Articolul 1
Prezentele norme stabilesc procedurile aplicabile la autorizarea regimurilor speciale, altele decât tranzitul pe teritoriul vamal al României.
tehnice de autorizare a regimurilor speciale
Notă Aprobate de Ordinul nr. 1884 din 24 iunie 2016 publicat în Monitorul Oficial al României nr. 496 din 4 iulie 2016.
Prezentele norme stabilesc procedurile aplicabile la autorizarea regimurilor speciale, altele decât tranzitul pe teritoriul vamal al României.
În sensul prezentelor norme, termenii și expresiile de mai jos au următorul înțeles:
a) Codul vamal al Uniunii - Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 octombrie 2013 de stabilire a Codului vamal al Uniunii;
b) Regulamentul delegat (UE) 2015/2.446 - Regulamentul delegat al Comisiei (UE) 2015/2.446 din 28 iulie 2015 de completare a Regulamentului (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește normele detaliate ale anumitor dispoziții ale Codului vamal al Uniunii;
c) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/2.447 - Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/2.447 al Comisiei din 24 noiembrie 2015 de stabilire a unor norme pentru punerea în aplicare a anumitor dispoziții din Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a Codului vamal al Uniunii;
d) Regulamentul delegat (UE) 2016/341 - Regulamentul delegat (UE) 2016/341 al Comisiei din 17 decembrie 2015 de completare a Regulamentului (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește normele tranzitorii pentru anumite dispoziții din Codul vamal al Uniunii, în cazul în care sistemele electronice relevante nu sunt încă operaționale, și de modificare a Regulamentului delegat (UE) 2015/2.446 al Comisiei;
e) regimuri speciale - regimurile speciale care necesită autorizație: antrepozitarea vamală, perfecționarea activă, perfecționarea pasivă, admiterea temporară și destinația finală;
f) contabilitate principală în scopuri vamale - contabilitatea stabilită pentru scopuri vamale, permițând autorității vamale să supravegheze și să monitorizeze regimul;
g) evidențe - ansamblul de date comerciale, fiscale sau orice alte tipuri de evidențe ținute de titular sau în contul său.
(1) Utilizarea unui regim special se autorizează de autoritatea vamală pe baza unei cereri înaintate acesteia de către solicitant.
(2) Autorizația poate fi acordată unei persoane stabilite pe teritoriul vamal al Uniunii.
(3) O persoană stabilită în afara teritoriului vamal al Uniunii poate solicita autorizarea regimului de perfecționare activă sau destinație finală în condițiile prevăzute la art. 161 din Regulamentul delegat (UE) 2015/2.446.
Un regim special poate fi autorizat prin intermediul:
a) unei declarații vamale standard, verbale sau prin altă acțiune, al unui carnet ATA sau CPD; sau
b) unei cereri întocmite conform modelului și instrucțiunilor prevăzute în anexa 12 la Regulamentul delegat (UE) 2016/341.
(1) Un regim special poate fi autorizat pe baza unei declarații vamale, cu condiția ca aceasta să fie însoțită de un document care să cuprindă următoarele informații:
a) natura prelucrării sau utilizării mărfurilor;
b) descrierea tehnică a mărfurilor și/sau a produselor prelucrate și mijloacele de identificare a acestora;
c) perioada estimată pentru descărcare;
d) biroul de încheiere propus (cu excepția destinației finale); și
e) locul de prelucrare sau de utilizare.
(2) Fără a aduce atingere alin. (1), pentru regimul de perfecționare activă, acest document va cuprinde și:
a) mențiuni suplimentare referitoare la codurile condițiilor economice menționate în apendicele la anexa 12 la Regulamentul delegat (UE) 2016/341;
b) rata estimată a rentabilității sau metoda prin care această rată urmează a fi stabilită;
c) dacă metoda de calcul al taxelor la import se efectuează în conformitate cu art. 86 alin. (3) din Codul vamal al Uniunii (se specifică "da" sau "nu").
(3) Cererea de autorizare poate fi întocmită pe baza unei declarații vamale în următoarele situații:
a) pentru regimul de admitere temporară, cu excepția cazurilor menționate la art. 236 lit. b) din Regulamentul delegat al Comisiei (UE) 2015/2.446;
b) pentru regimul de destinație finală, atunci când solicitantul are intenția să dea mărfurilor în întregime destinația finală precizată;
c) pentru regimurile de perfecționare activă sau pasivă, cu excepția mărfurilor menționate în anexa 71-02 la Regulamentul delegat al Comisiei (UE) 2015/2.446;
d) a fost acordată o autorizație de perfecționare pasivă, însă în locul produselor transformate se prezintă pentru punerea în liberă circulație produse de înlocuire în sistemul de schimb standard, iar acestea nu au făcut obiectul autorizației inițiale;
e) produsele transformate urmează să fie puse în liberă circulație după perfecționare pasivă și operațiunea de transformare implică mărfuri fără caracter comercial.
(1) Declararea verbală efectuată în temeiul art. 136 din Regulamentul delegat al Comisiei (UE) 2015/2.446 constituie o cerere de autorizare pentru regimul de admitere temporară fără a mai fi necesară furnizarea mențiunilor speciale descrise la art. 5 alin. (1).
(2) În cazul prevăzut la alin. (1) se prezintă documentul stabilit în anexa 71-01 la Regulamentul delegat (UE) 2015/2.446. Acest document se întocmește în două exemplare, un exemplar se vizează și se restituie declarantului și celălalt se păstrează de către autoritatea vamală.
Declararea prin altă acțiune poate constitui o cerere de autorizare pentru regimul de admitere temporară pentru mărfurile menționate la art. 139 din Regulamentul delegat (UE) 2015/2.446.
Când autoritatea vamală consideră că plasarea mijloacelor de transport sau a pieselor de schimb, a accesoriilor și a echipamentelor pentru mijloace de transport sub regim de admitere temporară ar implica un risc de nerespectare a uneia dintre obligațiile prevăzute de legislația vamală, autorizarea regimului nu poate fi efectuată prin intermediul unei declarații verbale sau prin altă acțiune.
Pot fi considerate cereri de autorizare pentru regimul de admitere temporară carnetele ATA și CPD în cazul în care sunt îndeplinite condițiile menționate la art. 163 alin. (5) din Regulamentul delegat al Comisiei (UE) 2015/2.446.
(1) Pentru alte situații decât cele menționate la art. 5-9 din prezentele norme, cererea pentru utilizarea unui regim special se întocmește folosind formularul prevăzut în anexa 12 la Regulamentul delegat (UE) 2016/341.
(2) Cererea de autorizare se completează utilizând aplicația de gestiune electronică a regimurilor speciale, aflată pe websiteul Direcției Generale a Vămilor www.customs.ro, secțiunea "Agenți economici/Utilizarea sistemului informatic vamal". Cererea înregistrată în aplicația informatică se tipărește și se depune, semnată de către solicitant, la autoritatea vamală competentă, împreună cu documentele necesare pentru obținerea autorizației.
(3) Întocmirea cererii de autorizare în conformitate cu alin. (1) este obligatorie atunci când:
a) declararea mărfurilor se face printr-o declarație simplificată sau prin înscrierea în evidențele declarantului;
b) se solicită o autorizație care implică mai mult de un stat membru, cu excepția în care această solicitare privește regimul de admitere temporară;
c) este necesară o examinare a condițiilor economice, în conformitate cu art. 211 alin. (6) din Codul vamal al Uniunii;
d) cererea privește transformarea mărfurilor și a produselor sensibile, în situațiile menționate la art. 167 alin. (1) lit. f) din Regulamentul delegat al Comisiei (UE) 2015/2.446;
e) se solicită o autorizație cu efect retroactiv în conformitate cu art. 211 alin. (2) din Codul vamal al Uniunii, cu excepția cazurilor în care aceasta este solicitată pentru regimul de perfecționare pasivă, în situațiile menționate la art. 5 alin. (3) lit. d) și e);
f) se solicită autorizarea regimului de antrepozit vamal;
g) este solicitată utilizarea mărfurilor echivalente în conformitate cu art. 223 din Codul vamal al Uniunii.
(4) Când autoritatea vamală consideră că informațiile ce figurează în cererea de autorizare sunt insuficiente, poate cere solicitantului să comunice date suplimentare.
(5) Cererea pentru autorizație în scopul utilizării regimului de destinație finală trebuie să fie însoțită de o declarație-angajament a titularului prin care să se angajeze să îndeplinească obligațiile prevăzute la art. 239 din Regulamentul delegat al Comisiei (UE) 2015/2.446.
Autoritatea vamală competentă poate solicita depunerea unei cereri folosind modelul prevăzut în anexa 12 la Regulamentul delegat (UE) 2016/341 și în cazul mărfurilor care în mod normal fac excepție de la aplicarea acestor dispoziții, când consideră necesară această măsură pentru desfășurarea în condiții optime a supravegherii vamale a operațiunilor, cum sunt cele cu mărfurile prevăzute la art. 236 lit. b) din Regulamentul delegat al Comisiei (UE) 2015/2.446.
Cererea de autorizare a unui regim special se depune la autoritatea vamală competentă pentru locul în care este ținută sau disponibilă contabilitatea principală în scopuri vamale a solicitantului și în care urmează să se desfășoare cel puțin o parte din operațiunile de perfecționare, utilizare specifică, depozitare, după cum urmează:
a) în situația în care o cerere de autorizare constă într-o declarație vamală conform art. 5, autoritatea vamală competentă este biroul vamal;
b) în cazul în care o cerere de acordare a unei autorizații de admitere temporară este făcută prin intermediul unei declarații vamale verbale sau al unui carnet ATA sau CPD, declarația se depune la locul unde mărfurile sunt declarate pentru admitere temporară;
c) în cazul cererilor de autorizare întocmite utilizând formularul prevăzut în anexa 12 la Regulamentul delegat (UE) 2016/341, autoritatea vamală competentă pentru a primi cererea este direcția regională vamală;
d) în situația în care se solicită o autorizație pentru un regim special în care sunt implicate mai mult de un stat membru, autoritatea vamală competentă pentru a primi cererea este Agenția Națională de Administrare Fiscală - Direcția Generală a Vămilor, str. Al. Ivasiuc nr. 34-40, bl. 5, sectorul 6, București.
În situația în care regimul este solicitat de o persoană care nu este stabilită pe teritoriul vamal al Uniunii, cererea se depune la biroul vamal competent pentru locul în care mărfurile urmează a fi utilizate pentru prima oară pentru regimul de:
a) destinație finală;
b) perfecționare activă.
(1) Cererea de autorizare cu efect retroactiv poate fi făcută utilizând formularul prevăzut în anexa 12 la Regulamentul delegat (UE) 2016/341.
(2) Prin excepție de la alin. (1), cererea de autorizare cu efect retroactiv poate fi făcută pe baza unei declarații vamale doar în cazurile menționate la art. 163 alin. (1) lit. e) și f) din Regulamentul delegat (UE) 2015/2.446.
(3) Pentru regimul de antrepozitare vamală nu se poate emite o autorizație cu efect retroactiv.
(4) Solicitantul poate cere emiterea unei autorizații cu efect retroactiv cu valabilitate de la una dintre următoarele date:
a) data acceptării cererii;
b) data expirării autorizației anterioare, dacă se referă la o cerere de reînnoire a autorizației pentru același fel de operațiuni și mărfuri;
c) în cazuri excepționale, o dată anterioară, suficientă pentru acoperirea operațiunilor efectuate anterior, dar care să nu depășească termenul de un an de la data acceptării cererii sau cel de 3 luni de la acceptarea cererii, în cazul mărfurilor menționate în anexa 71-02 la Regulamentul delegat (UE) 2015/2.446;
d) în cazul în care este necesară o examinare a condițiilor economice pentru reînnoirea unei autorizații pentru același tip de operațiuni și de mărfuri, autorizația cu efect retroactiv intră în vigoare la data la care s-a ajuns la o concluzie favorabilă cu privire la îndeplinirea condițiilor economice.
(5) Data de la care solicitantul dorește ca autorizația să devină valabilă se menționează în rubrica 6a) din cerere.
(6) Prevederile art. 10 alin. (2) se aplică în mod corespunzător cererii de autorizare cu efect retroactiv.
(1) Cererea de autorizare a unui regim special întocmită utilizând formularul prevăzut în anexa 12 la Regulamentul delegat (UE) 2016/341 se acceptă de autoritatea vamală competentă să ia decizia în conformitate cu prevederile art. 22 alin. (2) din Codul vamal al Uniunii, ale art. 11 din Regulamentul delegat (UE) 2015/2.446 și ale art. 12 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/2.447.
(2) Data acceptării acestei cereri este data la care au fost primite de autoritatea vamală toate informațiile necesare.
(3) Autoritatea vamală competentă comunică în scris solicitantului dacă cererea a fost acceptată sau nu.
(1) Autorizația de utilizare a unui regim special se emite fără întârziere și cel târziu în termen de 30 de zile de la data acceptării cererii, conform art. 171 alin. (1) din Regulamentul delegat (UE) 2015/2.446.
(2) În cazul regimului de antrepozitare vamală, autorizația se emite fără întârziere și cel târziu în termen de 60 de zile de la data acceptării cererii, conform art. 171 alin. (1) din Regulamentul delegat (UE) 2015/2.446.
(3) Termenele prevăzute la alin. (1) și (2) nu se aplică în cazul unei cereri care implică mai mult de un stat membru.
(4) În situația în care condițiile economice trebuie să fie examinate în conformitate cu art. 211 alin. (6) din Codul vamal al Uniunii, termenul-limită prevăzut la art. 171 alin. (1) din Regulamentul delegat (UE) 2015/2.446 se prelungește la un an de la data la care dosarul a fost transmis Comisiei.
(1) Înainte de luarea unei decizii care ar avea consecințe nefavorabile pentru solicitant, autoritatea vamală competentă comunică în scris solicitantului motivele care ar duce la luarea unei decizii cu consecințe nefavorabile pentru acesta, conform art. 22 alin. (6) din Codul vamal al Uniunii și art. 8 și 9 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/2.447.
(2) Solicitantului i se acordă posibilitatea să își exprime punctul de vedere înaintea luării unei decizii care i-ar fi nefavorabilă în termenul prevăzut la art. 8 din Regulamentul delegat (UE) 2015/2.446.
(3) În cazul respingerii cererii, decizia autorității vamale poate fi atacată în condițiile și termenele prevăzute de Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare.
(1) Autorizația emisă pe baza cererii menționate la art. 10 alin. (1) se întocmește potrivit modelului și instrucțiunilor prevăzute în anexa 12 la Regulamentul delegat (UE) 2016/341.
(2) Autoritatea vamală competentă să emită autorizația înregistrează autorizația în aplicația de gestiune electronică a regimurilor speciale.
(3) Numărul de înregistrare al autorizației este codul de țară urmat de codul direcției regionalei vamale sau al Direcției Generale a Vămilor și seria reprezentând numărul de ordine al autorizației de cinci caractere, acordate automat de aplicația informatică.
Exemplu: ROCJ00003
(4) Autorizația se întocmește în două exemplare, având următoarea destinație:
a) un exemplar este destinat solicitantului;
b) un exemplar este destinat autorității vamale emitente, care se păstrează împreună cu cererea și documentele justificative pe o perioadă de 5 ani calendaristici începând cu anul următor celui în care a fost emisă autorizația.
Când autorizarea unui regim special este solicitată prin intermediul unei declarații vamale, întocmită cu respectarea prevederilor art. 163 alin. (1) din Regulamentul delegat (UE) 2015/2.446, acordarea liberului de vamă pentru mărfurile declarate reprezintă autorizarea regimului solicitat. În rubrica 44 din declarația vamală se menționează codul "00100". Aceste autorizații sunt generate de birourile vamale în aplicația de gestiune electronică a regimurilor speciale, pe baza informațiilor cuprinse în declarațiile vamale.
(1) În cazul regimului de admitere temporară, atunci când cererea de autorizare este făcută verbal, potrivit art. 136 din Regulamentul delegat (UE) 2015/2.446, autorizația se consideră acordată prin vizarea documentului justificativ întocmit conform modelului din anexa 71-01 la același regulament.
(2) În cazul regimului de admitere temporară, atunci când cererea este făcută printr-o altă acțiune, potrivit art. 139 din Regulamentul delegat (UE) 2015/2.446, autorizația se consideră acordată prin simpla acțiune de trecere a frontierei teritoriului vamal unional, prin folosirea culoarului verde sau "nimic de declarat" ori prin trecerea frontierei fără declarare voluntară în cazul birourilor vamale ce nu folosesc sistemul cu două culoare de control.
(1) Biroul vamal de supraveghere este stabilit în autorizația de utilizare a regimului special și este cel în a cărui rază de competență teritorială se desfășoară operațiunile de perfecționare, utilizare sau depozitare, după caz, și unde este organizată contabilitatea principală în scopuri vamale.
(2) Autorizarea regimului este condiționată de aprobarea prealabilă de către biroul vamal de supraveghere a evidenței operative a mărfurilor, cu respectarea prevederilor art. 178 din Regulamentul delegat (UE) 2015/2.446.
(3) Evidența operativă trebuie să permită biroului vamal de supraveghere să identifice mărfurile plasate într-un regim special și să urmărească fluxul complet al mărfurilor de la plasare și până la încheierea regimului. Biroul vamal de supraveghere este responsabil cu controlul și supravegherea regimului și centralizează toate informațiile relative la operațiunile desfășurate în baza autorizației.
(4) Biroul vamal de supraveghere poate cere birourilor vamale de plasare și de încheiere verificări punctuale asupra operațiunilor ale căror rezultate să îi fie comunicate, cum ar fi, de exemplu, controlul evidențelor, verificarea fizică a mărfurilor, inventarierea parțială sau totală a mărfurilor, prelevarea de probe.
(1) Utilizarea unui regim special este condiționată de constituirea unei garanții, în condițiile prevăzute de art. 211 alin. (3) lit. c) din Codul vamal al Uniunii.
(2) În cazul autorizației emise utilizând formularul prevăzut în anexa 12 la Regulamentul delegat (UE) 2016/341, în caseta 16 "Informații suplimentare" se completează informațiile relative la garanție, conform instrucțiunilor din anexa 12 la Regulamentul delegat (UE) 2016/341.
(1) În cazul autorizației prevăzute la art. 12 lit. a) sau c), garanția acoperă cuantumul taxelor la import și eventualele măsuri tarifare prevăzute de legislația agricolă sau comercială sau de alte dispoziții ale Uniunii.
(2) În cazul autorizației prevăzute la art. 12 lit. d), garanția respectivă acoperă cuantumul taxelor la import și alte taxe datorate legate de importul mărfurilor.
(3) Nu este necesară constituirea unei garanții pentru următoarele cazuri:
a) regimul de perfecționare activă EX/IM;
b) regimul de admitere temporară cu declarare verbală sau prin altă acțiune;
c) regimul de zonă liberă;
d) perfecționare pasivă EX/IM;
e) cele precizate la art. 89 alin. (7) din Codul vamal al Uniunii;
f) cele precizate la art. 81 din Regulamentul delegat (UE) 2015/2.446;
g) când se utilizează carnetele ATA/CPD.
Drepturile și obligațiile titularului unui regim în privința mărfurilor plasate sub un regim special pot fi transferate integral sau parțial unei alte persoane care îndeplinește condițiile definite pentru regimul respectiv.
(1) Autoritatea vamală competentă are obligația să se asigure, atunci când aprobă un transfer, că cesionarul îndeplinește și preia drepturile și obligațiile care îi sunt transferate.
(2) Transferul integral sau parțial al drepturilor și obligațiilor nu impune cesionarului obligația de a deține o autorizație pentru regimul în cauză. În acest sens, în autorizația titularului de regim, la caseta 15 "Transfer" se menționează în clar care sunt drepturile și obligațiile transferate cesionarului.
A. Data intrării în vigoare
(1) Autorizația intră în vigoare de la data emiterii sale sau de la o altă dată ulterioară, care este înscrisă în rubrica 6a) din autorizație.
(2) Autorizația cu efect retroactiv poate fi emisă conform art. 172 din Regulamentul delegat (UE) 2015/2.446.
B. Termenul de valabilitate a autorizațiilor
(1) Autorizația de antrepozitare vamală are termen de valabilitate nelimitat.
(2) În cazul regimurilor speciale menționate la art. 211 alin. (1) lit. a) din Codul vamal al Uniunii, termenul de valabilitate nu poate depăși 5 ani de la data intrării în vigoare a autorizației.
(3) În situația autorizațiilor care se referă la mărfurile menționate în anexa 71-02 la Regulamentul delegat (UE) 2015/2.446, termenul de valabilitate menționat la alin. (2) nu poate depăși 3 ani.
(1) Fără a aduce atingere art. 254 din Regulamentul (UE) nr. 952/2013, autoritatea vamală stabilește în autorizație termenul în cadrul căruia mărfurile sau produsele trebuie plasate sub un alt regim vamal, scoase de pe teritoriul vamal al Uniunii sau distruse fără a rămâne resturi ori sunt abandonate în favoarea statului. Acest termen trebuie să țină seama de termenul estimat, necesar pentru efectuarea operațiunilor sau utilizarea mărfurilor în cadrul regimului vamal solicitat.
(2) Termenul începe să curgă de la plasarea mărfurilor sub regimul vamal și se încheie când mărfurile sau produsele sunt plasate sub un alt regim vamal, scoase de pe teritoriul vamal al Uniunii sau distruse fără a rămâne resturi ori sunt abandonate în favoarea statului.
(3) În cazul destinației finale, termenul de descărcare este perioada de care va fi nevoie pentru a utiliza mărfurile conform destinației finale precizate sau de a transfera obligația către o altă persoană, în condițiile prevăzute de autoritatea vamală.
(4) Autoritatea vamală poate acorda prelungirea acestui termen în urma unei cereri justificate depuse de titularul autorizației, după cum urmează:
a) în cazul în care se solicită prelungirea termenului de descărcare pentru declarații vamale depuse pentru mărfurile plasate deja sub regim, acordarea prelungirii intră în sarcina biroului vamal de supraveghere, fără a mai fi necesară menționarea în autorizație a aprobării de prelungire;
b) în cazul în care se solicită prelungirea termenului de încheiere a regimului pentru mărfuri ce urmează a fi plasate sub regim, cererea de prelungire se adresează autorității vamale emitente a autorizației.
Autorizațiile prevăzute la art. 163 alin. (1) din Regulamentul delegat (UE) 2015/2.446 sunt emise, la cererea solicitantului, de către biroul vamal în a cărui rază de competență este ținută sau disponibilă contabilitatea principală în scopuri vamale a solicitantului și în care urmează să se desfășoare cel puțin o parte din operațiunile de perfecționare și utilizare specifică.
Autorizațiile emise prin intermediul unei declarații verbale sau prin altă acțiune sunt emise de biroul vamal de intrare.
(1) Când operațiunea implică doar autoritatea vamală română și cererea de autorizare este întocmită utilizând formularul prevăzut în anexa 12 la Regulamentul delegat (UE) 2016/341, autoritatea vamală competentă să elibereze autorizații este direcția regională vamală în a cărei rază de competență este ținută sau disponibilă contabilitatea principală în scopuri vamale a solicitantului și în care urmează să se desfășoare cel puțin o parte din operațiunile de perfecționare, utilizare specifică și depozitare.
(2) În cazul autorizării regimului de admitere temporară în baza unei cereri întocmite conform modelului din anexa 12 la Regulamentul delegat (UE) 2016/341, autorizația este emisă de către direcția regională vamală în a cărei rază de competență se află locul utilizării mărfurilor sau, în cazul în care există mai multe locuri unde urmează a fi utilizate, în primul dintre acestea.
Când operațiunea implică mai multe state membre, autoritatea vamală competentă să emită autorizații este Agenția Națională de Administrare Fiscală - Direcția Generală a Vămilor.
(1) În situația în care la decizia privind eliberarea autorizației trebuie să se ia în considerare și prevederi speciale de altă natură decât vamală, cum sunt, spre exemplu, cele privind protecția mediului înconjurător, autoritatea vamală solicită acordul autorităților competente respective.
(2) Când acordul tuturor autorităților menționate la alin. (1) nu poate fi întrunit, este cerut avizul Direcției Generale a Vămilor.
(1) Emiterea unei autorizații care implică mai mult de un stat membru este condiționată de exprimarea acordului autorităților vamale ale statelor membre implicate, cu respectarea prevederilor art. 260 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/2.447.
(2) Această autorizație poate fi emisă și fără procedura de consultare în cazurile menționate la art. 261 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/2.447.
(3) În caseta 9 "Detalii despre activitățile planificate" din autorizație se menționează statele membre participante.
La cererea titularului, autoritățile vamale pot permite ca o cerere de reînnoire sau de modificare a unei autorizații pentru un regim special să fie depusă sub formă scrisă cu respectarea prevederilor art. 18 alin. (2).
(1) O autorizație emisă de autoritatea vamală se revocă sau se modifică în condițiile prevăzute de art. 23 alin. (3) și art. 28 din Codul vamal al Uniunii.
(2) O autorizație emisă de autoritatea vamală se anulează în condițiile prevăzute de art. 23 alin. (3) și art. 27 din Codul vamal al Uniunii.
(3) Autoritatea vamală emitentă a autorizației revocă, modifică sau anulează, după caz, autorizația în aplicația de gestiune electronică a regimurilor speciale.
(1) Înainte de luarea unei decizii care ar avea consecințe nefavorabile pentru titularul unei autorizații, autoritatea vamală competentă să ia o decizie comunică în scris solicitantului motivele care ar duce la luarea unei decizii cu consecințe nefavorabile pentru acesta, conform art. 22 alin. (6) din Codul vamal al Uniunii și art. 8 și 9 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/2.447.
(2) Titularului i se acordă posibilitatea să își exprime punctul de vedere înaintea luării unei decizii care i-ar fi nefavorabilă în termenul prevăzut la art. 8 din Regulamentul delegat (UE) 2015/2.446.
(3) În cazul unei decizii nefavorabile a autorității vamale, titularul o poate contesta în condițiile și termenele prevăzute de Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare.
(1) O autorizație emisă de autoritatea vamală se reevaluează în condițiile prevăzute de art. 23 alin. (4) lit. a) din Codul vamal al Uniunii și ale art. 15 din Regulamentul delegat (UE) 2015/2.446.
(2) O autorizație emisă de autoritatea vamală se monitorizează în condițiile prevăzute de art. 23 alin. (5) din Codul vamal al Uniunii de către biroul vamal de supraveghere stabilit în autorizație.
(3) O autorizație emisă de autoritatea vamală se suspendă potrivit prevederilor art. 23 alin. (4) lit. b) din Codul vamal al Uniunii și ale art. 16-18 din Regulamentul delegat (UE) 2015/2.446.
(4) În cazul în care în urma monitorizării se constată nerespectarea condițiilor care au stat la baza autorizării sau nu mai sunt îndeplinite condițiile de derulare a operațiunilor de depozitare temporară stabilite în autorizație, biroul vamal de supraveghere comunică autorității vamale emitente rezultatele monitorizării și, după caz, solicitarea de suspendare, revocare sau anulare.
(1) O autorizație de plasare sub regimurile de perfecționare activă sau pasivă se acordă atunci când interesele esențiale ale producătorilor din Uniune nu riscă să fie afectate negativ de acordarea acesteia.
(2) Dacă nu există dovezi clare că interesele esențiale ale producătorilor din Uniune riscă să fie afectate negativ de acordarea unei autorizații de perfecționare, nu este necesară examinarea condițiilor economice.
(3) În cazul în care se dovedește că interesele esențiale ale producătorilor din Uniune riscă să fie afectate negativ și este necesară o verificare a condițiilor economice, examinarea condițiilor economice se efectuează la nivelul Uniunii. În acest caz, autoritatea vamală competentă să ia o decizie cu privire la cererea de autorizare transmite dosarul către Direcția Generală a Vămilor, care va solicita verificarea acestuia la nivelul Uniunii, cu excepția cazului în care există deja o astfel de decizie pentru un caz similar. În acest scop, Comisia Europeană poate publica deciziile sale în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene, seria C, pentru informarea operatorilor economici.
În cazul în care este necesară examinarea condițiilor economice, operatorul economic în cauză este informat de către autoritatea vamală despre procedura angajată.
Deciziile Comitetului Codului Vamal sunt aplicabile în mod corespunzător în statul membru care a transmis solicitarea de verificare a condițiilor economice, precum și autorităților din celelalte state membre, pentru cereri de autorizare sau autorizații emise în condiții similare.
În cazul în care se inițiază procedura de consultare la nivelul Uniunii înainte de eliberarea autorizației, termenul de verificare a cererii de autorizare se suspendă, iar solicitantul este informat în acest sens.
(1) Verificarea condițiilor economice se efectuează, în funcție de felul mărfurilor și criteriile de risc aferente mărfurilor plasate sub regim, precum și de natura operațiunilor de transformare vizate.
(2) Pentru regimul de perfecționare activă, solicitantul este obligat să completeze în cererea sa de autorizare:
a) în caseta 10 "Condiții economice" cel puțin un cod din două cifre, menționat în apendicele anexei 12 la Regulamentul delegat (UE) 2016/341;
b) în caseta 16 "Informații suplimentare" mențiunea "da" sau "nu" cu privire la utilizarea metodei de calcul pentru calculul cuantumului taxelor la import, prevăzută la art. 86 alin. (3) din Codul vamal al Uniunii.
(1) Pentru regimul de perfecționare activă, verificarea condițiilor economice este necesară atunci când:
a) în cerere se solicită ca metoda de calcul al cuantumului taxelor la import să fie cea prevăzută la art. 86 alin.(3) din Codul vamal al Uniunii, se dovedește că interesele esențiale ale producătorilor din Uniune riscă să fie afectate în mod negativ, iar această situație nu este reglementată de art. 167 alin. (1) lit. (a)-(f) din Regulamentul delegat (UE) 2015/2.446;
b) în cerere se solicită ca metoda de calcul al cuantumului taxelor la import să fie cea prevăzută la art. 85 din Codul vamal al Uniunii, mărfurile destinate plasării sub regimul de perfecționare activă ar face obiectul unei măsuri de politică agricolă sau comercială, unei taxe antidumping provizorii sau definitive, unei taxe compensatorii, unei măsuri de salvgardare sau al unei taxe suplimentare care rezultă din suspendarea concesiilor în cazul în care acestea au fost declarate pentru punerea în liberă circulație, iar această situație nu este reglementată de art. 167 alin. (1) lit. (h), (i), (m), (p) sau (s) din Regulamentul delegat (UE) 2015/2.446;
c) în cerere se solicită ca metoda de calcul al cuantumului taxelor la import să fie cea prevăzută la art. 85 din Codul vamal al Uniunii, mărfurile destinate plasării sub regimul de perfecționare activă nu ar face obiectul unei măsuri de politică agricolă sau comercială, unei taxe antidumping provizorii sau definitive, unei taxe compensatorii, unei măsuri de salvgardare sau al unei taxe suplimentare care rezultă din suspendarea concesiilor în cazul în care acestea au fost declarate pentru punerea în liberă circulație, există dovezi că interesele esențiale ale producătorilor din Uniune ar fi, probabil, afectate în mod negativ; iar această situație nu este reglementată prin art. 167 alin. (1) lit. (g)-(s) din Regulamentul delegat (UE) 2015/2.446.
(2) Pentru regimul de perfecționare pasivă, verificarea condițiilor economice este necesară atunci când autorizația este solicitată pentru mărfuri și produse sensibile, menționate în anexa 71-02 la Regulamentul delegat (UE) 2015/2.446, care vor face obiectul unor operațiuni de perfecționare, altele decât reparații, și există evidențe că interesele esențiale ale producătorilor din Uniune riscă să fie afectate negativ.
La cererea unei autorități vamale dintr-un stat membru sau la inițiativa Comisiei poate avea loc o verificare ulterioară a condițiilor economice în situația în care există dovezi conform cărora interesele esențiale ale producătorilor din Uniune riscă să fie afectate de folosirea autorizației respective.
(1) Autorizațiile acordate în baza Regulamentului (CEE) nr. 2.913/92 al Consiliului din 12 octombrie 1992 de instituire a Codului Vamal Comunitar sau a Regulamentului (CEE) nr. 2.454/93 al Comisiei din 2 iulie 1993 de stabilire a unor dispoziții de aplicare a Regulamentului (CEE) nr. 2.913/92 al Consiliului de instituire a Codului Vamal Comunitar, care sunt valabile la 1 mai 2016, rămân valabile după cum urmează:
a) pentru autorizațiile cu o perioadă de valabilitate limitată, până la expirarea acestei perioade sau până la 1 mai 2019, în funcție de care dintre aceste date este anterioară celeilalte;
b) pentru autorizațiile de antrepozitare vamală, până când acestea sunt reevaluate de autoritatea vamală.
(2) În cazul prevăzut la alin. (1) lit. b), autoritatea vamală emitentă a autorizației ia decizia de reevaluare înainte de data de 1 mai 2019, cu respectarea art. 345 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/2.447. Reevaluarea autorizației are loc prin revocarea autorizației existente și, după caz, emiterea unei noi autorizații. Decizia se notifică fără întârziere titularului autorizației.
(3) În cazul în care autorizațiile existente au fost eliberate fără constituirea unei garanții sau cu garanții parțiale, autorizațiile pot fi totuși utilizate, fără obligația de a furniza garanții suplimentare.
Dispozițiile prezentelor norme tehnice se completează cu prevederile Codului vamal al Uniunii, ale Regulamentului delegat (UE) 2015/2.446, ale Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2015/2.447 și ale Regulamentului delegat (UE) 2016/341.
-----
Source: legislatie.just.ro (Official Gazette). The text shown is the current consolidated form (in Romanian).
We use cookies to analyze site traffic. See our Privacy Policy for details.