ORDIN nr. 360 din 23 martie 2016

Articolul I

Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 708/2015 privind aprobarea Planului sectorial pentru cercetare-dezvoltare din domeniul agricol și de dezvoltare rurală al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, pe anii 2015-2018, "Agricultură și Dezvoltare Rurală - ADER 2020", publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 292 și 292 bis din 29 aprilie 2015, se modifică și se completează după cum urmează:

1. Articolul 1 se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 1

Se aprobă Planul sectorial pentru cercetare-dezvoltare din domeniul agricol și de dezvoltare rurală al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, pe anii 2015-2018, «Agricultură și Dezvoltare Rurală - ADER 2020», prevăzut în anexa nr. 1, proiectele componente ale acestuia, prevăzute în anexa nr. 2, precum și bugetul total estimat în sumă de 82.211.192 lei.

2. La anexa nr. 1, secțiunea "Bugetul" se modifică și va avea următorul cuprins:

Bugetul

Bugetul estimat al planului sectorial ADER 2020 este de 82.561.192 lei, din care:

– în anul 2015 - 17.426.192 lei;

– în anul 2016 - 21.595.000 lei;

– în anul 2017 - 21.795.000 lei;

– în anul 2018 - 21.745.000 lei.

3. La anexa nr. 1, la secțiunea "Obiective generale", literele e), h), k) și n) se modifică și vor avea următorul cuprins:

e) managementul durabil al resurselor genetice animale - număr proiecte - 18, cu o valoare totală de 15.583.450 lei;

..................................................................

h) asigurarea bunăstării și sănătății animalelor - număr proiecte - 2, cu o valoare totală de 1.355.350 lei;

..................................................................

k) punerea în valoare a patrimoniului pastoral al României prin sporirea producției totale de furaje și a calității acestora, cu o conversie optimă în produse animaliere, în concordanță cu o bună practică agricolă caracterizată prin armonizarea dintre dezvoltarea economico-socială, conservarea biodiversității și protecția mediului - număr proiecte - 3, cu o valoare totală de 3.188.550 lei;

..................................................................

n) îmbunătățirea nutriției și sănătății oamenilor - număr proiecte - 5, cu o valoare totală de 3.951.400 lei.

4. La anexa nr. 1, la obiectivul general 5 "Managementul durabil al resurselor genetice animale", obiectivul specific 5.3 "Îmbunătățirea indicatorilor de reproducție la animalele de fermă prin utilizarea biotehnologiilor specifice", Proiectul ADER 5.3.4 "Cercetări și studii de genetică moleculară în vederea optimizării indicatorilor de reproducție pentru obținerea hibrizilor de găină pentru ouă și carne" se modifică și va avea următorul cuprins:

Proiectul ADER 5.3.4: Cercetări și studii de genetică moleculară în vederea optimizării indicatorilor de reproducție pentru obținerea hibrizilor de găină pentru ouă și carne

Perioada de derulare a planului sectorial: 2016-2018

Bugetul estimat: 525.000 lei

┌───────────────┬────────┬─────────┬─────────┐ │Total lei: d.c.│ 2016 │ 2017 │ 2018 │ ├───────────────┼────────┼─────────┼─────────┤ │ 525.000 │ 175.000│ 175.000│ 175.000│ └───────────────┴────────┴─────────┴─────────┘

Rezumat

Apariția intersexului la galinacee, respectiv teza și antiteza creării raselor noi de păsări reprezintă două aplicații de interes pentru cercetarea științifică.

Rezultatele obținute și prezentate în acest proiect atestă modificări și completări esențiale care privesc determinismul genic al culorii penajului și al sexului la păsări.

Noua teorie este susținută în prezent de cinci aplicații practice. Dintre acestea, producerea puilor hibrizi de o zi sexabili după culoarea pufului și metoda propusă pentru stoparea decolorării penajului și îmbunătățirea acestui caracter la hibrizii comerciali de ouă vor prezenta interes pentru companiile producătoare de material biologic.

Activitatea desfășurată în domeniul geneticii aviare permite semnalarea unor neconcordanțe în transmiterea culorii penajului. Din acest motiv au fost reluate experimentele efectuate în primele decenii ale secolului al XX-lea, experimente în care s-a urmărit determinismul genetic al culorii penajului și al sexului.

Pornind de la neconcordanțele apărute în transmiterea culorii penajului de la masculul-părinte la femelele din generația F1, sau reluat experimental cercetările referitoare la perechile de caractere silver-gold și barat-gold. Rezultatele obținute au oferit unele noutăți care privesc ereditatea culorii penajului și a sexului la păsări.

În urma încrucișării unui mascul homozigot dominant cu o femelă homozigot recesivă s-a observat modul de transmitere a culorii penajului și s-a constatat la un număr mic de femele din generația F1 că gena gold este prezentă în cromozomul W. Efectuând încrucișarea reciprocă (mascul homozigot recesiv x femelă homozigot dominantă) s-a observat la femelele hibride Roso SL-2000 prezența penelor de culoare albă în penajul preponderent roșu, iar la femelele hibride Robar SL-2001 s-a observat că penajul este negru pe corp și negru-roșiatic pe gât și cap.

Spre deosebire de culoarea penajului femelelor hibride Roso SL-2000 și Robar SL-2001, genitorul mascul aparține rasei Rhode-Island roșu și este homozigot pentru gena gold.

O a două neconcordanță s-a observat în urma încrucișării între ei a masculilor și femelelor din generația F1. Astfel, în generația F2 s-au obținut trei categorii de genotipuri în care ambele sexe sunt egal reprezentate pentru fiecare categorie genotipică, cu rol în transmiterea culorii penajului.

Comparativ cu încrucișarea directă în care s-au obținut trei categorii de fenotipuri și trei categorii de genotipuri, la încrucișarea reciprocă s-au obținut patru categorii de fenotipuri și trei categorii de genotipuri. În acest caz, genotipul heterozigot se realizează tot cu o frecvență de 50%, dar aceasta se obține prin însumarea a două categorii de fenotipuri care au culori diferite, sunt heterozigote și se obțin în proporții egale.

Din punct de vedere științific, rezultatele cercetărilor scot în evidență următoarele descoperiri:

– identificarea în cromozomul W a genelor care determină culoarea penajului și modul particular de acțiune al acestora;

– determinismul genic al sexului care se bazează pe identificarea genei dominante a sexului (SDW) în cromozomul W și a alelei sale recesive (sdw) în cromozomul Z;

– existența unui alt mecanism genetic care explică separarea pe sexe a puilor hibrizi de o zi, diferit de mecanismul hemizigotic.

Genele identificate sunt elemente constitutive ale teoriei genice a sexualității. Noua teorie se caracterizează prin aceea că, pentru prima dată, explică din punct de vedere genic determinismul sexului și obținerea unui raport egal între masculi și femele în descendență.

De asemenea, cercetările efectuate au și o importanță practică concretizată prin obținerea noilor hibrizi românești pentru ouă Roso SL-2000, Robar SL-2001 și Robar SL-2002. Acești hibrizi sunt separați pe sexe la vârsta de o zi după culoarea pufului și realizează producții medii de peste 320 ouă/găină, într-un ciclu de producție până la vârsta de 77 de săptămâni.

Atât rezultatele obținute în generația F2, cât și diferențele de culoare a pufului existente între femelele hibride Robar SL-2001 și Robar SL-2002 au scos în evidență universalitatea homozigoției și a heterozigoției în detrimentul mecanismului hemizigotic descris de către Thomas Morgan (1919) în lucrarea sa The Physical Basis of Heredity.

Pe baza descoperirilor făcute se propune amendarea hărții heterosomilor prin simplificarea acesteia de la doi loci la un singur locus polialelic în teoria genică a sexualității și aplicațiile ei practice care sunt situate genele silver, barat și gold, cu rol în determinismul culorii penajului.

Totodată, se propune introducerea în harta heterosomilor a locusului pentru gena dominantă a sexului (SDW), identificată în cromozomul W, și a alelei sale recesive (sdw), în cromozomul Z.

Acțiunile întreprinse în proiect în vederea realizării rezultatelor scontate:

a) cercetări și studii de genetică moleculară în vederea evidențierii prezenței efectului epistatic diferențiat în plan fenotipic, în funcție de prezența genei dominante a culorii penajului sau a alelei sale recesive în cromozomul W;

b) efectuarea de teste de ADN, secvențieri, amplificări ADN, manipulări genetice în vederea validării prezenței genei dominante a sexului (SDW), poziționarea în cromozomul W;

c) efectuarea de teste de ADN, secvențieri, amplificări ADN, manipulări genetice în vederea validării prezenței genei recesive a sexului (sdw), poziționarea în cromozomul Z;

d) cercetări și studii de genetică moleculară, manipulări ale genelor pentru culoare, barat B, silver S, gold b, în vederea identificării și validării unui locus polialelic în cromozomul W la galinacee;

e) realizarea unor experimente practice la specia Gallus gallus prin încrucișări între masculi homozigoți recesivi cu femele homozigote dominante, masculi homozigoți dominanți cu femele homozigote recesiv, în vederea obținerii materialului biologic pe care se va studia transmiterea culorii penajului;

f) analize genetice, teste ADN, care să caracterizeze structura genetică a femelelor din F1 și F2 rezultate din experimentele menționate, la locii, genele pentru culoarea penajului;

g) verificarea prin teste ADN și validarea ipotezei referitoare la genele heterosomale, barat, silver, gold, care transmit culoarea penajului la specia Gallus gallus în cromozomul W;

h) efectuarea de teste de genetică moleculară pentru verificarea poziției în cromozomi și a corelațiilor care există între gena pentru sex SDW și genele pentru culoarea penelor;

i) cercetări și studii de genetică moleculară pentru evidențierea structurii genetice a genei barat, B, care determină culoarea neagră a pufului, corelații cu gena dominantă a sexului SDW în cromozomul W și a alelei recesive a sexului sdw în cromozomul Z.

Rezultate scontate

– promovarea genotipurilor valoroase, respectiv a hibrizilor de găini pentru ouă proveniți din încrucișări de linii pure ce duc la creșterea productivității și obținerea pe această bază a rezultatelor economice superioare;

– elaborarea unui ghid de bune practici, în vederea optimizării indicatorilor de reproducție în cadrul tehnologiei de reproducție în avicultură pentru obținerea hibrizilor de ouă și carne.

Modul de aplicare al rezultatelor

Rezultatele preconizate ale proiectului vor fi aplicate practic în producție de fermierii din avicultura industrială.

Diseminarea rezultatelor obținute prin prezentarea de lucrări științifice, participarea la mese rotunde, elaborarea și prezentarea de pliante, broșuri și întâlniri cu crescătorii din industria avicolă.

Publicarea de articole de popularizare a rezultatelor în lucrările și revistele de specialitate, precum și participarea la emisiunile de radio și TV.

Prezentarea rezultatelor activității de cercetare și a noilor realizări pe site-ul MADR.

5. La anexa nr. 1, la obiectivul general 8 "Asigurarea bunăstării și sănătății animalelor", obiectivul specific 8.1 "Suport tehnico-științific pentru asigurarea bunăstării și sănătății animalelor", Proiectul ADER 8.1.2 "Creșterea bunăstării și sănătății tineretului animal în special porcin, prin utilizarea de aditivi furajeri (premixuri sau suplimente furajere) care să conțină anticorpi mono și policlonali (IgY) obținuți din gălbenușul de ouă provenit de la găini imunizate specific" se modifică și va avea următorul cuprins:

Proiectul ADER 8.1.2: Creșterea bunăstării și sănătății tineretului animal în special porcin, prin utilizarea de aditivi furajeri (premixuri sau suplimente furajere) care să conțină anticorpi mono- și policlonali (IgY) obținuți din gălbenușul de ouă provenit de la găini imunizate specific

Perioada de derulare a planului sectorial: 2016-2018

Buget estimat: 562.500 lei

┌───────────────┬────────┬─────────┬─────────┐ │Total lei: d.c.│ 2016 │ 2017 │ 2018 │ ├───────────────┼────────┼─────────┼─────────┤ │ 562.500 │ 187.500│ 187.500│ 187.500│ └───────────────┴────────┴─────────┴─────────┘

Rezumat

Imunoglobulinele (Ig) extrase din gălbenușul oului (Y) de găină sunt imunoglobuline specifice preparate față de un antigen dat (tulpini bacteriene, virale - inactivate), care au devenit o mare speranță în prevenirea și combaterea unor boli la animale, în creșterea bunăstării și sănătății tineretului animal.

În prezent, interesul față de imunoglobulinele preparate pe găină este mare, datorită incidenței din ce în ce mai ridicate a tulpinilor rezistente la antibiotice.

În oul de găină se găsesc imunoglobuline IgA și IgM, care ajung în albuș din oviduct, în timp ce IgG-ul, numit mai recent IgY, se transferă din sânge în ovar, iar cantitatea de anticorpi specifici produsă pe an de o găină este mare (20-40 g Ig în total).

Scopul proiectului este îmbunătățirea bunăstării tineretului animal, în special porcin, prin realizarea și utilizarea unor mijloace alternative (produse conținând imunoglobuline IgY) în locul antibioticelor folosite deseori, în exces.

Activitățile principale ale proiectului se vor concretiza în:

– cartarea principalilor agenți patogeni (tulpini bacteriene) care afectează sănătatea tineretului animal, în special porcin, în perioade critice de viață (înțărcare, transport, convalescență etc.);

– prepararea antigenelor specifice (tulpini bacteriene - inactivate), urmată de imunizarea găinilor ouătoare, recoltarea la momentul optim a ouălor care vor fi procesate în vederea obținerii imunoglobulinelor specifice de gălbenuș (IgY) monovalente sau polivalente.

După controlul cantitativ și calitativ al imunoglobulinelor specifice (IgY) mono- sau polivalente, folosind testul de inhibare a creșterii bacteriilor, testul ELISA «in house», se vor realiza preparate (aditivi furajeri, formule medicamentoase sau soluții dezinfectante); în funcție de antigenul dat (monovalent sau polivalent), condiționarea preparatelor (aditivi furajeri, formule medicamentoase) se va face sub formă lichidă (concentrat), pulbere (liofilizată), spray, unguent.

Controlul calitativ și cantitativ al preparatelor (aditivi furajeri, formule medicamentoase, dezinfectanți) în condiții de laborator (biobază) și în condiții de teren (ferme), pentru evaluarea eficacității lor.

Rezultate scontate

– obținerea unor imunoglobuline specifice (IgY) mono- sau polivalente extrase din gălbenușul ouălor de găină, acestea fiind apoi condiționate sub formă de pulberi concentrate (aditivi furajeri), sub formă lichidă (formule medicamentoase, dezinfectanți), pulberi liofilizate, spray, unguent;

– elaborarea Ghidului de bune practici privind imunoglobulinele specifice (IgY), obținute în creșterea bunăstării și sănătății la animale.

Modul de aplicare al rezultatelor

Metodologiile, produsele cu imunoglobuline (IgY) (aditivi furajeri, formule medicamentoase, dezinfectanți) realizate vor fi puse la dispoziția fermelor de animale, în scopul creșterii bunăstării și sănătății tineretului animal, în special porcin; produsele cu imunoglobuline specifice (IgY) vor contribui la dezvoltarea unei alternative solide și specifice, la utilizarea excesivă a antibioticelor, în perioadele critice din creșterea tineretului animal, în special porcin; folosirea antibioticelor este din ce în ce mai restrictivă, datorită producerii antibiorezistenței la unii germeni patogeni, afectând bunăstarea și creșterea animalelor, având acțiune nefastă, inclusiv la om.

Metodologiile, tehnicile și rezultatele obținute vor fi publicate online sau în reviste de specialitate.

Instruirea fermierilor și promovarea informațiilor științifice privind imunoglobulinele specifice (IgY) mono- sau polivalente realizate ca produse (aditivi furajeri, formule medicamentoase, dezinfectanți).

6. La anexa nr. 1, la obiectivul general 11 "Punerea în valoare a patrimoniului pastoral al României prin sporirea producției totale de furaje și a calității acestora, cu o conversie optimă în produse animaliere, în concordanță cu o bună practică agricolă caracterizată prin armonizarea dintre dezvoltarea economico-socială, conservarea biodiversității și protecția mediului", obiectivul specific 11.1 "Elaborarea unor soluții tehnologice de îmbunătățire, întreținere și folosire a pajiștilor situate în diferite regiuni fizico-geografice (câmpie, deal, munte) în contextul relației climă-sol-plantă-animal-produs animalier-conservarea biodiversității și protecția mediului înconjurător", proiectul ADER 11.1.2 se modifică și va avea următorul cuprins:

Proiectul ADER 11.1.2: Soluții tehnologice și mijloace tehnice de îmbunătățire a pajiștilor permanente degradate prin renovare totală

Perioada de derulare a planului sectorial: 2015-2018

Buget estimat: 1.712.850 lei

┌───────────────┬────────┬────────┬────────┬────────┐ │Total lei: d.c.│ 2015 │ 2016 │ 2017 │ 2018 │ ├───────────────┼────────┼────────┼────────┼────────┤ │ 1.712.850 │ 162.850│ 400.000│ 600.000│ 550.000│ └───────────────┴────────┴────────┴────────┴────────┘

Rezumat

Condițiile ecologice foarte diferite în care sunt situate pajiștile, precum și schimbările socioeconomice din țara noastră, care au condus la un anumit stadiu de degradare, impun cercetării științifice din domeniul culturii pajiștilor o abordare integrată și interdisciplinară în vederea elaborării de noi soluții pentru gospodărirea rațională a patrimoniului pastoral.

Clima Europei a înregistrat o încălzire de aproximativ 1° Celsius în ultimul secol, mai ridicată decât media globală. Cantitățile de precipitații au crescut considerabil în nordul Europei, în timp ce în sudul continentului perioadele de secetă au devenit din ce în ce mai frecvente. Temperaturile extreme înregistrate recent, cum ar fi valul de caniculă din vara anului 2003 și mai ales cel din 2007, au fost relaționate cu creșterea frecvenței fenomenelor extreme din ultimele decenii, ca o consecință a efectelor schimbărilor climatice.

Activitatea de cercetare în domeniul ameliorării speciilor valoroase de graminee și leguminoase perene de pajiști are ca scop principal crearea de soiuri care să răspundă la cerințele unei agriculturi ecologice și obținerea unor producții vegetale stabile din punct de vedere calitativ și cantitativ pe toată perioada de vegetație, în condiții de temperaturi extreme și precipitații reduse, pe diferite nivele altitudinale.

În ultimele două decenii s-a colectat un bogat material de sursă de germoplasmă la graminee și leguminoase perene de pajiști, inclusiv pentru specii cu însușiri corespunzătoare adaptării la condițiile climatice noi. În comparație cu tehnologiile aplicate la alte culturi agricole, prin tehnologii adecvate, în covorul vegetal peren se poate realiza cel mai rapid și mai complex echilibru ecologic pe lanțul trofic sol-plantă-animal-om. Ținând seama de aceste considerente, valoarea covorului vegetal format din graminee și leguminoase perene, ca resursă naturală cu utilitate practică pentru om, capătă un conținut nou, circumscris conceptului de dezvoltare durabilă.

Obiectivul fundamental pentru punerea în valoare a pajiștilor este sporirea producției totale de furaje și a calității acestora, în concordanță cu o conversie optimă în produse animaliere, ca urmare a unei bune valorificări a acestor suprafețe.

Principalele obiective generale și specifice ale ameliorării prevăd constituirea, evaluarea și identificarea genotipurilor valoroase la speciile de graminee și leguminoase perene de pajiști, rezistente la condițiile de stres abiotic, utilizarea lor la crearea de noi soiuri performante, care să asigure multifuncționalitatea soiurilor și implicit a pajiștilor, în condițiile practicării unei agriculturi durabile, ecologice.

Cercetările și studiile efectuate în decursul unei lungi perioade de timp, în culturi comparative de orientare și concurs cu soiuri autohtone, omologate și de perspectivă, de graminee și leguminoase perene de pajiști și străine, au evidențiat superioritatea soiurilor românești privind capacitatea de producție, perenitatea, adaptabilitatea și rezistența la factorii de stres. Introducerea în cultură a unui număr mare de soiuri asigură o diversitate genetică sporită și posibilitatea alegerii soiurilor care se pretează cel mai bine condițiilor de cultivare și modurilor de folosire.

Obiective specifice:

– colectarea și valorificarea unor specii, populații, cu valoare pratologică ridicată, din flora spontană a principalelor agroecosisteme discriminate pe nivele altitudinale și latitudinale;

– selecția varietăților cultivate prin corelarea condițiilor locale de mediu cu gradul de rezistență al genotipurilor față de condițiile limitative de vegetație (secetă, excese de umiditate, temperaturi ridicate, frig/ger etc.);

– administrarea culturilor și utilizarea rațională a terenului - măsuri obligatorii pentru păstrarea potențialului producției, menținând în același timp un impact redus al practicilor agricole asupra mediului și climei;

– cultivarea unui număr cât mai mare de varietăți/genotipuri, respectiv soiuri/hibrizi, cu perioada de vegetație diferită, pentru o mai bună valorificare a condițiilor climatice, îndeosebi regimul de umiditate și eșalonarea lucrărilor agricole;

– alegerea de genotipuri rezistente la condițiile limitative de vegetație, cu o toleranță ridicată la «arșiță», secetă și exces de umiditate;

– selectarea unor varietăți cu rezistență naturală la boli specifice determinate de agenții patogeni.

Realizarea acestor obiective se va face prin:

– caracterizarea materialului de ameliorare existent prin folosirea de metode fiziologice moderne și a markerilor moleculari pentru identificarea genotipurilor celor mai valoroase pentru promovarea în etapele superioare de selecție și pentru folosirea ca genitori în vederea realizării progresului genetic privind principalele caractere urmărite;

– selecția genotipurilor care combină în cea mai mare măsură caracterele necesare pentru reducerea efectelor negative ale schimbărilor climatice și potențialul de producție în condiții favorabile de mediu;

– testarea celor mai bune linii în diferite zone ecologice pentru evidențierea adaptabilității lor la diferite condiții de mediu;

– introducerea liniilor de perspectivă evidențiate în etapele anterioare în testările oficiale în vederea înregistrării.

Se vor face cercetări în vederea creării și omologării de noi soiuri performante din familiile de leguminoase și graminee perene de pajiști, adaptate la condiții meteorologice extreme, cel puțin a speciilor de Festuca pratensis, Festuca arundinacea, Festuca rubra, Dactylis glomerata, Lolium perenne, Poa pratensis, Bromus inermis, Phleum pratense, Phalaris arundinacea, Agropyron pectiniforme, Trifolium repens, Lotus corniculatus și Onobrychis viciifolia.

Cercetările în vederea ameliorării soiurilor propuse a se derula în cadrul acestui proiect vizează:

– plasticitate ecologică ridicată;

– adaptabilitate;

– rezistență la factorii de stres: boli, dăunători, secetă, îngheț etc.;

– productivitate vegetală cantitativă și calitativă, exprimată în substanță uscată, proteină, carbohidrați, care să asigure creșterea capacității de pășunat și a producției animaliere, fără hrănire suplimentară;

– producție de sămânță ridicată;

– pretabilitate la diverse moduri de folosire ca fâneață, conveier și pentru pășunat cu animale erbivore din speciile bovine/ovine/caprine;

– competitivitate sporită pentru alcătuirea amestecurilor simple sau complexe pe pajiști;

– randament ridicat de fixare simbiotică a azotului atmosferic și stabilirea proporției de leguminoase care asigură creșterea producției animaliere fără hrănire suplimentară.

Dintre obiectivele proiectului un loc important îl ocupă adaptarea tehnologiilor de reînsămânțare a pajiștilor permanente, specifice fiecărei condiții staționale, pentru realizarea unor sisteme agricole durabile, cu efecte minime cauzate de schimbările climatice, și optimizarea economică a secvențelor și verigilor tehnologice de obținere și valorificare a furajelor de pe pajiști.

Prin măsuri radicale de îmbunătățire a pajiștilor degradate se înțelege un complex de lucrări de înlocuire totală a vegetației vechi cu specii și amestecuri valoroase de graminee și leguminoase perene de pajiști prin reînsămânțare.

Reînsămânțarea (renovarea totală) pajiștilor permanente cu specii și amestecuri valoroase de graminee și leguminoase perene este principala măsură de îmbunătățire și intensivizare a producției pajiștilor degradate și a celor slab productive.

Pe de altă parte, înierbarea cu amestecuri de plante furajere de pajiști a suprafețelor degradate constituie cea mai simplă și mai economică măsură de combatere a eroziunii solului și de ameliorare a însușirilor fizico-chimice ale acestuia.

Scopul îmbunătățirii prin reînsămânțare a pajiștilor degradate constă în:

– creșterea cantității și calității furajelor obținute;

– reîntregirea proprietăților ecopeisagistice prin diminuarea fenomenului de eroziune și reintroducerea în circuitul agropastoral a pajiștilor și suprafețelor degradate;

– creșterea eficienței economice prin obținerea unor producții ridicate cu cheltuieli reduse;

– crearea unor condiții favorabile mecanizării în continuare a lucrărilor de pe pajiști și în special a celor de recoltare a furajelor;

– promovarea unei agriculturi durabile prin introducerea în cultură a leguminoaselor perene fixatoare de azot.

Datorită diversității condițiilor staționale în care se găsesc suprafețele de pajiști ce urmează a fi reînsămânțate se pot întâlni mai multe cazuri, care influențează aplicarea diferitelor variante tehnologice de îmbunătățire a pajiștilor permanente.

În cadrul proiectului se vor elabora unele soluții tehnologice și se vor promova unele mijloace tehnice de îmbunătățire a pajiștilor degradate prin renovare totală, avându-se în vedere cauzele degradării, diversitatea condițiilor staționale în care se găsesc aceste suprafețe, destinația (funcția economică, de protecție, peisagistică etc.) și echipamentele specifice folosite pentru executarea mecanizată a lucrărilor.

Pentru obținerea rezultatelor scontate în cadrul proiectului, în acest sens, se vor desfășura activități în cadrul cărora se vor urmări:

– identificarea unor zone cu pajiști permanente degradate pretabile a fi îmbunătățite prin renovare totală;

– analiza cauzelor degradării, a condițiilor pedoclimatice și stabilirea soluțiilor tehnologice cu un grad mare de extrapolare zonală;

– promovarea unor mijloace tehnice pentru efectuarea mecanizată a verigilor tehnologice;

– înființare de loturi semincere din categoriile biologice superioare;

– alegerea amestecurilor de graminee și leguminoase perene de pajiști în funcție de condițiile pedoclimatice zonale și diferite moduri de folosire;

– verificarea tehnologiilor zonale de îmbunătățire a pajiștilor degradate prin renovare totală;

– promovarea tehnologiilor zonale prin diferite metode de diseminare.

De asemenea, se va urmări ca verigile tehnologice propuse să elimine sau să limiteze efectul factorilor restrictivi externi, astfel încât să se asigure o producție de furaj ridicată și cu o înaltă valoare furajeră.

Rezultate scontate:

– elaborarea unor tehnologii zonale de îmbunătățire a pajiștilor permanente degradate prin renovare totală (în funcție de cauzele degradării, condițiile pedoclimatice, destinație etc.);

– omologarea de noi soiuri la speciile de graminee și leguminoase perene studiate;

– valorificarea superioară a soiurilor de graminee și leguminoase perene autohtone, mai rezistente la impactul factorilor de stres accentuați de modificările climatice globale;

– producerea de semințe din categoriile biologice superioare la soiurile românești de plante furajere perene de pajiști, prin înființarea de loturi semincere;

– soluții privind formarea amestecurilor de graminee și leguminoase perene de pajiști folosite pentru diferite condiții staționale și destinația pajiștilor îmbunătățite;

– echipamente specifice mecanizării lucrărilor de îmbunătățire a pajiștilor prin măsuri radicale;

– creșterea eficienței economice prin obținerea unor producții ridicate cu cheltuieli reduse;

– conservarea resurselor genetice in situ și ex-situ, ca materiale inițiale în procesul de ameliorare, în crearea noilor cultivare;

– crearea unor soiuri de graminee și leguminoase de pajiști adaptate condițiilor noi ce decurg din schimbările climatice prognozate;

– crearea unei germoplasme noi care să permită continuarea progresului genetic în privința obținerii de rezultate superioare în cultura de plante de graminee și leguminoase perene de pajiști, chiar în condițiile schimbărilor climatice;

– asigurarea nucleelor de sămânță din noile soiuri superioare, pentru asigurarea multiplicării și extinderii rapide în fermele de producție.

Pentru obținerea rezultatelor scontate se vor avea în vedere:

– îmbunătățirea reacției la temperaturi ridicate a unor noi soiuri de graminee și leguminoase de pajiști, prin creșterea toleranței genetice la arșiță;

– îmbunătățirea rezistenței la deficitul hidric, prin utilizarea diferitelor mecanisme fiziologice de care depinde eficiența utilizării apei de către plante (reglarea osmotică, reducerea transpirației, ritm rapid de creștere în perioada de vegetație etc.);

– ameliorarea unor caractere care pot influența comportarea plantelor graminee și leguminoase de pajiști în condiții meteorologice extreme;

– introducerea în cultură a unor soiuri de plante graminee și leguminoase perene autohtone de pajiști care să asigure o diversitate genetică sporită și posibilitatea alegerii soiurilor care se pretează cel mai bine condițiilor de cultivare și a diferitelor moduri de folosire a acestora.

Modul de aplicare al rezultatelor

Rezultatele cercetărilor vor fi prezentate sub forma unor referate științifice de specialitate susținute la manifestări științifice și publicate în revistele de specialitate.

Diseminarea rezultatelor prin publicarea lor sub forma unor lucrări cuprinzând noile tehnologii și echipamente realizate: editarea de broșuri, pliante cu noile soluții tehnologice și mijloace tehnice.

Înființarea unor loturi demonstrative în diferite condiții staționale și grade de degradare.

Producerea de semințe din categorii biologice superioare, în vederea multiplicării acestora. Se va produce și asigura sămânță din noile soiuri de graminee și leguminoase perene de pajiști, rezistente la condiții meteorologice extreme, și se vor elabora tehnologiile specifice privind creșterea valorii pastorale pe nivele de altitudine, pentru suprafețele semincere necesare însămânțării și supraînsămânțării pajiștilor cultivate, temporare și permanente.

Organizarea, pe timpul derulării proiectului, de workshopuri cu fermierii din zona respectivă.

Crearea unei pagini web pentru difuzarea acestor rezultate sub formă de rapoarte, prezentări power-point.

Organizarea de vizite de lucru, mese rotunde, seminare.

Participarea la unele conferințe naționale și internaționale.

Publicarea tehnologiilor privind creșterea valorii pastorale a pajiștilor în noile condiții ale schimbărilor climatice, ale practicării unei agriculturi durabile și pentru reconstrucția ecologică a terenurilor supuse fenomenelor de degradare, prin utilizarea noilor genotipuri de graminee și leguminoase perene de pajiști.

Implementarea rezultatelor cercetărilor obținute se va realiza prin:

– omologarea de noi soiuri din speciile de graminee și leguminoase perene prevăzute a fi create;

– conservarea resurselor genetice in situ și ex-situ, ca materiale inițiale în procesul de ameliorare, în crearea noilor soiuri;

– valorificarea superioară a noilor soiuri de graminee și leguminoase perene autohtone, mai rezistente la factorii meteorologici extremi;

– producerea de sămânță din noile soiuri de plante de graminee și leguminoase perene de pajiști omologate, în vederea asigurării înmulțirii lor.

7. La anexa nr. 1, la obiectivul general 14 "Îmbunătățirea nutriției și sănătății oamenilor", obiectivul specific 14.1 "Diversificarea materiilor prime agricole cu proprietăți nutritive superioare în vederea obținerii de alimente sănătoase", Proiectul ADER 14.1.1 "Cercetări și studii privind calitatea nutrițională a grupelor și subgrupelor de produse alimentare românești în vederea asigurării unei alimentații sănătoase" se modifică și va avea următorul cuprins:

Proiectul ADER 14.1.1: Cercetări și studii privind calitatea nutrițională a grupelor și subgrupelor de produse alimentare românești în vederea asigurării unei alimentații sănătoase

Perioada de derulare a planului sectorial: 2016-2018

Buget estimat: 900.000 lei

┌───────────────┬────────┬─────────┬─────────┐ │Total lei: d.c.│ 2016 │ 2017 │ 2018 │ ├───────────────┼────────┼─────────┼─────────┤ │ 900.000 │ 300.000│ 300.000│ 300.000│ └───────────────┴────────┴─────────┴─────────┘

Rezumat

Alimentele trebuie să răspundă la necesitatea consumatorului de a fi hrănit corespunzător, prin aportul de nutrienți, pentru ca acesta să fie sănătos, iar, în acest sens, trebuie să existe o mai mare transparență în ceea ce privește compoziția alimentelor, astfel încât consumatorul să poată cumpăra alimente după nevoile sale. Dezvoltarea unui program cu informații complete asupra compoziției nutriționale a alimentelor, cu diseminare largă în rândul consumatorilor, nutriționiștilor, producătorilor și procesatorilor din sectorul agroalimentar, cercetătorilor din domeniul alimentar și, nu în ultimul rând, al factorilor de decizie politică, va contribui la orientarea și formularea cerințelor privind calitatea și siguranța alimentelor, securitatea alimentară, nutriția, legislația și controlul.

Calitatea și siguranța produselor alimentare au devenit un drept al consumatorilor, cu efecte directe asupra calității vieții, aflându-se în centrul atenției organismelor constituite pentru apărarea intereselor consumatorilor.

Schimbările rapide care au loc în structura și autoritatea guvernamentală, în economia globală, în structura sectorului agricol și a industriei alimentare locale și globale, în comerț, precum și în globalizarea și liberalizarea comerțului conduc la schimbări rapide și în nevoile și cerințele consumatorilor privind calitatea și siguranța alimentelor, securitatea alimentară, nutriția, legislația și controlul. Dezvoltarea unor noi tehnologii, apariția unor noi cunoștințe despre aliment-alimentație vin să satisfacă aceste cerințe.

Cerințele alimentare situează, pe primul plan, menținerea stării de sănătate a organismului uman și prevenirea apariției bolilor. În ceea ce privește alimentul se așteaptă ca acesta să fie din ce în ce mai complex și să fie conectat la toate aspectele care influențează organismul la trecerea lui prin viață.

Dieta și stilul de viață sunt principalele cerințe pentru dezvoltarea și performanța fizică și mentală, ca și pentru reducerea riscului de apariție a bolilor cronice netransmisibile. Impactul acestora se extinde pe tot parcursul vieții de la viața prenatală până la bătrânețe. Adăugarea unor nutrienți în alimente în doze fiziologice sau în concentrații mai mari trebuie să conducă la obținerea unor alimente funcționale necesare pentru anumite cerințe nutriționale. Informarea corectă a consumatorilor privind beneficiile aduse de aceste alimente trebuie să aibă la bază dovezi științifice.

Calitatea alimentelor și compoziția lor depind de: calitatea materiilor prime - influențată de: soi/rasă, calitatea solului, condiții climatice, tehnologia de cultură/creștere, condiții recoltare/sacrificare/colectare, condiții de depozitare și transport, tehnologii de procesare (tratamente minimale, tratamente termice, conservare etc.), ambalare, condiții de distribuție și comercializare.

Proiectul propus prezintă un grad mare de complexitate, care se reflectă în etapele ce trebuie parcurse pentru a atinge ținta dorită - baza de date informatizată pentru compoziția nutrițională a alimentelor de pe piața românească, în conformitate cu cerințele standardelor și ghidurilor internaționale referitoare la generarea datelor de compoziție nutrițională, compilarea și managementul datelor, software capabil să cuprindă asamblarea, arhivarea informațiilor și controlul calității datelor. Este pentru prima dată când, în țară, un proiect de o astfel de complexitate, va constitui, prin rezultatele obținute, baza infrastructurii în dezvoltarea politicilor de sănătate și nutriție, securitate alimentară, producerea de alimente care să prevină și să mențină starea de sănătate a consumatorilor.

Proiectul se va finaliza cu programul de întocmire a bazei de date privind compoziția alimentelor și cu realizarea bazei de date privind compoziția alimentelor. Programul, inițiat, trebuie să capete caracter permanent datorită dinamicii pieței alimentare. De asemenea, rezultatele proiectului vor sta la baza unor propuneri de elaborare a politicilor de securitate alimentară și de stimulare a producției interne de materii prime agroalimentare.

Rezultate scontate

– bază de date privind calitatea nutrițională a produselor alimentare pe bază de legume și fructe, minimal procesate și procesate;

– bază de date privind calitatea nutrițională a preparatelor și produselor din carne;

– bază de date privind calitatea nutrițională a produselor lactate;

– bază de date privind calitatea nutrițională a semiconservelor și conservelor din pește;

– bază de date informatizată pentru compoziția nutrițională a alimentelor de pe piața românească, în baza de date EuroFIR, în conformitate cu cerințele standardelor și ghidurilor internaționale referitoare la generarea datelor de compoziție nutrițională, compilarea și managementul datelor, software capabil să cuprindă asamblarea, arhivarea informațiilor și controlul calității datelor.

Modul de aplicare al rezultatelor

– proiectul va constitui, prin rezultatele obținute, baza infrastructurii în dezvoltarea politicilor de sănătate și nutriție, securitate alimentară și producerea de alimente care să prevină și să mențină starea de sănătate a consumatorilor;

– baza de date cu compoziția nutrițională va putea fi accesată de pe site-ul proiectului legat de site-ul MADR;

– deschiderea unui site public cu informații nutriționale despre alimentele existente pe piață în vederea diseminării rezultatelor;

– utilizarea informațiilor în alte aplicații IT viitoare (de exemplu: pentru managementul greutății corporale, date statistice privind consumul de nutrienți la nivel local, regional și național etc.);

– stimularea producției agroalimentare autohtone, de calitate;

– completarea bazei de date cu informații compoziționale privind alimentele.

8. La anexa nr. 2, primul tabel se modifică și va avea următorul cuprins:

┌───────────────┬───────────────┬──────────┬──────────┬──────────┬───────────┐ │"Număr de │Valoarea totală│ 2015 │ 2016 │ 2017 │ 2018 │ │ proiecte │ contractare │ │ │ │ │ │ │ (lei), │ │ │ │ │ │ │ din care: │ │ │ │ │ ├───────────────┼───────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼───────────┤ │ 92 │ 82.561.192│17.426.192│21.595.000│21.795.000│21.745.000"│ └───────────────┴───────────────┴──────────┴──────────┴──────────┴───────────┘

9. La anexa nr. 2, la obiectivul general 5 "Managementul durabil al resurselor genetice animale", obiectivul specific 5.3 "Îmbunătățirea indicatorilor de reproducție la animalele de fermă prin utilizarea biotehnologiilor specifice", numărul curent 58 se modifică și va avea următorul cuprins:

*Font 7* ┌────┬──────────┬──────────────────────┬─────────────┬──────────────────────┬────────────────────────────────────┬───────────────────────┐ │Nr. │ Cod │ Denumirea │ Valoarea │Principalele rezultate│ Rezumatul proiectului │ Modul de aplicare/ │ │crt.│ proiect │obiectivului general/ │totală (lei),│ preconizate │ │ utilizare a │ │ │ ADER │ Denumirea │d.c. 2015 │ │ │ rezultatelor │ │ │ │obiectivului specific/│ 2016 │ │ │ │ │ │ │Denumirea proiectului │ 2017 │ │ │ │ │ │ │ │ 2018 │ │ │ │ ├────┼──────────┼──────────────────────┼─────────────┼──────────────────────┼────────────────────────────────────┼───────────────────────┤ │"58.│ADER 5.3.4│Cercetări și studii de│ 525.000 │Promovarea │Rezultatele obținute și prezentate │Rezultatele preconizate│ │ │ │genetică moleculară în│ 0 │genotipurilor │în acest proiect atestă modificări │ale proiectului vor fi │ │ │ │vederea optimizării │ 175.000 │valoroase, respectiv a│și completări esențiale care privesc│aplicate practic în │ │ │ │indicatorilor de │ 175.000 │hibrizilor de găini │determinismul genic al culorii │producție de fermierii │ │ │ │reproducție pentru │ 175.000 │pentru ouă proveniți │penajului și al sexului la păsări. │din avicultura │ │ │ │obținerea hibrizilor │ │din încrucișări de │Noua teorie este susținută în │industrială. │ │ │ │de găini pentru ouă și│ │linii pure ce duc la │prezent de cinci aplicații practice.│Diseminarea │ │ │ │carne │ │creșterea │Dintre acestea, producerea puilor │rezultatelor obținute │ │ │ │ │ │productivității și │hibrizi de o zi, sexabili după │prin prezentarea de │ │ │ │ │ │obținerea pe această │culoarea pufului și metoda propusă │lucrări științifice, │ │ │ │ │ │bază a rezultatelor │pentru stoparea decolorării │participarea la mese │ │ │ │ │ │economice superioare. │penajului, și îmbunătățirea acestui │rotunde, elaborarea și │ │ │ │ │ │Elaborarea unui Ghid │caracter la hibrizii comerciali de │prezentarea de pliante,│ │ │ │ │ │de bune practici, în │ouă vor prezenta interes pentru │broșuri și întâlniri │ │ │ │ │ │vederea optimizării │companiile producătoare de material │cu crescătorii din │ │ │ │ │ │indicatorilor de │biologic. │industria avicolă. │ │ │ │ │ │reproducție în cadrul │Activitatea desfășurată în domeniul │Publicarea de articole │ │ │ │ │ │tehnologiei de │geneticii aviare permite semnalarea │de popularizare a │ │ │ │ │ │reproducție în │unor neconcordanțe în transmiterea │rezultatelor în │ │ │ │ │ │avicultură pentru │culorii penajului. Din acest motiv │lucrările și revistele │ │ │ │ │ │obținerea hibrizilor │au fost reluate experimentele │de specialitate, precum│ │ │ │ │ │de ouă și carne. │efectuate în primele decenii ale │și participarea la │ │ │ │ │ │ │secolului al XX-lea, experimente │emisiunile de radio și │ │ │ │ │ │ │în care s-a urmărit determinismul │TV. │ │ │ │ │ │ │genetic al culorii penajului și al │Prezentarea │ │ │ │ │ │ │sexului. │rezultatelor │ │ │ │ │ │ │În urma încrucișării unui mascul │activității de │ │ │ │ │ │ │homozigot dominant cu o femelă │cercetare și a noilor │ │ │ │ │ │ │homozigot recesivă s-a observat │realizări pe siteul │ │ │ │ │ │ │modul de transmitere a culorii │MADR. │ │ │ │ │ │ │penajului și s-a constatat la un │ │ │ │ │ │ │ │număr mic de femele din generația F1│ │ │ │ │ │ │ │că gena gold este prezentă în │ │ │ │ │ │ │ │cromozomul W. Efectuând încrucișarea│ │ │ │ │ │ │ │reciprocă (mascul homozigot recesiv │ │ │ │ │ │ │ │x femelă homozigot dominantă) s-a │ │ │ │ │ │ │ │observat la femelele hibride Roso │ │ │ │ │ │ │ │SL-2000 prezența penelor de culoare │ │ │ │ │ │ │ │albă în penajul preponderent roșu, │ │ │ │ │ │ │ │iar la femelele hibride Robar │ │ │ │ │ │ │ │SL-2001 s-a observat că penajul este│ │ │ │ │ │ │ │negru pe corp și negru-roșiatic pe │ │ │ │ │ │ │ │gât și cap. │ │ │ │ │ │ │ │Spre deosebire de culoarea penajului│ │ │ │ │ │ │ │femelelor hibride Roso SL-2000 și │ │ │ │ │ │ │ │Robar SL-2001, genitorul mascul │ │ │ │ │ │ │ │aparține rasei Rhode-Island roșu și │ │ │ │ │ │ │ │este homozigot pentru gena gold. │ │ │ │ │ │ │ │O a două neconcordanță s-a observat │ │ │ │ │ │ │ │în urma încrucișării între ei, a │ │ │ │ │ │ │ │masculilor și femelelor din │ │ │ │ │ │ │ │generația F1. Astfel, în generația │ │ │ │ │ │ │ │F2 s-au obținut trei categorii de │ │ │ │ │ │ │ │genotipuri în care ambele sexe sunt │ │ │ │ │ │ │ │egal reprezentate pentru fiecare │ │ │ │ │ │ │ │categorie genotipică, cu rol în │ │ │ │ │ │ │ │transmiterea culorii penajului. │ │ │ │ │ │ │ │Comparativ cu încrucișarea directă │ │ │ │ │ │ │ │în care s-au obținut trei categorii │ │ │ │ │ │ │ │de fenotipuri și trei categorii de │ │ │ │ │ │ │ │genotipuri, la încrucișarea │ │ │ │ │ │ │ │reciprocă s-au obținut patru │ │ │ │ │ │ │ │categorii de fenotipuri și trei │ │ │ │ │ │ │ │categorii de genotipuri. În acest │ │ │ │ │ │ │ │caz, genotipul heterozigot se │ │ │ │ │ │ │ │realizează tot cu o frecvență de │ │ │ │ │ │ │ │50%, dar aceasta se obține prin │ │ │ │ │ │ │ │însumarea a două categorii de │ │ │ │ │ │ │ │fenotipuri care au culori diferite, │ │ │ │ │ │ │ │sunt heterozigote și se obțin în │ │ │ │ │ │ │ │proporții egale. │ │ │ │ │ │ │ │Din punct de vedere științific, │ │ │ │ │ │ │ │rezultatele cercetărilor scot în │ │ │ │ │ │ │ │evidență următoarele descoperiri: │ │ │ │ │ │ │ │- identificarea în cromozomul W a │ │ │ │ │ │ │ │genelor care determină culoarea │ │ │ │ │ │ │ │penajului și modul particular de │ │ │ │ │ │ │ │acțiune al acestora; │ │ │ │ │ │ │ │- determinismul genic al sexului │ │ │ │ │ │ │ │care se bazează pe identificarea │ │ │ │ │ │ │ │genei dominante a sexului (SDW) în │ │ │ │ │ │ │ │cromozomul W și a alelei sale │ │ │ │ │ │ │ │recesive (sdw) în cromozomul Z; │ │ │ │ │ │ │ │- existența unui alt mecanism │ │ │ │ │ │ │ │genetic care explică separarea pe │ │ │ │ │ │ │ │sexe a puilor hibrizi de o zi, │ │ │ │ │ │ │ │diferit de mecanismul hemizigotic. │ │ │ │ │ │ │ │Genele identificate sunt elemente │ │ │ │ │ │ │ │constitutive ale Teoriei genice a │ │ │ │ │ │ │ │sexualității. Noua teorie se │ │ │ │ │ │ │ │caracterizează prin aceea că, pentru│ │ │ │ │ │ │ │prima dată, explică din punct de │ │ │ │ │ │ │ │vedere genic determinismul sexului │ │ │ │ │ │ │ │și obținerea unui raport egal între │ │ │ │ │ │ │ │masculi și femele în descendență. │ │ │ │ │ │ │ │De asemenea, cercetările efectuate │ │ │ │ │ │ │ │au și o importanță practică │ │ │ │ │ │ │ │concretizată prin obținerea noilor │ │ │ │ │ │ │ │hibrizi românești pentru ouă Roso │ │ │ │ │ │ │ │SL-2000, Robar SL-2001 și Robar │ │ │ │ │ │ │ │SL-2002. Acești hibrizi sunt │ │ │ │ │ │ │ │separați pe sexe la vârsta de o zi │ │ │ │ │ │ │ │după culoarea pufului și realizează │ │ │ │ │ │ │ │producții medii de peste 320 │ │ │ │ │ │ │ │ouă/găină, într-un ciclu de │ │ │ │ │ │ │ │producție până la vârsta de │ │ │ │ │ │ │ │77 săptămâni. │ │ │ │ │ │ │ │Atât rezultatele obținute în │ │ │ │ │ │ │ │generația F2, cât și diferențele de │ │ │ │ │ │ │ │culoare a pufului existente între │ │ │ │ │ │ │ │femelele hibride Robar SL-2001 și │ │ │ │ │ │ │ │Robar SL-2002 au scos în evidență │ │ │ │ │ │ │ │universalitatea homozigoției și a │ │ │ │ │ │ │ │heterozigoției în detrimentul │ │ │ │ │ │ │ │mecanismului hemizigotic descris de │ │ │ │ │ │ │ │către Thomas Morgan (1919) în │ │ │ │ │ │ │ │lucrarea sa The Physical Basis of │ │ │ │ │ │ │ │Heredity. │ │ │ │ │ │ │ │Pe baza descoperirilor făcute se │ │ │ │ │ │ │ │propune amendarea hărții │ │ │ │ │ │ │ │heterosomilor prin simplificarea │ │ │ │ │ │ │ │acesteia de la doi loci la un singur│ │ │ │ │ │ │ │locus polialelic în teoria genică a │ │ │ │ │ │ │ │sexualității și aplicațiile ei │ │ │ │ │ │ │ │practice care sunt situate genele │ │ │ │ │ │ │ │silver, barat și gold, cu rol în │ │ │ │ │ │ │ │determinismul culorii penajului. │ │ │ │ │ │ │ │Totodată, se propune introducerea în│ │ │ │ │ │ │ │harta heterosomilor a locusului │ │ │ │ │ │ │ │pentru gena dominantă a sexului │ │ │ │ │ │ │ │(SDW), identificată în cromozomul W │ │ │ │ │ │ │ │și a alelei sale recesive (sdw), în │ │ │ │ │ │ │ │cromozomul Z. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Acțiunile întreprinse în proiect în │ │ │ │ │ │ │ │vederea realizării rezultatelor │ │ │ │ │ │ │ │scontate │ │ │ │ │ │ │ │a) cercetări și studii de genetică │ │ │ │ │ │ │ │moleculară în vederea evidențierii │ │ │ │ │ │ │ │prezenței efectului epistatic │ │ │ │ │ │ │ │diferențiat în plan fenotipic, în │ │ │ │ │ │ │ │funcție de prezența genei dominante │ │ │ │ │ │ │ │a culorii penajului sau a alelei │ │ │ │ │ │ │ │sale recesive în cromozomul W; │ │ │ │ │ │ │ │b) efectuarea de teste în ADN, │ │ │ │ │ │ │ │secvențieri, amplificări ADN, │ │ │ │ │ │ │ │manipulări genetice în vederea │ │ │ │ │ │ │ │validării prezenței genei dominante │ │ │ │ │ │ │ │a sexului (SDW), poziționarea în │ │ │ │ │ │ │ │cromozomul W; │ │ │ │ │ │ │ │c) efectuarea de teste în ADN, │ │ │ │ │ │ │ │secvențieri, amplificări ADN, │ │ │ │ │ │ │ │manipulări genetice în vederea │ │ │ │ │ │ │ │validării prezenței genei recesive │ │ │ │ │ │ │ │a sexului (sdw), poziționarea în │ │ │ │ │ │ │ │cromozomul Z; │ │ │ │ │ │ │ │d) cercetări și studii de genetică │ │ │ │ │ │ │ │moleculară, manipulări ale genelor │ │ │ │ │ │ │ │pentru culoare, barat B, silver S, │ │ │ │ │ │ │ │gold b, în vederea identificării și │ │ │ │ │ │ │ │validării unui locus polialelic în │ │ │ │ │ │ │ │cromozomul W la galinacee; │ │ │ │ │ │ │ │e) realizarea unor experimente │ │ │ │ │ │ │ │practice la specia Gallus gallus │ │ │ │ │ │ │ │prin încrucișări între masculii │ │ │ │ │ │ │ │homozigoți recesivi cu femele │ │ │ │ │ │ │ │homozigote dominante, masculi │ │ │ │ │ │ │ │homozigoți dominanți cu femele │ │ │ │ │ │ │ │homozigote recesiv, în vederea │ │ │ │ │ │ │ │obținerii materialului biologic pe │ │ │ │ │ │ │ │care se va studia transmiterea │ │ │ │ │ │ │ │culorii penajului; │ │ │ │ │ │ │ │f) analize genetice, teste ADN, │ │ │ │ │ │ │ │care să caracterizeze structura │ │ │ │ │ │ │ │genetică a femelelor din F1 și F2 │ │ │ │ │ │ │ │rezultate din experimentele │ │ │ │ │ │ │ │menționate, la locii, genele pentru │ │ │ │ │ │ │ │culoarea penajului; │ │ │ │ │ │ │ │g) verificarea prin teste ADN și │ │ │ │ │ │ │ │validarea ipotezei referitoare la │ │ │ │ │ │ │ │genele heterosomale, barat, silver, │ │ │ │ │ │ │ │gold, care transmit culoarea │ │ │ │ │ │ │ │penajului la specia Gallus gallus în│ │ │ │ │ │ │ │cromozomul W; │ │ │ │ │ │ │ │h) efectuarea de teste de genetică │ │ │ │ │ │ │ │moleculară pentru verificarea │ │ │ │ │ │ │ │poziției în cromozomi și a │ │ │ │ │ │ │ │corelațiilor care există între gena │ │ │ │ │ │ │ │pentru sex SDW și genele pentru │ │ │ │ │ │ │ │culoarea penelor; │ │ │ │ │ │ │ │i) cercetări și studii de genetică │ │ │ │ │ │ │ │moleculară pentru evidențierea │ │ │ │ │ │ │ │structurii genetice a genei barat, │ │ │ │ │ │ │ │B, care determină culoarea neagră a │ │ │ │ │ │ │ │pufului, corelații cu gena dominantă│ │ │ │ │ │ │ │a sexului SDW, în cromozomul W și a │ │ │ │ │ │ │ │alelei recesive a sexului sdw în │ │ │ │ │ │ │ │cromozomul Z." │ │ └────┴──────────┴──────────────────────┴─────────────┴──────────────────────┴────────────────────────────────────┴───────────────────────┘

10. La anexa nr. 2, la obiectivul general 8 "Asigurarea bunăstării și sănătății animalelor", obiectivul specific 8.1 "Suport tehnico-științific pentru asigurarea bunăstării și sănătății animalelor", numărul curent 66 se modifică și va avea următorul cuprins:

11. La anexa nr. 2, la obiectivul general 11 "Punerea în valoare a patrimoniului pastoral al României prin sporirea producției totale de furaje și a calității acestora, cu o conversie optimă în produse animaliere, în concordanță cu o bună practică agricolă caracterizată prin armonizarea dintre dezvoltarea economico-socială, conservarea biodiversității și protecția mediului", obiectivul specific 11.1 "Elaborarea unor soluții tehnologice de îmbunătățire, întreținere și folosire a pajiștilor situate în diferite regiuni fizico-geografice (câmpie, deal, munte) în contextul relației climă-sol-plantă-animal-produs animalier-conservarea biodiversității și protecția mediului înconjurător", numărul curent 72 se modifică și va avea următorul cuprins:

*Font 7* ┌────┬──────────┬──────────────────────┬─────────────┬──────────────────────┬────────────────────────────────────┬────────────────────────┐ │Nr. │ Cod │ Denumirea │ Valoarea │Principalele rezultate│ Rezumatul proiectului │ Modul de aplicare/ │ │crt.│ proiect │obiectivului general/ │totală (lei),│ preconizate │ │ utilizare a │ │ │ ADER │ Denumirea │ d.c. │ │ │ rezultatelor │ │ │ │obiectivului specific/│ 2015 │ │ │ │ │ │ │Denumirea proiectului │ 2016 │ │ │ │ │ │ │ │ 2017 │ │ │ │ │ │ │ │ 2018 │ │ │ │ ├────┼──────────┼──────────────────────┼─────────────┼──────────────────────┼────────────────────────────────────┼────────────────────────┤ │ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │ 5 │ 6 │ 7 │ ├────┼──────────┼──────────────────────┼─────────────┼──────────────────────┼────────────────────────────────────┼────────────────────────┤ │"72.│ADER │Soluții tehnologice și│ 1.712.850 │Elaborarea unor │Condițiile ecologice foarte diferite│Rezultatele cercetărilor│ │ │11.1.2. │mijloace tehnice de │ 162.850 │tehnologii zonale de │în care sunt situate pajiștile, │vor fi prezentate sub │ │ │ │îmbunătățire a │ 400.000 │îmbunătățire a │precum și schimbările socioeconomice│forma unor referate │ │ │ │pajiștilor permanente │ 600.000 │pajiștilor permanente │din țara noastră, care au condus la │științifice de │ │ │ │degradate prin │ 550.000 │degradate prin │un anumit stadiu de degradare, impun│specialitate susținute │ │ │ │renovare totală │ │renovare totală (în │cercetării științifice din domeniul │la manifestări │ │ │ │ │ │funcție de cauzele │culturii pajiștilor o abordare │științifice și publicate│ │ │ │ │ │degradării, condițiile│integrată și interdisciplinară în │în revistele de │ │ │ │ │ │pedoclimatice, │vederea elaborării de noi soluții │specialitate. │ │ │ │ │ │destinație etc.). │pentru gospodărirea rațională a │Diseminarea rezultatelor│ │ │ │ │ │Omologarea de noi │patrimoniului pastoral. │prin publicarea lor sub │ │ │ │ │ │soiuri la speciile de │Clima Europei a înregistrat o │forma unor lucrări │ │ │ │ │ │graminee și │încălzire de aproximativ 1° Celsius │cuprinzând noile │ │ │ │ │ │leguminoase perene │în ultimul secol, mai ridicată decât│tehnologii și echipa- │ │ │ │ │ │studiate. │media globală. Cantitățile de │mente realizate: edita- │ │ │ │ │ │Valorificarea │precipitații au crescut considerabil│rea de broșuri, pliante │ │ │ │ │ │superioară a soiurilor│în nordul Europei, în timp ce în │cu noile soluții │ │ │ │ │ │de graminee și │sudul continentului perioadele de │tehnologice și mijloace │ │ │ │ │ │leguminoase perene │secetă au devenit din ce în ce mai │tehnice. │ │ │ │ │ │autohtone, mai │frecvente. Temperaturile extreme │Înființarea unor loturi │ │ │ │ │ │rezistente la impactul│înregistrate recent, cum ar fi valul│demonstrative în │ │ │ │ │ │factorilor de stres │de caniculă din vara anului 2003 și │diferite condiții │ │ │ │ │ │accentuați de │mai ales cel din 2007, au fost │staționale și grade de │ │ │ │ │ │modificările climatice│relaționate cu creșterea frecvenței │degradare. │ │ │ │ │ │globale. │fenomenelor extreme din ultimele │Producerea de semințe │ │ │ │ │ │Producerea de semințe │decenii, ca o consecință a efectelor│din categorii biologice │ │ │ │ │ │din categoriile │schimbărilor climatice. │superioare, în vederea │ │ │ │ │ │biologice │Activitatea de cercetare în domeniul│multiplicării acestora. │ │ │ │ │ │superioare la soiurile│ameliorării speciilor valoroase de │Se va produce și se va │ │ │ │ │ │românești de plante │graminee și leguminoase perene de │asigura sămânță din │ │ │ │ │ │furajere perene de │pajiști are ca scop principal │noile soiuri de graminee│ │ │ │ │ │pajiști, prin │crearea de soiuri care să │și leguminoase perene de│ │ │ │ │ │înființarea de loturi │răspundă la cerințele unei │pajiști, rezistente la │ │ │ │ │ │semincere. │agriculturi ecologice și obținerea │condiții meteorologice │ │ │ │ │ │Soluții privind │unor producții vegetale stabile din │extreme și se vor │ │ │ │ │ │formarea amestecurilor│punct de vedere calitativ și │elabora tehnologiile │ │ │ │ │ │de graminee și │cantitativ pe toată perioada de │specifice privind │ │ │ │ │ │leguminoase perene de │vegetație, în condiții de │creșterea valorii │ │ │ │ │ │pajiști folosite pen- │temperaturi extreme și precipitații │pastorale pe niveluri de│ │ │ │ │ │tru diferite condiții │reduse, pe diferite niveluri │altitudine, pentru │ │ │ │ │ │staționale și │altitudinale. │suprafețele semincere │ │ │ │ │ │destinația pajiștilor │Obiectivul fundamental pentru │necesare însămânțării și│ │ │ │ │ │îmbunătățite. │punerea în valoare a pajiștilor este│supraînsămânțării │ │ │ │ │ │Echipamente specifice │sporirea producției totale de furaje│pajiștilor cultivate, │ │ │ │ │ │mecanizării lucrărilor│și a calității acestora, în │temporare și permanente.│ │ │ │ │ │de îmbunătățire a │concordanță cu o conversie optimă în│Organizarea, pe timpul │ │ │ │ │ │pajiștilor prin măsuri│produse animaliere ca urmare a unei │derulării proiectului, │ │ │ │ │ │radicale. │bune valorificări a acestor │de workshopuri cu │ │ │ │ │ │Creșterea eficienței │suprafețe. │fermierii din zona │ │ │ │ │ │economice prin │Principalele obiective generale și │respectivă. │ │ │ │ │ │obținerea unor │specifice ale ameliorării prevăd │Crearea unei pagini web │ │ │ │ │ │producții ridicate cu │constituirea, evaluarea și │pentru difuzarea acestor│ │ │ │ │ │cheltuieli reduse. │identificarea genotipurilor │rezultate sub formă de │ │ │ │ │ │Conservarea resurselor│valoroase la speciile de graminee și│rapoarte, prezentări │ │ │ │ │ │genetice in situ și │leguminoase perene de pajiști, │power-point. │ │ │ │ │ │ex-situ, ca materiale │rezistente la condițiile de stres │Organizarea de vizite de│ │ │ │ │ │inițiale în procesul │abiotic, utilizarea lor la crearea │lucru, mese rotunde, │ │ │ │ │ │de ameliorare, în │de noi soiuri performante, care să │seminare. │ │ │ │ │ │crearea noilor │asigure mutifuncționalitatea │Participarea la unele │ │ │ │ │ │cultivare. │soiurilor și implicit a pajiștilor, │conferințe naționale și │ │ │ │ │ │Crearea unor soiuri de│în condițiile practicării unei │internaționale. │ │ │ │ │ │graminee și │agriculturi durabile, ecologice. │Publicarea tehnologiilor│ │ │ │ │ │leguminoase de pajiști│Cercetările și studiile efectuate │privind creșterea │ │ │ │ │ │adaptate condițiilor │în decursul unei lungi perioade de │valorii pastorale a │ │ │ │ │ │noi ce decurg din │timp, în culturi comparative de │pajiștilor în noile │ │ │ │ │ │schimbările climatice │orientare și concurs cu soiuri │condiții ale │ │ │ │ │ │prognozate. │autohtone, omologate și de │schimbărilor climatice, │ │ │ │ │ │Crearea unei │perspectivă, de graminee și │ale practicării unei │ │ │ │ │ │germoplasme noi care │leguminoase perene de pajiști și │agriculturi durabile și │ │ │ │ │ │să permită continuarea│străine, au evidențiat │pentru reconstrucția │ │ │ │ │ │progresului genetic în│superioritatea soiurilor românești │ecologică a terenurilor │ │ │ │ │ │privința obținerii de │privind capacitatea de producție, │supuse fenomenelor de │ │ │ │ │ │rezultate superioare │perenitatea, adaptabilitatea și │degradare, prin │ │ │ │ │ │în cultura de plante │rezistența la factorii de stres. │utilizarea noilor │ │ │ │ │ │de graminee și │Introducerea în cultură a unui │genotipuri de graminee │ │ │ │ │ │leguminoase perene de │număr mare de soiuri asigură o │și leguminoase perene │ │ │ │ │ │pajiști, chiar în │diversitate genetică sporită și │de pajiști. │ │ │ │ │ │condițiile │posibilitatea alegerii soiurilor │Implementarea │ │ │ │ │ │schimbărilor climatice│care se pretează cel mai bine │rezultatelor │ │ │ │ │ │Asigurarea nucleelor │condițiilor de cultivare și │cercetărilor obținute se│ │ │ │ │ │de sămânță din noile │modurilor de folosire. │va realiza prin: │ │ │ │ │ │soiuri superioare, │Realizarea acestor obiective se va │- omologarea de noi │ │ │ │ │ │pentru asigurarea │face prin: │soiuri din speciile de │ │ │ │ │ │multiplicării și │- caracterizarea materialului de │graminee și leguminoase │ │ │ │ │ │extinderii rapide în │ameliorare existent prin folosirea │perene prevăzute a fi │ │ │ │ │ │fermele de producție. │de metode fiziologice moderne și a │create; │ │ │ │ │ │Pentru obținerea │markerilor moleculari pentru │- conservarea resurselor│ │ │ │ │ │rezultatelor scontate │identificarea genotipurilor celor │genetice in situ și │ │ │ │ │ │se vor avea în vedere:│mai valoroase pentru promovarea în │ex-situ, ca materiale │ │ │ │ │ │- îmbunătățirea │etapele superioare de selecție și │inițiale în procesul de │ │ │ │ │ │reacției la │pentru folosirea ca genitori în │ameliorare, în crearea │ │ │ │ │ │temperaturi ridicate a│vederea realizării de progres │noilor soiuri; │ │ │ │ │ │unor noi soiuri de │genetic privind principalele │- valorificarea │ │ │ │ │ │graminee și │caractere urmărite; │superioară a noilor │ │ │ │ │ │leguminoase de │- selecția genotipurilor care │soiuri de graminee și │ │ │ │ │ │pajiști, prin │combină în cea mai mare măsură │leguminoase perene │ │ │ │ │ │creșterea toleranței │caracterele necesare pentru │autohtone, mai │ │ │ │ │ │genetice la arșiță; │reducerea efectelor negative ale │rezistente la factorii │ │ │ │ │ │- îmbunătățirea │schimbărilor climatice și │meteorologici extremi; │ │ │ │ │ │rezistenței la │potențialul de producție în │- producerea de sămânță │ │ │ │ │ │deficitul hidric, prin│condiții favorabile de mediu; │din noile soiuri de │ │ │ │ │ │utilizarea diferitelor│- testarea celor mai bune linii │plante de graminee și │ │ │ │ │ │mecanisme fiziologice │în diferite zone ecologice pentru │leguminoase perene de │ │ │ │ │ │de care depinde │evidențierea adaptabilității lor la │pajiști omologate, în │ │ │ │ │ │eficiența utilizării │diferite condiții de mediu; │vederea asigurării │ │ │ │ │ │apei de către plante │- introducerea liniilor de │înmulțirii lor." │ │ │ │ │ │(reglarea osmotică, │perspectivă evidențiate în etapele │ │ │ │ │ │ │reducerea │anterioare în testările oficiale în │ │ │ │ │ │ │transpirației, ritm │vederea înregistrării. │ │ │ │ │ │ │rapid de creștere în │Se vor face cercetări în vederea │ │ │ │ │ │ │perioada de vegetație │creării și omologării de noi soiuri │ │ │ │ │ │ │etc.); │performante din familiile de │ │ │ │ │ │ │- ameliorarea unor │leguminoase și graminee perene de │ │ │ │ │ │ │caractere care pot │pajiști, adaptate la condiții │ │ │ │ │ │ │influența comportarea │meteorologice extreme, cel puțin a │ │ │ │ │ │ │plantelor graminee și │speciilor de Festuca pratensis, │ │ │ │ │ │ │leguminoase de pajiști│Festuca arundinacea, Festuca rubra, │ │ │ │ │ │ │în condiții │Dactylis glomerata, Lolium perenne, │ │ │ │ │ │ │meteorologice extreme;│Poa pratensis, Bromus inermis, │ │ │ │ │ │ │- introducerea în │Phleum pratense, Phalaris │ │ │ │ │ │ │cultură a unor soiuri │arundinacea, Agropyron pectiniforme,│ │ │ │ │ │ │de plante graminee și │Trifolium repens, Lotus corniculatus│ │ │ │ │ │ │leguminoase perene │și Onobrychis viciifolia. │ │ │ │ │ │ │autohtone de pajiști │Dintre obiectivele proiectului un │ │ │ │ │ │ │care să asigure o │loc important îl ocupă adaptarea │ │ │ │ │ │ │diversitate genetică │tehnologiilor de reînsămânțare a │ │ │ │ │ │ │sporită și │pajiștilor permanente, specifice │ │ │ │ │ │ │posibilitatea alegerii│fiecărei condiții staționale, │ │ │ │ │ │ │soiurilor care se │pentru realizarea unor sisteme │ │ │ │ │ │ │pretează cel mai bine │agricole durabile, cu efecte minime │ │ │ │ │ │ │condițiilor de │cauzate de schimbările climatice, │ │ │ │ │ │ │cultivare și a │și optimizarea economică a │ │ │ │ │ │ │diferitelor moduri de │secvențelor și verigilor │ │ │ │ │ │ │folosire a acestora. │tehnologice de obținere și │ │ │ │ │ │ │ │valorificarea furajelor de pe │ │ │ │ │ │ │ │pajiști. │ │ │ │ │ │ │ │Prin măsuri radicale de îmbunătățire│ │ │ │ │ │ │ │a pajiștilor degradate se înțelege │ │ │ │ │ │ │ │un complex de lucrări de înlocuire │ │ │ │ │ │ │ │totală a vegetației vechi cu specii │ │ │ │ │ │ │ │și amestecuri valoroase de graminee │ │ │ │ │ │ │ │și leguminoase perene de pajiști │ │ │ │ │ │ │ │prin reînsămânțare. │ │ │ │ │ │ │ │Reînsămânțarea (renovarea totală) │ │ │ │ │ │ │ │pajiștilor permanente cu specii și │ │ │ │ │ │ │ │amestecuri valoroase de graminee și │ │ │ │ │ │ │ │leguminoase perene este principala │ │ │ │ │ │ │ │măsură de îmbunătățire și │ │ │ │ │ │ │ │intensivizare a producției │ │ │ │ │ │ │ │pajiștilor degradate și a celor │ │ │ │ │ │ │ │slab productive. │ │ │ │ │ │ │ │Pe de altă parte, înierbarea cu │ │ │ │ │ │ │ │amestecuri de plante furajere de │ │ │ │ │ │ │ │pajiști a suprafețelor degradate, │ │ │ │ │ │ │ │constituie cea mai simplă și mai │ │ │ │ │ │ │ │economică măsură de combatere a │ │ │ │ │ │ │ │eroziunii solului și de ameliorare a│ │ │ │ │ │ │ │însușirilor fizico-chimice ale │ │ │ │ │ │ │ │acestuia. │ │ │ │ │ │ │ │Scopul îmbunătățirii prin │ │ │ │ │ │ │ │reînsămânțare a pajiștilor degradate│ │ │ │ │ │ │ │constă în: │ │ │ │ │ │ │ │- creșterea cantității și calității │ │ │ │ │ │ │ │furajelor obținute; │ │ │ │ │ │ │ │- reîntregirea proprietăților │ │ │ │ │ │ │ │ecopeisagistice prin diminuarea │ │ │ │ │ │ │ │fenomenului de eroziune și │ │ │ │ │ │ │ │reintroducerii în circuitul │ │ │ │ │ │ │ │agropastoral a pajiștilor și │ │ │ │ │ │ │ │suprafețelor degradate; │ │ │ │ │ │ │ │- creșterea eficienței economice │ │ │ │ │ │ │ │prin obținerea unor producții │ │ │ │ │ │ │ │ridicate cu cheltuieli reduse; │ │ │ │ │ │ │ │- crearea unor condiții favorabile │ │ │ │ │ │ │ │mecanizării în continuare a │ │ │ │ │ │ │ │lucrărilor de pe pajiști și în │ │ │ │ │ │ │ │special a celor de recoltare a │ │ │ │ │ │ │ │furajelor; │ │ │ │ │ │ │ │- promovarea unei agriculturi │ │ │ │ │ │ │ │durabile prin introducerea în │ │ │ │ │ │ │ │cultură a leguminoaselor perene │ │ │ │ │ │ │ │fixatoare de azot. │ │ │ │ │ │ │ │Datorită diversității condițiilor │ │ │ │ │ │ │ │staționale în care se găsesc │ │ │ │ │ │ │ │suprafețele de pajiști ce urmează a │ │ │ │ │ │ │ │fi reînsămânțate se pot întâlni mai │ │ │ │ │ │ │ │multe cazuri, care influențează │ │ │ │ │ │ │ │aplicarea diferitelor variante │ │ │ │ │ │ │ │tehnologice de îmbunătățire a │ │ │ │ │ │ │ │pajiștilor permanente. │ │ │ │ │ │ │ │În cadrul proiectului se vor elabora│ │ │ │ │ │ │ │unele soluții tehnologice și se vor │ │ │ │ │ │ │ │promova unele mijloace tehnice de │ │ │ │ │ │ │ │îmbunătățire a pajiștilor degradate │ │ │ │ │ │ │ │prin renovare totală, avându-se în │ │ │ │ │ │ │ │vedere cauzele degradării, │ │ │ │ │ │ │ │diversitatea condițiilor staționale │ │ │ │ │ │ │ │în care se găsesc aceste suprafețe, │ │ │ │ │ │ │ │destinația (funcția economică, de │ │ │ │ │ │ │ │protecție, peisagistică etc.) și │ │ │ │ │ │ │ │echipamentele specifice folosite │ │ │ │ │ │ │ │pentru executarea mecanizată a │ │ │ │ │ │ │ │lucrărilor. │ │ │ │ │ │ │ │Pentru obținerea rezultatelor │ │ │ │ │ │ │ │scontate în cadrul proiectului, în │ │ │ │ │ │ │ │acest sens, se vor desfășura │ │ │ │ │ │ │ │activități în cadrul cărora se vor │ │ │ │ │ │ │ │urmări: │ │ │ │ │ │ │ │- identificarea unor zone cu pajiști│ │ │ │ │ │ │ │permanente degradate pretabile a fi │ │ │ │ │ │ │ │îmbunătățite prin renovare totală; │ │ │ │ │ │ │ │- analiza cauzelor degradării, a │ │ │ │ │ │ │ │condițiilor pedoclimatice și │ │ │ │ │ │ │ │stabilirea soluțiilor tehnologice cu│ │ │ │ │ │ │ │un grad mare de extrapolare zonală; │ │ │ │ │ │ │ │- promovarea unor mijloace tehnice │ │ │ │ │ │ │ │pentru efectuarea mecanizată a │ │ │ │ │ │ │ │verigilor tehnologice; │ │ │ │ │ │ │ │- înființarea de loturi semincere │ │ │ │ │ │ │ │din categoriile biologice superioare│ │ │ │ │ │ │ │- alegerea amestecurilor de │ │ │ │ │ │ │ │graminee și leguminoase perene de │ │ │ │ │ │ │ │pajiști în funcție de condițiile │ │ │ │ │ │ │ │pedoclimatice zonale și diferite │ │ │ │ │ │ │ │moduri de folosire; │ │ │ │ │ │ │ │- verificarea tehnologiilor zonale │ │ │ │ │ │ │ │de îmbunătățire a pajiștilor │ │ │ │ │ │ │ │degradate prin renovare totală; │ │ │ │ │ │ │ │- promovarea tehnologiilor zonale │ │ │ │ │ │ │ │prin diferite metode de diseminare. │ │ │ │ │ │ │ │De asemenea se va urmări ca verigile│ │ │ │ │ │ │ │tehnologice propuse să elimine sau │ │ │ │ │ │ │ │să limiteze efectul factorilor │ │ │ │ │ │ │ │restrictivi externi, astfel încât să│ │ │ │ │ │ │ │se asigure o producție de furaj │ │ │ │ │ │ │ │ridicată și cu o înaltă valoare │ │ │ │ │ │ │ │furajeră. │ │ └────┴──────────┴──────────────────────┴─────────────┴──────────────────────┴────────────────────────────────────┴────────────────────────┘

12. La anexa nr. 2, la obiectivul general 14 "Îmbunătățirea nutriției și sănătății oamenilor", obiectivul specific 14.1 "Diversificarea materiilor prime agricole cu proprietăți nutritive superioare în vederea obținerii de alimente sănătoase", numărul curent 83 se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul I

Articolul 1

Articolul II

Cookies