Articolul UNIC
Luând în considerare Opinia nr. 4 c-19/584, adoptată de Comisia pentru afaceri europene în ședința din 8 iunie 2016, Camera Deputaților:
1. Ia act că propunerea de directivă se bazează pe Planul de acțiune privind impozitarea echitabilă și eficientă a întreprinderilor, prezentat de Comisie în data de 17 iunie 2015, și vizează punerea în aplicare a unor norme comune minime de combatere a erodării bazei impozabile și transferului profiturilor (BEPS) convenite în cadrul Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).
2. Constată că obiectivul specific al inițiativei legislative constă în stabilirea, prin măsuri coordonate, a unui nivel minim de protecție a pieței interne împotriva strategiilor de planificare fiscală ce afectează în mod direct funcționarea pieței interne.
3. Ia act că directiva are un domeniu de aplicare larg, urmând a include contribuabilii supuși impozitului pe profit într-unul sau în mai multe state membre ale UE; de asemenea, domeniul de aplicare vizează și sediile permanente, situate în Uniune, ale contribuabililor persoane juridice care nu fac obiectul directivei.
4. Apreciază faptul că textul propunerii Comisiei doar stabilește norme bazate pe principii, lăsând detaliile de punere în aplicare în seama statelor membre, creându-se astfel condiții egale privind protecția minimă în toate sistemele de impozitare a întreprinderilor din statele membre; consideră că această inițiativă va contribui semnificativ la remodelarea normelor fiscale europene de contracarare a practicilor evazioniste folosite, în special, de companiile multinaționale.
5. În ceea ce privește norma privind limitarea dobânzilor:
a) sprijină, în principiu, domeniul larg de aplicare a regulii și definiția "costurilor îndatorării", dar are rezerve, în continuare, referitor la aplicarea unitară a definiției pentru unele elemente ale costurilor "echivalente dobânzilor", îndeosebi al celor legate de produse bancare speciale;
b) consideră necesare lămuriri suplimentare, din punctul de vedere al trimiterii atât la rezultatul fiscal pozitiv (venitul supus impozitului pe societăți), cât și la cel negativ (pierderi), pentru claritate în aplicarea prevederii;
c) consideră necesară prezentarea unui exemplu numeric privind aplicarea normei de limitare a dobânzii, pentru a se evidenția cu claritate etapele de calcul pentru indicatorul fiscal EBITDA (câștigul înainte de dobânzi, taxe, depreciere și amortizare);
d) susține reportarea și recuperarea numai pentru viitor a costurilor îndatorării, urmând ca - la nivel național - să fie analizată menținerea perioadei actuale de reportare, de 7 ani.
6. Susține și apreciază activitatea legată de impozitare la ieșire desfășurată de statele membre cu experiență în aplicarea unei astfel de impozitări; cu toate acestea, consideră utilă o clarificare suplimentară în ceea ce privește semnificația unora dintre noțiunile utilizate în text (de exemplu, "valoare fiscală"), pentru asigurarea unei aplicări unitare în toate statele membre, precum și în privința modalității de calcul al impozitului la ieșire, în corelație cu impozitul pe profit dintr-un stat.
7. Este de acord cu formularea propusă în ceea ce privește clauza privind trecerea de la scutirea fiscală la acordarea de credite ("switch-over") de a se utiliza, ca referință, rata oficială a impozitului pe profit din statul membru al contribuabilului care beneficiază de venituri din străinătate.
8. Constată că schemele vizate de prezenta propunere implică situațiile în care contribuabilii acționează, fără să respecte legislația, în scopul de a-și reduce contribuțiile fiscale, denaturând astfel deciziile de afaceri din interiorul pieței interne și contribuind la crearea unui mediu de concurență fiscală neloială. În acest sens, este de acord cu regula generală antiabuz propusă și menționează că România are deja introdusă în legislația națională (art. 11 din Codul fiscal) o asemenea regulă.
9. Susține, în general, forma prezentată în ceea ce privește crearea unui cadru pentru combaterea tratamentului neuniform al elementelor hibride, însă își menține opinia că ar trebui avute în vedere și rezultatele Grupului privind codul de conduită, respectiv recomandările elaborate cu privire la entitățile și sediile permanente hibrid în interiorul Uniunii Europene.
10. Apreciază că, prin aplicarea normelor propuse de prezenta directivă, se va asigura coerența și se vor evita discrepanțele; totodată însă este necesar ca inconsecvențele și lacunele punerii în aplicare de către statele membre să dispară.