Articolul UNIC
Luând în considerare Opinia nr. 4 c-19/186 adoptată de Comisia pentru afaceri europene în ședința din 1 martie 2016, Camera Deputaților:
1. Ia act de faptul că propunerea de directivă amendează cadrul legislativ actual în sensul înăspririi regulilor aplicabile achiziționării și deținerii armelor de foc.
2. Ia act de faptul că mai mulți membri ai Parlamentului European, parlamente naționale și alte părți interesate au ridicat îndoieli cu privire la rolul armelor legale în atacurile teroriste și alte acte de criminalitate gravă, percepând ca nefondată relația stabilită de către Comisia Europeană.
3. Se raliază opiniei acelor membri ai Parlamentului European și parlamentelor naționale care critică invocarea de către Comisia Europeană a recentelor atacuri teroriste ca justificare pentru renunțarea la studiul de impact impus de normele bunei legiferări, din motive de urgență a reglementării.
4. Ia act de faptul că lipsa unor date statistice complete este frecvent menționată, inclusiv în evaluarea externă din 2014 și în Raportul din noiembrie 2015 al Comisiei Europene de evaluare a Directivei 91/477/CEE a Consiliului din 18 iunie 1991 privind controlul achiziționării și deținerii de arme, unde se arată că, "[d]în cauza lipsei unor date cuprinzătoare, a fost dificil pentru evaluator să evalueze eficacitatea directivei în legătură cu obiectivele de securitate. În special, analiza a fost îngreunată de lipsa unei baze de informații care să includă date specifice și detaliate privind infracțiunile comise cu arme de foc deținute legal, arme de alarmă transformate și arme de foc reactivate în statele membre ale UE."
5. Consideră că, în lipsa datelor statistice care să exprime nivelul utilizării în acțiuni teroriste și activități de criminalitate gravă și/sau organizată a armelor de foc deținute legal, precum și a unor date statistice care să indice gradul de utilizare pentru acțiuni criminale defalcat pe tipuri de arme - arme semiautomate, arme de alarmă, arme de semnalizare, arme dezactivate anterior, arme convertite, arme cumpărate de la colecționari, arme cumpărate online -, nu se poate evalua valoarea adăugată a propunerii de directivă.
6. Precizează că această dificultate de evaluare reprezintă de fapt și o dificultate de a stabili utilitatea reglementării și implicit conformarea cu principiul subsidiarității.
Constată validitatea și suficiența argumentării utilității propunerii, din perspectiva criteriului insuficienței acțiunii naționale, și acceptă argumentele Comisiei Europene privind necesitatea acțiunii la nivelul Uniunii, întrucât obiectivele acțiunii europene pot fi realizate, astfel, în mod superior față de acțiunea națională din fiecare stat membru.
Apreciază că, deși nu se poate stabili contribuția substanțială la asigurarea securității cetățenilor din perspectiva criteriului valorii adăugate, propunerea de directivă este conformă cu principiul subsidiarității.
7. Observând că propunerea de directivă urmărește și prevenirea deturnării armelor de foc de pe piața legală pe piața ilegală semnalează că, în cazul în care datele statistice ar dovedi că actele criminale sunt în proporție covârșitoare înfăptuite cu arme obținute sau deținute în mod ilegal, atunci ar fi trebuit ca acțiunea de reglementare a Comisiei Europene să se concentreze pe astfel de arme și că restricțiile introduse pentru achiziția și deținerea legală de arme de foc nu sunt suficient justificate.
Observă că, la scurt timp după lansarea propunerii de directivă examinate, a fost prezentată Comunicarea Comisiei - Planul de acțiune al UE împotriva traficului și utilizării ilegale de arme de foc și explozivi - COM(2015)624. Consideră că preocuparea Comisiei Europene pentru acest domeniu este justificată, inclusiv din motivul enunțat în paragraful anterior.
Pentru clarificarea celor de mai sus solicită Comisiei Europene să informeze parlamentele naționale cu date privind data și locul unde au fost folosite în atacuri teroriste arme semiautomate, arme cumpărate online, pistoale de alarmă convertite, arme anterior dezactivate sau arme cumpărate de la colecționari; o comparație între numărul total de arme de foc interzise (categoria A din propunerea de directivă) confiscate într-un an de către autoritățile competente din toate statele membre și numărul de arme de foc interzise confiscate, care provin de la colecționari, ar fi, de asemenea, relevantă.
8. Ia act de faptul că în România legislația internă este mai restrictivă decât în alte state membre și că țara se află pe unul dintre ultimele locuri în Europa în privința numărului de arme pe locuitor, din totalul armelor letale deținute de persoanele fizice, majoritatea fiind arme de vânătoare.
Reține rezervele exprimate de Ministerul Afacerilor Interne față de posibilitatea ca arme pentru care unele state membre nu impun condiția autorizării să ajungă în state membre unde această autorizație este necesară.
9. Ia act de faptul că Rezoluția Parlamentului European din 9 iulie 2015 referitoare la agenda europeană de securitate a constatat că UE nu dispune de o definiție comună a "securității naționale", ceea ce creează o excludere nedefinită în instrumentele juridice ale UE care conțin trimiteri la "securitatea națională"; în acest sens reține că unele state membre invocă securitatea națională pentru a critica propunerea de directivă sub aspectul reducerii capacității lor de apărare.
10. Admite că, indiferent de ponderea armelor obținute și deținute în mod legal în comiterea de acte de criminalitate gravă, propunerea de directivă aduce completări și modificări Directivei 91/477/CEE a armelor de foc, care pot ameliora securitatea cetățenilor.
11. În acest sens, consideră convertibilitatea armelor de alarmă cu gloanțe oarbe în arme de foc adevărate, clarificarea cerințelor pentru marcarea armelor de foc pentru a îmbunătăți trasabilitatea lor, orientări comune pentru dezactivarea armelor de foc, păstrarea evidențelor privind armele de foc dezactivate, înregistrarea transferurilor armelor de foc dezactivate, clarificarea definițiilor, restricțiile vânzării prin internet, simplificarea și ameliorarea sistemelor naționale de schimb de date, respectiv explorarea posibilităților de interoperabilitate ca fiind preocupări legitime.
12. Observă că valoarea adăugată a directivei este structurată pe două nivele, impactul propunerilor regăsindu-se atât la nivelul tehnic al prevederilor, prin înăsprirea condițiilor pentru obținerea și deținerea armelor de foc, cât și la nivel politic, prin întărirea procesului de coordonare între statele membre, în sensul formalizării unui sistem de schimb de informații cu privire la piața armelor de foc.
13. Cu privire la interoperabilitatea dintre sistemele de informații create la nivel național, domeniu în care statele membre au opțiuni diferite, se raliază opiniei că trasabilitatea armelor de foc este printre cele mai semnificative cerințe care odată realizată va elimina o mare parte din riscurile existente.
14. Agreează în principiu introducerea interdicției de deținere și comercializare a armelor de foc periculoase din categoria A, dar în același timp recunoaște că statele membre care își axează apărarea națională pe conceptul înarmării permanente a rezerviștilor ar trebui să beneficieze de excepții, eventual, prin asimilarea rezerviștilor cu personalul militar.
15. Apreciază măsurile de standardizare a certificatelor și autorizațiilor, susceptibile să contribuie la reducerea sarcinii administrative.
16. Semnalează că necesitatea de adaptare la viitoarele evoluții tehnologice, amintită în Raportul Comisiei Europene de evaluare a Directivei 91/477 a Consiliului din 18 iunie 1991 privind controlul achiziționării și deținerii de arme, din noiembrie 2015, nu se reduce la imprimarea în 3D și la vânzări online, ci poate include arme aflate încă în stadiu experimental.
17. Consideră că propunerea de directivă ar trebui să completeze anexa A a Directivei 91/477/CEE cu armele nedetectabile prin mijloace de detecție uzuale.
18. Agreează interzicerea utilizării internetului drept canal pentru vânzarea armelor de foc, cu excepția armurierilor și intermediarilor, dar consideră că cele două categorii exceptate ar trebui supuse unor mecanisme riguroase de monitorizare și control prin norme comune la nivelul Uniunii și că regimul sancționator pentru încălcarea legii ar trebui să descurajeze comiterea de ilegalități. În același timp, consideră că interceptarea mărfurilor neautorizate la punctul de livrare rămâne acțiunea cea mai importantă.
19. Consideră că extinderea sistemului de reglementare a activității intermediarilor pentru a include și armurierii este justificată; semnalează totuși că procedura de autorizare a activităților de comercializare și intermediere care include o verificare a persoanei fizice și juridice nu precizează în ce constă controlul în cazul persoanelor juridice; controlul persoanei care conduce întreprinderea respectivă nu este suficient.
20. Semnalează că este dificil de realizat o evaluare a integrității personale și profesionale și a competențelor armurierului sau intermediarului și că atât redactarea, cât și acceptarea în toate statele membre a unui ghid de bune practici sunt problematice.
21. Apreciază că aceeași situație este și în cazul stabilirii unor criterii ale "motivului întemeiat" care permite autorizarea pentru deținerea unei arme de foc și stabilirii criteriilor care să ateste că solicitanții autorizației nu prezintă un pericol "pentru propria persoană, pentru ordinea publică sau siguranța publică"; consideră că existența unei condamnări pentru săvârșirea cu violență a unei infracțiuni este suficientă pentru interzicerea autorizării.
22. Apreciază că pentru eliberarea autorizației de achiziție a unei arme de foc ar trebui organizate nu doar "controale medicale standard", ci controale medicale special concepute pentru determinarea "riscurilor standard".
23. Reține argumentul vehiculat în reuniunile din Consiliu, că este mai eficient să se producă o armă nouă decât să se reactiveze o armă corect dezactivată, și subliniază că o cât mai bună aplicare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2015/2403 al Comisiei din 15 decembrie 2015 de elaborare a unor orientări comune privind standardele și tehnicile de dezactivare, pentru a garanta că armele de foc dezactivate sunt în mod ireversibil nefuncționale, devine esențială.
24. Având în vedere că precauțiile privind circulația și deținerea legală a armelor de foc au sens doar dacă infractorilor nu le este mai ușor să le obțină ilegal, consideră că fermitatea statelor membre de a aplica legile proprii și normele Uniunii Europene, în sensul combaterii traficului de arme, reprezintă o necesitate absolută.
25. Deplânge toleranța față de traficul de arme practicat în zone comerciale, cum ar fi porturile, care sunt binecunoscute organismelor naționale, europene și internaționale de aplicare a legii, cu atât mai mult cu cât se află în state cu mari resurse financiare, materiale și umane, și atenționează autoritățile acelor state că laxismul în acest domeniu de mare risc încalcă grav principiul statului de drept și afectează siguranța cetățenilor europeni.
26. Se raliază opiniei că transporturile mari de arme ar trebui să fie monitorizate în mod obligatoriu prin GPS.
27. Se raliază opiniei Parlamentului European, exprimată în Rezoluția sa din 9 iulie 2015 referitoare la agenda europeană de securitate (2015/2697(RSP)), privind eficacitatea echipelor comune de anchetă în anchetarea cazurilor specifice cu caracter transfrontalier, extinderea utilizării acestui instrument și înființarea unor astfel de echipe comune cu caracter semipermanent sau permanent, în special în marile perimetre ale crimei organizate.