HOTĂRÂRE nr. 45 din 10 mai 2016

Luând în considerare Opinia nr. 4c-19/398, adoptată de Comisia pentru afaceri europene, în ședința din 5 aprilie 2016, Camera Deputaților:

Își manifestă satisfacția cu privire la faptul că România nu înregistrează dezechilibre economice, prezintă o structură echilibrată a finanțelor publice, se bucură de încrederea investitorilor și se află pe o traiectorie de dezvoltare sustenabilă, fiind create premisele ca următorul raport de țară să evidențieze o situație și mai bună.

Solicită Comisiei Europene ca, având în vedere caracterul lacunar al raportului de țară, să depună eforturi pentru a îmbunătăți substanțial mecanismul de informare cu privire la datele necesare elaborării acestui raport, să le verifice și să le actualizeze, precum și să extindă și să diversifice sursele de informare, inclusiv prin consultarea parlamentelor naționale, astfel încât raportul să devină o sursă de referință cu un grad de realism și credibilitate mai ridicat.

Își exprimă nemulțumirea cu privire la faptul că raportul de țară nu cuprinde o multitudine de aspecte și evoluții pozitive ale economiei României, a căror analiză ar fi conturat un tablou mai realist al situației societății românești și ar fi condus la previziuni și recomandări cu un grad de acuratețe mai ridicat; aduce în atenția Comisiei Europene următoarele aspecte pozitive ce nu au fost prezentate în raportul de țară:

Subliniază impactul pozitiv semnificativ pe care fondurile europene (al căror grad de absorbție urmează să crească până în luna iunie 2016, odată cu finanțarea proiectelor retrospective) l-au avut asupra indicatorilor macroeconomici, conform studiului recent elaborat de Comisia Națională de Prognoză.

Subliniază că România are în continuare nevoie de investiții pentru a-și consolida situația economico-socială și că interpretarea valorilor indicatorilor macroeconomici necesită o interpretare pe termen lung pentru a dobândi acuratețea necesară fundamentării solide a unor recomandări și acțiuni.

În mod specific face următoarele observații:

1. Subliniază faptul că investițiile în inovare realizate de marile companii, inclusiv cele ce desfășoară activități în România, se reflectă în operațiunile derulate de acestea în toate statele membre unde sunt prezente; acest lucru face ca analiza investițiilor sectorului privat în inovare să fie elocventă doar dacă ia în considerare toate statele membre în ansamblu și nu fiecare stat membru în parte.

2. Împărtășește preocuparea Comisiei Europene cu privire la impactul economic pe termen lung al emigrației lucrătorilor cu înaltă calificare; atrage atenția că fenomenul acesta face parte dintr-o mobilitate acceptată a forței de muncă în Uniune, context în care ar trebui analizate toate fluxurile de forță de muncă și extins orizontul de analiză pe termen lung, pentru a surprinde și eventualele mișcări de reintrare în România a lucrătorilor români înalt calificați.

3. Atrage atenția că "supravegherea postprogram" referitoare la al treilea program consecutiv de asistență financiară privind balanța de plăți pentru România (2013-2015) ar trebui să includă și măsuri de sprijinire a eforturilor României, și nu doar monitorizarea sa; atrage atenția că nu există nicio mențiune cu privire la implicarea Comisiei Europene după primăvara anului 2018, când se estimează că 70% din împrumutul acordat de Uniunea Europeană va fi rambursat.

4. Salută menționarea atingerii obiectivelor naționale din Strategia Europa 2020 în domenii cum ar fi: emisii de gaze cu efect de seră, energii din surse regenerabile, eficiență energetică, învățământ terțiar, precum și în ceea ce privește reducerea numărului de persoane care sunt expuse riscului de sărăcie sau de excluziune socială; asigură de depunerea de eforturi în continuare pentru consolidarea acestor rezultate.

5. Împărtășește îngrijorarea Comisiei Europene cu privire la zonele rurale ce se confruntă cu provocări specifice, cum ar fi: utilizarea foarte deficitară a capitalului uman și existența unor "insule" de sărăcie și de excluziune socială, adânc înrădăcinate, dar atrage atenția că impulsionarea capitalului uman și combaterea sărăciei sunt acțiuni pe termen foarte lung, iar surprinderea rezultatelor intermediare în aceste procese este deosebit de dificilă într-o analiză anuală.

6. Își manifestă rezerva cu privire la previziunile privind creșterea presiunilor inflaționiste în 2016, odată cu creșterea cererii interne și cu majorarea salariului minim, începând cu luna mai, în coroborare cu reducerea impactului reducerilor de TVA.

7. Își manifestă rezerva cu privire la estimarea conform căreia datoria publică va crește treptat la peste 40% din PIB până în 2017 și la peste 60% până în 2026, având în vedere așteptările pentru politici publice mai prudente și pentru o creștere a PIB mai solidă.

8. Își manifestă preocuparea cu privire la menționarea unui efect cumulat semnificativ al finanțării acordate în cadrul noului Fond european pentru investiții strategice (FEIS), a programului Orizont 2020, a Mecanismului pentru interconectarea Europei și al altor fonduri ale Uniunii Europene gestionate direct, cu fondurile structurale și de investiții, deoarece primele sunt competitive pe planul Uniunii (nu au sume rezervate pentru fiecare stat membru), iar România ar trebui să acceseze fonduri competitive gestionate direct de Comisia Europeană, lucru mult mai dificil.

9. Salută îmbunătățirea considerabilă a poziției investiționale internaționale nete (PIIN) a României în 2015 față de 2012, ca urmare a reducerii deficitului de cont curent și a creșterii puternice a PIB-ului nominal, dar consideră că evoluția pozitivă va continua dacă nivelul de coeziune pe planul UE va crește.

10. Salută constatarea dependenței reduse de importurile de gaze naturale și de produse petroliere, ce a contribuit la îmbunătățirea situației contului curent ajustat ciclic în perioada 2013-2015, și își exprimă speranța că dependența aceasta va scădea în continuare, ca urmare a politicii energetice a UE.

11. Își manifestă îngrijorarea cu privire la estimarea că exporturile se vor modera, în concordanță cu creșterea principalilor parteneri comerciali, în timp ce se preconizează o intensificare a importurilor, stimulate de cererea internă, dar consideră că impactul acestei situații va fi limitat.

12. Își exprimă speranța că, în urma măsurilor de sprijinire a IMM-urilor, acestea se vor alătura într-o măsură mai ridicată întreprinderilor străine ce contribuie în mod considerabil la exporturile României, mai ales în situația în care Comisia Europeană va acționa în direcția sprijinirii acestora.

13. Este în dezacord cu Comisia Europeană în ce privește faptul că lipsa viziunii pe termen mediu și punerea în aplicare deficitară a normelor bugetare sunt principalii factori care determină prociclicitatea, având în vedere nivelul înalt de integrare al economiei naționale, precum și revirimentul investițiilor din 2015.

14. Ia act cu îngrijorare de faptul că investițiile întreprinderilor în cercetare și dezvoltare în România sunt încă insuficient dezvoltate, în ciuda unor noi stimulente, dar recomandă ca analiza acestor investiții să cuprindă o latură calitativă și transferul rezultatelor acestor activități între statele membre UE.

15. Ia act de constatarea că gradul redus de sofisticare al mediului de afaceri și calitatea în general slabă a bazei științifice afectează capacitatea României de a atrage investiții ale întreprinderilor în activități de cercetare și dezvoltare și de a stimula cooperarea dintre sectorul public și sectorul privat în domeniul cercetării și inovării; consideră că mediul de afaceri este robust, cu un regim fiscal favorabil în special pentru IMM-uri, și se așteaptă la rezultate în creștere pe termen mediu.

16. Ia act de constatarea creșterii negative a creditelor acordate societăților nefinanciare, dar nu consideră că preferința întreprinderilor de a reinvesti profiturile ar reprezenta neapărat o frână în calea dezvoltării, ci ar putea reflecta și o creștere a diversității de finanțare, cu impact benefic pe termen mediu și lung.

17. Este în dezacord cu Comisia Europeană că dificultățile în stabilirea priorităților sunt deosebit de acute la nivel local, deoarece, deși programul național de dezvoltare locală nu are priorități detaliate, acesta a fost elaborat în condițiile unui deficit de infrastructură foarte mare și pornind de la solicitările de pe plan local, astfel încât este firesc să nu îmbrace o formă ierarhizată și cuantificată în detaliu.

18. Semnalează că, deși liberalizarea piețelor de consum casnic este programată să se încheie până în 2018, și că, deși prețurile pentru gospodării rămân la niveluri cu mult sub media Uniunii Europene, acest lucru nu implică în mod necesar un efect negativ sau noi riscuri pentru absorbția fondurilor Uniunii destinate eficienței energetice a clădirilor; reamintește, în acest context, susținerea acordată diversificării ofertei de energie electrică, a producătorilor mici locali și a sistemelor individuale de tip off-grid (denumite și sisteme "insulă"), ceea ce sugerează că prețul curentului electric furnizat de marii distribuitori va juca un rol mai scăzut decât ar fi de așteptat, judecând doar după situația actuală a tipurilor de furnizori.

19. Atrage atenția că slaba dezvoltare a soluțiilor de e-guvernare pentru îmbunătățirea eficienței administrației publice este justificată într-o anumită măsură de numărul foarte mare de comunități rurale din România, unde, în mod tradițional, comunicarea cu autoritățile se face personal.

20. Atrage atenția că, deși participarea la învățământul pentru adulți în România este printre cele mai scăzute din UE, există planuri de a corela mai bine programele de învățământ cu nevoile angajatorilor și că situația reflectă o valoare redusă alocată învățării de către adulți, ceea ce s-ar cere abordat mai insistent și la nivelul Uniunii, având în vedere că "Economia bazată pe cunoaștere" este un obiectiv al UE.

21. Ia act cu îngrijorare de faptul că lipsurile materiale grave continuă să reprezinte o provocare, de faptul că multe persoane cu handicap nu își pot permite să cumpere produse considerate a fi de dorit sau necesare pentru a duce o viață corespunzătoare și că o parte considerabilă din copiii din România trăiesc în condiții de lipsuri materiale grave și sunt expuși riscului de sărăcie sau de excluziune socială; asigură că va avea în vedere îmbunătățirea legislației protecției persoanelor cu handicap, inclusiv în ce privește angajarea, și că va depune eforturi susținute pentru protecția familiilor vulnerabile.

22. Ia act cu îngrijorare de marea discrepanță constatată între speranța de viață în condiții bune de sănătate, estimată la naștere, și speranța de viață care arată că oamenii petrec o perioadă de viață îndelungată în condiții de morbiditate și dizabilitate; recomandă ca medicina preventivă, medicina muncii și asigurarea unui climat favorabil persoanelor în vârstă să fie abordate mai insistent și la nivelul Uniunii, având în vedere faptul că tot mai mulți cetățeni apelează la libera circulație a forței de muncă.

23. Recomandă Comisiei Europene să ia în considerare cu mai multă insistență contracararea deficitului de cerere ce afectează economia Uniunii, mai ales că instituții sau organizații internaționale, precum: FMI, OECD, G20 atrag atenția asupra deficitului de cerere și nevoii de reducere al acestuia prin investiții publice directe, nu doar garanții publice pentru investiții private, așa cum preconizează Planul european de investiții strategice.

24. Regretă că referirile la deficitul de cerere din Analiza anuală a creșterii pentru 2015 au fost eliminate în Analiza anuală a creșterii pentru 2016.

25. Reamintește că divergențele publice asupra diagnosticului crizei ar fi trebuit să conducă, în mod normal, la o analiză mai echilibrată care să ia în considerare, pe de o parte, atât problemele de cerere, cât și cele de ofertă, iar pe de altă parte, atât indisciplina statelor, cât și indisciplina piețelor, în special a celor financiare.

26. Își exprimă preocuparea pentru faptul că raportul se concentrează asupra deficitului de ofertă și a măsurilor pe care România ar trebui să le întreprindă pentru a-l reduce, opțiune ce nu ia în seama incertitudinile analizei-diagnostic a economiei Uniunii.

27. Reamintește că PIB-ul potențial nu este o mărime observabilă direct, iar estimarea lui diferă semnificativ în funcție de diverse metodologii de calculare și, mai important, pentru aceeași metodologie, conduce la estimări semnificativ diferite, în funcție de anul în care se face estimarea; în acest context recomandă prudență în procesul de identificare a concluziilor bazate pe o mărime atât de volatilă și ambiguă, mai ales în perioade de fluctuații economice majore, și recomandă elaborarea de scenarii alternative.

28. Semnalează așteptarea pentru o creștere potențială ce ar spori treptat, înainte de a se stabiliza cu puțin deasupra nivelului de 3%, pe termen mediu, dar subliniază că pentru o țară ca România, aflată în proces de recuperare a decalajelor, creșterea cu numai 3% poate fi considerată modestă, chiar în contextul european curent; acesta este însă un scenariu ce necesită un timp îndelungat pentru realizarea convergenței și nu corespunde, așadar, cu obiectivul de ansamblu al Uniunii Europene privind coeziunea.

29. Semnalează că tabloul macroeconomic prezentat de Comisia Europeană nu ia în considerare modul în care se distribuie produsul național, cunoscut fiind că raportul dintre salarii și profituri este critic pentru realizarea creșterii durabile.

30. Semnalează că România are cea mai mică pondere a masei salariale în produsul național din Uniune, aspect pe care raportul îl neglijează, și consideră, din acest motiv, că îngrijorarea Comisiei privind creșterea salariilor este discutabilă, în contextul în care în România salariile sunt printre cele mai mici din Uniunea Europeană, iar țintele Strategiei Europa 2020 au în vedere dimensiunea socială, inclusiv reducerea sărăciei și a riscului de sărăcie.

31. Recomandă Comisiei Europene să analizeze cauzele pentru care o măsură rezonabilă, aceea de creștere a salariilor, se realizează pe seama riscului creșterii deficitului bugetar, o tendință care produce o legitimă îngrijorare.

32. Recomandă Comisiei Europene să analizeze și să găsească soluții pentru a scoate România din paradoxul în care se află: are cea mai mare creștere economică în Uniunea Europeană și este printre cele mai sărace țări din UE, chiar pe ultimul loc în ceea ce privește inegalitatea.

33. Recomandă Comisiei să analizeze deficiențele structurale ale modelului de creștere care nu lucrează în beneficiul cetățenilor și să propună modele alternative de creștere inclusivă.

34. Recomandă Comisiei Europene să realizeze o analiză comprehensivă a cauzelor dinamicii productivității, în care să ia în discuție nu numai relația salarii-productivitate, dar și relația profituri-productivitate, pentru a atenua îngrijorarea manifestată față de creșterea salariilor ce se bazează pe o relație ambiguă între salarii și productivitate.

35. Constată că, deși poziția investițională internațională netă (PIIN) s-a îmbunătățit începând cu anul 2012, compoziția sa arată o pondere relativ ridicată a surselor de finanțare volatile, care amplifică riscurile legate de șocuri externe.

36. Atrage atenția că existența unei PIIN negative tinde să mărească diferența între produsul intern brut și produsul național brut, cu consecințe de fapt adverse asupra recuperării decalajelor.

37. Ia act de constatarea că România a realizat progrese limitate în ceea ce privește punerea în aplicare a recomandărilor specifice, dar semnalează că România se încadrează totuși în tendința generală, fapt ce ar trebui să se constituie într-un semnal de alarmă asupra adecvării recomandărilor specifice de țară în general și a cadrului temporal în care ele ar trebui înfăptuite.

38. Salută intenția Comisiei Europene de a reduce recomandările specifice de țară și de a se concentra asupra unui număr limitat de priorități semnificative pentru creșterea economică și coeziunea socială.

39. Recomandă mărirea cadrului temporal, cel puțin pentru unele recomandări specifice de țară, la 2-3 ani în loc de 1 an.

40. Constată inadvertența între multitudinea de măsuri care trebuie întreprinse și capacitatea de finanțare a acestora, în contextul în care una dintre liniile de forță ale politicii economice recente a UE este responsabilitatea bugetară, realizată în special prin reducerea cheltuielilor.

41. Recomandă Comisiei Europene să facă o analiză a nevoii de finanțare pentru punerea în aplicare a întregului pachet de măsuri din recomandările specifice de țară.

42. Constată că o parte din vulnerabilitățile și provocările identificate nu sunt la îndemâna acțiunilor guvernelor naționale, ci țin de factori externi în afara ariei de acțiune a guvernelor naționale.

43. Atrage atenția asupra faptului că finanțarea adecvată a sistemului de sănătate este limitată de doi factori externi, aflați în afara controlului Guvernului: prețul mare al medicamentelor și procedurilor medicale determinate de caracterul de oligopol al pieței farmaceutice globale și constrângerile bugetare impuse de reforma guvernanței economice în Uniune, în special Compactul fiscal, iar alternativa finanțării private, spre care este împins sistemul de sănătate din cauza constrângerilor externe menționate mai sus, poate rezolva problema numai pentru o parte a populației, dar cu sacrificarea pachetului de sănătate de bază pentru populația cu venituri mici, majoritară în România.

44. Recomandă îmbunătățirea cooperării la nivel european pentru realizarea investițiilor în tehnologii înalte și analizarea oportunității unui instrument european privind transferul de tehnologie, realizată în întreprinderi publice și private.

45. Atrage atenția că propunerea Comisiei Europene de împărțire în semestrul european și în semestrul național poartă riscul ca parlamentele naționale să fie implicate mai degrabă în urmărirea punerii în practică a recomandărilor specifice de țară și mai puțin în elaborarea priorităților de politici economice care configurează modelul economic pe care se bazează ulterior recomandările de țară; această abordare poate conduce la o deplasare de la legitimitatea parlamentară, esențială în regimurile de democrație liberală, spre legitimitatea tehnocrată, tendință primejdioasă constatată în ultimii ani, mai ales după criza financiară din 2008-2009.

46. Recomandă Comisiei Europene, Consiliului UE și Parlamentului European să caute soluții pentru înzestrarea Uniunii Europene cu instrumente europene care să compenseze restrângerea posibilității de utilizare a instrumentelor naționale, deoarece punerea în practică a recomandărilor specifice de țară are nevoie atât de instrumente naționale, cât și de instrumente europene.

47. Se declară în dezacord cu Comisia Europeană privind estimarea pentru România a unei abateri de la Obiectivul bugetar pe termen mediu în anii 2016 și 2017, precum și o valoare de 3,8% din PIB pentru deficitul bugetar în anul 2017 - ceea ce ar reprezenta o depășire a limitei de 3% din PIB stabilite prin Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și ar atrage declanșarea procedurii de deficit excesiv, deoarece, conform datelor oficiale, în anul 2017, deficitul structural este estimat la 2,86% din PIB, în creștere cu 0,13% față de 2016.

48. Remarcă faptul că totalul veniturilor bugetare colectate de Agenția Națională de Administrare Fiscală în anul 2015 a însumat cu 7,8% mai mult decât în anul 2014, ceea ce contrazice afirmația Comisiei Europene conform căreia colectarea impozitelor ar continua să fie nesatisfăcătoare.

49. Subliniază faptul că reducerea TVA la alimente a fost precedată de îmbunătățirea sistemului de monitorizare și a fost însoțită de un număr mare de controale ce au verificat lanțurile tranzacționale și plata TVA aferentă, cu rezultate notabile, care au condus la creșterea gradului de conformare în acest domeniu; aceste rezultate contrazic opinia Comisiei Europene conform căreia cota redusă de TVA pentru produsele de panificație nu și-ar fi îndeplinit obiectivele de reducere a evaziunii fiscale.

50. Precizează că munca nedeclarată și veniturile subdeclarate fac în prezent obiectul inspecțiilor fiscale vizând impozitul pe veniturile de natură salarială la contribuabilii care prezintă risc fiscal, ceea ce este de natură să înlăture îngrijorarea exprimată de Comisia Europeană că astfel de fenomene ar continua să afecteze veniturile fiscale și să perturbe economia.