Articolul I
Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 708/2015 privind aprobarea Planului sectorial pentru cercetare-dezvoltare din domeniul agricol și de dezvoltare rurală al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, pe anii 2015-2018, "Agricultură și Dezvoltare Rurală - ADER 2020", publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 292 și 292 bis din 29 aprilie 2015, cu modificările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:
1. Articolul 1 se modifică și va avea următorul cuprins:
Articolul 1
Se aprobă Planul sectorial pentru cercetare-dezvoltare din domeniul agricol și de dezvoltare rurală al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, pe anii 2015-2018, «Agricultură și Dezvoltare Rurală - ADER 2020», prevăzut în anexa nr. 1, proiectele componente ale acestuia, prevăzute în anexa nr. 2, precum și bugetul total estimat în sumă de 83.098.692
2. La anexa nr. 1, secțiunea "Bugetul" se modifică și va avea următorul cuprins:
Bugetul estimat al planului sectorial ADER 2020 este de 83.098.692 lei, din care:
în anul 2015 - 17.426.192 lei;
în anul 2016 - 20.932.500 lei;
în anul 2017 - 22.295.000 lei;
în anul 2018 - 22.445.000 lei.
3. La anexa nr. 1, la secțiunea "Obiective generale", literele d), e), h) și n) se modifică și vor avea următorul cuprins:
d) îmbunătățirea managementului integrat al culturilor de câmp și horticole pentru prevenirea și combaterea buruienilor, bolilor și dăunătorilor, prietenoase cu mediul și sănătatea consumatorilor - număr proiecte - 5, cu o valoare totală de 4.651.400 lei;
e) managementul durabil al resurselor genetice animale - număr proiecte - 18, cu o valoare totală de 15.408.450 lei;
.....................................................................
h) asigurarea bunăstării și sănătății animalelor - număr proiecte - 2, cu o valoare totală de 1.167.850 lei;
.....................................................................
n) îmbunătățirea nutriției și sănătății oamenilor - număr proiecte - 5, cu o valoare totală de 3.651.400 lei;
4. La anexa nr. 1, la obiectivul general 4 "Îmbunătățirea managementului integrat al culturilor de câmp și horticole pentru prevenirea și combaterea buruienilor, bolilor și dăunătorilor, prietenoase cu mediul și sănătatea consumatorilor", la obiectivul specific 4.1 "Utilizarea durabilă a resurselor vegetale și a mijloacelor de combatere a organismelor dăunătoare din culturile de câmp și cele horticole" se introduce un nou proiect, Proiectul ADER 4.1.5: Realizarea unui sistem de monitorizare și cuantificare a efectelor tratamentului semințelor cu insecticide neonicotinoide (imidacloprid, clotianidin și tiametoxam) la culturile de porumb, floarea-soarelui și rapiță, asupra producției agricole și a populațiilor de Apis mellifera, în condițiile agropedoclimatice specifice țării noastre, cu următorul cuprins:
Proiectul ADER 4.1.5: Realizarea unui sistem de monitorizare și cuantificare a efectelor tratamentului semințelor cu insecticide neonicotinoide (imidacloprid, clotianidin și tiametoxam) la culturile de porumb, floarea-soarelui și rapiță, asupra producției agricole și a populațiilor de Apis mellifera, în condițiile agropedoclimatice specifice țării noastre
(1) Perioada de derulare a planului sectorial: 2017-2018
(2) Bugetul estimat: 1.200.000 lei
┌─────────────────┬────────────┬────────────┐ │ Total lei: d.c. │ 2017 │ 2018 │ ├─────────────────┼────────────┼────────────┤ │ 1.200.000 │ 500.000 │ 700.000 │ └─────────────────┴────────────┴────────────┘
(3) Rezumat:
Proiectul impune o abordare multidisciplinară și o implicare activă a partenerilor din filiera de produse apicole, respectiv fermieri cultivatori de plante melifere (rapiță, floarea-soarelui) și porumb (nonmeliferă), în vederea determinării impactului utilizării tratamentelor la sămânță cu insecticide neonicotinoide asupra populațiilor de insecte polenizatoare, în principal cele de Apis mellifera.
Din punct de vedere științific, activitatea de cercetare din cadrul proiectului va urmări rezolvarea următoarelor aspecte:
– stabilirea pragurilor critice și a zonelor de favorabilitate climatică pentru apariția și dezvoltarea principalilor dăunători ai culturilor în principalele zone de cultură a porumbului, rapiței și florii-soarelui din România (Sudul României, Câmpia de Vest, Podișul Moldovei, dealurile subcarpatice), prin monitorizarea anuală în câmpurile experimentale dedicate și în terenurile fermierilor a frecvenței și intensității atacului speciilor de: Tanymecus dilaticollis, Agriotes sp., Phyllotreta sp., Psilliodes sp. și Athalia rosae;
– stabilirea/determinarea corelațiilor dintre variația factorilor climatici favorizanți și frecvența și intensitatea atacului insectelor dăunătoare la culturile de porumb, floarea-soarelui și rapiță în principalele zone de cultură (Sudul României, Câmpia de Vest, Podișul Moldovei, dealurile subcarpatice), în paralel cu analiza condițiilor meteorologice din perioada 2016-2018;
– elaborarea modelelor experimentale și a procedurilor de lucru pentru determinarea influenței insecticidelor neonicotinoide asupra culturilor luate în studiu (porumb, floarea-soarelui și rapița) și a familiilor de albine în zonele: Sudul României,Câmpia de Vest, Podișul Moldovei, dealurile subcarpatice);
– realizarea studiilor de impact privind utilizarea neonicotinoidelor în combaterea dăunătorilor culturilor de porumb, floarea-soarelui și rapiță, asupra mortalității și depopulării familiilor de albine (Apis mellifera), prin monitorizarea efectelor letale sau subletale asupra familiilor de albine în perioada culesului de polen, nectar, apa de gutație, dar și după cules, inclusiv pe perioada sezonului inactiv, prin utilizarea unor familii de albine experimentale, dar și a unor familii de albine din stupine private amplasate în areale cu risc;
– elaborarea protocoalelor de prelevare, procesare/ pregătire și de analiză pentru determinarea prezenței insecticidelor neonicotinoide în probele de material biologic apicol, nectar, miere și părți ale plantelor de cultură [în diferite stadii BBCH-scala (desfășurat) de dezvoltare fenologică a plantelor];
– realizarea hărților de risc pentru insectele dăunătoare din culturile menționate, în contextul schimbărilor climatice actuale;
– realizarea modelelor experimentale și procedurilor de lucru pentru stabilirea eficacității biologice a tratamentelor la sămânță cu insecticide neonicotinoide, precum și a influenței acestora asupra polenizatorilor, în culturile de porumb, floarea-soarelui și rapiță;
– realizarea studiilor de impact privind utilizarea neonicotinoidelor în combaterea dăunătorilor culturilor de porumb, floarea-soarelui și rapiță asupra mortalității și depopulării familiilor de albine (Apis mellifera), prin monitorizarea efectelor letale sau subletale asupra familiilor de albine în perioada culesului de polen, nectar, apa de gutație, dar și după cules, inclusiv pe perioada sezonului inactiv, prin utilizarea unor familii de albine și a unor colonii de bondari (Bombus spp.);
– optimizarea modelelor experimentale privind prelevarea probelor vegetale și apicole (miere) în vederea determinării nivelului de reziduuri de insecticide neonicotinoide și evaluarea nivelului de pesticide neonicotinoide în aceste probe;
– elaborarea scenariilor climatice și proiecțiilor privind zonele de risc pentru apariția și dezvoltarea dăunătorilor culturilor de porumb, floarea-soarelui și rapiță;
– testarea modelelor experimentale și procedurilor de lucru pentru stabilirea eficacității biologice a tratamentelor la sămânță cu insecticide neonicotinoide și a influenței acestora asupra polenizatorilor în cultura de porumb, conform noilor hărți de risc pentru insectele dăunătoare;
– testarea modelelor experimentale și procedurilor de lucru pentru stabilirea eficacității biologice a tratamentelor la sămânță cu insecticide neonicotinoide, conform noilor hărți de risc pentru insectele dăunătoare, precum și a influenței acestora asupra polenizatorilor din cultura de floarea-soarelui;
– testarea modelelor experimentale și a procedurilor de lucru pentru stabilirea eficacității biologice a tratamentelor la sămânță cu insecticide neonicotinoide, conform noilor hărți de risc pentru insectele dăunătoare, precum și a influenței acestora asupra polenizatorilor, din cultura de rapiță;
– testarea modelelor experimentale și a procedurilor de lucru pentru prelevarea probelor vegetale și apicole (miere), în vederea determinării nivelului de reziduuri de insecticide neonicotinoide din producția vegetală și apicolă;
– elaborarea sistemului de avertizare a atacului insectelor dăunătoare, bazat pe hărțile de favorabilitate corespunzătoare zonelor pedoclimatice studiate;
– demonstrarea funcționalității modelelor experimentale și a procedurilor de lucru pentru stabilirea eficacității biologice a tratamentelor la sămânță cu insecticide neonicotinoide, conform noilor hărți de risc pentru insectele dăunătoare, precum și a influenței acestora asupra familiilor de albine, în culturile de porumb, floarea-soarelui și rapiță;
– demonstrarea funcționalității modelelor experimentale și a procedurilor de lucru pentru prelevarea probelor vegetale și apicole (miere) în vederea determinării nivelului de reziduuri de insecticide neonicotinoide.
Acțiunile întreprinse în proiect în vederea realizării rezultatelor scontate:
a) elaborarea procedurilor de lucru pentru recoltare, conservare, transport și analiza de litigiu a probelor de produse agricole și apicole;
b) redefinirea pragurilor economice de dăunare pentru speciile de insecte dăunătoare (Tanymecus dilaticollis, Agriotes sp., Phyllotreta sp., Psilliodes sp. și Athalia rosae) în condițiile schimbărilor climatice în plan teritorial pentru principalele zone de cultură din România pentru rapița de toamnă, floarea-soarelui și porumb boabe;
c) editarea și diseminarea hărților de risc pentru Tanymecus dilaticollis, Agriotes sp., Phyllotreta sp., Psilliodes sp. și Athalia rosae;
d) dezvoltarea metodelor de prelevare, pregătire, detectare și monitorizare a nivelului de reziduuri de insecticide neonicotinoide (imidacloprid, clotianidin și tiametoxam) în plante, în produsele agricole, în materialul biologic apicol și în produsele apicole;
e) elaborarea de ghiduri de bune practici, lucrări științifice, articole ISI, cereri de brevete;
f) organizarea de info-day, mese rotunde, simpozioane, conferințe tematice pentru partenerii economici ai proiectului.
(4) Rezultate scontate:
– evaluarea impactului tratamentului semințelor cu neonicotinoide la culturile de porumb, floarea-soarelui și rapiță, asupra mortalității/depopulării familiilor de albine (Apis mellifera);
– remaparea zonelor de favorabilitate pentru insectele dăunătoare pentru care este aplicat tratamentul semințelor cu neonicotinoide, în contextul schimbărilor climatice actuale și a proiecțiilor viitoare;
– punerea la punct a metodelor de prelevare, pregătire și analiză a insecticidelor neonicotinoide;
– detectarea și monitorizarea nivelului de reziduuri ale insecticidelor neonicotinoide în plante (în diferite fenofaze) sau în produșii acestora (polen, nectar, apa de gutație) utilizați ca suport trofic de albine;
– evaluarea eficacității biologice a tratamentelor la sămânță cu neonicotinoide pentru combaterea insectelor dăunătoare importante din punct de vedere economic: Tanymecus dilaticollis, Agriotes sp., Phyllotreta sp., Psilliodes sp. și Athalia rosae;
– realizarea unor modele experimentale pentru combaterea insectelor dăunătoare din culturile de porumb, floarea-soarelui și rapiță, prin aplicarea metodelor de minimizare a riscurilor pe care le pot avea insecticidele neonicotinoide față de populațiile de polenizatori;
– corelarea riscurilor asociate cu utilizarea insecticidelor neonicotinoide, cu evoluția stării de sănătate și a mortalității populațiilor de albine (Se vor identifica și potențiali factori climatici, pedologici etc. care pot influența aceste date.).
(5) Modul de aplicare a rezultatelor:
Rezultatele preconizate ale proiectului vor fi aplicate practic în producție de către cultivatorii de rapiță, floarea-soarelui și porumb.
Diseminarea rezultatelor obținute prin prezentarea de lucrări științifice, participarea la mese rotunde, elaborarea și prezentarea de pliante, broșuri și întâlniri cu cultivatorii de rapiță, floarea-soarelui și porumb.
Publicarea de articole de popularizare a rezultatelor în lucrările și revistele de specialitate, precum și participarea la emisiunile de radio și TV.
Prezentarea rezultatelor activității de cercetare și a noilor realizări pe site-ul MADR.
5. La anexa nr. 1, la Obiectivul general 5 "Managementul durabil al resurselor genetice animale", Obiectivul specific 5.3 "Îmbunătățirea indicatorilor de reproducție la animalele de fermă prin utilizarea biotehnologiilor specifice", Proiectul ADER 5.3.4 "Cercetări și studii de genetică moleculară în vederea optimizării indicatorilor de reproducție pentru obținerea hibrizilor de găină pentru ouă și carne" se modifică și va avea următorul cuprins:
Proiectul ADER 5.3.4: Cercetări și studii de genetică moleculară în vederea optimizării indicatorilor de reproducție pentru obținerea hibrizilor de găină pentru ouă și carne
(1) Perioada de derulare a planului sectorial: 2017-2018
(2) Bugetul estimat: 350.000 lei
┌─────────────────┬────────────┬────────────┐ │ Total lei: d.c. │ 2017 │ 2018 │ ├─────────────────┼────────────┼────────────┤ │ 350.000 │ 175.000 │ 175.000 │ └─────────────────┴────────────┴────────────┘
(3) Rezumat:
Apariția intersexului la galinacee, respectiv teza și antiteza creării raselor noi de păsări reprezintă două aplicații de interes pentru cercetarea științifică.
Rezultatele obținute și prezentate în acest proiect atestă modificări și completări esențiale care privesc determinismul genic al culorii penajului și al sexului la păsări.
Noua teorie este susținută în prezent de cinci aplicații practice. Dintre acestea, producerea puilor hibrizi de o zi sexabili după culoarea pufului și metoda propusă pentru stoparea decolorării penajului și îmbunătățirea acestui caracter la hibrizii comerciali de ouă vor prezenta interes pentru companiile producătoare de material biologic.
Activitatea desfășurată în domeniul geneticii aviare permite semnalarea unor neconcordanțe în transmiterea culorii penajului. Din acest motiv au fost reluate experimentele efectuate în primele decenii ale secolului al XX-lea, experimente în care s-a urmărit determinismul genetic al culorii penajului și al sexului.
Pornind de la neconcordanțele apărute în transmiterea culorii penajului de la masculul-părinte la femelele din generația F1, sau reluat experimental cercetările referitoare la perechile de caractere silver-gold și barat-gold. Rezultatele obținute au oferit unele noutăți care privesc ereditatea culorii penajului și a sexului la păsări.
În urma încrucișării unui mascul homozigot dominant cu o femelă homozigot recesivă s-a observat modul de transmitere a culorii penajului și s-a constatat la un număr mic de femele din generația F1 că gena gold este prezentă în cromozomul W. Efectuând încrucișarea reciprocă (mascul homozigot recesiv x femelă homozigot dominantă) s-a observat la femelele hibride Roso SL-2000 prezența penelor de culoare albă în penajul preponderent roșu, iar la femelele hibride Robar SL-2001 s-a observat că penajul este negru pe corp și negru-roșiatic pe gât și cap.
Spre deosebire de culoarea penajului femelelor hibride Roso SL-2000 și Robar SL-2001, genitorul mascul aparține rasei Rhode-Island roșu și este homozigot pentru gena gold.
O a doua neconcordanță s-a observat în urma încrucișării între ei a masculilor și femelelor din generația F1. Astfel, în generația F2 s-au obținut trei categorii de genotipuri în care ambele sexe sunt egal reprezentate pentru fiecare categorie genotipică, cu rol în transmiterea culorii penajului.
Comparativ cu încrucișarea directă în care s-au obținut trei categorii de fenotipuri și trei categorii de genotipuri, la încrucișarea reciprocă s-au obținut patru categorii de fenotipuri și trei categorii de genotipuri. În acest caz, genotipul heterozigot se realizează tot cu o frecvență de 50%, dar aceasta se obține prin însumarea a două categorii de fenotipuri care au culori diferite, sunt heterozigote și se obțin în proporții egale.
Din punct de vedere științific, rezultatele cercetărilor scot în evidență următoarele descoperiri:
– identificarea în cromozomul W a genelor care determină culoarea penajului și modul particular de acțiune al acestora;
– determinismul genic al sexului care se bazează pe identificarea genei dominante a sexului (SDW) în cromozomul W și a alelei sale recesive (sdw) în cromozomul Z;
– existența unui alt mecanism genetic care explică separarea pe sexe a puilor hibrizi de o zi, diferit de mecanismul hemizigotic.
Genele identificate sunt elemente constitutive ale teoriei genice a sexualității. Noua teorie se caracterizează prin aceea că, pentru prima dată, explică din punct de vedere genic determinismul sexului și obținerea unui raport egal între masculi și femele în descendență.
De asemenea, cercetările efectuate au și o importanță practică concretizată prin obținerea noilor hibrizi românești pentru ouă Roso SL-2000, Robar SL-2001 și Robar SL-2002. Acești hibrizi sunt separați pe sexe la vârsta de o zi după culoarea pufului și realizează producții medii de peste 320 ouă/găină, într-un ciclu de producție până la vârsta de 77 de săptămâni.
Atât rezultatele obținute în generația F2, cât și diferențele de culoare a pufului existente între femelele hibride Robar SL-2001 și Robar SL-2002 au scos în evidență universalitatea homozigoției și a heterozigoției în detrimentul mecanismului hemizigotic descris de către Thomas Morgan (1919) în lucrarea sa The Physical Basis of Heredity.
Pe baza descoperirilor făcute se propune amendarea hărții heterosomilor prin simplificarea acesteia de la doi loci la un singur locus polialelic în teoria genică a sexualității și aplicațiile ei practice care sunt situate la genele silver, barat și gold, cu rol în determinismul culorii penajului.
Totodată, se propune introducerea în harta heterosomilor a locusului pentru gena dominantă a sexului (SDW), identificată în cromozomul W, și a alelei sale recesive (sdw), în cromozomul Z.
Acțiunile întreprinse în proiect în vederea realizării rezultatelor scontate:
a) cercetări și studii de genetică moleculară în vederea evidențierii prezenței efectului epistatic diferențiat în plan fenotipic, în funcție de prezența genei dominante a culorii penajului sau a alelei sale recesive în cromozomul W;
b) efectuarea de teste de ADN, secvențieri, amplificări ADN, manipulări genetice în vederea validării prezenței genei dominante a sexului (SDW), poziționarea în cromozomul W;
c) efectuarea de teste de ADN, secvențieri, amplificări ADN, manipulări genetice în vederea validării prezenței genei recesive a sexului (sdw), poziționarea în cromozomul Z;
d) cercetări și studii de genetică moleculară, manipulări ale genelor pentru culoare, barat B, silver S, gold b, în vederea identificării și validării unui locus polialelic în cromozomul W la galinacee;
e) realizarea unor experimente practice la specia Gallus gallus prin încrucișări între masculi homozigoți recesivi cu femele homozigote dominante, masculi homozigoți dominanți cu femele homozigote recesiv, în vederea obținerii materialului biologic pe care se va studia transmiterea culorii penajului;
f) analize genetice, teste ADN, care să caracterizeze structura genetică a femelelor din F1 și F2 rezultate din experimentele menționate, la locii, genele pentru culoarea penajului;
g) verificarea prin teste ADN și validarea ipotezei referitoare la genele heterosomale, barat, silver, gold, care transmit culoarea penajului la specia Gallus gallus în cromozomul W.
(4) Rezultate scontate:
– promovarea genotipurilor valoroase, respectiv a hibrizilor de găini pentru ouă proveniți din încrucișări de linii pure ce duc la creșterea productivității;
– elaborarea unui ghid de bune practici, în vederea optimizării indicatorilor de reproducție în cadrul tehnologiei de reproducție în avicultură pentru obținerea hibrizilor de ouă și carne.
(5) Modul de aplicare a rezultatelor
Rezultatele preconizate ale proiectului vor fi aplicate practic în producție de fermierii din avicultura industrială.
Diseminarea rezultatelor obținute prin prezentarea de lucrări științifice, participarea la mese rotunde, elaborarea și prezentarea de pliante, broșuri și întâlniri cu crescătorii din industria avicolă
Publicarea de articole de popularizare a rezultatelor în lucrările și revistele de specialitate, precum și participarea la emisiunile de radio și TV
Prezentarea rezultatelor activității de cercetare și a noilor realizări pe site-ul MADR.
6. La anexa nr. 1, la obiectivul general 8 "Asigurarea bunăstării și sănătății animalelor", obiectivul specific 8.1 "Suport tehnico-științific pentru asigurarea bunăstării și sănătății animalelor", Proiectul ADER 8.1.2 "Creșterea bunăstării și sănătății tineretului animal în special porcin, prin utilizarea de aditivi furajeri (premixuri sau suplimente furajere) care să conțină anticorpi mono și policlonali (IgY) obținuți din gălbenușul de ouă provenit de la găini imunizate specific" se modifică și va avea următorul cuprins:
Proiectul ADER 8.1.2: Creșterea bunăstării și sănătății tineretului animal în special porcin, prin utilizarea de aditivi furajeri (premixuri sau suplimente furajere) care să conțină anticorpi mono- și policlonali (IgY) obținuți din gălbenușul de ouă provenit de la găini imunizate specific
(1) Perioada de derulare a planului sectorial: 2017-2018
(2) Buget estimat: 375.000 lei
┌─────────────────┬────────────┬────────────┐ │ Total lei: d.c. │ 2017 │ 2018 │ ├─────────────────┼────────────┼────────────┤ │ 375.000 │ 187.500 │ 187.500 │ └─────────────────┴────────────┴────────────┘
(3) Rezumat
Imunoglobulinele (Ig) extrase din gălbenușul oului (Y) de găină sunt imunoglobuline specifice preparate față de un antigen dat (tulpini bacteriene, virale - inactivate), care au devenit o mare speranță în prevenirea și combaterea unor boli la animale, în creșterea bunăstării și sănătății tineretului animal.
În prezent, interesul față de imunoglobulinele preparate pe găină este mare, datorită incidenței din ce în ce mai ridicate a tulpinilor rezistente la antibiotice.
În oul de găină se găsesc imunoglobuline IgA și IgM, care ajung în albuș din oviduct, în timp ce IgG-ul, numit mai recent IgY, se transferă din sânge în ovar, iar cantitatea de anticorpi specifici produsă pe an de o găină este mare (20-40 g Ig în total).
Scopul proiectului este îmbunătățirea bunăstării tineretului animal, în special porcin, prin realizarea și utilizarea unor mijloace alternative (produse conținând imunoglobuline IgY) în locul antibioticelor folosite deseori în exces.
Activitățile principale ale proiectului se vor concretiza în:
– cartarea principalilor agenți patogeni (tulpini bacteriene) care afectează sănătatea tineretului animal, în special porcin, în perioade critice de viață (înțărcare, transport, convalescență etc.);
– prepararea antigenelor specifice (tulpini bacteriene - inactivate), urmată de imunizarea găinilor ouătoare, recoltarea la momentul optim a ouălor care vor fi procesate în vederea obținerii imunoglobulinelor specifice de gălbenuș (IgY) monovalente sau polivalente.
După controlul cantitativ și calitativ al imunoglobulinelor specifice (IgY) mono- sau polivalente, folosind testul de inhibare a creșterii bacteriilor, testul ELISA «in house», se vor realiza preparate (aditivi furajeri, formule medicamentoase sau soluții dezinfectante); în funcție de antigenul dat (monovalent sau polivalent), condiționarea preparatelor (aditivi furajeri, formule medicamentoase) se va face sub formă lichidă (concentrat), pulbere (liofilizată).
Controlul calitativ și cantitativ al preparatelor (aditivi furajeri, formule medicamentoase, dezinfectanți) în condiții de laborator (biobază) și în condiții de teren (ferme), pentru evaluarea eficacității lor.
(4) Rezultate scontate:
– obținerea unor imunoglobuline specifice (IgY) mono- sau polivalente extrase din gălbenușul ouălor de găină, acestea fiind apoi condiționate sub formă de pulberi concentrate (aditivi furajeri), sub formă lichidă (formule medicamentoase, dezinfectanți), pulberi liofilizate;
– elaborarea Ghidului de bune practici privind imunoglobulinele specifice (IgY), obținute în creșterea bunăstării și sănătății la animale.
(5) Modul de aplicare al rezultatelor
Metodologiile, produsele cu imunoglobuline (IgY) (aditivi furajeri, formule medicamentoase, dezinfectanți) realizate vor fi puse la dispoziția fermelor de animale, în scopul creșterii bunăstării și sănătății tineretului animal, în special porcin; produsele cu imunoglobuline specifice (IgY) vor contribui la dezvoltarea unei alternative solide și specifice la utilizarea excesivă a antibioticelor în perioadele critice din creșterea tineretului animal, în special porcin; folosirea antibioticelor este din ce în ce mai restrictivă, datorită producerii antibiorezistenței la unii germeni patogeni, afectând bunăstarea și creșterea animalelor, având acțiune nefastă, inclusiv la om.
Metodologiile, tehnicile și rezultatele obținute vor fi publicate online sau în reviste de specialitate.
Instruirea fermierilor și promovarea informațiilor științifice privind imunoglobulinele specifice (IgY) mono- sau polivalente realizate ca produse (aditivi furajeri, formule medicamentoase, dezinfectanți)
7. La anexa nr. 1, la Obiectivul general 14 "Îmbunătățirea nutriției și sănătății oamenilor", Obiectivul specific 14.1 "Diversificarea materiilor prime agricole cu proprietăți nutritive superioare în vederea obținerii de alimente sănătoase", Proiectul ADER 14.1.1 "Cercetări și studii privind calitatea nutrițională a grupelor și subgrupelor de produse alimentare românești în vederea asigurării unei alimentații sănătoase" se modifică și va avea următorul cuprins:
Proiectul ADER 14.1.1: Cercetări și studii privind calitatea nutrițională a grupelor și subgrupelor de produse alimentare românești în vederea asigurării unei alimentații sănătoase.
(1) Perioada de derulare a planului sectorial: 2017-2018;
(2) Buget estimat: 600.000 lei
┌─────────────────┬────────────┬────────────┐ │ Total lei: d.c. │ 2017 │ 2018 │ ├─────────────────┼────────────┼────────────┤ │ 600.000 │ 300.000 │ 300.000 │ └─────────────────┴────────────┴────────────┘
(3) Rezumat
Alimentele trebuie să răspundă la necesitatea consumatorului de a fi hrănit corespunzător, prin aportul de nutrienți, pentru ca acesta să fie sănătos, iar, în acest sens, trebuie să existe o mai mare transparență în ceea ce privește compoziția alimentelor, astfel încât consumatorul să poată cumpăra alimente după nevoile sale. Dezvoltarea unui program cu informații complete asupra compoziției nutriționale a alimentelor, cu diseminare largă în rândul consumatorilor, nutriționiștilor, producătorilor și procesatorilor din sectorul agroalimentar, cercetătorilor din domeniul alimentar și, nu în ultimul rând, al factorilor de decizie politică, va contribui la orientarea și formularea cerințelor privind calitatea și siguranța alimentelor, securitatea alimentară, nutriția, legislația și controlul.
Calitatea și siguranța produselor alimentare au devenit un drept al consumatorilor, cu efecte directe asupra calității vieții, aflându-se în centrul atenției organismelor constituite pentru apărarea intereselor consumatorilor.
Schimbările rapide care au loc în structura și autoritatea guvernamentală, în economia globală, în structura sectorului agricol și a industriei alimentare locale și globale, în comerț, precum și în globalizarea și liberalizarea comerțului conduc la schimbări rapide și în nevoile și cerințele consumatorilor privind calitatea și siguranța alimentelor, securitatea alimentară, nutriția, legislația și controlul. Dezvoltarea unor noi tehnologii, apariția unor noi cunoștințe despre aliment-alimentație vin să satisfacă aceste cerințe.
Cerințele alimentare situează pe primul plan menținerea stării de sănătate a organismului uman și prevenirea apariției bolilor. În ceea ce privește alimentul se așteaptă ca acesta să fie din ce în ce mai complex și să fie conectat la toate aspectele care influențează organismul la trecerea lui prin viață.
Dieta și stilul de viață sunt principalele cerințe pentru dezvoltarea și performanța fizică și mentală, ca și pentru reducerea riscului de apariție a bolilor cronice netransmisibile. Impactul acestora se extinde pe tot parcursul vieții de la viața prenatală până la bătrânețe. Adăugarea unor nutrienți în alimente în doze fiziologice sau în concentrații mai mari trebuie să conducă la obținerea unor alimente funcționale necesare pentru anumite cerințe nutriționale. Informarea corectă a consumatorilor privind beneficiile aduse de aceste alimente trebuie să aibă la bază dovezi științifice.
Calitatea alimentelor și compoziția lor depind de: calitatea materiilor prime - influențată de: soi/rasă, calitatea solului, condiții climatice, tehnologia de cultură/creștere, condiții de recoltare/sacrificare/colectare, condiții de depozitare și transport, tehnologii de procesare (tratamente minimale, tratamente termice, conservare etc.), ambalare, condiții de distribuție și comercializare.
Proiectul propus prezintă un grad mare de complexitate, care se reflectă în etapele ce trebuie parcurse pentru a atinge ținta dorită - baza de date informatizată pentru compoziția nutrițională a alimentelor de pe piața românească, în conformitate cu cerințele standardelor și ghidurilor internaționale referitoare la generarea datelor de compoziție nutrițională, compilarea și managementul datelor, software capabil să cuprindă asamblarea, arhivarea informațiilor și controlul calității datelor. Este pentru prima dată când, în țară, un proiect de o astfel de complexitate va constitui, prin rezultatele obținute, baza infrastructurii în dezvoltarea politicilor de sănătate și nutriție, securitate alimentară, producerea de alimente care să prevină și să mențină starea de sănătate a consumatorilor.
Proiectul se va finaliza cu programul de întocmire a bazei de date privind compoziția alimentelor și cu realizarea bazei de date privind compoziția alimentelor. Programul inițiat trebuie să capete caracter permanent datorită dinamicii pieței alimentare. De asemenea, rezultatele proiectului vor sta la baza unor propuneri de elaborare a politicilor de securitate alimentară și de stimulare a producției interne de materii prime agroalimentare.
(4) Rezultate scontate:
– bază de date privind calitatea nutrițională a produselor alimentare pe bază de legume și fructe, minimal procesate și procesate;
– bază de date privind calitatea nutrițională a preparatelor și produselor din carne;
– bază de date privind calitatea nutrițională a produselor lactate;
– bază de date informatizată pentru compoziția nutrițională a alimentelor de pe piața românească, în baza de date EuroFIR, în conformitate cu cerințele standardelor și ghidurilor internaționale referitoare la generarea datelor de compoziție nutrițională, compilarea și managementul datelor, software capabil să cuprindă asamblarea, arhivarea informațiilor și controlul calității datelor.
(5) Modul de aplicare al rezultatelor:
– proiectul va constitui, prin rezultatele obținute, baza infrastructurii în dezvoltarea politicilor de sănătate și nutriție, securitate alimentară și producerea de alimente care să prevină și să mențină starea de sănătate a consumatorilor;
– baza de date cu compoziția nutrițională va putea fi accesată de pe site-ul proiectului legat de site-ul MADR;
– deschiderea unui site public cu informații nutriționale despre alimentele existente pe piață în vederea diseminării rezultatelor;
– utilizarea informațiilor în alte aplicații IT viitoare (de exemplu: pentru managementul greutății corporale, date statistice privind consumul de nutrienți la nivel local, regional și național etc.);
– stimularea producției agroalimentare autohtone, de calitate;
– completarea bazei de date cu informații compoziționale privind alimentele.
8. La anexa nr. 2, primul tabel se modifică și va avea următorul cuprins:
┌─────────┬──────────────────┬───────────┬───────────┬───────────┬────────────┐ │"Număr de│ Valoarea totală │ 2015 │ 2016 │ 2017 │ 2018 │ │ proiecte│contractare (lei),│ │ │ │ │ │ │ din care: │ │ │ │ │ ├─────────┼──────────────────┼───────────┼───────────┼───────────┼────────────┤ │ 93 │ 83.098.692 │ 17.426.192│ 20.932.500│ 22.295.000│ 22.445.000"│ └─────────┴──────────────────┴───────────┴───────────┴───────────┴────────────┘
9. La anexa nr. 2, la Obiectivul general 4. "Îmbunătățirea managementului integrat al culturilor de câmp și horticole pentru prevenirea și combaterea buruienilor, bolilor și dăunătorilor, prietenoase cu mediul și sănătatea consumatorilor", la Obiectivul specific 4.1 "Utilizarea durabilă a resurselor vegetale și a mijloacelor de combatere a organismelor dăunătoare din culturile de câmp și cele horticole", după punctul 40 se introduce un nou punct, punctul 40^1, Proiectul ADER 4.1.5 "Realizarea unui sistem de monitorizare și cuantificare a efectelor tratamentului semințelor cu insecticide neonicotinoide (imidacloprid, clotianidin și tiametoxam) la culturile de porumb, floarea-soarelui și rapiță, asupra producției agricole și a populațiilor de Apis mellifera, în condițiile agropedoclimatice specifice țării noastre", cu următorul cuprins:
*Font 7* ┌──────┬────────┬────────────────────────┬────────────────┬────────────────────────┬────────────────────────────────────────┬─────────────┐ │ Nr. │ Cod │ Denumirea obiectivului │ Valoarea totală│ │ │ Modul de │ │ crt. │proiect │ general/ Denumirea │ (lei), │ Principalele rezultate │ │ aplicare/ │ │ │ ADER │ obiectivului specific/ │ d.c. 2015 │ preconizate │ Rezumatul proiectului │ utilizare a │ │ │ │ Denumirea proiectului │ 2016 │ │ │ rezultatelor│ │ │ │ │ 2017 │ │ │ │ │ │ │ │ 2018 │ │ │ │ ├──────┼────────┼────────────────────────┼────────────────┼────────────────────────┼────────────────────────────────────────┼─────────────┤ │"40^1.│ 4.1.5 │Realizarea unui sistem │ 1.200.000 │Elaborarea procedurilor │Proiectul impune o abordare │Rezultatele │ │ │ │de monitorizare și │ 0 │de lucru pentru │multidisciplinară și o implicare activă │preconizate │ │ │ │cuantificare a efectelor│ 0 │recoltare, conservare, │a partenerilor din filiera de produse │ale proiec- │ │ │ │tratamentului semințelor│ 500.000 │transport și analiza de │apicole, respectiv fermieri cultivatori │tului vor fi │ │ │ │cu insecticide │ 700.000 │litigiu a probelor de │de plante melifere (rapiță, floarea- │aplicate │ │ │ │neonicotinoide │ │produse agricole și │soarelui) și porumb (nonmeliferă), în │practic în │ │ │ │(imidacloprid, │ │apicole (propunere de │vederea determinării impactului │producție de │ │ │ │clotianidin și │ │ordin al ministrului) │utilizării tratamentelor la sămânță cu │către culti- │ │ │ │tiametoxam) la culturile│ │Redefinirea pragurilor │insecticide neonicotinoide asupra │vatorii de │ │ │ │de porumb, floarea- │ │economice de dăunare │populațiilor de insecte polenizatoare, │rapiță, │ │ │ │soarelui și rapiță, │ │pentru speciile de │în principal celor de Apis mellifera. │floarea- │ │ │ │asupra producției │ │insecte dăunătoare │Din punct de vedere științific, │soarelui și │ │ │ │agricole și a │ │(Tanymecus dilaticollis,│activitatea de cercetare din cadrul │porumb. │ │ │ │populațiilor de Apis │ │Agriotes sp., │proiectului va urmări rezolvarea │Diseminarea │ │ │ │mellifera, în condițiile│ │Phyllotreta sp., │următoarelor probleme: │rezultatelor │ │ │ │agropedoclimatice │ │Psilliodes sp. și │- stabilirea pragurilor critice și a │obținute prin│ │ │ │specifice țării noastre.│ │Athalia rosae) în │zonelor de favorabilitate climatică │prezentarea │ │ │ │ │ │condițiile schimbărilor │pentru apariția și dezvoltarea │de lucrări │ │ │ │ │ │climatice în plan │principalilor dăunători ai culturilor │științifice, │ │ │ │ │ │teritorial pentru │în principalele zone de cultură a │participarea │ │ │ │ │ │principalele zone de │porumbului, rapiței și florii-soarelui │la mese │ │ │ │ │ │cultură din România │din România (sudul României, Câmpia de │rotunde, │ │ │ │ │ │pentru rapița de toamnă,│Vest, Podișul Moldovei, dealurile │elaborarea și│ │ │ │ │ │floarea-soarelui și │subcarpatice), prin monitorizarea anuală│prezentarea │ │ │ │ │ │porumb boabe │în câmpurile experimentale dedicate și │de pliante, │ │ │ │ │ │Editarea și diseminarea │în terenurile fermierilor a frecvenței │broșuri și │ │ │ │ │ │hărților de risc pentru │și intensității atacului speciilor de: │întâlniri cu │ │ │ │ │ │Tanymecus dilaticollis, │Tanymecus dilaticollis, Agriotes sp., │cultivatorii │ │ │ │ │ │Agriotes sp., │Phyllotreta sp., Psilliodes sp. și │de rapiță, │ │ │ │ │ │Phyllotreta sp., │Athalia rosae; │floarea- │ │ │ │ │ │Psilliodes sp. și │- stabilirea/determinarea corelațiilor │soarelui și │ │ │ │ │ │Athalia rosae │dintre variația factorilor climatici │porumb │ │ │ │ │ │Dezvoltarea metodelor de│favorizanți și frecvența și intensitatea│Publicarea de│ │ │ │ │ │prelevare, pregătire, │atacului insectelor dăunătoare la │articole de │ │ │ │ │ │detectare și │culturile de porumb, floarea-soarelui și│popularizare │ │ │ │ │ │monitorizare a nivelului│rapiță în principalele zone de cultură │a rezulta- │ │ │ │ │ │de reziduuri de │(sudul României, Câmpia de Vest, Podișul│telor în │ │ │ │ │ │insecticide │Moldovei, dealurile subcarpatice), în │lucrări și │ │ │ │ │ │neonicotinoide │paralel cu analiza condițiilor │reviste de │ │ │ │ │ │(imidacloprid, │meteorologice din perioada 2016-2018; │specialitate,│ │ │ │ │ │clotianidin și │- elaborarea modelelor experimentale și │precum și │ │ │ │ │ │tiametoxam) în plante, │procedurilor de lucru pentru │participarea │ │ │ │ │ │produsele agricole, │determinarea influenței insecticidelor │la emisiuni │ │ │ │ │ │material biologic apicol│neonicotinoide asupra culturilor luate │de radio și │ │ │ │ │ │și produsele apicole │în studiu (porumb, floarea-soarelui și │TV │ │ │ │ │ │(propunere de ordin al │rapiță) și a familiilor de albine în │Prezentarea │ │ │ │ │ │ministrului) │zonele: sudul României, Câmpia de Vest, │rezultatelor │ │ │ │ │ │Elaborarea de ghiduri │Podișul Moldovei, dealurile │activității │ │ │ │ │ │de bune practici, │subcarpatice); │de cercetare │ │ │ │ │ │lucrări științifice, │- realizarea studiilor de impact privind│și a noilor │ │ │ │ │ │articole ISI, cereri │utilizarea neonicotinoidelor în │realizări pe │ │ │ │ │ │de brevete; │combaterea dăunătorilor culturilor de │site-ul │ │ │ │ │ │Organizarea de info-day,│porumb, floarea-soarelui și rapiță, │MADR." │ │ │ │ │ │mese rotunde, │asupra mortalității și depopulării │ │ │ │ │ │ │simpozioane, conferințe │familiilor de albine (Apis mellifera), │ │ │ │ │ │ │tematice (min. 2) │prin monitorizarea efectelor letale sau │ │ │ │ │ │ │pentru partenerii │subletale asupra familiilor de albine în│ │ │ │ │ │ │economici ai │perioada culesului de polen, nectar, apă│ │ │ │ │ │ │proiectului. │de gutație, dar și după cules, inclusiv │ │ │ │ │ │ │Postarea pe site-urile │pe perioada sezonului inactiv, prin │ │ │ │ │ │ │unităților de cercetare │utilizarea unor familii de albine │ │ │ │ │ │ │și MADR, a rezultatelor │experimentale, dar și a unor familii de │ │ │ │ │ │ │obținute. │albine din stupine private amplasate în │ │ │ │ │ │ │ │areale cu risc; │ │ │ │ │ │ │ │- elaborarea protocoalelor de prelevare,│ │ │ │ │ │ │ │procesare/pregătire și de analiză pentru│ │ │ │ │ │ │ │determinarea prezenței insecticidelor │ │ │ │ │ │ │ │neonicotinoide în probele de material │ │ │ │ │ │ │ │biologic apicol, nectar, miere și părți │ │ │ │ │ │ │ │ale plantelor de cultură (în diferite │ │ │ │ │ │ │ │stadii BBCH-scala (desfășurat) de │ │ │ │ │ │ │ │dezvoltare fenologică a plantelor); │ │ │ │ │ │ │ │- realizarea hărților de risc pentru │ │ │ │ │ │ │ │insectele dăunătoare din culturile │ │ │ │ │ │ │ │menționate, în contextul schimbărilor │ │ │ │ │ │ │ │climatice actuale; │ │ │ │ │ │ │ │- realizarea modelelor experimentale și │ │ │ │ │ │ │ │procedurilor de lucru pentru stabilirea │ │ │ │ │ │ │ │eficacității biologice a tratamentelor │ │ │ │ │ │ │ │la sămânță cu insecticide │ │ │ │ │ │ │ │neonicotinoide, precum și a influenței │ │ │ │ │ │ │ │acestora asupra polenizatorilor, în │ │ │ │ │ │ │ │culturile de porumb, floarea-soarelui │ │ │ │ │ │ │ │și rapiță; │ │ │ │ │ │ │ │- realizarea studiilor de impact privind│ │ │ │ │ │ │ │utilizarea neonicotinoidelor în │ │ │ │ │ │ │ │combaterea dăunătorilor culturilor de │ │ │ │ │ │ │ │porumb, floarea-soarelui și rapiță │ │ │ │ │ │ │ │asupra mortalității și depopulării │ │ │ │ │ │ │ │familiilor de albine (Apis mellifera), │ │ │ │ │ │ │ │prin monitorizarea efectelor letale sau │ │ │ │ │ │ │ │subletale asupra familiilor de albine în│ │ │ │ │ │ │ │perioada culesului de polen, nectar, apă│ │ │ │ │ │ │ │de gutație, dar și după cules, inclusiv │ │ │ │ │ │ │ │pe perioada sezonului inactiv, prin │ │ │ │ │ │ │ │utilizarea unor familii de albine și a │ │ │ │ │ │ │ │unor colonii de bondari (Bombus spp.); │ │ │ │ │ │ │ │- optimizarea modelelor experimentale │ │ │ │ │ │ │ │privind prelevarea probelor vegetale și │ │ │ │ │ │ │ │apicole (miere) în vederea determinării │ │ │ │ │ │ │ │nivelului de reziduuri de insecticide │ │ │ │ │ │ │ │neonicotinoide și evaluarea nivelului │ │ │ │ │ │ │ │de pesticide neonicotinoide în aceste │ │ │ │ │ │ │ │probe; │ │ │ │ │ │ │ │- elaborarea scenariilor climatice și │ │ │ │ │ │ │ │proiecțiilor privind zonele de risc │ │ │ │ │ │ │ │pentru apariția și dezvoltarea │ │ │ │ │ │ │ │dăunătorilor culturilor de porumb, │ │ │ │ │ │ │ │floarea-soarelui și rapiță; │ │ │ │ │ │ │ │- testarea modelelor experimentale și │ │ │ │ │ │ │ │procedurilor de lucru pentru stabilirea │ │ │ │ │ │ │ │eficacității biologice a tratamentelor │ │ │ │ │ │ │ │la sămânță cu insecticide neonicotinoide│ │ │ │ │ │ │ │și a influenței acestora asupra │ │ │ │ │ │ │ │polenizatorilor în cultura de porumb, │ │ │ │ │ │ │ │conform noilor hărți de risc pentru │ │ │ │ │ │ │ │insectele dăunătoare; │ │ │ │ │ │ │ │- testarea modelelor experimentale și │ │ │ │ │ │ │ │procedurilor de lucru pentru stabilirea │ │ │ │ │ │ │ │eficacității biologice a tratamentelor │ │ │ │ │ │ │ │la sămânță cu insecticide │ │ │ │ │ │ │ │neonicotinoide, conform noilor hărți de │ │ │ │ │ │ │ │risc pentru insectele dăunătoare, │ │ │ │ │ │ │ │precum și a influenței acestora asupra │ │ │ │ │ │ │ │polenizatorilor din cultura de │ │ │ │ │ │ │ │floarea-soarelui; │ │ │ │ │ │ │ │- testarea modelelor experimentale și a │ │ │ │ │ │ │ │procedurilor de lucru pentru stabilirea │ │ │ │ │ │ │ │eficacității biologice a tratamentelor │ │ │ │ │ │ │ │la sămânță cu insecticide │ │ │ │ │ │ │ │neonicotinoide, conform noilor hărți de │ │ │ │ │ │ │ │risc pentru insectele dăunătoare, precum│ │ │ │ │ │ │ │și a influenței acestora asupra │ │ │ │ │ │ │ │polenizatorilor, din cultura de rapiță; │ │ │ │ │ │ │ │- testarea modelelor experimentale și a │ │ │ │ │ │ │ │procedurilor de lucru pentru prelevarea │ │ │ │ │ │ │ │probelor vegetale și apicole (miere), în│ │ │ │ │ │ │ │vederea determinării nivelului de │ │ │ │ │ │ │ │reziduuri de insecticide neonicotinoide │ │ │ │ │ │ │ │din producția vegetală și apicolă; │ │ │ │ │ │ │ │- elaborarea sistemului de avertizare a │ │ │ │ │ │ │ │atacului insectelor dăunătoare, bazat pe│ │ │ │ │ │ │ │hărțile de favorabilitate │ │ │ │ │ │ │ │corespunzătoare zonelor pedoclimatice │ │ │ │ │ │ │ │studiate; │ │ │ │ │ │ │ │- demonstrarea funcționalității │ │ │ │ │ │ │ │modelelor experimentale și a │ │ │ │ │ │ │ │procedurilor de lucru pentru stabilirea │ │ │ │ │ │ │ │eficacității biologice a tratamentelor │ │ │ │ │ │ │ │la sămânță cu insecticide │ │ │ │ │ │ │ │neonicotinoide, conform noilor hărți de │ │ │ │ │ │ │ │risc pentru insectele dăunătoare, precum│ │ │ │ │ │ │ │și a influenței acestora asupra │ │ │ │ │ │ │ │familiilor de albine, în culturile de │ │ │ │ │ │ │ │porumb, floarea-soarelui și rapiță; │ │ │ │ │ │ │ │- demonstrarea funcționalității │ │ │ │ │ │ │ │modelelor experimentale și a │ │ │ │ │ │ │ │procedurilor de lucru pentru prelevarea │ │ │ │ │ │ │ │probelor vegetale și apicole (miere) în │ │ │ │ │ │ │ │vederea determinării nivelului de │ │ │ │ │ │ │ │reziduuri de insecticide neonicotinoide.│ │ │ │ │ │ │ │Acțiunile întreprinse în proiect în │ │ │ │ │ │ │ │vederea realizării rezultatelor │ │ │ │ │ │ │ │scontate: │ │ │ │ │ │ │ │a) elaborarea procedurilor de lucru │ │ │ │ │ │ │ │pentru recoltare, conservare, transport │ │ │ │ │ │ │ │și analiza de litigiu a probelor de │ │ │ │ │ │ │ │produse agricole și apicole; │ │ │ │ │ │ │ │b) redefinirea pragurilor economice de │ │ │ │ │ │ │ │dăunare pentru speciile de insecte │ │ │ │ │ │ │ │dăunătoare (Tanymecus dilaticollis, │ │ │ │ │ │ │ │Agriotes sp., Phyllotreta sp., │ │ │ │ │ │ │ │Psilliodes sp. și Athalia rosae) în │ │ │ │ │ │ │ │condițiile schimbărilor climatice în │ │ │ │ │ │ │ │plan teritorial pentru principalele zone│ │ │ │ │ │ │ │de cultură din România pentru rapița de │ │ │ │ │ │ │ │toamnă, floarea-soarelui și porumb │ │ │ │ │ │ │ │boabe; │ │ │ │ │ │ │ │c) editarea și diseminarea hărților de │ │ │ │ │ │ │ │risc pentru Tanymecus dilaticollis, │ │ │ │ │ │ │ │Agriotes sp., Phyllotreta sp., │ │ │ │ │ │ │ │Psilliodes sp. și Athalia rosae; │ │ │ │ │ │ │ │d) dezvoltarea metodelor de prelevare, │ │ │ │ │ │ │ │pregătire, detectare și monitorizare a │ │ │ │ │ │ │ │nivelului de reziduuri de insecticide │ │ │ │ │ │ │ │neonicotinoide (imidacloprid, │ │ │ │ │ │ │ │clotianidin și tiametoxam) în plante, în│ │ │ │ │ │ │ │produsele agricole, în materialul │ │ │ │ │ │ │ │biologic apicol și în produsele apicole;│ │ │ │ │ │ │ │e) elaborarea de ghiduri de bune │ │ │ │ │ │ │ │practici, lucrări științifice, articole │ │ │ │ │ │ │ │ISI, cereri de brevete; │ │ │ │ │ │ │ │f) organizarea de info-day, mese │ │ │ │ │ │ │ │rotunde, simpozioane, conferințe │ │ │ │ │ │ │ │tematice pentru partenerii economici ai │ │ │ │ │ │ │ │proiectului. │ │ └──────┴────────┴────────────────────────┴────────────────┴────────────────────────┴────────────────────────────────────────┴─────────────┘
10. La anexa nr. 2, la Obiectivul general 5 "Managementul durabil al resurselor genetice animale", Obiectivul specific 5.3 "Îmbunătățirea indicatorilor de reproducție la animalele de fermă prin utilizarea biotehnologiilor specifice", numărul curent 58 se modifică și va avea următorul cuprins:
*Font 7* ┌──────┬────────┬────────────────────────┬────────────────┬────────────────────────┬────────────────────────────────────────┬─────────────┐ │ Nr. │ Cod │ Denumirea obiectivului │ Valoarea totală│ │ │ Modul de │ │ crt. │proiect │ general/ Denumirea │ (lei), │ Principalele rezultate │ │ aplicare/ │ │ │ ADER │ obiectivului specific/ │ d.c. 2015 │ preconizate │ Rezumatul proiectului │ utilizare a │ │ │ │ Denumirea proiectului │ 2016 │ │ │ rezultatelor│ │ │ │ │ 2017 │ │ │ │ │ │ │ │ 2018 │ │ │ │ ├──────┼────────┼────────────────────────┼────────────────┼────────────────────────┼────────────────────────────────────────┼─────────────┤ │ "58. │ ADER │Cercetări și studii de │ 350.000 │Promovarea genotipurilor│Rezultatele obținute și prezentate în │Rezultatele │ │ │ 5.3.4 │genetică moleculară în │ 0 │valoroase, respectiv a │acest proiect atestă modificări și │preconizate │ │ │ │vederea optimizării │ 0 │hibrizilor de găini │completări esențiale care privesc │ale proiec- │ │ │ │indicatorilor de │ 175.000 │pentru ouă proveniți din│determinismul genic al culorii penajului│tului vor fi │ │ │ │reproducție pentru │ 175.000 │încrucișări de linii │și al sexului la păsări. Noua teorie │aplicate │ │ │ │obținerea hibrizilor de │ │pure ce duc la creșterea│este susținută în prezent de cinci │practic în │ │ │ │găini pentru ouă și │ │productivității și │aplicații practice. Dintre acestea, │producție de │ │ │ │carne │ │obținerea pe această │producerea puilor hibrizi de o zi, │fermierii din│ │ │ │ │ │bază a rezultatelor │sexabili după culoarea pufului și metoda│avicultura │ │ │ │ │ │economice superioare. │propusă pentru stoparea decolorării │industrială │ │ │ │ │ │Elaborarea unui Ghid de │penajului, și îmbunătățirea acestui │Diseminarea │ │ │ │ │ │bune practici, în │caracter la hibrizii comerciali de ouă │rezultatelor │ │ │ │ │ │vederea optimizării │vor prezenta interes pentru companiile │obținute prin│ │ │ │ │ │indicatorilor de │producătoare de material biologic. │prezentarea │ │ │ │ │ │reproducție în cadrul │Activitatea desfășurată în domeniul │de lucrări │ │ │ │ │ │tehnologiei de │geneticii aviare permite semnalarea unor│științifice, │ │ │ │ │ │reproducție în │neconcordanțe în transmiterea culorii │participarea │ │ │ │ │ │avicultură pentru │penajului. Din acest motiv au fost │la mese │ │ │ │ │ │obținerea hibrizilor de │reluate experimentele efectuate în │rotunde, │ │ │ │ │ │ouă și carne. │primele decenii ale secolului al XX-lea,│elaborarea și│ │ │ │ │ │ │experimente în care s-a urmărit │prezentarea │ │ │ │ │ │ │determinismul genetic al culorii │de pliante, │ │ │ │ │ │ │penajului și al sexului. În urma │broșuri și │ │ │ │ │ │ │încrucișării unui mascul homozigot │întâlniri cu │ │ │ │ │ │ │dominant cu o femelă homozigot recesivă │crescătorii │ │ │ │ │ │ │s-a observat modul de transmitere a │din industria│ │ │ │ │ │ │culorii penajului și s-a constatat la un│avicolă. │ │ │ │ │ │ │număr mic de femele din generația F1 că │Publicarea de│ │ │ │ │ │ │gena gold este prezentă în cromozomul W.│articole de │ │ │ │ │ │ │Efectuând încrucișarea reciprocă (mascul│popularizare │ │ │ │ │ │ │homozigot recesiv x femelă homozigot │a rezulta- │ │ │ │ │ │ │dominantă) s-a observat la femelele │telor în │ │ │ │ │ │ │hibride Roso SL2000 prezența penelor de │lucrările și │ │ │ │ │ │ │culoare albă în penajul preponderent │revistele de │ │ │ │ │ │ │roșu, iar la femelele hibride Robar │specialitate,│ │ │ │ │ │ │SL-2001 s-a observat că penajul este │precum și │ │ │ │ │ │ │negru pe corp și negru-roșiatic pe gât │participarea │ │ │ │ │ │ │și cap. │la emisiunile│ │ │ │ │ │ │Spre deosebire de culoarea penajului │de radio și │ │ │ │ │ │ │femelelor hibride Roso SL-2000 și Robar │TV. │ │ │ │ │ │ │SL-2001, genitorul mascul aparține │Prezentarea │ │ │ │ │ │ │rasei Rhode-Island roșu și este │rezultatelor │ │ │ │ │ │ │homozigot pentru gena gold. │activității │ │ │ │ │ │ │O a doua neconcordanță s-a observat în │de cercetare │ │ │ │ │ │ │urma încrucișării între ei a masculilor │și a noilor │ │ │ │ │ │ │și femelelor din generația F1. Astfel, │realizări pe │ │ │ │ │ │ │în generația F2 s-au obținut trei │site-ul │ │ │ │ │ │ │categorii de genotipuri în care ambele │MADR." │ │ │ │ │ │ │sexe sunt egal reprezentate pentru │ │ │ │ │ │ │ │fiecare categorie genotipică, cu rol în │ │ │ │ │ │ │ │transmiterea culorii penajului. │ │ │ │ │ │ │ │Comparativ cu încrucișarea directă în │ │ │ │ │ │ │ │care s-au obținut trei categorii de │ │ │ │ │ │ │ │fenotipuri și trei categorii de │ │ │ │ │ │ │ │genotipuri, la încrucișarea reciprocă │ │ │ │ │ │ │ │s-au obținut patru categorii de │ │ │ │ │ │ │ │fenotipuri și trei categorii de │ │ │ │ │ │ │ │genotipuri. În acest caz, genotipul │ │ │ │ │ │ │ │heterozigot se realizează tot cu o │ │ │ │ │ │ │ │frecvență de 50%, dar aceasta se obține │ │ │ │ │ │ │ │prin însumarea a două categorii de │ │ │ │ │ │ │ │fenotipuri care au culori diferite, │ │ │ │ │ │ │ │sunt heterozigote și se obțin în │ │ │ │ │ │ │ │proporții egale. Din punct de vedere │ │ │ │ │ │ │ │științific, rezultatele cercetărilor │ │ │ │ │ │ │ │scot în evidență următoarele │ │ │ │ │ │ │ │descoperiri: │ │ │ │ │ │ │ │- identificarea în cromozomul W a │ │ │ │ │ │ │ │genelor care determină culoarea │ │ │ │ │ │ │ │penajului și modul particular de │ │ │ │ │ │ │ │acțiune al acestora; │ │ │ │ │ │ │ │- determinismul genic al sexului care │ │ │ │ │ │ │ │se bazează pe identificarea genei │ │ │ │ │ │ │ │dominante a sexului (SDW) în cromozomul │ │ │ │ │ │ │ │W și a alelei sale recesive (sdw) în │ │ │ │ │ │ │ │cromozomul Z; │ │ │ │ │ │ │ │- existența unui alt mecanism genetic │ │ │ │ │ │ │ │care explică separarea pe sexe a puilor │ │ │ │ │ │ │ │hibrizi de o zi, diferit de mecanismul │ │ │ │ │ │ │ │hemizigotic. │ │ │ │ │ │ │ │Genele identificate sunt elemente │ │ │ │ │ │ │ │constitutive ale Teoriei genice a │ │ │ │ │ │ │ │sexualității. Noua teorie se │ │ │ │ │ │ │ │caracterizează prin aceea că, pentru │ │ │ │ │ │ │ │prima dată, explică din punct de vedere │ │ │ │ │ │ │ │genic determinismul sexului și │ │ │ │ │ │ │ │obținerea unui raport egal între │ │ │ │ │ │ │ │masculi și femele în descendență. De │ │ │ │ │ │ │ │asemenea, cercetările efectuate au și o │ │ │ │ │ │ │ │importanță practică concretizată prin │ │ │ │ │ │ │ │obținerea noilor hibrizi românești │ │ │ │ │ │ │ │pentru ouă Roso SL-2000, Robar SL-2001 │ │ │ │ │ │ │ │și Robar SL-2002. Acești hibrizi sunt │ │ │ │ │ │ │ │separați pe sexe la vârsta de o zi după │ │ │ │ │ │ │ │culoarea pufului și realizează │ │ │ │ │ │ │ │producții medii de peste 320 ouă/găină, │ │ │ │ │ │ │ │într-un ciclu de producție până la │ │ │ │ │ │ │ │vârsta de 77 săptămâni. Atât │ │ │ │ │ │ │ │rezultatele obținute în generația F2, │ │ │ │ │ │ │ │cât și diferențele de culoare a pufului │ │ │ │ │ │ │ │existente între femelele hibride Robar │ │ │ │ │ │ │ │SL-2001 și Robar SL-2002 au scos în │ │ │ │ │ │ │ │evidență universalitatea homozigoției │ │ │ │ │ │ │ │și a heterozigoției în detrimentul │ │ │ │ │ │ │ │mecanismului hemizigotic descris de │ │ │ │ │ │ │ │către Thomas Morgan (1919) în lucrarea │ │ │ │ │ │ │ │sa The Physical Basis of Heredity. │ │ │ │ │ │ │ │Pe baza descoperirilor făcute se propune│ │ │ │ │ │ │ │amendarea hărții heterosomilor prin │ │ │ │ │ │ │ │simplificarea acesteia de la doi loci │ │ │ │ │ │ │ │la un singur locus polialelic în teoria │ │ │ │ │ │ │ │genică a sexualității și aplicațiile ei │ │ │ │ │ │ │ │practice care sunt situate la genele │ │ │ │ │ │ │ │silver, barat și gold, cu rol în │ │ │ │ │ │ │ │determinismul culorii penajului. │ │ │ │ │ │ │ │Totodată, se propune introducerea în │ │ │ │ │ │ │ │harta heterosomilor a locusului pentru │ │ │ │ │ │ │ │gena dominantă a sexului (SDW), │ │ │ │ │ │ │ │identificată în cromozomul W și a │ │ │ │ │ │ │ │alelei sale recesive (sdw), în │ │ │ │ │ │ │ │cromozomul Z. Acțiunile întreprinse în │ │ │ │ │ │ │ │proiect în vederea realizării │ │ │ │ │ │ │ │rezultatelor scontate: │ │ │ │ │ │ │ │a) cercetări și studii de genetică │ │ │ │ │ │ │ │moleculară în vederea evidențierii │ │ │ │ │ │ │ │prezenței efectului epistatic │ │ │ │ │ │ │ │diferențiat în plan fenotipic, în │ │ │ │ │ │ │ │funcție de prezența genei dominante a │ │ │ │ │ │ │ │culorii penajului sau a alelei sale │ │ │ │ │ │ │ │recesive în cromozomul W; │ │ │ │ │ │ │ │b) efectuarea de teste în ADN, │ │ │ │ │ │ │ │secvențieri, amplificări ADN, │ │ │ │ │ │ │ │manipulări genetice în vederea │ │ │ │ │ │ │ │validării prezenței genei dominante a │ │ │ │ │ │ │ │sexului (SDW), poziționarea în │ │ │ │ │ │ │ │cromozomul W; │ │ │ │ │ │ │ │c) efectuarea de teste în ADN, │ │ │ │ │ │ │ │secvențieri, amplificări ADN, │ │ │ │ │ │ │ │manipulări genetice în vederea │ │ │ │ │ │ │ │validării prezenței genei recesive a │ │ │ │ │ │ │ │sexului (sdw), poziționarea în │ │ │ │ │ │ │ │cromozomul Z; │ │ │ │ │ │ │ │d) cercetări și studii de genetică │ │ │ │ │ │ │ │moleculară, manipulări ale genelor │ │ │ │ │ │ │ │pentru culoare, barat B, silver S, │ │ │ │ │ │ │ │gold b, în vederea identificării și │ │ │ │ │ │ │ │validării unui locus polialelic în │ │ │ │ │ │ │ │cromozomul W la galinacee; │ │ │ │ │ │ │ │e) realizarea unor experimente practice │ │ │ │ │ │ │ │la specia Gallus gallus prin │ │ │ │ │ │ │ │încrucișări între masculii homozigoți │ │ │ │ │ │ │ │recesivi cu femele homozigote │ │ │ │ │ │ │ │dominante, masculi homozigoți dominanți │ │ │ │ │ │ │ │cu femele homozigote recesiv, în │ │ │ │ │ │ │ │vederea obținerii materialului biologic │ │ │ │ │ │ │ │pe care se va studia transmiterea │ │ │ │ │ │ │ │culorii penajului; │ │ │ │ │ │ │ │f) analize genetice, teste ADN, care să │ │ │ │ │ │ │ │caracterizeze structura genetică a │ │ │ │ │ │ │ │femelelor din F1 și F2 rezultate din │ │ │ │ │ │ │ │experimentele menționate, la locii, │ │ │ │ │ │ │ │genele pentru culoarea penajului; │ │ │ │ │ │ │ │g) verificarea prin teste ADN și │ │ │ │ │ │ │ │validarea ipotezei referitoare la │ │ │ │ │ │ │ │genele heterosomale, barat, silver, │ │ │ │ │ │ │ │gold, care transmit culoarea penajului │ │ │ │ │ │ │ │la specia Gallus gallus în │ │ │ │ │ │ │ │cromozomul W. │ │ └──────┴────────┴────────────────────────┴────────────────┴────────────────────────┴────────────────────────────────────────┴─────────────┘
11. La anexa nr. 2, la Obiectivul general 8 "Asigurarea bunăstării și sănătății animalelor", Obiectivul specific 8.1 "Suport tehnico-științific pentru asigurarea bunăstării și sănătății animalelor", numărul curent 66 se modifică și va avea următorul cuprins:
*Font 7* ┌──────┬────────┬────────────────────────┬────────────────┬────────────────────────┬────────────────────────────────────────┬─────────────┐ │ Nr. │ Cod │ Denumirea obiectivului │ Valoarea totală│ │ │ Modul de │ │ crt. │proiect │ general/ Denumirea │ (lei), │ Principalele rezultate │ │ aplicare/ │ │ │ ADER │ obiectivului specific/ │ d.c. 2015 │ preconizate │ Rezumatul proiectului │ utilizare a │ │ │ │ Denumirea proiectului │ 2016 │ │ │ rezultatelor│ │ │ │ │ 2017 │ │ │ │ │ │ │ │ 2018 │ │ │ │ ├──────┼────────┼────────────────────────┼────────────────┼────────────────────────┼────────────────────────────────────────┼─────────────┤ │ "66. │ ADER │Creșterea bunăstării și │ 375.000 │Obținerea unor │Imunoglobulinele (Ig) extrase din │Metodolo- │ │ │ 8.1.2 │sănătății tineretului │ 0 │imunoglobuline specifice│gălbenușul oului (Y) de găină sunt │giile, │ │ │ │animal, în special │ 0 │(IgY) mono- sau │imunoglobuline specifice preparate față │produsele cu │ │ │ │porcin, prin utilizarea │ 187.500 │polivalente extrase din │de un antigen dat (tulpini bacteriene, │imunoglo- │ │ │ │de aditivi furajeri │ 187.500 │gălbenușul ouălor de │virale - inactivate), care au devenit o │buline (IgY) │ │ │ │(premixuri sau │ │găină, acestea fiind │mare speranță în prevenirea și │(aditivi │ │ │ │suplimente furajere) │ │apoi condiționate sub │combaterea unor boli la animale, în │furajeri, │ │ │ │care să conțină │ │formă de pulberi │creșterea bunăstării și sănătății │formule │ │ │ │anticorpi mono- și │ │concentrate (aditivi │tineretului animal. În prezent, │medicamen- │ │ │ │policlonali (IgY) │ │furajeri), sub formă │interesul față de imunoglobulinele │toase, │ │ │ │obținuți din gălbenușul │ │lichidă (formule │preparate pe găină este mare, datorită │dezinfec- │ │ │ │de ouă provenit de la │ │medicamentoase, │incidenței din ce în ce mai ridicate a │tanți) │ │ │ │găini imunizate specific│ │dezinfectanți), pulberi │tulpinilor rezistente la antibiotice. │realizate vor│ │ │ │ │ │liofilizate, spray, │În oul de găină se găsesc imunoglobuline│fi puse la │ │ │ │ │ │unguent. Elaborarea │IgA și IgM, care ajung în albuș din │dispoziția │ │ │ │ │ │Ghidului de bune │oviduct, în timp ce IgG-ul numit mai │fermelor de │ │ │ │ │ │practici, privind │recent IgY se transferă din sânge în │animale, în │ │ │ │ │ │imunoglobulinele │ovar, iar cantitatea de anticorpi │scopul │ │ │ │ │ │specifice (IgY), │specifici produsă pe an de o găină este │creșterii │ │ │ │ │ │obținute în creșterea │mare (20-40 g Ig în total). Scopul │bunăstării și│ │ │ │ │ │bunăstării și sănătății │proiectului este îmbunătățirea │sănătății │ │ │ │ │ │la animale. │bunăstării tineretului animal, în │tineretului │ │ │ │ │ │ │special porcin, prin realizarea și │animal, în │ │ │ │ │ │ │utilizarea unor mijloace alternative │special │ │ │ │ │ │ │(produse conținând imunoglobuline IgY) │porcin; │ │ │ │ │ │ │în locul antibioticelor folosite │produsele cu │ │ │ │ │ │ │deseori, în exces. │imunoglo- │ │ │ │ │ │ │Activitățile principale ale proiectului │buline │ │ │ │ │ │ │se vor concretiza în: │specifice │ │ │ │ │ │ │- cartarea principalilor agenți patogeni│(IgY) vor │ │ │ │ │ │ │(tulpini bacteriene) care afectează │contribui la │ │ │ │ │ │ │sănătatea tineretului animal, în special│dezvoltarea │ │ │ │ │ │ │porcin, în perioade critice de viață │unei alterna-│ │ │ │ │ │ │(înțărcare, transport, convalescență │tive solide │ │ │ │ │ │ │etc.); │și specifice,│ │ │ │ │ │ │- prepararea antigenelor specifice │la utilizarea│ │ │ │ │ │ │(tulpini bacteriene - inactivate), │excesivă a │ │ │ │ │ │ │urmată de imunizarea găinilor ouătoare, │antibioti- │ │ │ │ │ │ │recoltarea la momentul optim a ouălor │celor, în │ │ │ │ │ │ │care vor fi procesate în vederea │perioadele │ │ │ │ │ │ │obținerii imunoglobulinelor specifice de│critice din │ │ │ │ │ │ │gălbenuș (IgY) monovalente sau │creșterea │ │ │ │ │ │ │polivalente. │tineretului │ │ │ │ │ │ │După controlul cantitativ și calitativ │animal, în │ │ │ │ │ │ │al imunoglobulinelor specifice (IgY) │special │ │ │ │ │ │ │mono- sau polivalente, folosind testul │porcin; │ │ │ │ │ │ │de inhibare a creșterii bacteriilor, │folosirea │ │ │ │ │ │ │testul ELISA «in house», se vor realiza │antibioti- │ │ │ │ │ │ │preparate (aditivi furajeri, formule │celor este │ │ │ │ │ │ │medicamentoase sau soluții │din ce în ce │ │ │ │ │ │ │dezinfectante); în funcție de antigenul │mai │ │ │ │ │ │ │dat (monovalent sau polivalent), │restrictivă, │ │ │ │ │ │ │condiționarea preparatelor (aditivi │datorită │ │ │ │ │ │ │furajeri, formule medicamentoase) se va │producerii │ │ │ │ │ │ │face sub formă lichidă (concentrat), │antibio- │ │ │ │ │ │ │pulbere (liofilizată). │rezistenței │ │ │ │ │ │ │Controlul calitativ și cantitativ al │la unii │ │ │ │ │ │ │preparatelor (aditivi furajeri, formule │germeni │ │ │ │ │ │ │medicamentoase, dezinfectanți) în │patogeni, │ │ │ │ │ │ │condiții de laborator (biobază) și în │afectând │ │ │ │ │ │ │condiții de teren (ferme), pentru │bunăstarea și│ │ │ │ │ │ │evaluarea eficacității lor. │creșterea │ │ │ │ │ │ │ │animalelor, │ │ │ │ │ │ │ │având acțiune│ │ │ │ │ │ │ │nefastă, │ │ │ │ │ │ │ │inclusiv la │ │ │ │ │ │ │ │om. │ │ │ │ │ │ │ │Metodologiile│ │ │ │ │ │ │ │tehnicile și │ │ │ │ │ │ │ │rezultatele │ │ │ │ │ │ │ │obținute vor │ │ │ │ │ │ │ │fi publicate │ │ │ │ │ │ │ │online sau în│ │ │ │ │ │ │ │reviste de │ │ │ │ │ │ │ │specialitate.│ │ │ │ │ │ │ │Instruirea │ │ │ │ │ │ │ │fermierilor │ │ │ │ │ │ │ │și promovarea│ │ │ │ │ │ │ │informațiilor│ │ │ │ │ │ │ │științifice │ │ │ │ │ │ │ │privind │ │ │ │ │ │ │ │imunoglo- │ │ │ │ │ │ │ │bulinele │ │ │ │ │ │ │ │specifice │ │ │ │ │ │ │ │(IgY) mono- │ │ │ │ │ │ │ │sau │ │ │ │ │ │ │ │polivalente │ │ │ │ │ │ │ │realizate ca │ │ │ │ │ │ │ │produse │ │ │ │ │ │ │ │(aditivi │ │ │ │ │ │ │ │furajeri, │ │ │ │ │ │ │ │formule medi-│ │ │ │ │ │ │ │camentoase, │ │ │ │ │ │ │ │dezinfec- │ │ │ │ │ │ │ │tanți)." │ └──────┴────────┴────────────────────────┴────────────────┴────────────────────────┴────────────────────────────────────────┴─────────────┘
12. La anexa nr. 2, la Obiectivul general 14 "Îmbunătățirea nutriției și sănătății oamenilor", obiectivul specific 14.1 "Diversificarea materiilor prime agricole cu proprietăți nutritive superioare în vederea obținerii de alimente sănătoase", numărul curent 83 se modifică și va avea următorul cuprins:
*Font 7* ┌──────┬────────┬────────────────────────┬────────────────┬────────────────────────┬────────────────────────────────────────┬─────────────┐ │ Nr. │ Cod │ Denumirea obiectivului │ Valoarea totală│ │ │ Modul de │ │ crt. │proiect │ general/ Denumirea │ (lei), │ Principalele rezultate │ │ aplicare/ │ │ │ ADER │ obiectivului specific/ │ d.c. 2015 │ preconizate │ Rezumatul proiectului │ utilizare a │ │ │ │ Denumirea proiectului │ 2016 │ │ │ rezultatelor│ │ │ │ │ 2017 │ │ │ │ │ │ │ │ 2018 │ │ │ │ ├──────┼────────┼────────────────────────┼────────────────┼────────────────────────┼────────────────────────────────────────┼─────────────┤ │ "83. │ ADER │Cercetări și studii │ 600.000 │Bază de date privind │Alimentele trebuie să răspundă la │Proiectul va │ │ │14.1.1. │privind calitatea │ 0 │calitatea nutrițională a│necesitatea consumatorului de a fi │constitui, │ │ │ │nutrițională a grupelor │ 0 │produselor alimentare │hrănit corespunzător, prin aportul de │prin │ │ │ │și subgrupelor de │ 300.000 │pe bază de legume și │nutrienți, pentru ca acesta să fie │rezultatele │ │ │ │produse alimentare │ 300.000 │fructe, minimal │sănătos, iar în acest sens trebuie să │obținute, │ │ │ │românești în vederea │ │procesate și procesate. │existe o mai mare transparență în ceea │baza infra- │ │ │ │asigurării unei │ │Bază de date privind │ce privește compoziția alimentelor, │structurii în│ │ │ │alimentații sănătoase │ │calitatea nutrițională │astfel încât consumatorul să poată │dezvoltarea │ │ │ │ │ │a preparatelor și │cumpăra alimente după nevoile sale. │politicilor │ │ │ │ │ │produselor din carne. │Dezvoltarea unui program cu informații │de sănătate │ │ │ │ │ │Bază de date privind │complete asupra compoziției nutriționale│și nutriție, │ │ │ │ │ │calitatea nutrițională │a alimentelor, cu diseminare largă în │securitate │ │ │ │ │ │a produselor lactate. │rândul consumatorilor, nutriționiștilor,│alimentară și│ │ │ │ │ │Bază de date │producătorilor și procesatorilor din │producerea de│ │ │ │ │ │informatizată pentru │sectorul agroalimentar, cercetătorilor │alimente care│ │ │ │ │ │compoziția nutrițională │din domeniul alimentar și, nu în ultimul│să prevină și│ │ │ │ │ │a alimentelor de pe │rând, al factorilor de decizie politică,│să mențină │ │ │ │ │ │piața românească, în │va contribui la orientarea și formularea│starea de │ │ │ │ │ │baza de date EuroFIR, │cerințelor privind calitatea și │sănătate a │ │ │ │ │ │în conformitate cu │siguranța alimentelor, securitatea │consuma- │ │ │ │ │ │cerințele standardelor │alimentară, nutriția, legislația și │torilor; │ │ │ │ │ │și ghidurilor │controlul. Calitatea și siguranța │- baza de │ │ │ │ │ │internaționale │produselor alimentare au devenit un │date cu │ │ │ │ │ │referitoare la generarea│drept al consumatorilor, cu efecte │compoziția │ │ │ │ │ │datelor de compoziție │directe asupra calității vieții, │nutrițională │ │ │ │ │ │nutrițională, compilarea│aflându-se în centrul atenției │va putea fi │ │ │ │ │ │și managementul datelor,│organismelor constituite pentru apărarea│accesată de │ │ │ │ │ │software capabil să │intereselor consumatorilor. Schimbările │pe site-ul │ │ │ │ │ │cuprindă asamblarea, │rapide care au loc în structura și │proiectului │ │ │ │ │ │arhivarea informațiilor │autoritatea guvernamentală, în economia │legat de │ │ │ │ │ │și controlul calității │globală, în structura sectorului agricol│site-ul MADR.│ │ │ │ │ │datelor │și a industriei alimentare locale și │Deschiderea │ │ │ │ │ │ │globale, în comerț, precum și în │unui site │ │ │ │ │ │ │globalizarea și liberalizarea comerțului│public cu │ │ │ │ │ │ │conduc la schimbări rapide și în nevoile│informații │ │ │ │ │ │ │și cerințele consumatorilor privind │nutriționale │ │ │ │ │ │ │calitatea și siguranța alimentelor, │despre │ │ │ │ │ │ │securitatea alimentară, nutriția, │alimentele │ │ │ │ │ │ │legislația și controlul. Dezvoltarea │existente │ │ │ │ │ │ │unor noi tehnologii, apariția unor noi │pe piață în │ │ │ │ │ │ │cunoștințe despre aliment - alimentație │vederea │ │ │ │ │ │ │vin să satisfacă aceste cerințe. │diseminării │ │ │ │ │ │ │Cerințele alimentare situează, pe primul│rezultatelor.│ │ │ │ │ │ │plan, menținerea stării de sănătate a │Utilizarea │ │ │ │ │ │ │organismului uman și prevenirea │informațiilor│ │ │ │ │ │ │apariției bolilor. În ceea ce privește │în alte │ │ │ │ │ │ │alimentul se așteaptă ca acesta să fie │aplicații IT │ │ │ │ │ │ │din ce în ce mai complex și să fie │viitoare (de │ │ │ │ │ │ │conectat la toate aspectele care │exemplu, │ │ │ │ │ │ │influențează organismul la trecerea lui │pentru │ │ │ │ │ │ │prin viață. Dieta și stilul de viață │managementul │ │ │ │ │ │ │sunt principalele cerințe pentru │greutății │ │ │ │ │ │ │dezvoltarea și performanța fizică și │corporale, │ │ │ │ │ │ │mentală, ca și pentru reducerea riscului│date │ │ │ │ │ │ │de apariție a bolilor cronice │statistice │ │ │ │ │ │ │netransmisibile. Impactul acestora se │privind │ │ │ │ │ │ │extinde pe tot parcursul vieții, de la │consumul de │ │ │ │ │ │ │viața prenatală până la bătrânețe. │nutrienți la │ │ │ │ │ │ │Adăugarea unor nutrienți în alimente în │nivel local, │ │ │ │ │ │ │doze fiziologice sau în concentrații mai│regional și │ │ │ │ │ │ │mari trebuie să conducă la obținerea │național │ │ │ │ │ │ │unor alimente funcționale necesare │etc.). │ │ │ │ │ │ │pentru anumite cerințe nutriționale. │Stimularea │ │ │ │ │ │ │Informarea corectă a consumatorilor │producției │ │ │ │ │ │ │privind beneficiile aduse de aceste │agroali- │ │ │ │ │ │ │alimente trebuie să aibă la bază dovezi │mentare │ │ │ │ │ │ │științifice. Calitatea alimentelor și │autohtone, │ │ │ │ │ │ │compoziția lor depind de: calitatea │de calitate. │ │ │ │ │ │ │materiilor prime - influențată de: soi/ │Completarea │ │ │ │ │ │ │rasă, calitatea solului, condiții │bazei de date│ │ │ │ │ │ │climatice, tehnologia de cultură/ │cu informații│ │ │ │ │ │ │creștere, condiții de recoltare/ │compozi- │ │ │ │ │ │ │sacrificare/colectare, condiții de │ționale │ │ │ │ │ │ │depozitare și transport, tehnologii de │privind │ │ │ │ │ │ │procesare (tratamente minimale, │alimentele." │ │ │ │ │ │ │tratamente termice, conservare etc.), │ │ │ │ │ │ │ │ambalare, condiții de distribuție și │ │ │ │ │ │ │ │comercializare. Proiectul propus │ │ │ │ │ │ │ │prezintă un grad mare de complexitate, │ │ │ │ │ │ │ │care se reflectă în etapele ce trebuie │ │ │ │ │ │ │ │parcurse pentru a atinge ținta dorită - │ │ │ │ │ │ │ │baza de date informatizată pentru │ │ │ │ │ │ │ │compoziția nutrițională a alimentelor de│ │ │ │ │ │ │ │pe piața românească, în conformitate cu │ │ │ │ │ │ │ │cerințele standardelor și ghidurilor │ │ │ │ │ │ │ │internaționale referitoare la generarea │ │ │ │ │ │ │ │datelor de compoziție nutrițională, │ │ │ │ │ │ │ │compilarea și managementul datelor, │ │ │ │ │ │ │ │software capabil să cuprindă asamblarea,│ │ │ │ │ │ │ │arhivarea informațiilor și controlul │ │ │ │ │ │ │ │calității datelor. Este pentru prima │ │ │ │ │ │ │ │dată când, în țară, un proiect de o │ │ │ │ │ │ │ │astfel de complexitate va constitui, │ │ │ │ │ │ │ │prin rezultatele obținute, baza │ │ │ │ │ │ │ │infrastructurii în dezvoltarea │ │ │ │ │ │ │ │politicilor de sănătate și nutriție, │ │ │ │ │ │ │ │securitate alimentară, producerea de │ │ │ │ │ │ │ │alimente care să prevină și să mențină │ │ │ │ │ │ │ │starea de sănătate a consumatorilor. │ │ │ │ │ │ │ │Proiectul se va finaliza cu programul de│ │ │ │ │ │ │ │întocmire a bazei de date privind │ │ │ │ │ │ │ │compoziția alimentelor și cu realizarea │ │ │ │ │ │ │ │bazei de date privind compoziția │ │ │ │ │ │ │ │alimentelor. Programul inițiat trebuie │ │ │ │ │ │ │ │să capete caracter permanent datorită │ │ │ │ │ │ │ │dinamicii pieței alimentare. De │ │ │ │ │ │ │ │asemenea, rezultatele proiectului vor │ │ │ │ │ │ │ │sta la baza unor propuneri de elaborare │ │ │ │ │ │ │ │a politicilor de securitate alimentară │ │ │ │ │ │ │ │și de stimulare a producției interne de │ │ │ │ │ │ │ │materii prime agroalimentare. │ │ └──────┴────────┴────────────────────────┴────────────────┴────────────────────────┴────────────────────────────────────────┴─────────────┘