ORDIN nr. 7 din 27 ianuarie 2017

ORDIN Ministerul Afacerilor Interne
Published in
MONITORUL OFICIAL nr. 106 din 7 februarie 2017
Entered into force
07.02.2017
Consolidated form as of
07.02.2017

pentru modificarea unor anexe la Ordinul ministrului internelor și reformei administrative nr. 490/2008 privind însemnele heraldice ale structurilor Ministerului Afacerilor Interne

În temeiul art. 7 alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea și funcționarea Ministerului Afacerilor Interne, aprobată cu modificări prin Legea nr. 15/2008, cu modificările și completările ulterioare,

ministrul afacerilor interne emite următorul ordin:

Articolul I

Anexele nr. 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 20 și 141 la Ordinul ministrului internelor și reformei administrative nr. 490/2008 privind însemnele heraldice ale structurilor Ministerului Afacerilor Interne, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 430 din 9 iunie 2008, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se înlocuiesc cu anexele nr. 1-9 la prezentul ordin.

Articolul II

Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Ministrul afacerilor interne, Carmen Daniela Dan

București, 27 ianuarie 2017.

Nr. 7.

Anexa 1

(Anexa nr. 1 la Ordinul nr. 490/2008)

MINISTERUL AFACERILOR INTERNE

Însemnul heraldic al Ministerului Afacerilor Interne are la bază stema țării.

Elemente de compoziție preluate din stema României:

- scutul mare (exterior), albastru, încărcat cu o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul și ghearele roșii, cu aripile deschise, ținând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema țării și sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintr-un cerc frontal, cu borduri subțiri sus și jos, împodobit, în față, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) și două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea și al cincilea mai mari și decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus și jos și alte două linii verticale pe flancuri, așezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziționate în triunghi și, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea și al patrulea mai mici și încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru și cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din față sunt intercalate de două vârfuri ascuțite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din față sunt vizibile, de formă arcuită și ornate cu perle, care se reunesc și se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroșată, din mijlocul căreia se înalță un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broșează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale și perlele de culoare albă.

Însemnul heraldic al Ministerului Afacerilor Interne se individualizează prin:

a) ramura verde de măslin, simbol al păcii și ordinii, care înlocuiește buzduganul din stema țării;

b) scutul, asemănător cu primul, dar de dimensiuni mai mici, plasat pe pieptul acvilei, despicat și dublu tăiat, cu șase cartiere, cuprinzând simboluri care desemnează cele mai importante structuri ale ministerului, după cum urmează:

În cartierul 1 - Inspectoratul General al Poliției Române

- câmp albastru, încărcat în partea superioară cu o balanță de aur cu talgerele în echilibru, iar în cea inferioară cu două securi consulare romane naturale, încrucișate în săritoare.

În cartierul 2 - Inspectoratul General pentru Situații de Urgență

- câmp purpuriu, încărcat cu două topoare încrucișate în săritoare, suprapuse de o cască de pompier așezată din profil; în partea de jos, o grenadă explodând, de la care pornesc în dreapta și în stânga ramuri de stejar, totul de argint. Pe centrul compoziției broșează o turtă portocalie, încărcată cu un triunghi albastru, alezat.

În cartierul 3 - Inspectoratul General al Poliției de Frontieră

- câmp verde, încărcat cu o bornă de hotar, de argint, având în partea de sus două spade albastre, încrucișate în săritoare, iar în cea de jos o ancoră neagră. Borna are, ca suporți, doi lei de aur, limbați roșu, afrontați.

În cartierul 4 - Inspectoratul General al Jandarmeriei

- în câmp, pe albastru, un romb de argint, ieșind dintr-o cunună compusă din trei frunze de stejar de aur, având în centru litera J stilizată cu negru.

În cartierul 5 - Administrația

- în câmp, pe albastru, un leu de aur născând dintr-o coroană deschisă cu cinci fleuroane. Leul ține cu labele anterioare un baston, de același metal, încărcat cu cinci flori de crin roșii și manșonat de argint.

În cartierul 6 - Arhivele Naționale

- câmp roșu, încărcat cu o făclie neagră, cu flacără de aur, așezată în bară, peste care broșează un pergament desfășurat, natural, poziționat în bandă și validat cu sigiliu atașat roșu, cu bordură neagră, prins de suport cu șnur albastru.

În partea inferioară, sub acvilă, deviza Ministerului Afacerilor Interne scrisă cu litere negre pe o eșarfă albă: PRO PATRIA ET ORDINE IURIS (PENTRU PATRIE ȘI ORDINEA DE DREPT).

Semnificațiile elementelor însumate

a) balanța - echilibru, justiție, echitate, evidențiind în stema de față atribuțiile instituției privind supravegherea aplicării legilor;

b) securile consulare romane - evocă atribuțiile Ministerului Afacerilor Interne în statul de drept, de garant al ordinii publice;

c) casca și topoarele - sunt preluate din însemnele pompierilor militari folosite din a doua jumătate a secolului al XIX-lea;

d) grenada explodând - amintește de participarea pompierilor militari la Războiul pentru cucerirea Independenței de Stat a României;

e) turta portocalie, încărcată cu un triunghi albastru - protecția civilă;

f) borna cu ancora - evocă ideea de pază și control al granițelor țării;

g) spadele încrucișate - capacitatea de a judeca, de a separa vinovăția de inocență, sugerând în ansamblu ideea de străjuire permanentă a hotarelor țării;

h) leul - putere, autoritate, forță, înțelepciune, energie în serviciul binelui;

i) rombul - viață, prosperitate, recompensă, cântece de laudă;

j) litera J - sigla care desemnează, încă din secolul al XIX-lea, Jandarmeria Română;

k) cununa din frunze de stejar - forța, puterea, autoritate veche;

l) coroana deschisă - perfecțiune, iar prin extensie, independența;

m) crin - figură onorabilă; demnitate, iar prin extensie, așteptarea binelui;

n) baston - autoritate, echilibru, administrația civilă;

o) pergamentul desfășurat - menirea instituției de conservare și protecție a Fondului Arhivistic Național;

p) făclia - evocă rolul Arhivelor Naționale în dezvoltarea științei și culturii;

q) deviza îmbogățește mesajul compoziției heraldice și evidențiază devotamentul celor care slujesc în acest minister față de normele democratice.

Anexa 2

(Anexa nr. 2 la Ordinul nr. 490/2008)

APARATUL CENTRAL AL MINISTERULUI AFACERILOR INTERNE

Însemnul heraldic al unităților Aparatului Central al Ministerului Afacerilor Interne va păstra în compoziție elemente din stema Ministerului Afacerilor Interne, după cum urmează: în scut exterior, pe albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul și ghearele roșii, cu aripile deschise, ținând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde.

Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema țării și sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintr-un cerc frontal, cu borduri subțiri sus și jos, împodobit, în față, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) și două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea și al cincilea mai mari și decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus și jos și alte două linii verticale pe flancuri, așezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziționate în triunghi și, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea și al patrulea mai mici și încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru și cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din față sunt intercalate de două vârfuri ascuțite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din față sunt vizibile, de formă arcuită și ornate cu perle, care se reunesc și se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroșată, din mijlocul căreia se înalță un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broșează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale și perlele de culoare albă.

Pe pieptul acvilei se află un alt scut, asemănător cu primul, dar de dimensiuni mai mici, în câmpul căruia, pe albastru, două ramuri de stejar, de aur, încrucișate în talpă, în săritoare, având între ele literele M A I, de același metal.

Sub acvilă, pe o eșarfă albă, deviza scrisă cu litere majuscule negre: PRO PATRIA ET ORDINE IURIS (PENTRU PATRIE ȘI ORDINEA DE DREPT).

Semnificațiile elementelor însumate:

a) literele M A I - sigla Ministerului Afacerilor Interne;

b) ramurile de stejar încrucișate - forța, puterea și autoritate veche.

Anexa 3

(Anexa nr. 3 la Ordinul nr. 490/2008)

INSPECTORATUL GENERAL AL POLIȚIEI ROMÂNE

Însemnul heraldic al Inspectoratului General al Poliției Române va păstra în compoziție elemente din stema Ministerului Afacerilor Interne, după cum urmează: în scut exterior, pe albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul și ghearele roșii, cu aripile deschise, ținând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde.

Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema țării și sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintr-un cerc frontal, cu borduri subțiri sus și jos, împodobit, în față, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) și două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea și al cincilea mai mari și decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus și jos și alte două linii verticale pe flancuri, așezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziționate în triunghi și, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea și al patrulea mai mici și încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru și cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din față sunt intercalate de două vârfuri ascuțite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din față sunt vizibile, de formă arcuită și ornate cu perle, care se reunesc și se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroșată, din mijlocul căreia se înalță un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broșează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale și perlele de culoare albă.

Pe pieptul acvilei se află un alt scut, asemănător cu primul, dar de dimensiuni mai mici, albastru, încărcat în partea superioară cu o balanță de aur cu talgerele în echilibru, iar în cea inferioară cu două securi consulare romane naturale, încrucișate în săritoare.

În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eșarfă albă: LEX ET HONOR (LEGE ȘI ONOARE).

Semnificațiile elementelor însumate

a) balanța - echilibru, justiție, echitate - evidențiind în stema de față atributul unității privind supravegherea aplicării legilor;

b) securile consulare romane - evocă atribuțiile Ministerului Afacerilor Interne în statul de drept, de garant al ordinii publice.

Anexa 4

(Anexa nr. 4 la Ordinul nr. 490/2008)

INSPECTORATUL GENERAL PENTRU SITUAȚII DE URGENȚĂ

Însemnul heraldic al Inspectoratului General pentru Situații de Urgență va păstra în compoziție elemente din stema Ministerului Afacerilor Interne, după cum urmează: în scut exterior, pe albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul și ghearele roșii, cu aripile deschise, ținând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde.

Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema țării și sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintr-un cerc frontal, cu borduri subțiri sus și jos, împodobit, în față, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) și două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea și al cincilea mai mari și decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus și jos și alte două linii verticale pe flancuri, așezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziționate în triunghi și, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea și al patrulea mai mici și încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru și cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din față sunt intercalate de două vârfuri ascuțite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din față sunt vizibile, de formă arcuită și ornate cu perle, care se reunesc și se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroșată, din mijlocul căreia se înalță un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broșează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale și perlele de culoare albă.

Pe pieptul acvilei se află un alt scut, asemănător cu primul, dar de dimensiuni mai mici, purpuriu, încărcat cu două topoare încrucișate în săritoare, suprapuse de o cască de pompier așezată din profil; în partea de jos, o grenadă explodând, de la care pornesc în dreapta și în stânga ramuri de stejar, totul de argint. Pe centrul compoziției broșează o turtă portocalie, încărcată cu un triunghi albastru, alezat.

În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eșarfă albă: AUDACIA ET DEVOTIO (CURAJ ȘI DEVOTAMENT).

Semnificațiile elementelor însumate

a) casca și topoarele - sunt preluate din însemnele pompierilor militari folosite din a doua jumătate a secolului al XIX-lea;

b) grenada explodând - amintește de participarea pompierilor militari la Războiul pentru cucerirea Independenței de Stat a României;

c) ramurile de stejar - forța, puterea și o autoritate veche;

d) turta portocalie cu triunghiul albastru, alezat - protecția civilă.

Anexa 5

(Anexa nr. 5 la Ordinul nr. 490/2008)

INSPECTORATUL GENERAL AL POLIȚIEI DE FRONTIERĂ

Însemnul heraldic al Inspectoratului General al Poliției de Frontieră va păstra în compoziție elemente din stema Ministerului Afacerilor Interne, după cum urmează: în scut exterior, pe albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul și ghearele roșii, cu aripile deschise, ținând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde.

Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema țării și sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintr-un cerc frontal, cu borduri subțiri sus și jos, împodobit, în față, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) și două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea și al cincilea mai mari și decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus și jos și alte două linii verticale pe flancuri, așezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziționate în triunghi și, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea și al patrulea mai mici și încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru și cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din față sunt intercalate de două vârfuri ascuțite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din față sunt vizibile, de formă arcuită și ornate cu perle, care se reunesc și se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroșată, din mijlocul căreia se înalță un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broșează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale și perlele de culoare albă.

Pe pieptul acvilei se află un alt scut, asemănător cu primul, dar de dimensiuni mai mici, verde, mobilat cu o bornă de hotar, de argint, încărcată în partea de sus cu două spade albastre, încrucișate în săritoare, iar în cea de jos cu o ancoră neagră. Borna are, ca suporți, doi lei de aur, limbați roșu, afrontați.

În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eșarfă albă: PATRIA ET HONOR (PATRIE ȘI ONOARE).

Semnificațiile elementelor însumate

a) borna cu ancora - individualizează menirea unității, evocând ideea de pază și control pentru granițele țării;

b) spadele încrucișate - capacitatea de a judeca, de a separa vinovăția de inocență, sugerând în ansamblu ideea de străjuire permanentă a hotarelor țării;

c) leii - putere, autoritate, forță, înțelepciune, energie în serviciul binelui.

Anexa 6

(Anexa nr. 6 la Ordinul nr. 490/2008)

INSPECTORATUL GENERAL AL JANDARMERIEI ROMÂNE

Însemnul heraldic al Inspectoratului General al Jandarmeriei Române va păstra în compoziție elemente din stema Ministerului Afacerilor Interne, după cum urmează: în scut exterior, pe albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul și ghearele roșii, cu aripile deschise, ținând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde.

Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema țării și sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintr-un cerc frontal, cu borduri subțiri sus și jos, împodobit, în față, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) și două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea și al cincilea mai mari și decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus și jos și alte două linii verticale pe flancuri, așezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziționate în triunghi și, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea și al patrulea mai mici și încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru și cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din față sunt intercalate de două vârfuri ascuțite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din față sunt vizibile, de formă arcuită și ornate cu perle, care se reunesc și se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroșată, din mijlocul căreia se înalță un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broșează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale și perlele de culoare albă.

Pe pieptul acvilei se află un alt scut, asemănător cu primul, dar de dimensiuni mai mici, albastru, încărcat cu un romb de argint, ieșind dintr-o cunună compusă din trei frunze de stejar de aur, având în centru litera J stilizată cu negru.

În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eșarfă albă: LEX ET ORDO (LEGE ȘI ORDINE).

Semnificațiile elementelor însumate

a) romb - viață, prosperitate, recompensă, cântece de laudă;

b) litera J - sigla care desemnează, încă din secolul al XIX-lea, Jandarmeria Română;

c) cununa din frunze de stejar - forță, putere, autoritate veche.

Anexa 7

(Anexa nr. 7 la Ordinul nr. 490/2008)

ARHIVELE NAȚIONALE

Însemnul heraldic al Arhivelor Naționale va păstra în compoziție elemente din stema Ministerului Afacerilor Interne, după cum urmează: în scutul exterior, pe fond albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul și ghearele roșii, cu aripile deschise, ținând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde.

Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema țării și sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintr-un cerc frontal, cu borduri subțiri sus și jos, împodobit, în față, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) și două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea și al cincilea mai mari și decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus și jos și alte două linii verticale pe flancuri, așezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziționate în triunghi și, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea și al patrulea mai mici și încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru și cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din față sunt intercalate de două vârfuri ascuțite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din față sunt vizibile, de formă arcuită și ornate cu perle, care se reunesc și se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroșată, din mijlocul căreia se înalță un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broșează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale și perlele de culoare albă.

Pe pieptul acvilei se află un alt scut, asemănător cu primul, dar de dimensiuni mai mici, roșu, încărcat cu o făclie neagră, cu flacără de aur, așezată în bară, peste care broșează un pergament desfășurat, natural, poziționat în bandă și validat cu sigiliul atașat roșu, cu bordură neagră, prins de suport cu șnur albastru.

În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eșarfă albă: SEMPER VERITATI (ÎNTOTDEAUNA ADEVĂRUL).

Semnificațiile elementelor însumate

a) pergamentul desfășurat - menirea instituției de conservare a Fondului Arhivistic Național;

b) făclia - rolul unității în dezvoltarea științei și culturii.

Anexa 8

(Anexa nr. 20 la Ordinul nr. 490/2008)

INSPECTORATUL GENERAL DE AVIAȚIE

Însemnul heraldic al Inspectoratului General de Aviație va păstra în compoziție elemente din stema Ministerului Afacerilor Interne, după cum urmează: în scutul exterior, pe albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul și ghearele roșii, cu aripile deschise, ținând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde.

Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema țării și sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintr-un cerc frontal, cu borduri subțiri sus și jos, împodobit, în față, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) și două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea și al cincilea mai mari și decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus și jos și alte două linii verticale pe flancuri, așezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziționate în triunghi și, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea și al patrulea mai mici și încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru și cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din față sunt intercalate de două vârfuri ascuțite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din față sunt vizibile, de formă arcuită și ornate cu perle, care se reunesc și se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroșată, din mijlocul căreia se înalță un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broșează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale și perlele de culoare albă.

Pe pieptul acvilei se află un scut, asemănător cu cel de mai înainte, dar de dimensiuni mai mici, albastru, cu o bandă de aur, încărcată cu trei stele roșii, însoțită în șef de o acvilă de argint, cu aripile deschise, ciocul și ghearele roșii, iar în talpă de două spade, de asemenea, de argint, înzestrate de aur, încrucișate în săritoare.

În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eșarfă albă: CAELUM SERENUM (CER SENIN).

Semnificațiile elementelor însumate

a) spadele încrucișate - capacitatea de a judeca, de a separa vinovăția de inocență, sugerând în ansamblu ideea de străjuire permanentă a hotarelor țării;

b) banda - pază, protecție;

c) steaua roșie - omul;

d) acvila de argint - indică capacitatea de observație și mobilitatea aeriană de luptă;

e) ciocul și ghearele roșii - forța inspectoratului.

Anexa 9

(Anexa nr. 141 la Ordinul nr. 490/2008)

DIRECȚIA GENERALĂ LOGISTICĂ

Însemnul heraldic al Direcției Generale Logistice va păstra în compoziție elemente din stema Ministerului Afacerilor Interne, după cum urmează: pe fond albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul și ghearele roșii, cu aripile deschise, ținând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde.

Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema țării și sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintr-un cerc frontal, cu borduri subțiri sus și jos, împodobit, în față, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) și două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea și al cincilea mai mari și decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus și jos și alte două linii verticale pe flancuri, așezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziționate în triunghi și, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea și al patrulea mai mici și încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru și cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din față sunt intercalate de două vârfuri ascuțite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din față sunt vizibile, de formă arcuită și ornate cu perle, care se reunesc și se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroșată, din mijlocul căreia se înalță un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broșează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale și perlele de culoare albă.

Pe pieptul acvilei, un scut scartelat: 1. pe albastru, o roată de mașină, naturală, cu opt spițe de argint, așezată într-o roată dințată de același metal; 2. pe roșu, un pistol de argint, însoțit în șef de trei bezanți-turte cu aur și albastru; 3. pe hermină, un cazan de aur, însoțit, în șef, de trei stele roșii; 4. pe albastru, o carte deschisă de argint pe care broșează, la dreapta și la stânga, de la baza filelor, două clădiri de aur, cu câte o ușă și câte opt ferestre, dispuse 2:2:2:2, ajurate negru.

În exergă, între două cercuri liniare aurii, pe fond albastru, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, aurii: * DIRECȚIA GENERALĂ LOGISTICĂ * MINISTERUL AFACERILOR INTERNE.

Semnificațiile elementelor însumate

a) roata de mașină - autovehiculele aflate în dotarea unităților ministerului;

b) roata dințată - echipamentele mecanice din dotarea structurilor ministerului;

c) pistolul - armele aflate în dotarea unor structuri ale ministerului;

d) bezanții-turte - muniția aferentă pentru arme;

e) hermina - face referire la uniformele efectivelor;

f) cazanul - hrănirea efectivelor;

g) stelele roșii - oamenii;

h) cartea deschisă - tipografia ministerului; evidența de cadastru pentru toate imobilele;

i) cele două clădiri - imobilele aflate în proprietatea statului și administrarea Ministerului Afacerilor Interne.

------

Source: legislatie.just.ro (Official Gazette). The text shown is the current consolidated form (in Romanian).