Articolul UNIC
Luând în considerare Opinia nr. 4 c - 19/598, adoptată de Comisia pentru afaceri europene în ședința din 8 iunie 2016, Camera Deputaților:
1. Salută această comunicare care anunță lansarea consultării publice privind un pilon european al drepturilor sociale (PDES), adresată îndeosebi statelor din zona Euro deoarece:
- această inițiativă se înscrie în eforturile Comisiei Europene de a realiza o Uniune Economică și Monetară (UEM) mai profundă și mai echitabilă, fiind anunțată de președintele Junker încă din 15 iulie 2014, cu prilejul lansării Orientărilor politice pentru viitoarea Comisie Europeană: "Un nou început pentru Europa: Agenda mea pentru locuri de muncă, creștere, echitate și schimbări democratice";
- oferă cetățenilor europeni posibilitatea să se pronunțe asupra constituirii pilonului european al drepturilor sociale, din perspectiva stabilirii principiilor care stau la baza inițiativei, a rolului, a sferei de aplicare și a naturii acesteia și, pe această cale, să transmită un feedback Comisiei Europene pe care aceasta să îl valorifice în propunerile sale ulterioare;
- pilonul european al drepturilor sociale urmează să stabilească un număr de principii fundamentale care să contribuie la buna funcționare a unei piețe a muncii echitabile și a sistemelor de protecție socială în zona Euro;
- în elaborarea unui pilon european al drepturilor sociale care ulterior să poată fi considerat un punct de reper pentru convergența reînnoită din cadrul zonei euro partenerii sociali vor avea un rol central;
- această consultare sprijină și statele membre ale Uniunii Europene care nu sunt membre ale zonei Euro în decizia lor privind participarea la acest pilon pe baze voluntare.
2. Susține propunerea Comisiei Europene privind lansarea acestei consultări publice pentru că:
- își propune să realizeze o evaluare a aquis-ului social al Uniunii Europene în ansamblu, prin analizarea acquis-ului la nivelul fiecărui stat membru participant, să identifice tendințele actuale la nivelul noilor modele economie și societale și să furnizeze punctele de vedere și feedback-uri asupra conceptelor și principiilor preliminare care vor contribui la alcătuirea pilonului european al drepturilor sociale, lansate deja de Comisia Europeană în discuție;
- contorizează și sintetizează principalele tendințe economice ale pieței forței de muncă și societale care au stat la baza formulării pilonului și care trec în revistă cele mai relevante acquis-uri juridice la nivelul Uniunii Europene în această privință, prezentate în cele două documente de lucru ale Comisiei care însoțesc comunicarea;
- își propune să stabilească dacă drepturile prevăzute în legislațiile statelor membre participante și la nivel european sunt practicate și relevante, precum și dacă sunt necesare identificarea și utilizarea de noi modalități de aplicare;
- principiile propuse de acest instrument nu înlocuiesc drepturile existente, ci oferă o nouă modalitate de a evalua și de a apropia performanțele politicilor sociale și de ocupare a forței de muncă la nivel național, în vederea optimizării acestora;
- va contribui la stabilirea unui echilibru al drepturilor și obligațiilor între angajați și angajatori, precum și între flexibilitate și securitate;
- include în definiția "acquis-ului social" normele sociale existente în ordinea juridică a Uniunii Europene, care fac referire la obiectivele și competențele din domeniul social, prevăzute în legislația primară comunitară (Tratatul privind Uniunea Europeană, Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, Carta drepturilor fundamentale ale UE);
- rezultatele acestei consultări vor contribui la finalizarea componentelor și mecanismelor care se vor constitui în pilonul european al drepturilor sociale (PEDS), care va deveni cadrul de referință pentru evaluarea performanțelor economice și sociale, precum și a modului în care sunt conduse reformele naționale de către statele membre și, de asemenea, la identificarea pașilor de urmat în această direcție;
- acest pilon va deveni un instrument necesar pentru a readuce și a stabiliza permanent convergența în zona Euro;
- pilonul abordează și domeniile în care Uniunea Europeană nu are competențe și nici nu are în vedere să adopte legi, dar care sunt importante pentru orientările și schimbul de bune practici;
- creșterea numărului locurilor de muncă și afirmarea capitalului uman al Europei se pot realiza printr-o politică socială concepută ca un factor productiv, care să reducă inegalitatea, care să conducă la progres și să crească coeziunea socială, prin asigurarea mecanismelor de siguranță adecvate, în concordanță cu valorile europene.
3. Consideră că:
- societatea în ansamblul său și sectorul ocupațional în mod deosebit se confruntă cu provocări noi față de cele ale secolului trecut, de aceea trebuie reconsiderate obiectivele politicii sociale și reevaluate rezultatele acestora, care trebuie să asigure o funcționare corectă, echitabilă a piețelor muncii și a sistemelor de protecție socială, pentru a stimula productivitatea, competitivitatea pe piața mondială, pentru a consolida coeziunea socială și pentru a crește nivelul de trai al cetățenilor săi;
- acest proces de consultare reprezintă o oportunitate pentru toate statele membre de a-și împărtăși opiniile privind domeniul de aplicare a documentului și de a contribui la îmbunătățirea și finalizarea acestuia;
- criza economică din ultimii ani a avut consecințe sociale grave, care ar putea limita oportunitățile de creștere viitoare și performanța economică în întreaga Europă;
- în elaborarea pilonului european al drepturilor sociale trebuie avute în vedere atât modalitățile de depășire a crizei și perspectiva ulterioară acesteia, cât și evoluția către o Uniune Economică și Monetară (UEM) mai aprofundată și mai echitabilă;
- modificarea obiectivelor și a modului în care se construiește piața muncii reprezintă una dintre cele mai mari provocări ale secolului al XXI-lea, întrucât acestea trebuie să facă față globalizării, revoluției digitale și noilor modele economice care produc un impact deosebit asupra modului în care lucrăm, în general;
- trebuie să se armonizeze politicile sociale pe care le dezvoltă statele membre ale Uniunii Europene cu obiectivele și aspirațiile secolului al XXI-lea, în vederea construirii unui model social european pentru viitor;
- principiile incluse în pilonul european al drepturilor sociale sunt bine definite și cuprinzătoare, iar documentul recomandă că acestea trebuie avute în vedere;
- dezvoltarea economică ar trebui să conducă la ameliorarea progresului și coeziunii sociale, iar politica socială trebuie concepută ca un factor productiv care reduce inegalitatea;
- având în vedere că echitatea socială este asociată creșterii economice pe termen lung, pentru a putea susține creșterea, trebuie ținute sub control dezechilibrele sociale și de ocupare, deoarece acestea pot amplifica potențialul crizelor financiare, pot duce la instabilitate politică și, în consecință, la descurajarea investițiilor în sănătate, educație, capital uman, dar și în antreprenoriat;
- aspectele sociale și de ocupare trebuie să beneficieze de o atenție sporită, mai ales în statele din zona Euro din Uniunea Europeană, deoarece șocurile sociale și de ocupare pot să se extindă prin efectele lor de la o țară la alta, datorită interdependenței lor economice puternice;
- ritmul actual și amploarea schimbărilor din sectorul ocupațional, la care se adaugă și tendințele demografice, contribuie la transformarea condițiilor de ocupare a forței de muncă;
- în ultima perioadă se manifestă semnele acordării unei atenții mai mari aspectelor sociale și de ocupare, lucru demonstrat de o creștere a incidenței acestora în recomandările specifice de țară, dacă avem în vedere evaluările privind Semestrul european, realizate în perioada 2011-2016.
4. Apreciază că:
- ritmul actual și amploarea schimbărilor din sectorul ocupațional, coroborate cu tendințele demografice, contribuie la transformarea condițiilor de ocupare a forței de muncă;
- în statele membre Euro, succesul zonei Euro în viitor depinde în mare măsură de eficacitatea piețelor naționale ale muncii și a sistemelor de protecție socială, dar trebuie avută în vedere și capacitatea economiei de a absorbi și de a se adapta la șocuri, motiv pentru care se impun o flexibilitate și un mecanism de control eficient; în acest mecanism pilonul european al drepturilor sociale (PEDS) va avea un rol important;
- atunci când recomandările specifice de țară fac referire și la problemele sociale, sunt mai degrabă din perspectiva eficienței cost-beneficii și a sustenabilității economice, nepunându-se accentul pe sărăcie, pensii sau reforme în sistemul de sănătate;
- Comunicarea Comisiei Europene cu privire la lansarea unei consultări privind un pilon european al drepturilor sociale este oportună și pentru că promovează complementaritatea pieței muncii cu sistemele de protecție socială;
- atenția sporită acordată de Comisia Europeană aspectelor sociale în coordonarea politicilor economice prin intermediul Semestrului european este semnalată de inițiativa "Locuri de muncă pentru tineri", recomandarea privind reintegrarea șomerilor de lungă durată pe piața forței de muncă, "Actul european privind accesibilitatea" în scopul facilitării accesului persoanelor cu handicap la bunurile și serviciile esențiale în piața unică precum și de Fondurile structurale și de investiții europene (FSI) și fondul social european (FSE), care acordă anual sprijin la peste 15 milioane de persoane, în scopul îmbunătățirii competențelor în vederea integrării pe piața muncii, combaterii sărăciei și excluziunii sociale sau creșterii eficienței administrațiilor publice;
- în dezvoltarea acestui pilon ar trebui avut în vedere și modul în care persoanele cu dizabilități ar putea accesa acest instrument: fizic, informațional și comunicațional, astfel încât dezvoltarea PEDS să conducă și la creșterea gradului de ocupare a acestor categorii de persoane, precum și la respectarea egalității de șanse pentru toți cetățenii;
- este necesară crearea unui model social pentru o protecție socială adecvată și durabilă, care să asigure combaterea sărăciei și excluziunii sociale, un model care să realizeze o abordare coordonată a tuturor politicilor, programelor și intervențiilor întreprinse în acest domeniu;
- pentru implementarea acestui pilon și pentru operaționalizarea acestuia se impune o strânsă cooperare între toate părțile implicate: cooperarea la nivelul Uniunii Europene, ca instrument pentru schimbul de opinii și de bune practici, cooperarea între instituțiile de la nivel central pentru crearea unei legislații mai eficiente și corelate, precum și cooperarea tuturor factorilor sociali de la nivel local (autorități locale, ONG-uri, membrii comunității).
5. Atrage atenția Comisiei Europene asupra următoarelor aspecte:
- așa cum rezultă dintr-un studiu realizat de Institutul pentru Cercetare Socială din Italia (IRS), la cererea Comisiei pentru muncă (EMPL) a Parlamentului European, dacă nu se vor lua în considerare problemele sociale și de ocupare în creșterea economică, există riscul ca dezechilibrele care ar putea apărea la nivelul societății și al ocupării în urma măsurilor de austeritate să submineze creșterea pe termen lung;
- din experiența ultimilor ani a rezultat că dezechilibrele persistente în unele state membre pot conduce la apariția unor riscuri în stabilitatea zonei Euro în ansamblu și, în consecință, se impune o mai mare atenție creșterii numărului locurilor de muncă și performanțelor sistemelor de protecție socială, drept componente ale procesului larg de creștere a convergenței către structuri economice mai flexibile în zona Euro;
- pentru a obține o evaluare realistă la nivel european, trebuie analizate evoluțiile și modificările care se produc în toate statele membre ale Uniunii Europene, nu numai la nivelul statelor aflate în zona Euro;
- trebuie evaluat impactul evoluției demografice, al noilor tehnologii și al altor factori de mare importanță pentru viața activă și condițiile sociale, care pot produce modificări în domeniul de aplicare și conținutul pilonului european al drepturilor sociale;
- spre exemplu, în cazul schimbărilor demografice, în România amploarea și viteza de îmbătrânire a populației depind de tendințele viitoare înregistrate de speranța de viață, fertilitate și migrație; în consecință, procesul de îmbătrânire rapidă va modifica raportul dintre populația aflată la vârsta de pensionare și populația activă, care la rândul său va conduce la schimbări majore în structura pe grupe de vârstă și la implicații negative pe piața forței de muncă;
- pentru a se ajunge la o piață a forței de muncă performantă, favorabilă incluziunii sociale, ar trebui reformulată și completată noțiunea de "flexicuritate", concept care necesită o sincronizare temporală și procedurală în obținerea flexibilității angajatorului și securității locurilor de muncă ale angajaților.
6. Consideră că:
- la momentul lansării acestei consultări privind elaborarea unui pilon european al drepturilor sociale (PEDS), din perspectiva contextului economic și social național, România a făcut progrese în ceea ce privește flexibilitatea și securitatea în domeniul relațiilor de muncă, încadrându-se astfel în practica statelor europene;
- în ceea ce privește nivelul de trai, în ciuda reluării creșterii economice rapide și a reducerii dezechilibrelor macroeconomice, România înregistrează una dintre cele mai ridicate rate de sărăcie sau de excluziune socială din Uniunea Europeană (40,2% față de 24,4% pe ansamblul UE - 28 în 2014);
- în România lupta împotriva sărăciei și excluziunii sociale reprezintă o prioritate națională, astfel că strategiile la nivel național privind reducerea sărăciei și promovarea incluziunii sociale reflectă atenția deosebită acordată aspectelor sociale menită să diminueze considerabil efectele dezechilibrelor economice existente; în cadrul acestor strategii o mare importanță este acordată creșterii gradului de ocupare a persoanelor aflate în sărăcie și a grupurilor vulnerabile, creșterii suportului financiar acordat persoanelor cu venit minim, introducerea stimulentelor proactive și îmbunătățirea funcționalității și serviciilor sociale și creșterii economiei sociale în general.
7. Susține propunerea Comisiei Europene privind lansarea unei consultări publice referitoare la elaborarea unui pilon european al drepturilor sociale (PEDS), menită a evalua acquisul social actual al Uniunii Europene, reflectarea asupra noilor tendințe ale modelelor de organizare a muncii și societale și primirea de opinii și reacții față de principiile identificate într-o structură preliminară a pilonului. Pilonul, în forma sa finală, va deveni un important instrument de lucru, un cadru de referință pentru verificarea ocupării forței de muncă și a performanțelor sociale ale statelor membre participante, precum și pentru inițierea de reforme la nivel național. În același timp, acesta va reprezenta și un punct de reper pentru convergența reînnoită din cadrul zonei Euro.