Articolul UNIC
Luând în considerare opinia nr. 4c-19/204, adoptată de Comisia pentru afaceri europene în ședința din 1 martie 2016, Camera Deputaților:
1. Salută raportul Comisiei Europene, întrucât:
- este un document nelegislativ comprehensiv, ce se constituie ca un prim raport de progres privind inițiativa uniunii energetice lansată de Comisia Europeană, care realizează o radiografie a politicilor în domeniul energiei, propune o strategie-cadru pentru o uniune energetică rezilientă și evidențiază contribuția Europei la negocierile de la Paris și se concentrează pe acțiunile care trebuie întreprinse în continuare;
- prezintă progresele realizate de la momentul publicării strategiei privind uniunea energetică (25 februarie 2015), identifică aspectele care necesită a fi avute în vedere în anul 2016 și formulează concluzii de politică la nivel de state membre, regional și UE, pentru fiecare dintre cele cinci dimensiuni ale uniunii energetice;
- Comisia Europeană s-a angajat să elaboreze anual un asemenea raport menit să orienteze dezbaterea politică;
- comunicarea, prin anexa sa "Raportul privind punerea în aplicare a strategiei europene pentru securitate energetică", oferă o imagine actualizată cu privire la poziția UE în raport cu securitatea energetică și măsurile luate în direcția îmbunătățirii acesteia;
- uniunea energetică are ca principale coordonate o politică energetică caracterizată prin solidaritate și securitate în alimentare, o îmbunătățire a infrastructurii energetice și propuneri privind conturarea unei diplomații energetice la nivel european;
- publică în anexă cea de-a doua listă europeană de Proiecte de interes comun care acordă prioritate dezvoltării infrastructurii energetice din centrul și sud-estul Europei;
- pregătește o inițiativă comună la nivelul UE pentru decarbonizarea transportului;
- comunicarea recomandă sprijinirea cercetării științifice în paralel cu adoptarea de măsuri de stimulare a acceptării sociale a noilor mijloace tehnologice de obținere a energiei din surse regenerabile, precum și stimularea implicării sectorului de afaceri pentru trecerea cât mai rapidă la punerea pe piață a acestora;
- intenția exprimată de Comisia Europeană este de a acorda o atenție deosebită protejării consumatorilor vulnerabili și de a ameliora colectarea datelor referitoare la sărăcia energetică;
2. Sprijină propunerile acestui document, deoarece:
- elaborarea rapoartelor și documentelor de lucru ale serviciilor Comisiei Europene, anexe ale raportului, vizează optimizarea obligațiilor de raportare ale Comisiei Europene, examinarea progreselor înregistrate în ultimele nouă luni și identifică provocările și acțiunile viitoare, precum și aspectele-cheie care necesită o atenție politică sporită în anul 2016;
- odată cu prezentarea raportului sunt prezentate și liniile directoare privind modalitatea de elaborare a viitoarelor planuri naționale integrate pentru energie și schimbări climatice ale statelor membre, precum și metodologia și indicatorii de monitorizare a acțiunilor necesare pentru atingerea obiectivelor uniunii energetice;
- prezentarea progreselor realizate în direcția construcției uniunii energetice pe cele 5 dimensiuni, identificarea domeniilor principale de acțiune pentru anul 2016 și formularea recomandărilor la nivelul statelor membre (în continuare: "SM"), la nivel regional și european, generează un mecanism de evaluare periodică ca instrument util atât pentru fiecare SM care se va concentra pe aspectele de interes care reclamă acțiuni suplimentare și, ulterior, își va formula obiectivele energetice strategice, cât și pentru Comisia Europeană, care va întocmi evaluări realiste privind potențialul fiecărui SM de a contribui la obiectivele generale ale UE de energie și mediu;
- noua strategie vizează intensificarea solidarității energetice dintre SM pentru a contracara posibile situații de risc în alimentarea cu energie, precum și eforturile întreprinse în conturarea conceptului de diplomație energetică - o voce comună a SM în domeniul energiei.
3. Consideră că:
- definirea măsurilor de politică sunt o responsabilitate a statelor membre, care trebuie să țină cont de circumstanțele naționale specifice fiecărui stat membru, de exploatarea eficientă a resurselor indigene, mai ales în zonele în care securitatea energetică este supusă vulnerabilităților de ordin geostrategic și, în consecință, cooperarea regională cu statele membre și consultarea Comisiei Europene sunt necesare și utile;
- este important ca problemele privind uniunea energetică să fie abordate periodic la nivelul Consiliului European, pentru a continua dialogul deschis cu Comisia Europeană în etapele următoare ale configurării Uniunii Energetice și a sistemului de guvernanță asociat acesteia;
- orientările emise de Comisia Europeană pentru SM, în vederea elaborării planurilor integrate de energie și mediu, constituie un punct de pornire adecvat pentru următoarele etape ale procesului de finalizare a planurilor naționale;
- atingerea obiectivelor de energie și schimbări climatice trebuie să aibă la bază consumatorul final, care plătește factura la electricitate;
- noile obligații de planificare și raportare, pe care urmează să le elaboreze Comisia Europeană, vor trebui stabilite astfel încât să se evite crearea unor poveri administrative suplimentare la nivelul statelor membre;
- trebuie întreprinse eforturile comune de dezvoltare a infrastructurii energetice cu prioritate în regiunile vulnerabile din punctul de vedere al securității energetice - centrul și sud-estul Europei.
4. Apreciază:
- efortul vicepreședintelui Comisiei Europene, domnul Maros Sefcovic, care a întreprins un turneu în capitalele statelor membre UE pe tema oportunităților și provocărilor Uniunii Energiei, pentru a realiza cooperarea serviciilor Comisiei Europene cu autoritățile naționale competente în procesul de finalizare a fișelor de țară;
- fișele de țară pentru fiecare SM au fost discutate și convenite cu fiecare SM și au fost însoțite de o analiză SWOT efectuată pentru fiecare SM;
- faptul că documentul recunoaște rolul important al exploatării surselor regenerabile de energie și a altor surse domestice de energie, în tranziția către o economie competitivă, cu emisii reduse de carbon;
- că vor fi urmărite prioritățile de interconectare, cele privind eficiența energetică, piața internă, cercetarea, inovarea și competitivitatea;
- importanța acordată de document îmbunătățirii conectării SM în ceea ce privește accesul la capacități GNL (gazele naturale lichefiate);
- importanța pe care o acordă Comisia Europeană cercetării, inovării și competitivității pentru accelerarea tranziției energetice a UE și pentru materializarea beneficiilor în materie de locuri de muncă și creștere pe care le poate genera uniunea energetică și reamintește că este absolut necesar ca și IMM-urile să primească un sprijin semnificativ pentru a beneficia de aceste oportunități.
5. Atrage atenția asupra următoarelor aspecte pe care Comisia Europeană ar trebui să le detalieze:
- atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea trebuie să reprezinte obiective distincte și clare, pentru a se evita formalismul și a câștiga astfel încrederea cetățenilor europeni;
- efectele liberalizării pieței, în special costurile aferente investițiilor necesare pentru decarbonizare și impactul acestora asupra facturilor de utilități trebuie să fie atent analizate și corelate cu veniturile globale ale populației în SM;
- este necesar ca abordarea holistică - energie, economie și mediu - să se deruleze în strânsă corelare cu realitatea economică a statelor membre, astfel încât să nu fie afectat echilibrul macroeconomic și social intern;
- obiectivul obligatoriu la nivelul UE privind o cotă de cel puțin 27% a energiei din surse regenerabile până în 2030 este extrem de ambițios și poate fi cu ușurință compromis de evoluția prețului energiei obținute din resurse convenționale pe plan mondial, astfel încât recomandă analiza influenței prețurilor energiei din surse convenționale asupra perspectivelor de atingere a acestui obiectiv;
- procesul de cuplare a piețelor indică semne de convergență a prețurilor pe piețele en gros (electricitate), dar situația este diferită în cazul gazelor din cauza efectelor contractelor pe termen lung și a lipsei interconectărilor; piețele de retail, atât pentru electricitate, cât și pentru gaz, rămân dezvoltate doar la nivel național;
- răcirea și încălzirea reprezintă împreună cel mai mare consum energetic din UE și se așteaptă ca strategia preconizată de Comisia Europeană în materie de încălzire și răcire să vizeze o transformare inteligentă a acestui sector;
- sistemul de guvernanță trebuie să asigure îndeplinirea de către UE a obiectivelor politicii în domeniul energiei și mediului, asigurând flexibilitatea necesară pentru statele membre, în funcție de caracteristicile economice și sociale proprii, și respectând, pe deplin, libertatea acestora de a-și stabili propriul mix energetic.
6. Consideră că din punctul de vedere al României trebuie să fie aprofundate următoarele aspecte:
- solidaritatea și încrederea trebuie să reprezinte principiile de bază care să guverneze acțiunile întreprinse la nivelul statelor membre și la nivelul UE și trebuie acordată o atenție sporită securității energetice a Uniunii, ca principal pilon al uniunii energetice;
- trebuie urmărite prioritățile de interconectare, cele privind eficiența energetică, piața internă, cercetarea, inovarea și competitivitatea;
- dezvoltarea proiectului AGRI GNL la Marea Neagră - zonă de o importanță deosebită pentru securitatea energetică a regiunii - reprezintă o importantă cale de diversificare a căilor de aprovizionare cu gaze naturale a țărilor din UE în condițiile actuale ale rutelor europene incerte de aprovizionare;
- dezvoltarea proiectelor majore care să permită diversificarea surselor de alimentare cu gaze naturale a Europei prin transportul gazelor naturale extrase din perimetrele din Marea Caspică spre Europa Centrală:
- amplificarea South Caucasus Pipeline;
- construirea conductei Trans-Anatolian Pipeline (TANAP);
- construirea conductei Trans Adriatic Pipeline (TAP);
- construirea interconectorului Grecia - Bulgaria (IGB);
- dezvoltarea proiectului BRUA (Coridorul Bulgaria - România - Ungaria - Austria), care constă în construirea unei conducte noi de transport gaze naturale care să realizeze legătura dintre Nodul Tehnologic Podișor și SMG Horia (dezvoltarea capacităților de transport în sistem între interconectările dintre sistemul românesc de transport gaze naturale și sistemele similare ale Bulgariei și Ungariei); acest proiect va asigura un grad adecvat de interconectivitate cu țările vecine; va crea rute de transport gaze naturale la nivel regional pentru a asigura transportul gazelor naturale provenite din diverse noi surse de aprovizionare, precum și infrastructura necesară preluării și transportului gazelor naturale din perimetrele off-shore din Marea Neagră în scopul valorificării acestora pe piața românească și pe alte piețe din regiune și va contribui la crearea pieței unice integrate la nivelul Uniunii Europene (proiectul necesită investiții de aproximativ 813 milioane euro, având ca termen de punere în funcțiune anul 2019);
- în elaborarea viitoarelor planuri naționale pentru energie și schimbări climatice este important a se lua în considerare conceptul flexibilității, raportat la realitatea sistemului energetic al fiecărui SM;
- tranziția către o economie cu emisii reduse de carbon necesită investiții importante, în principal în rețele, generare, eficiență energetică și inovație; sunt necesare eforturi importante pentru o mai bună integrare a surselor de energie regenerabile în piață și pentru asigurarea consistenței între schemele de sprijin și funcționarea piețelor de electricitate;
- subliniază necesitatea ca proiectele energetice transfrontaliere promovate să respecte obiectivele de diversificare a surselor, rutelor și furnizorilor și, mai ales, să fie în deplină conformitate cu legislația europeană;
- în domeniul legislativ va urmări diferitele inițiative legislative la nivel UE, planificate de Comisia Europeană și prezentate în Planul de acțiune aferent uniunii energetice;
- este necesar să își reafirme angajamentul în efortul colectiv de atingere a țintelor într-o manieră eficientă din punct de vedere economic, care să nu aducă atingere securității aprovizionării cu energie - prioritatea sa strategică majoră pe termen lung.
7. Invită la o viziune mai prudentă în ce privește impactul măsurilor din domeniile proiectării ecologice și etichetării energetice, deoarece potențialul acestora de a reduce și mai mult consumul de energie nu este neapărat necesar să se reflecte implicit în facturile energetice ale gospodăriilor, o multitudine de factori sociali și de piață având o pronunțată interferență.
8. Își exprimă susținerea față de Raportul privind Starea uniunii energetice, publicat de Comisia Europeană în data de 18 noiembrie 2015 și prezentat la Consiliul UE din 26 noiembrie 2015, care prezintă progresele realizate de la momentul publicării Strategiei privind uniunea energetică (25 februarie 2015) și care constituie obiectul prezentei comunicări împreună cu anexele sale, și identifică aspectele care necesită a fi avute în vedere în anul 2016 și formulează concluzii de politică la nivel de state membre UE, la nivel regional și european, pentru fiecare dintre cele cinci dimensiuni ale uniunii energetice.