În cadrul Bisericii, eparhia dispune de statut juridic specific și de autonomie materială și de gestiune. În general, cu excepția derogărilor de la normele în vigoare stabilite, prevederile referitoare la protopopiate sunt valabile și pentru eparhie.
Art. 14. - Unitățile organizatorice intermediare ale Bisericii: Eparhia din Ungaria a Bisericii Unitariene Maghiare pe teritoriul Ungariei, respectiv Protopopiatul Unitarian Cluj-Turda, Protopopiatul Unitarian Mureș, Protopopiatul Unitarian Târnava, Protopopiatul Unitarian Cristuru Secuiesc, Protopopiatul Unitarian Odorheiu-Secuiesc și Protopopiatul Unitarian Treiscaune-Alba de Sus pe teritoriul României.
Art. 15. - Modificarea teritoriului ori schimbarea denumirii protopopiatelor, precum și noua distribuție a parohiilor în protopopiate, pe baza propunerii adunării generale ale protopopiatelor și cu consultarea parohiilor interesate, sunt de competența Consistoriului Suprem.
Capitolul III
Biserica centrală
Art. 16. - Biserica este structura organizatorică superioară a parohiilor și protopopiatelor unitariene din România și a parohiilor și eparhiei din Ungaria."
3. Partea III se modifică și va avea următorul cuprins:
"Partea C
Guvernarea Bisericii
Capitolul IV
Principiile de bază ale guvernării Bisericii
Art. 17. - Biserica este guvernată de autoritățile ei, care funcționează în baza unei organizări proprii: la nivel de bază autoritățile parohiale, la nivel intermediar cele eparhiale și protopopiale, iar la nivel superior autoritățile supreme bisericești. Autoritățile superioare exercită drept de directive și de control asupra celor ierarhic inferioare. Autoritățile bisericești au în subordine organisme de guvernare, oficii administrative și comisii.
Art. 18. - Pentru îndeplinirea sarcinilor de guvernare și de dirijare a activității, autoritățile ecleziastice aleg demnitari și angajează funcționari, conform normelor canonice în vigoare.
Art. 19. - Demnitarii bisericești, funcționarii, ceilalți angajați și membrii diferitelor corporații ecleziastice au răspundere patrimonială și morală pentru orice daune cauzate cu intenție ori prin neglijență.
Art. 20. - Demnitarii bisericești, funcționarii, ceilalți angajați și membrii diferitelor autorități ecleziastice nu pot participa la dezbaterea, respectiv luarea de decizii în cazurile în care sunt interesați personal sau prin soți ori rude până la gradul al IV-lea inclusiv sau în care sunt interesați ca reprezentant ori mandatar.
Capitolul V
Autoritățile, organul de conducere, demnitarii și funcționarii parohiei
Art. 21. - Autoritățile parohiei sunt adunarea generală și prezbiteriul. Organul de conducere al parohiei este președinția prezbiteriului.
Art. 22. - Demnitarii parohiei sunt: preotul paroh, epitropul, casierul, secretarul și prezbiterii. Funcționarii parohiei sunt: preotul paroh și cantorul.
Art. 23. - (1) Adunarea generală este autoritatea supremă decizională și de control a parohiei.
(2) Prezbiteriul este autoritatea decizională, executivă și de control a parohiei în intervalul dintre ședințele adunării generale.
(3) Președinția prezbiteriului este organul de conducere a parohiei între ședințele prezbiteriului.
Art. 24. - (1) Preotul paroh este conducătorul vieții spirituale și religios-morale a parohiei, fiind responsabil pentru problemele ei administrative și economice.
(2) În cadrul Bisericii servesc și preoți care nu îndeplinesc o muncă specific congregațională.
(3) Epitropul este principalul demnitar mirean al parohiei, responsabil cu problemele ei economice și administrative.
(4) Casierul administrează problemele financiare ale parohiei.
(5) Secretarul (grefierul) răspunde de întocmirea autentică a proceselor-verbale parohiale.
(6) Cantorul este funcționarul laic care dirijează viața muzicală a parohiei.
Capitolul VI
Autoritățile, organele de conducere, de control și demnitarii protopopiatului
Art. 25. - (1) Autoritățile protopopiatului sunt adunarea generală și consiliul protopopial, organul de conducere este președinția consiliului, iar organul de control este comisia de inspecție.
(2) Autoritățile eparhiei sunt adunarea generală și consiliul reprezentanților eparhiali, organul de conducere este președinția consiliului reprezentanților, iar organul de control este comisia de inspecție eparhială.
Art. 26. - (1) Demnitarii protopopiatului sunt protopopul, curatorii protopopești, secretarul și directorul relațiilor publice.
(2) Demnitarii eparhiei sunt episcopul vicar, curatorul general, curatorul eparhial, secretarul eparhial, directorul relațiilor publice și contabilul-șef.
Art. 27. - (1) Adunarea generală a protopopiatului este principala autoritate decizională și de control.
(2) În intervalul dintre ședințele adunării generale, autoritatea decizională, executivă și de control este consiliul protopopial.
(3) În intervalul dintre ședințele consiliului, organul de conducere al protopopiatului este președinția consiliului.
(4) Comisia de inspecție este organul de supraveghere a vieții spirituale și religios-etice, precum și a administrării și gospodăririi parohiilor.
Art. 28. - (1) Protopopul este principalul demnitar spiritual și totodată funcționar al protopopiatului.
(2) Curatorii sunt principalii demnitari mireni ai protopopiatului.
(3) Secretarul devine locțiitorul protopopului în cazul împiedicării activității acestuia ori a vacantării postului.
(4) Directorul relațiilor publice supraveghează respectarea legilor canonice și a dispozițiilor regulamentare.
(5) Contabilul-șef este promotorul și totodată supraveghetorul administrării financiare și gospodăririi conforme a eparhiei.
Capitolul VII
Autoritățile bisericești supreme, organe de conducere și control, demnitarii
Art. 29. - (1) Autoritățile supreme ale Bisericii sunt Sinodul, Consistoriul Suprem și Consistoriul Reprezentanților Bisericești.
(2) Sinodul este autoritatea legislativă a Bisericii. Atribuțiile Sinodului: adoptă, modifică, dispune intrarea în vigoare, respectiv abrogă Statutul; alege, respectiv revocă episcopul; stabilește sărbătorile ecleziastice; modifică Catehismul Unitarian și Cartea de Imnuri Unitariene; stabilește liniile directoare ale Bisericii în chestiuni cardinale ale teologiei și vieții sociale.
(3) Consistoriul Suprem este principala autoritate decizională și de supraveghere a Bisericii. Atribuțiile Consistoriului Suprem: adoptă, modifică, dispune intrarea în vigoare, respectiv abrogă liturghia slujbelor religioase și a ceremoniilor; adoptă, modifică, dispune intrarea în vigoare, respectiv abrogă normele ecleziastice inferioare Statutului; decide în privința înființării de noi protopopiate, parohii, instituții de învățământ, alte instituții bisericești, organizații socioreligioase și profesionale, așezăminte sociale și unități economice, respectiv în privința redistribuirii parohiilor în protopopiate; alege pe un mandat de șase ani, respectiv revocă curatorii generali, vicarul episcopal și directorul relațiilor publice.
(4) Consistoriul Reprezentanților Bisericești este organul operativ de control și executiv, care guvernează Biserica între două ședințe ale Sinodului, respectiv Consistoriului Suprem, și ia deciziile necesare în intervalul dintre ședințele acestora. Atribuția Consistoriului Reprezentanților Bisericești este de a pregăti deciziile Sinodului și ale Consistoriului Suprem, respectiv executarea hotărârilor luate de acestea.
Art. 30. - (1) Organele supreme de guvernare și control ale Bisericii sunt: Președinția Consistoriului Reprezentanților Bisericești, Comisia Supremă de Anchetă și Vizitația Episcopală.
(2) Președinția Consistoriului Reprezentanților Bisericești este chemată, în intervalul dintre ședințele acestuia, să soluționeze problemele din competența Consistoriului și să ia hotărârile ce se impun în cazul neputinței amânării lor.
(3) Comisia Supremă de Anchetă este organul de control al administrării și gospodăririi Bisericii centrale.
(4) Vizitația Episcopală este organul menit să sprijine și să supravegheze viața duhovnicească și religios-morală a bisericii centrale.
Art. 31. - (1) Sediul Bisericii este în Cluj-Napoca, bd. 21 Decembrie 1989 nr. 9.
(2) Sediul Eparhiei din Ungaria a Bisericii este în Budapesta, sectorul V, str. Nagy Ignac nr. 2-4.
Art. 32. - (1) Principalii demnitari ai Bisericii sunt episcopul, prim curatorii generali, vicarul episcopal, directorul relațiilor publice, vicarul eparhial și curatorul general eparhial.
(2) Episcopul este demnitarul clerical suprem al Bisericii. El este ales de către Sinod, pentru un mandat de șase ani, dintre preoții sfințiți sau dintre profesorii de teologie, demnitarii și funcționarii superiori clericali ai Bisericii. Poate fi reales o singură dată. Postul de episcop devine vacant în caz de expirare a mandatului, demisie, deces sau revocare.
(3) Curatorii generali sunt demnitarii mireni supremi ai Bisericii.
(4) Vicarul episcopal este locțiitorul episcopului, în cazul vacantării postului ori al împiedicării funcționării sale.
(5) Directorul relațiilor publice supraveghează respectarea legilor canonice și a dispozițiilor regulamentare.
(6) Vicarul eparhial este principalul demnitar clerical al eparhiei.
(7) Curatorul general eparhial este principalul demnitar mirean al eparhiei.
Art. 33. - (1) Compoziția, competența și regulamentul de funcționare a autorităților bisericești, ale organelor de conducere și control, ale oficiilor și comisiilor, precum și competența demnitarilor bisericești, respectiv sarcinile funcționarilor și altor angajați sunt reglementate de Regulamentul de organizare și funcționare a Bisericii, respectiv de Regulamentul de organizare și funcționare a oficiului central al Bisericii.
(2) Regulamentul de organizare și funcționare a Bisericii dispune totodată statutul juridic specific al Eparhiei din Ungaria a Bisericii Unitariene Maghiare în sânul Bisericii centrale, autonomia ei financiară și patrimonială, precum și modul specific de funcționare a autorităților, oficiilor și demnitarilor ei."
4. Partea IV se modifică și va avea următorul cuprins:
"Partea D
Instituțiile de învățământ ale Bisericii, alte instituții, organizații profesionale și religios-morale
Capitolul VIII
Instituțiile de învățământ ale Bisericii
Art. 34. - În interesul formării profesionale a preoților, precum și al continuării activității sale religios-morale, educative și didactice, Biserica susține funcționarea unor instituții de învățământ. Instituția de învățământ superior a Bisericii este Facultatea Unitariană a Institutului Teologic Protestant din Cluj-Napoca. Instituții de învățământ preuniversitare publice sunt Colegiul Unitarian Janos Zsigmond din Cluj-Napoca și Gimnaziul Unitarian Berde Mozes din Cristuru Secuiesc. Pe lângă acestea, autoritățile Bisericii centrale, respectiv ale protopopiatelor, eparhiei și ale parohiilor pot înființa - cu aprobarea autorităților ierarhic superioare competente, respectiv cu respectarea reglementărilor legale în vigoare - și alte instituții de învățământ (licee, gimnazii, școli generale, școli elementare, grădinițe și creșe), precum și internate, de a căror întreținere sunt răspunzătoare.
Capitolul IX
Instituțiile Bisericii
Art. 35. - În scopul păstrării valorilor religioase, spirituale, culturale și istorice ale Bisericii, precum și al protejării și al cercetării lor, Biserica sprijină funcționarea unor instituții cu caracter intern: biblioteci, arhive, edituri, ateliere teologice. Pe lângă acestea, autoritățile Bisericii centrale, ale protopopiatelor și ale parohiilor pot înființa - cu aprobarea autorităților ierarhic superioare competente - și alte instituții interne, de a căror întreținere sunt răspunzătoare.
Art. 36. - Biserica organizează, în cadrul Casei sale de pensii, asigurarea socială a angajaților săi, cu excepția persoanelor angajate de către Eparhia din Ungaria.
Capitolul X
Organizațiile religios-morale și profesionale ale Bisericii
Art. 37. - În scopul dezvoltării serviciului social, Biserica sprijină funcționarea unor organizații religios-morale și profesionale: Asociația David Ferenc, Uniunea Preoților Unitarieni din România, Asociația Femeilor Unitariene din România, Asociația Națională de Tineret David Ferenc, Asociația Gondviseles Segelyszervezet (Asociația Caritativă Providența). Pe lângă acestea, autoritățile Bisericii centrale, ale protopopiatelor și ale parohiilor pot înființa - cu aprobarea autorităților ierarhic superioare competente - și alte organizații religios-morale și profesionale, de a căror întreținere sunt răspunzătoare."
5. Partea V se modifică și va avea următorul cuprins:
"Partea E
Domeniile de activitate ale Bisericii și sursele ei de întreținere
Capitolul XI
Domeniile de activitate ale Bisericii
Art. 38. - Domeniile de activitate ale Bisericii sunt diferitele forme ale vieții religioase și spirituale, servicii caritative, educație, învățământ, cultură, precum și responsabilitatea socială. În aceste domenii, Biserica realizează, prin autoritățile sale, organele de conducere și de control, oficiile, instituțiile de învățământ, instituțiile și organizațiile sale, precum și prin membri, demnitari, funcționari și ceilalți angajați, următoarele activități: slujbe religioase, liturgice și ceremoniale, respectiv alte activități specifice vieții religioase, îngrijirea bolnavilor, asistență spirituală, servicii caritative și alte activități sociale, de salvare, ajutorare, reabilitare și alte asemenea programe; activități de educație moral-religioasă, didactică, instructivă și activități pentru tineret; activități culturale, de păstrare a tradițiilor și protecție a monumentelor istorice.
Capitolul XII
Sursele de întreținere ale Bisericii
Art. 39. - Cheltuielile de susținere a activităților Bisericii sunt acoperite din surse interne și externe.
Art. 40. - Sursa principală a veniturilor bisericești o constituie cotizațiile membrilor, donațiile în bani, colectele și ajutoarele, donațiile în natură, precum și moștenirile de bunuri mobile și imobile. Munca voluntară, fizică ori spirituală, se consideră a fi o resursă internă prețioasă.
Art. 41. - Întru sporirea capacității sale de autofinanțare, Biserica poate desfășura și activități economice, al căror venit să-l dirijeze spre atingerea scopurilor sale.
Art. 42. - Resursele externe ale Bisericii sunt obținute din surse naționale și internaționale, cum ar fi finanțări, donații și ajutoare de la stat, autorități județene și locale, precum și alte surse similare."
6. După partea E se completează prin introducerea unei noi părți, partea F, cu următorul cuprins:
"Partea F
Disciplina canonică și protecția Bisericii
Capitolul XIII
Disciplina canonică
Art. 43. - Chestiunile administrării și guvernării Bisericii, respectiv aspectele disciplinare referitoare la enoriași, demnitari, funcționari și alți angajați, se consideră a fi chestiuni de ordin intern. În aceste cazuri, apărarea intereselor Bisericii, precum și respectarea ordinii și disciplinei sunt asigurate de instanțe bisericești cu statut independent.
Art. 44. - Instanțele de judecată ale administrației Bisericii sunt Contenciosul administrativ parohial, protopopial și central. Structura, competența și procedura acestor instanțe sunt reglementate în Regulamentul contenciosului administrativ al Bisericii, aprobat de Consistoriul Suprem.
Art. 45. - Instanțele de judecată disciplinară sunt comisiile de disciplină parohială, protopopială și centrală. Structura, competența și procedura comisiilor sunt reglementate în Regulamentul de disciplină al Bisericii, întocmit de Consiliul Suprem.
Capitolul XIV
Protecția Bisericii
Art. 46. - Legile statului în vigoare, precum și convențiile internaționale garantează autonomia și independența Bisericii în ceea ce privește organizarea, activitatea ei legislativă, guvernarea, conducerea, controlul și disciplina internă. Astfel, în acord cu prezentul statut și în spiritul regulamentelor stabilite de Consistoriul Suprem, Biserica se autoguvernează independent, prin dispozițiile autorităților sale competente.
Art. 47. - În cazul în care autoritățile statului ori ale altor organisme ar aduce atingere autonomiei bisericești, respectiv dreptului enoriașilor la libera exercitare a credinței, Biserica se poate adresa organelor de stat juridic competente pentru remedii juridice. În cazul neobținerii remediilor juridice corespunzătoare, Biserica poate apela la organizațiile și instituțiile internaționale competente.
Art. 48. - (1) În cazul desființării de parohii, protopopiate, instituții didactice ale Bisericii, instituții interne, organizații religios-morale și profesionale, internate bisericești, așezăminte sociale, unități economice sau alte persoane juridice înființate de Biserică, patrimoniul acestora va trece în proprietatea Bisericii centrale, iar dreptul de proprietate va fi exercitat de Consistoriul Suprem.
(2) În cazul desființării unor persoane juridice înființate de parohii sau protopopiate, patrimoniul acestora va trece în proprietatea celor ce le-au înființat.
Art. 49. - Vor trece în proprietatea Bisericii centrale toate bunurile mobile și imobile ale acelor unități organizatorice și teritoriale, instituții de învățământ, instituții interne, organizații religios-morale și profesionale, precum și ale altor persoane juridice înființate de Biserică, care se declară independente de Biserica centrală ori se desprind de ea.
Art. 50. - În interesul protejării interioare a unității organizatorice, autonomiei și independenței Bisericii Unitariene Maghiare, demnitarii, funcționarii ori ceilalți angajați ai ei nu pot fi membrii niciunei organizații secrete ori care lezează drepturile fundamentale ale omului (servicii secrete, organizații teroriste, organisme politice secrete).
Art. 51. - În cazul în care s-ar dovedi că un demnitar, funcționar ori alt angajat al Bisericii ar fi vizat de prevederile articolului 50, aceasta va pierde funcția ori oficiul instantaneu."
7. După partea F se completează prin introducerea unei noi părți, partea G, cu următorul cuprins:
"Partea G
Dispoziții finale
Art. 52. - (1) Începând cu 30 iunie 2012, succesoarea legală a Bisericii Unitariene din Transilvania este Biserica; succesoarea Bisericii Unitariene din Ungaria este Eparhia din Ungaria a Bisericii.
(2) Biserica funcționează în baza Constituției României și a legilor ei, cu excepția Eparhiei din Ungaria, care funcționează în baza Constituției Ungariei și a legilor ei, autoguvernându-se în mod autonom.
Art. 53. - Adoptarea și modificarea prezentului statut țin de competența Sinodului, în temeiul indicațiilor legilor bisericești în vigoare.
Art. 54. - Dispozițiile provizorii privind intrarea în vigoare a Statutului, precum și normele juridice necesare punerii sale în aplicare vor fi aprobate de Sinod, respectiv de Consistoriul Suprem.
Art. 55. - Recunoașterea Statutului de către organele de stat competente se face conform normelor juridice de stat în vigoare."
8. În tot cuprinsul Statutului, sintagma "Biserica Unitariană din Transilvania" se înlocuiește cu sintagma "Biserica Unitariană Maghiară".