Articolul UNIC
Luând în considerare Opinia nr. 4c-19/203, adoptată de Comisia pentru afaceri europene, în ședința din 1 martie 2016, Camera Deputaților:
1. Salută lansarea Analizei anuale a creșterii pentru 2016 în deschiderea Semestrului european, ce instituie un nou ciclu anual de guvernanță economică, mai ales în condițiile în care se prefigurează o nouă criză financiară și economică, înainte ca efectele crizei precedente să fi fost înlăturate; reamintește că Semestrul european a fost conceput tocmai pentru evitarea altor crize și apreciază că o coordonare mai accentuată a politicilor economice la nivelul Uniunii Europene ar putea reduce substanțial efectele unei eventuale noi crize.
2. Observă că răspunsul Uniunii Europene la criză și refacerea după criză s-au bazat pe doi piloni majori: disciplina bugetar-fiscală și reformele structurale îndreptate spre mărirea și flexibilizarea piețelor. Narațiunea din spatele acestei abordări se construiește pe două ipoteze majore: cauza principală a crizei a fost indisciplina bugetară a statelor, iar economia nu funcționează optim din cauza piețelor rigide (piața muncii, piața de produse și servicii) care creează obstacole în calea investitorilor potențiali. Față de acest diagnostic, s-a propus răspunsul bazat pe cei doi piloni: consolidarea fiscală pentru a disciplina statele și reforme structurale pentru a trata deficitul de ofertă.
3. Consideră că există însă o narațiune alternativă bazată pe alte două ipoteze majore: cauza principală a crizei a fost indisciplina piețelor, în special a celor financiare, iar economia nu funcționează optim din cauza deficitului de cerere. Investitorii nu investesc din cauza incertitudinii mari privind vânzarea produselor și serviciilor lor unei populații fie prea prudente, fie fără suficienți bani.
4. Observă că partea cea mai importantă a pilonului investiții este a treia axă, care se referă la eliminarea obstacolelor de reglementare și flexibilizarea piețelor pentru a atrage investitorii privați. Acest lucru este identic cu pilonul doi al reformelor structurale, adică stimularea ofertei. Noul pilon nu aduce de facto nicio noutate în abordarea asimetrică de până acum a managementului ofertei și a managementului cererii. Observă că preocuparea principală este înlăturarea obstacolelor din calea investitorilor, o măsură exclusiv pe partea de ofertă în economie.
5. Reține abordarea Comisiei Europene de menținere a celor trei priorități identificate în 2015, în sprijinul foii de parcurs stabilite de cei cinci președinți pentru finalizarea Uniunii economice și monetare, dar observă că rezultatele așteptate privind creșterea economică și ocuparea nu s-au realizat într-o măsură suficientă; consideră că ar putea fi nevoie de o schimbare de priorități sau măcar o ajustare a lor.
Cu privire la relansarea investițiilor
6. Admite că progresele înregistrate atât în mobilizarea investițiilor private și publice, cât și în selecția proiectelor strategice în cadrul Planului de investiții pentru Europa trebuie să fie însoțite de un mediu de investiții și de reglementare îmbunătățit la nivel național și european.
7. Recomandă ca impactul Planului de investiții pentru Europa asupra creșterii economice să fie analizat din multiple perspective din punctul de vedere al doctrinelor macroeconomice, astfel încât să rezulte o diversitate de acțiuni posibile, mărind astfel flexibilitatea politicilor la nivelul Uniunii Europene, dar și la nivelul statelor membre, unde este aplicabil; ar putea fi favorizată utilizarea unui mix de politici care să abordeze atât managementul ofertei, cât și managementul cererii.
8. Subliniază că este esențial să se promoveze un mediu favorabil investițiilor publice, în special în proiectele mari de infrastructură, dar și în capitalul uman, printr-o interpretare mai flexibilă a regulilor bugetare.
9. Consideră imperios necesară relansarea investițiilor pe plan național în cursul anului 2016, care să fie însoțită de o îmbunătățire a mediului investițional și de o mai bună reglementare la nivel național, având în vedere situația necorespunzătoare a investițiilor în cursul anului 2015.
10. Subliniază că la nivel național:
- ar fi benefice analizarea tuturor barierelor specifice, administrative sau de reglementare privind investițiile, care împiedică furnizarea rapidă a finanțării pentru proiectele de investiții, și identificarea, împreună cu Comisia Europeană și cu reprezentanții mediului privat, a modalităților de eliminare cât mai rapidă a acestor bariere;
- au fost îmbunătățite condițiile de creditare bancară a întreprinderilor;
- în sectorul privat, nivelul de îndatorare este unul normal, inclusiv în privința creditelor așa-numite neperformante;
- vor fi luate măsuri de eliminare a obstacolelor din calea liberei circulații a capitalurilor, conform foii de parcurs întocmite de Comisia Europeană;
- mai sunt necesare măsuri, care ar putea fi întreprinse în anul 2016, privind susținerea dezvoltării proiectelor de investiții private și publice și a platformelor de coinvestiții, precum și valorificarea posibilității de a combina Fondul European de Investiții Strategice cu alte fonduri ale Uniunii Europene.
Cu privire la continuarea reformelor structurale
11. Consideră corect faptul că Analiza anuală a creșterii 2016 pune accentul pe finalizarea pieței unice europene prin eliminarea obstacolelor care derivă din reglementări și standarde diferite între statele membre ale Uniunii Europene; este nevoie într-adevăr de o mai bună coordonare a politicilor economice, căci o piață unică funcțională este condiționată de o economie integrată, care are capacitatea de a gestiona eficient propriile resurse, prin valorificarea potențialului economic al statelor membre.
12. Salută acțiunea de identificare a obstacolelor cu care se confruntă mediul de investiții din fiecare țară, inclusiv România, ca fiind un pas important pentru depășirea obstacolelor, dar consideră că trebuie angajat același efort în vederea sprijinirii cererii, prin investiții publice directe care să însoțească Planul de investiții pentru Europa, destinat să promoveze investițiile private prin schimbarea profilului de risc al proiectelor.
13. Semnalează ca esențială îmbunătățirea în continuare a supravegherii și reglementării piețelor financiare a căror volatilitate și natură excesiv speculativă pot conduce la alte crize financiare majore, ca și a piețelor incipiente ale statelor membre ce pot fi mai puternic afectate din cauza interconectării.
14. Salută accentul pus pe responsabilitatea bugetară, ca unul dintre pilonii de bază ai recomandărilor din Analiza anuală a creșterii, dar reamintește că stabilitatea macroeconomică nu este însă și suficientă, deoarece pentru a asigura creșterea economică este nevoie de investiții în economie; pentru ca acestea să se realizeze, trebuie înlăturată starea de incertitudine care descurajează investitorii să finanțeze proiecte.
15. Subliniază că România:
- își continuă eforturile de modernizare a economiei, în condițiile în care a realizat deja stabilizarea macroeconomică necesară;
- în cadrul procesului de convergență, va lua parte la dialogul inițiat de Comisia Europeană cu privire la principalele provocări apărute, inclusiv pe linia creșterii productivității pe termen mediu;
- va participa la schimburi de bune practici între statele membre ale UE și la elaborarea de standarde comune privind piața forței de muncă, competitivitatea, mediul de afaceri și administrație publică, precum și anumite aspecte ale politicii fiscale.
Cu privire la șomaj
16. Ia act că în această comunicare se subliniază că: "Șomajul de lungă durată este unul din factorii conecși creșterii sărăciei în UE de la începutul crizei. În 2014, un sfert din populația UE era expusă riscului de sărăcie sau de excluziune socială."
17. Observă că diferența dintre statele membre UE în ce privește șomajul sugerează o variație a politicilor socio-economice între acestea. Deși în domeniul ocupării forței de muncă Uniunea Europeană are doar competențe de sprijin al acțiunilor statelor membre, Uniunea putând contribui cu elaborarea unei strategii de ocupare a forței de muncă, cu crearea unui cadru de cooperare, cu măsuri de organizare și coordonare, de valorificare a schimbului de bune practici, recomandă totuși un efort mai susținut al Comisiei Europene în ce privește convergența și adaptabilitatea la condițiile locale.
18. Menține observațiile și recomandările privind integrarea șomerilor de lungă durată pe piața forței de muncă - COM (2015) 462:
- accentul pe dezvoltarea spiritului antreprenorial și recomandarea ca documentele Uniunii Europene destinate sprijinirii șomerilor să evidențieze tendința actuală de modificare a paradigmei locului de muncă, să prezinte noua paradigmă a acelor locuri de muncă care utilizează tehnologii înalte și care au o componentă antreprenorială accentuată și să ofere exemple de asemenea locuri de muncă, precum și metode de acces la astfel de locuri de muncă;
- în contextul Semestrului european, finalizat cu recomandările specifice de țară, s-a consemnat necesitatea unei aplicări echilibrate a flexibilității și securității, dar situația contractelor fără timp de lucru, precum și a acordurilor dintre salariați și patronat pentru salvarea întreprinderii prin reducerea temporară a drepturilor salariaților nu a fost evaluată ca realizare sau eșec al conceptului de flexicuritate.
19. Admite că sistemul de protecție socială are nevoie de reforme substanțiale pentru a se putea adapta la noile realități marcate de îmbătrânirea populației. Sprijinirea capitalului uman este importantă pentru investiții, iar crearea locurilor de muncă trebuie să rămână un element-cheie al eforturilor de reformă.
Cu privire la politicile bugetare responsabile
20. Consideră că este nevoie de anumite flexibilizări ale regulilor de disciplină fiscală în cadrul Pactului de stabilitate și creștere, în funcție de situația fiecărui stat membru, mai ales acolo unde se fac investiții. Ritmul ajustărilor bugetare ar trebui să țină seama de situația fiecărui stat membru; spre exemplu, România a avut o creștere economică de 3,7% în 2015 față de anul 2014 și are estimată o creștere de 4,1% pentru 2016, ceea ce ar justifica un ritm mai susținut al acestor ajustări.
21. Consideră că sunt necesare reforme structurale în sistemul de educație, în cercetare și inovare - acestea fiind în prezent subfinanțate.
22. Susține prezenta comunicare și crede că relansarea investițiilor, continuarea reformelor structurale și gestionarea în mod responsabil a finanțelor publice vor ghida cu succes acțiunea statelor membre ale UE în perioada următoare.