Articolul UNIC
Luând în considerare Opinia nr. 4 c-19/622, adoptată de Comisia pentru afaceri europene în ședința din 8 iunie 2016, Camera Deputaților:
1. Salută această comunicare întrucât:
- documentul detaliază măsuri concrete necesare optimizării procesului de gestionare a frontierelor interne și externe ale Uniunii Europene, în condițiile în care fluxul fără precedent de migranți, cu care s-a confruntat spațiul european, a determinat unele state membre să reintroducă controlul la frontierele interne ale spațiului Schengen;
- propunerea Comisiei Europene se înscrie în mandatul primit din partea Consiliului European din 18-19 februarie 2016 de a face demersurile necesare pentru a readuce la normalitate funcționarea spațiului Schengen și de a sprijini statele membre care se confruntă cu dificultăți majore în acest sens;
- provocările multiple cu care se confruntă sistemul reclamă intervenții ferme din partea Comisiei Europene, mandatată să găsească soluții viabile, pentru a salva sistemul Schengen de la colaps;
- promovează renunțarea la abordarea de tip "liberă trecere" și reluarea transferurilor efectuate în temeiul Regulamentului Dublin către Grecia, fără de care nu s-ar putea face o selecție corectă a persoanelor care intră în spațiul european;
- mobilizează statele membre să facă eforturi pentru a urmări îndeaproape foaia de parcurs și să urgenteze demersurile pentru punerea în aplicare, astfel ca ridicarea tuturor controalelor la frontierele interne în cadrul spațiului Schengen să se facă în termen de șase luni de la introducerea lor, respectiv până la jumătatea lunii noiembrie 2016;
- încurajează solidaritatea și sprijinul reciproc între statele membre și propune acordarea unui sprijin imediat Greciei, stat care înregistrează mari deficiențe la frontierele externe.
2. Susține propunerea Comisiei Europene pentru că:
- foaia de parcurs propusă de Comisia Europeană detaliază pașii necesari pentru a reveni la o gestionare eficientă a frontierelor externe și interne ale Uniunii Europene, într-un timp cât mai scurt pentru a limita cât mai mult pierderile financiare, până la sfârșitul anului 2016;
- prezintă o radiografie a situației sistemului Schengen și identifică deficiențele înregistrate la frontierele externe - cum au rezultat din raportările Comisiei în regiunea frontierelor gestionate de Grecia și Italia;
- propune efectuarea de controale la frontieră doar în secțiunile de frontieră internă, numai în cazurile în care acestea sunt necesare și proporționale amenințării grave identificate la adresa ordinii publice și a securității interne și care să aibă doar un caracter temporar;
- face o evaluare pentru cazul în care ar trebui reintroduse controale la frontierele interne, pentru că procedurile care implică controale vor crea obstacole în calea liberei circulații a persoanelor; din perspectivă economică, costurile economice vor fi substanțiale (fiind estimate la o valoare între 5-8 miliarde euro anual, echivalentul a 0,05%-0,13 % din PIB); chiar dacă aceste costuri s-ar concentra numai în anumite regiuni ale Uniunii Europene tot ar crea un impact economic asupra Uniunii în întregul său;
- subliniază necesitatea ca statele membre să elimine abordarea de tip permisiv și să își respecte responsabilitățile asumate prin legislația europeană privind acordarea drepturilor de azil pentru persoanele care-l solicită și a-l refuza celor care nu îndeplinesc condițiile de intrare impuse.
3. Consideră că:
- toți membrii spațiului Schengen trebuie să aplice pe deplin Codul frontierelor Schengen și să refuze intrarea prin frontierele externe a resortisanților țărilor terțe care nu îndeplinesc condițiile de intrare sau care nu au depus o cerere de azil, în pofida faptului că au avut posibilitatea să facă acest lucru, ținând seama, totodată, de specificul frontierelor maritime, inclusiv prin punerea în aplicare a agendei UE-Turcia;
- deși practica urmată de statele membre a fost aceea de a decide în mod unilateral reintroducerea controalelor la frontierele interne, pentru a respecta termenele menționate în foaia de parcurs și pentru a restabili spațiul Schengen până în luna decembrie 2016, ar trebui înlocuit acest tip de abordare cu una coordonată de reintroducerea controalelor temporare; susține trecerea de la o abordare fragmentară la una coerentă;
- în prezent, la frontierele externe ale Greciei se exercită o permanentă presiune căreia Grecia îi face față cu mare dificultate; rezultă că, pentru revenirea la un spațiu Schengen perfect operaționalizat, un rol important îi revine Greciei, care alături de Comisia Europeană trebuie să prezinte periodic rapoarte de progres, evaluare și planuri de acțiune, prevăzute și în foaia de parcurs;
- din analiza furnizată de Comisia Europeană în luna aprilie 2016 rezultă că, pentru a asigura protejarea frontierelor externe ale Uniunii, Grecia, prin sprijinul acordat de Comisie, trebuie să facă toate eforturile necesare pentru a aplica întocmai acquis-ul Schengen, care constă în a detalia activitățile de înregistrare, returnare, supraveghere maritimă, analize de risc și în a efectua modificări în regim de urgență pentru programele de accesare a fondurilor pentru securitatea internă (FSI);
- raportările și evaluările Greciei au un rol determinant și în demersurile pe care trebuie să le întreprindă Germania, care a reintrodus controlul la frontierele interne, la 13 septembrie 2015;
- deși Comisia a elaborat o schemă detaliată a foii de parcurs, trebuie urmărită cu mare atenție parcurgerea corectă a fiecărei etape, contorizând modul în care fiecare participant își îndeplinește obligațiile și responsabilitățile.
4. Apreciază că:
- testul la care a fost supus spațiul Schengen în ultimele luni a scos la lumină deficiențele acestui sistem, deficiențe care au condus la situația în care, din septembrie 2015 până în prezent, 8 țări din spațiul Schengen (Belgia, Danemarca, Germania, Ungaria, Austria, Slovenia, Suedia și Norvegia) au reintrodus controale la frontierele lor interne pentru a preveni o amenințare gravă la adresa securității interne și a ordinii publice, ca urmare a deplasărilor secundare ale migranților neregulamentari;
- deși acest document nu aduce multe noutăți și nu aduce în prim-plan niște soluții inovatoare de rezolvare a crizei actuale, fiind doar un document de evaluare a stadiului, care promovează propuneri de remediere a situației de facto și un calendar precis, se menționează, în premieră, la nivelul instituțiilor Uniunii Europene, care ar fi costurile necesare renunțării la sistemul Schengen în plan economic, turistic, al liberei circulații a forței de muncă și al costurilor administrative;
- pentru un control eficient al frontierelor externe ale Uniunii, care să asigure ordinea, siguranța și securitatea cetățenilor săi, trebuie adoptată, în cel mai scurt timp, propunerea de Regulament privind constituirea unei Paze europene de frontieră și de coastă și trebuie avută în vedere susținerea permanentă, de către toate statele membre, a operațiunilor noii agenții;
- trebuie asigurat, în acest context, accesul deplin al tuturor statelor membre care aplică acquis-ul Schengen la frontierele externe la toate instrumentele spațiului Schengen (SIS, VIS etc.);
- trebuie acordat sprijin imediat, constant și menținut la cotele necesare Greciei, țară care în prezent constituie una dintre porțile (frontierele externe) vulnerabile ale Uniunii Europene în calea presiunii migraționiste.
5. Reamintește că România acționează de facto, încă din noiembrie 2010, ca stat membru Schengen, îndeplinind pe deplin toate criteriile necesare pentru ridicarea controlului la toate frontierele interne, participând activ la toate acțiunile de securizare a frontierelor externe și, în mod deosebit, asigurând paza și securitatea unui segment extrem de important al frontierei externe a Uniunii (peste 2.070 km) și, în acest fel, contribuind în mod substanțial, în fiecare moment, la asigurarea securității fiecărui cetățean al Uniunii Europene.
6. Atrage atenția Comisiei Europene asupra următoarelor aspecte:
- necesitatea identificării continue a unor măsuri pentru remedierea, în cel mai scurt timp, a lacunelor manifestate în gestionarea frontierelor elene;
- urmărirea modului în care Grecia își respectă obligația de a aplica planul de acțiune pentru punerea în aplicare a recomandărilor Consiliului, prilejuit de elaborarea raportului de evaluare Schengen și a analizei necesităților, pentru a primi ajutorul de care are nevoie din partea altor state membre, al agențiilor UE și al Comisiei Europene, în timp util;
- respectarea foii de parcurs este condiționată și de punerea în aplicare a Planului de acțiune comun UE-Turcia, precum și a sistemului relocare pe bază de voluntariat al cărui management este realizat împreună cu partea turcă, pentru reducerea presiunii exercitate asupra Greciei;
- urgentarea renunțării la abordarea de tip "liberă trecere", îndeosebi în cazul Greciei, care permite trecerea tuturor migranților fără a fi verificați și reluarea și respectarea transferurilor care să se efectueze în baza Regulamentului Dublin;
- Comisia Europeană trebuie să urmărească îndeaproape stadiul de punere în aplicare a foii de parcurs și să prezinte în timp util propuneri de remediere a deficiențelor constatate, astfel ca în cel mai scurt timp toate statele membre implicate să revină la aplicarea pe deplin a Codului frontierelor Schengen.
7. Reține faptul că pentru acțiunea de revenire la un spațiu Schengen deplin operațional au fost puse deja în aplicare o parte dintre măsurile prevăzute în comunicare:
- Grecia a respectat termenul și a întocmit un plan de acțiune pentru remedierea deficiențelor grave înregistrate, destinat punerii în aplicare a recomandărilor formulate de Consiliu;
- trebuie aduse detalii și precizări acestui plan de acțiune, trebuie elaborate măsuri complete care să vizeze o planificare financiară riguroasă, temporară și să stabilească responsabilitățile prevăzute în plan, așa cum a menționat și Comisia Europeană;
- din rapoartele Comisiei Europene privind stadiul returnărilor, respectiv al relocării migranților (conform deciziilor Consiliului European din 2015), se constată că un număr foarte mic de persoane au fost relocate din Grecia și Italia, ceea ce conduce la concluzia că trebuie analizate cu atenție procedurile și găsite soluții concrete de a le grăbi, la nivelul statelor membre.