Articolul UNIC
Luând în considerare Opinia nr. 4c-19/1016, adoptată de Comisia pentru afaceri europene în ședința din 20 septembrie 2016, Camera Deputaților:
1. Constată că sunt îndeplinite condițiile stabilite prin tratate ca propunerea să facă obiectul controlului parlamentar al subsidiarității: are caracter legislativ și aparține categoriei competențelor care nu sunt exclusive Uniunii Europene, în sensul art. 4 alin. (1), art. 5 alin. (2) TUE și, respectiv, art. 2 alin. (6) TFUE.
2. Constată că aspectele transnaționale sunt evidente, ceea ce ar justifica o acțiune la nivelul Uniunii pentru realizarea obiectivelor, dacă aceste obiective ar fi, în termeni reali, în acord cu valorile, principiile, tratatele Uniunii, precum și cu legislația și angajamentele politice majore asumate de către Uniunea Europeană pentru realizarea spațiului de libertate, securitate și justiție.
3. Menține obiecțiile, observațiile și recomandările făcute în avizul motivat și în opinia Camerei Deputaților cu ocazia examinării Propunerii de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a unui mecanism de transfer în situații de criză și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 604/2013 de stabilire a criteriilor și mecanismelor de determinare a statului membru responsabil de examinarea unei cereri de protecție internațională prezentate într-unul din statele membre de către un resortisant al unei țări terțe sau de către un apatrid - COM (2015) 450.
4. Notează că propunerea de reformare a Regulamentului Dublin survine la trei ani de la adoptarea celui din urmă și că aplicarea actului în cauză a fost evaluată la cererea Comisiei Europene, fără ca raportul rezultat să fie considerat a reflecta poziția oficială a respectivei instituții a Uniunii.
Remarcă și absența unui studiu de impact care să însoțească propunerea de regulament de față și care să prezinte detaliat varii opțiuni de acțiune preconizate.
5. Luând act de obiectivul enunțat de propunerea de regulament, de raționalizare a normelor Regulamentului Dublin și de completare a lor cu un nou mecanism de repartizare corectiv, menit să gestioneze situații în care sistemele de azil ale statelor membre sunt supuse unei presiuni disproporționate, reafirmă caracterul neadecvat al mecanismului corectiv pentru atingerea obiectivului unei gestiuni viabile a presiunilor migraționiste asupra Uniunii Europene. În primul rând, ineficacitatea mecanismului pare a rezulta din prezumția caracterului adecvat al procedurilor de azil, or, din contră, statele membre supuse unei presiuni disproporționate vor continua să se confrunte cu deficiențe sistemice, ceea ce determină imposibilitatea transferurilor de solicitanți de protecție internațională, conferă un caracter permanent unor mecanisme corective, mecanisme ce, potrivit art. 78 alin. (3) TFUE, trebuie să aibă prin definiție caracter temporar, și diminuează posibilitatea exprimării voinței de solicitantul de protecție internațională cu privire la statul membru ales. În această privință, precum a arătat Camera Deputaților în opinia sa privind comunicarea - Posibilități de reformare a sistemului european comun de azil și de îmbunătățire a căilor legale de migrație - COM (2016)197, orice eventuală propunere de redistribuire a solicitanților de protecție internațională trebuie să ia în considerare specificul și capacitatea statelor membre.
6. În al doilea rând, în absența unei evaluări adecvate, solicită clarificări cu privire la motivul pentru care nu a fost activat până în prezent mecanismul de alertă timpurie, pregătire și gestionare a crizelor, vizat la art. 33 din Regulamentul Dublin, ori Directiva 2001/55. În acest context, ar fi fost de preferat evaluarea prealabilă a sistemelor de urgență temporare pentru transferul din Italia și Grecia a 160.000 de persoane care au nevoie de protecție internațională, transfer reglementat de cele două decizii adoptate de Consiliul UE la 14, respectiv 22 septembrie 2015 (deciziile 2015/1.523 și 2015/1.601).
7. Apreciază că mecanismul de repartizare corectiv nu respectă nici principiul proporționalității. Este neclar în ce mod o eventuală cheie de referință, precum cea avută în vedere la art. 35 din propunerea de regulament, ar contribui la atingerea obiectivului de gestiune viabilă a migrației înspre Uniunea Europeană. Comisia Europeană nu a demonstrat în ce mod dispozițiile ce ar urma să instituie acel mecanism respectă principiul proporționalității, ci expunerea de motive și preambulul se rezumă să enunțe că dispozițiile nu depășesc ceea ce este necesar pentru a se atinge obiectivul de a soluționa situația în mod eficace.
8. Consideră că orice propunere de redistribuire a solicitanților de protecție internațională între statele membre trebuie să ia în considerare specificul și capacitatea statelor membre, fiind evident că un mecanism de repartizare corectiv, cu caracter automat, nu ține cont de circumstanțele de fapt din fiecare stat membru și de infrastructura de care dispun acestea.
9. În acest context, consideră că împărțirea responsabilităților între statele membre în domeniul migrației, care trebuie să fie desigur echitabilă, nu poate porni de la sancționarea financiară a unor state membre care s-ar putea confrunta la rândul lor cu dificultăți, sancționare vizată la art. 37 din propunerea de regulament. În spiritul Uniunii Europene, precum a afirmat în mod repetat Camera Deputaților, solidaritatea nu ar trebui invocată pentru rezolvarea unor situații particulare, iar caracterul voluntar este singura garanție a succesului în gestionarea imigrației neregulamentare și a deplasărilor secundare.
10. Remarcă faptul că propunerea de regulament nu justifică modul de calculare a așa-numitei contribuții de solidaritate ce ar urma să fie impusă statului membru care nu ar accepta un solicitant de protecție internațională.
11. În privința combaterii deplasărilor secundare ale resortisanților țărilor terțe între statele membre, apreciază că instrumentele avute în vedere în propunerea de față nu sunt întru totul adecvate pentru atingerea acelui obiectiv. Pe de o parte, nu este dovedit în ce mod extinderea definiției membrului de familie, în sensul propunerii de regulament de față, față de definiții din alte acte ale dreptului Uniunii, pentru a include frații sau surorile solicitantului, în vederea facilitării reunirii acelora, contribuie la reducerea deplasărilor secundare. Pe de altă parte, nu este clar în ce măsură includerea în definiție a familiilor formate în afara țării de origine, însă înainte de sosirea pe teritoriul statului membru, ar fi de natură să reducă stimulentele unora dintre deplasările secundare pe teritoriul UE ale solicitanților de azil.
12. Consideră că incertitudinile ce afectează raporturile dintre propunerea de reformare a Regulamentului Dublin și Propunerea de regulament de instituire a unui mecanism de transfer în situații de criză - COM (2015) 450 sunt de natură să conducă la incoerența viitoarelor norme în domeniul sistemului european comun de azil. Acele incertitudini sunt generate de împrejurarea că domeniul de aplicare a celor două regulamente este comun în mare măsură.
13. Consideră că, prin introducerea unei chei de distribuție obligatorie permanentă în loc de a adopta măsuri provizorii în situații de urgență, proiectul de regulament depășește măsura necesară pentru atingerea obiectivului și, prin urmare, încalcă principiile subsidiarității și proporționalității.
14. Consideră că întrucât propunerea de regulament nu are suficientă valoare adăugată, fiind astfel încălcat principiul subsidiarității, se impune emiterea unui aviz motivat.