Articolul UNIC
Luând în considerare Opinia nr. 4c-19/178 adoptată de Comisia pentru afaceri europene în ședința din 29 februarie 2016, Camera Deputaților:
1. Salută modul cuprinzător și detaliat în care a fost realizată analiza stadiului actual al pieței unice și pregătirea viitoarelor comunicări strategice și legislative în acest domeniu.
2. Subliniază că o consolidare a competitivității economiei Uniunii include intensificarea activității pentru stimularea complexă a sistemului socioeconomic, care vizează mai mult decât referirea la locurile de muncă și PIB, iar cu greu mai poate fi susținut astăzi primatul economiei de scară ca premisă a succesului economic.
3. Reamintește faptul că tratamentul fiscal, în special în ceea ce privește cerințele de raportare și alte aspecte procedurale, ar trebui să evite suplimentarea poverii administrative și fiscale în cazul societăților comerciale care derulează operațiuni intracomunitare.
4. Sugerează ca împreună cu analiza mobilității forței de muncă să fie tratat și aspectul libertății întreprinderii, ca formă a libertății circulației de capitaluri, având în vedere progresul realizat prin documentul legislativ aflat în curs de aprobare, privind întreprinderile europene cu acționar unic.
Susține acțiunile care vizează creșterea întreprinderilor mici și mijlocii (IMM) și a întreprinderilor nou-înființate inovatoare, precum și facilitarea accesului acestora la finanțare, ca fiind prioritară pentru susținerea competitivității și ocupării.
5. Atrage atenția asupra faptului că evoluțiile din domeniul muncii, aduse de progresul tehnologic, sugerează o abordare mult mai flexibilă și mai deschisă spre viitor; în acest context și revitalizând abordarea propusă de COM(2007)359 - "Către principii comune ale flexisecurității: Locuri de muncă mai multe și mai bune prin flexibilitate și securitate", precum și informațiile din evaluarea acestor recomandări, consideră că ar fi utilă analizarea necesităților de reglementare unitară a unor aspecte precum munca la distanță, utilizarea tehnologiei de tip "cloud" ca parte a mediului de lucru, precum și noile provocări ridicate de acestea pentru egalitatea de șanse și alte principii transversale care stau la baza Uniunii.
6. Reamintește faptul că sprijinirea transporturilor rutiere de marfă, menționată în comunicare, trebuie să țină seama de decuplarea dezvoltării economice de transport, prevăzută de documentele programatice ale Uniunii, precum și de incidența noilor mijloace sau tehnologii de transport (transport electric, drone etc.).
7. Reamintește faptul că piața unică europeană cuprinde și piețe locale, a căror diversitate ar trebui să fie menținută.
8. Recomandă ca microîntreprinderile să fie abordate distinct în dezvoltarea pieței unice, ca o categorie aparte a IMM-urilor, în acest context găsindu-și locul o serie de bune practici cum ar fi cele privind stimularea antreprenorialului în rândul tinerilor, ca mijloc de combatere a șomajului în rândul acestora, sau ale întreprinderilor nou-înființate inovatoare; este dificil de imaginat o politică de sprijinire din partea Uniunii care să dezvolte instrumente identice pentru întreprinderile mijlocii de producție și pentru cele foarte mici, inovatoare.
9. Salută intenția Comisiei de a analiza "economia colaborativă" și își exprimă speranța că măsurile de reglementare prevăzute vor asigura dezvoltarea pe mai departe a acesteia și că ele se vor limita la ceea ce este necesar.
10. Recomandă ca stimularea cercetării științifice și a inovației în general să înlăture obstacolele generate de o competiție acerbă care adesea devine descurajantă, cum este cazul actualului program "Orizont 2020".
11. Salută atenția acordată înlăturării efectelor nedorite ale falimentului și intenția de a forma o atitudine de normalitate în cazul falimentelor; reamintește în acest context că prima opțiune după faliment ar trebui să fie în mod permanent inițierea unei noi afaceri, și nu retragerea, atitudine care reprezintă mai mult decât sintagma "a doua șansă" utilizată în document.
12. Recomandă un tratament cât mai echilibrat în viitoarea analiză privind comerțul cu amănuntul, astfel încât să fie înlăturat riscul ca măsurile de sprijinire a amplasării marilor distribuitori, prin uniformizarea condițiilor de autorizare din statele membre, să nu reprezinte un avantaj neloial față de micile afaceri din domeniu, care și așa întâmpină dificultăți majore; consideră că rolul micilor comercianți este semnificativ pentru menținerea și revitalizarea centrelor urbane, valențele și funcțiile sociale și de mediu ale zonelor de centru urban reprezentând în plus și o oportunitate pentru diversificarea ofertei de piață.
13. Semnalează faptul că pentru menținerea și ameliorarea pieței în toate domeniile este necesară asigurarea unui echilibru între alocarea suprafețelor pentru culturi destinate consumului alimentar, pentru pășuni și fânețe și, respectiv, pentru diferite culturi industriale și energetice.
14. Reamintește faptul că libera concurență în cazul producției alimentare presupune o piață integrată, ferită de manifestările de tip monopol, asigurarea ocrotirii producătorilor agricoli, în special a celor mici și a celor implicați în agricultura ecologică la scară redusă, precum și existența unui echilibru între interesele acestora, ale intermediarilor și ale comercianților, în beneficiul consumatorului final.
Consideră că, deși reforma politicii agricole comunitare a ținut seama de specificul concurenței în acest sector, este în continuare necesară perfecționarea regulilor Uniunii în domeniu, pentru corectarea asimetriilor și protejarea producătorilor, în special în statele membre cu o agricultură divizată, așa cum este cazul României.
15. Recomandă includerea conservării biodiversității solurilor în analiza acelor elemente ale pieței unice care implică mărirea suprafețelor construite, așa cum este cazul comerțului cu amănuntul sau al transportului rutier.
16. Recomandă includerea în documentele programatice prevăzute de comunicare a bunurilor și serviciilor de avangardă - cum ar fi cele bazate pe imprimarea 3D, teledetecție sau energia obținută din surse alternative.
17. Recomandă derularea unei analize amănunțite a legislației Uniunii referitoare la libera concurență, în vederea sporirii eficienței acesteia, în special a celei privind acțiunile privind încălcarea normelor în materia concurenței, deoarece structura afacerilor a cunoscut modificări importante în ultimii ani, atât ca urmare a schimbărilor induse de criză, cât și a evoluției cadrului normativ european, cum ar fi creșterea înregistrărilor de societăți europene (Societas Europeas).
Recomandă creșterea capacității de supraveghere a pieței, în concordanță cu creșterea complexității și diversității bunurilor și serviciilor.
18. Semnalează faptul că legislația Uniunii referitoare la drepturile consumatorului ar trebui revizuită în paralel cu măsurile de ameliorare ale pieței, pentru a răspunde provocărilor ridicate de complexitatea și diversitatea tot mai mari ale bunurilor și serviciilor, ca rezultat al impactului social al progresului tehnic accelerat; consideră că este necesară o intensificare a eforturilor de combatere a produselor neconforme de pe piața Uniunii.
19. Privește cu satisfacție obiectivul declarat de Comisie de a înlătura obstacolele din calea funcționării pieței unice și semnalează faptul că unele dintre cele mai dificile bariere care se cer înlăturate sunt cele din domeniul serviciilor bancare, incluzând plata cu carduri bancare și online; fiecare cetățean european și fiecare societate comercială ar trebui să primească un tratament similar din partea băncilor și a comercianților, indiferent de statul membru de reședință, ceea ce practica a demonstrat că nu se întâmplă întotdeauna.
20. Recomandă inițierea de măsuri la nivelul Uniunii pentru a preîntâmpina orice forme de discriminare în comerț, în special în ceea ce privește prețurile sau condițiile de vânzare, în funcție de reședință sau de naționalitate.
21. Semnalează faptul că aplicarea coordonată a propunerilor ambițioase ale Comisiei în domeniile serviciilor, profesiilor reglementate și guvernanței pieței unice poate fi problematică pentru unele state membre cum ar fi România și recomandă ca mecanismul de gestionare armonizată a domeniilor respective să fie conceput astfel încât sarcinile administrative suplimentare pe plan național să fie reduse la minim.
22. Reafirmă poziția României în ceea ce privește consolidarea guvernanței în materie de achiziții publice și mecanismul de evaluare a proiectelor majore de infrastructură.
23. Solicită Comisiei europene să acorde o atenție deosebită prezervării liberei circulații a persoanelor și a forței de muncă, precum și asigurării unor abordări echilibrate în cadrul tuturor inițiativelor din aria de aplicare a strategiei.
24. Precizează că menținerea și respectarea deplină a drepturilor și libertăților pieței interne, asigurarea unui tratament echitabil și nediscriminatoriu al tuturor cetățenilor europeni sunt esențiale pentru o piață unică pe deplin funcțională.
25. Recomandă conferirea unei dimensiuni transatlantice viitoarelor analize din domeniul prezentei comunicări, eventual prin includerea unui capitol referitor la relevanța pentru Parteneriatul transatlantic pentru comerț și investiții.