(1) În vederea îndeplinirii obiectivului fundamental prevăzut la art. 2 alin. (1), Comitetul are următoarele atribuții: (2) În exercitarea atribuțiilor prevăzute la alin. (1), Comitetul acționează în calitate de: (3) În aplicarea prevederilor alin. (2) lit. b), Comitetul este împuternicit să emită un regulament privind metodologia și procedura utilizate de acesta pentru stabilirea instrumentelor macroprudențiale prevăzute în secțiunile I și II, cap. 4, titlul VII din Directiva 2013/36/UE, precum și sfera de aplicare a acestor instrumente, în vederea emiterii de recomandări în acest sens. Regulamentul se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, precum și potrivit art. 10 alin. (4). (4) În exercitarea atribuțiilor sale, Comitetul monitorizează modul în care se asigură respectarea și, după caz, luarea măsurilor necesare punerii în aplicare a regulamentelor, deciziilor, recomandărilor, orientărilor, ghidurilor emise în domeniul supravegherii macroprudențiale, adoptate la nivelul Uniunii Europene. (5) În plus față de atribuțiile prevăzute la alin. (1), Comitetul este responsabil de coordonarea gestiunii crizelor financiare, sens în care emite recomandări în vederea stabilirii măsurilor necesare pentru reducerea riscului de contaminare, în cazul în care unul sau mai mulți participanți la sistemul financiar se confruntă cu dificultăți care au impact sistemic, și monitorizează implementarea acestora. (6) În exercitarea atribuțiilor sale, Comitetul are competența de a solicita toate datele și informațiile necesare în vederea îndeplinirii obiectivului său fundamental, inclusiv informații de la Banca Națională a României și Autoritatea de Supraveghere Financiară, informații de la alte autorități și instituții, inclusiv aflate în afara ariei de reglementare a acestor autorități, precum și informații la nivel de instituție în urma unei solicitări justificate, luând totodată măsurile necesare în vederea asigurării confidențialității acestora, autoritățile și instituțiile sesizate fiind obligate să furnizeze informațiile solicitate. (7) Comitetul are obligația de a transmite Guvernului, Băncii Naționale a României și Autorității de Supraveghere Financiară informațiile relevante necesare în vederea îndeplinirii atribuțiilor acestora. (8) În scopul exercitării atribuțiilor conferite prin prezenta lege, Comitetul asigură cooperarea și schimbul de informații cu Comisia Europeană, cu Autoritatea Bancară Europeană, cu Comitetul european pentru risc sistemic, precum și cu autorități echivalente din alte state membre, luând măsurile necesare în vederea asigurării confidențialității informațiilor primite. (9) Comitetul informează Comitetul european pentru risc sistemic asupra acțiunilor întreprinse în vederea prevenirii și diminuării riscurilor sistemice la nivel național, cu respectarea, după caz, a termenelor prevăzute în recomandările acestuia ori în alte acte relevante emise la nivelul Uniunii Europene.
a) identificarea, colectarea și analiza informațiilor necesare în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental;
b) identificarea, monitorizarea și evaluarea riscurilor sistemice;
c) identificarea instituțiilor și structurilor sistemului financiar care sunt relevante din punct de vedere sistemic;
d) elaborarea strategiei privind politica macroprudențială în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental;
e) emiterea de recomandări și avertizări în vederea prevenirii sau diminuării riscurilor sistemice la adresa stabilității sistemului financiar național;
f) emiterea de recomandări și, după caz, avertizări pentru asigurarea implementării recomandărilor Comitetului european pentru risc sistemic sau, după caz, emiterea de recomandări și avertizări necesare ca urmare a avertismentelor Comitetului european pentru risc sistemic, emise în baza atribuțiilor conferite acestuia prin Regulamentul (UE) nr. 1.092/2010;
g) monitorizarea implementării recomandărilor emise de Comitet și a măsurilor adoptate la nivel național, ca urmare a recomandărilor și avertizărilor emise de Comitet;
h) stabilirea, reevaluarea periodică și urmărirea obiectivelor intermediare ale politicii macroprudențiale;
i) stabilirea, la nivel național, a instrumentelor macroprudențiale și reevaluarea periodică a acestora, precum și recunoașterea instrumentelor macroprudențiale stabilite de autoritățile din alte state membre;
j) emiterea de opinii consultative în domeniul său de competență, potrivit prevederilor legale în vigoare;
k) emiterea de recomandări pentru asigurarea punerii în aplicare la nivel național a regulamentelor, deciziilor, recomandărilor, orientărilor, ghidurilor emise în domeniul supravegherii macroprudențiale, adoptate la nivelul Uniunii Europene.
a) autoritate macroprudențială în sensul Recomandării Comitetului european pentru risc sistemic din 22 decembrie 2011 privind mandatul macroprudențial al autorităților naționale (CERS/2011/3);
b) autoritate desemnată, în sensul dispozițiilor cuprinse în secțiunile I și II, cap. 4, titlul VII din Directiva 2013/36/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 iunie 2013 cu privire la accesul la activitatea instituțiilor de credit și supravegherea prudențială a instituțiilor de credit și a firmelor de investiții, de modificare a Directivei 2002/87/CE și de abrogare a Directivelor 2006/48/CE și 2006/49/CE;
c) autoritate desemnată, în sensul prevederilor art. 458 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 26 iunie 2013 privind cerințele prudențiale pentru instituțiile de credit și societățile de investiții și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012.
(1) Pentru implementarea la nivel național a măsurilor necesare în vederea prevenirii sau diminuării riscurilor sistemice, Comitetul este împuternicit: (2) Destinatarii recomandărilor sau avertizărilor Comitetului prevăzuți la alin. (1) pot să adopte măsurile corespunzătoare, inclusiv emiterea de reglementări, în vederea respectării recomandărilor sau, după caz, pot să întreprindă acțiuni în vederea diminuării riscurilor asupra cărora au fost avertizați. Destinatarii informează Comitetul cu privire la măsurile adoptate sau, în cazul în care nu au adoptat astfel de măsuri, informarea va cuprinde motivele neadoptării acestora. (3) În cazul în care Comitetul constată că nu s-a dat curs recomandării sale sau că destinatarii nu au justificat în mod adecvat lipsa lor de acțiune, acesta informează, în condiții de strictă confidențialitate, destinatarii.
a) să emită recomandări și avertizări adresate Băncii Naționale a României și Autorității de Supraveghere Financiară, în calitate de autorități naționale de supraveghere financiară sectorială;
b) să emită recomandări adresate Guvernului, în scopul menținerii stabilității financiare;
c) să solicite Comitetului european pentru risc sistemic să emită o recomandare în vederea recunoașterii de către unul sau mai multe state membre a instrumentelor macroprudențiale recomandate de Comitet.