Articolul UNIC
Luând în considerare Opinia nr. 4 c-19/256, adoptată de Comisia pentru afaceri europene, în ședința din 15 martie 2016, Camera Deputaților:
1. Salută atenția acordată potențialului de reparare a produselor electrice și electronice și reamintește că anumite categorii, cum ar fi telefoanele mobile, au dobândit o valoare socială marcantă, ca adevărate obiecte de modă, context în care potențialul de reparare pierde din relevanță pentru economia circulară.
2. Reamintește că pentru a beneficia pe deplin de impactul pozitiv al creșterii potențialului de reparare este nevoie și de persoane calificate în acest domeniu, ceea ce presupune sisteme de pregătire profesională funcționale, dificil de obținut pe întregul teritoriu dacă ar rămâne doar la latitudinea statelor membre, fără un stimul provenit dintr-o acțiune concertată la nivelul Uniunii.
3. Salută încurajarea în proiectare a unor aspecte, cum ar fi potențialul de reparare, durabilitatea, potențialul de modernizare, potențialul de reciclare sau identificarea anumitor materiale ori substanțe, dar reamintește că o astfel de abordare ar trebui să fie coordonată cu creșterea duratei de viață a produsului, în totalitate sau cel puțin pentru componentele critice pentru mediu; ar trebui ca o astfel de proiectare să nu descurajeze utilizarea cât mai îndelungată a produsului respectiv, cel puțin acolo unde puterea de cumpărarea a populației este mai redusă.
4. Reamintește că operațiunile tehnologice realizate în vederea reciclării, cum ar fi dezmembrarea, au ele însele un impact asupra mediului, sub aspectul utilizării de energie și a necesității transportului, și recomandă analiza atentă a acestuia, astfel încât să rezulte un bilanț pozitiv din punctul de vedere al mediului la închiderea buclei.
5. Reamintește că o parte a industriei europene produce bunuri pe teritoriul unor state din Asia sau din Africa, astfel de bunuri fiind uneori exportate în state terțe, și își exprimă îngrijorarea ca astfel de situații să nu fie folosite pentru a evita regulile ce vizează consolidarea economiei circulare pentru Uniune, ca actor global.
6. Atrage atenția că Centrul european de excelență pentru utilizarea eficientă a resurselor trebuie să facă obiectul unei gospodăriri a resurselor financiare, astfel încât să fie alocate cât mai multe resurse pentru inovație, IMM-uri și alte politici orizontale cu impact socioeconomic ridicat și efect de levier pe măsura posibilităților; Camera Deputaților îndeamnă Comisia să manifeste reținere în crearea de agenții, centre și altele asemenea și să facă uz la maximum de rețeaua instituțională existentă.
7. Își exprimă preocuparea pentru ca îmbunătățirea eficienței și utilizarea în mai mare măsură a sistemului UE de management de mediu și audit (EMAS) și a Programului-pilot privind verificarea tehnologiilor de mediu (ETV), prevăzute de comunicare, să nu se constituie în activități formale și în tot atâtea noi poveri administrative pentru IMM-uri; reamintește că adesea un bun-simț provenit din rezonabila informare este uneori suficient pentru un IMM și mai ales pentru o microîntreprindere pentru a obține rezultate notabile de mediu.
8. Își exprimă rezerva că simbioza industrială ar fi un concept lucrativ cu o vocație paneuropeană, având în vedere atât organizarea diferită a companiilor în statele membre, cât și aspectele ce țin de comportamentul concurențial și invită Comisia să manifeste o prudență maximă în acțiuni la nivelul Uniunii fundamentate pe acest concept.
9. Își exprimă preocuparea pentru stabilirea programului Orizont 2020 ca sursă de finanțare pentru cercetare și inovare în multe măsuri la nivelul Uniunii și recomandă Comisiei să realizeze o analiză aprofundată asupra capacității fondurilor disponibile prin acest program de a răspunde solicitărilor așteptate de la multitudinea acțiunilor la nivelul Uniunii ce se bazează financiar pe acest program și să elimine orice eventual factor de descurajare a cererilor de finanțare reprezentat de rigiditate și de competiția prea ridicată.
10. Reafirmă preocuparea sa cu privire la menținerea relevanței etichetei "ecologic", susține combaterea abuzului utilizării acesteia în situații în care acesta mai degrabă induce în eroare și sprijină intenția Comisiei de a colabora cu părțile interesate pentru ca mențiunile "ecologic" să devină mai demne de încredere, pentru a asigura o mai bună aplicare a normelor în vigoare, inclusiv prin intermediul unor orientări actualizate privind practicile comerciale neloiale.
11. Salută includerea în preocupările Comisiei a testării amprentei de mediu a produselor și își exprimă speranța că metodologia de măsurare a performanței de mediu va fi capabilă să ofere o informație concludentă și utilă, inteligibilă atât pentru companii, cât și pentru cetățeanul european.
12. Recomandă ca în cadrul preocupărilor privind încurajarea reparării să fie incluse și posibilitățile ca utilizatorul să schimbe singur piesele defecte sau pe cele care ar reprezenta o sporire a funcționalității produsului respectiv.
13. Salută intenția de a combate practicile de uzură planificată sau forțată și atrage atenția că practicile de uzură fizică sau morală îl găsesc în mod particular vulnerabil pe consumatorul european defavorizat, sărac sau cu un nivel de cultură generală scăzut și îndeamnă Comisia să manifeste o grijă deosebită pentru ocrotirea acestei categorii sociale față de practicile de uzură planificată.
14. Menționează că este important să se asigure un acces stabil și eficient din punctul de vedere al costurilor la materiile prime secundare din economia circulară și să fie disponibile măsuri de relaxare fiscală armonizate pe planul Uniunii pentru cei ce utilizează materii prime reciclate.
15. Salută revizuirea regulamentului UE privind îngrășămintele, pentru a facilita recunoașterea îngrășămintelor organice și a celor pe bază de deșeuri pe piața unică și pentru a sprijini rolul bionutrienților în economia circulară; recomandă în acest context ca revizuirea regulamentului să fie însoțită de o analiză a posibilităților de a sprijini informatizarea și robotizarea în agricultură, pentru a beneficia cât mai mult de pe urma stimulării utilizării îngrășămintelor organice și a bionutrienților.
16. Recunoaște că numai reciclarea de înaltă calitate poate asigura valorificarea materiilor prime critice, precum și faptul că este esențial să se îmbunătățească potențialul de reciclare al dispozitivelor electronice prin intermediul proiectării produselor, dar reamintește că o tehnologie de reciclare are totuși un randament subunitar, variabil și în funcție de condițiile socioeconomice în care se aplică în fiecare stat membru. Acest aspect trebuie luat în considerare atât în proiecțiile diferențiate ale țintelor, cât și în politicile aferente stimulării economiei circulare.
17. Salută abordarea potrivit căreia tranziția către o economie circulară reprezintă o schimbare sistemică, dar reamintește că o astfel de schimbare impune și o îmbunătățire specifică a capitalului uman și îndeamnă Comisia să sprijine schimbul de experiență în domeniul învățământului între statele membre, pentru a răspunde acestei necesități.
18. Semnalează faptul că, potrivit studiului suplimentar de impact, beneficiile implementării sunt așteptate și în situațiile în care sunt prezente și costuri financiare și recomandă clarificarea acestui aspect.
19. Recunoaște că IMM-urile și întreprinderile sociale vor avea o contribuție esențială la economia circulară, dar semnalează că întreprinderile sociale și IMM-urile sunt categorii distincte de actori economici, ce trebuie tratate separat, și că nu doar accesul la finanțare reprezintă un obstacol pentru acestea, ci și alte aspecte, cum ar fi accesul dificil la instrumente financiare complexe și birocrația fiscală.