Articolul 1 Senatul României
1. Constată că:
a) Prezenta propunere de directivă respectă principiul subsidiarității deoarece modificările propuse ale dispozițiilor din Regulamentul privind piețele energiei electrice, din Directiva privind normele comune pentru piața internă a energiei electrice și din Regulamentul de instituire a Agenției pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei sunt necesare pentru a atinge obiectivul unei piețe integrate a energiei electrice în UE și nu pot fi realizate la nivel național întrun mod la fel de eficient.
b) Temeiul juridic al măsurilor propuse, este articolul 194 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), care a consolidat și a clarificat competențele UE în domeniul energiei.
Prezenta inițiativă se bazează, de asemenea, pe un set cuprinzător de acte legislative care se referă la o gamă largă de aspecte, de la accesul la piață până la transparență, drepturile consumatorilor și independența autorităților de reglementare.
Domeniul energiei nu face parte din competențele exclusive ale Uniunii Europene, ci din competențele partajate de Uniune cu statele membre și, în acest caz, statele membre își pot exercita competența în măsura în care Uniunea nu și-a exercitat competența sau în măsura în care Uniunea a decis să înceteze să își exercite această competență (articolul 2 TFUE).
Alegerea formei juridice este generată de faptul că Propunerea va modifica principalele acte legislative care făceau parte din cel de-al treilea pachet privind energia.
Printre acestea se numără Regulamentul privind energia electrică (nr. 714/2009) și Directiva privind energia electrică (2009/72/CE), precum și Regulamentul de instituire a ACER (nr. 713/2009).
Alegerea unei reformări a acestor acte juridice va spori claritatea juridică.
Alegerea instrumentului necesită prin urmare o revizuire a normelor deja adoptate și puse în aplicare, ca evoluție naturală a legislației în vigoare.
2. Apreciază că:
a) Inițiativele cuprinse în Pachetul de iarnă privind energia curată, inclusiv această propunere de regulament, ar trebui să conducă la consolidarea securității în aprovizionarea cu energie a Uniunii Europene, la reformarea pieței de energie electrică, precum și la conturarea unui proces de guvernanță și de monitorizare integrat, în vederea realizării obiectivelor Uniunii Energiei.
b) Restructurarea cadrului de piață trebuie să răspundă atât nevoilor specifice surselor de energie convențională, cât și tehnologiilor aferente noi, precum și utilizării eficiente a capacităților de interconexiune.
3. Consideră că:
a) Dispariția din definiția serviciului universal a sintagmei „prețuri rezonabile“ poate da naștere la interpretări și, ulterior, la eventuale abuzuri asupra clienților care au dreptul la serviciul universal; în acest context este necesar a construi Uniunea Energetică și legislația aferentă fără a afecta drepturile și competențele SM, așa cum sunt acestea incluse în TFUE, respectiv dreptul de stabilire a propriului mix energetic, neutralitatea tehnologică și dreptul fundamental de a asigura energie electrică către toți membrii UE, la prețuri stabile, accesibile și competitive.
b) Având în vedere experiența anterioară în procesul de constituire a pieței interne de energie, este necesar ca obiectivele și termenele stabilite în cadrul pachetului legislativ să fie realiste și realizabile.
c) În contextul în care întregul concept al sistemului energetic se schimbă, se impune o abordare realistă privind perioada de implementare a elementelor de reformare a pieței energiei, bazată pe o evaluare clară a impactului acestui proces asupra tuturor sectoarelor economice, astfel încât să se asigure echilibrul macroeconomic și social intern la nivelul fiecărui stat membru.
d) Restructurarea cadrului de piață trebuie să răspundă atât nevoilor specifice surselor de energie convențională, cât și tehnologiilor aferente noi, precum și utilizării eficiente a capacităților de interconexiune.
e) Reforma trebuie să aibă întotdeauna în vedere costurile induse de tranziție și capabilitatea statelor membre de a susține aceste costuri, în termeni de accesibilitate și competitivitate.
f) Reiterăm faptul că, având în vedere specificațiile climatice și geografice ale României, sursele de energie convenționale rămân un element-cheie în mixul energetic al României.
g) Pachetul legislativ trebuie construit astfel încât să urmărească permanent problematica pieței interne de energie electrică.
h) Regionalizarea trebuie să reprezinte numai o etapă tranzitorie în drumul spre piața internă, de preferință cât mai scurt.
i) Trebuie evitată posibilitatea abordării regionale izolate sau crearea unor centre de putere la nivel regional, de aceea problematica regionalizării nu trebuie, în niciun caz, să se substituie celei legate de piața unică.
j) Decarbonarea, unul dintre pilonii de bază ai Uniunii Energetice, trebuie abordată prin promovarea tuturor surselor de producere de energie cu emisii reduse de carbon.
k) Resursele regenerabile și eficiența energetică sunt instrumente puternice în acest sens, dar nu singurele, iar propunerile legislative trebuie construite astfel încât să respecte neutralitatea tehnologică și să evite abordarea prin care se impun soluții.
l) În strategia de dezvoltare cu emisii scăzute de carbon dorim să se evite poziționarea dezavantajoasă a unor surse care pot să contribuie în mod real la acest proces, la reducerea dependenței de resursele din import și la asigurarea securității energetice, care, pentru România, reprezintă principalul pilon al Uniunii Energetice.
m) Susținem liberalizarea pieței de energie și menținerea derogării pentru aplicarea tarifelor reglementate doar pentru combaterea sărăciei energetice și protejarea consumatorilor casnici vulnerabili.
n) Dreptul unui stat membru de a-și proteja consumatorii vulnerabili și de a asigura competitivitatea entităților economice trebuie clar evidențiat în pachetul legislativ.
o) Formarea liberă a prețurilor transmite un semnal important pentru participanții din piață, având un rol esențial în identificarea oportunităților de investiții în capacitățile de producție, în implementarea măsurilor de eficiență energetică.
p) Funcționalitatea piețelor se bazează exclusiv pe prețurile tranzacționate sau încheiate, consumatorii vulnerabili trebuind să beneficieze de mecanisme adecvate de piață direcționate spre ei.
q) Este de datoria fiecărui stat membru să își stabilească nivelul de vulnerabilitate și modul în care asigură protecția acestor consumatori.
r) Nivelul de vulnerabilitate variază de la un stat la altul, iar resursele necesare pentru protecția consumatorilor vulnerabili vor fi și ele diferite.
s) Considerăm oportună menținerea în textul directivei a mențiunii privind contractele pe termen lung.
t) Deși contractele pe termen lung nu trebuie să devină regulă generală a pieței, ele ar trebui să fie un instrument la îndemâna marilor consumatori industriali de energie electrică care au nevoie de predictibilitatea prețurilor pe perioade lungi de timp, având în vedere că respectivele costuri cu energia reprezintă mai mult de 40% din costurile de producție.
u) Trebuie analizate mai atent interdicțiile impuse operatorilor de transport și distribuție privind deținerea de facilități de stocare a energiei electrice.
v) Trebuie analizate cu mare atenție și în corelație cu prevederile Comunicării COM(2016) 863 Proposal for a Regulation establishing a European Union Agency for the Cooperation of Energy Regulators, noile atribuții acordate ACER, mai ales acelea care sunt în legătură cu constituirea centrelor operaționale regionale (ROC), subiect care a ridicat mari preocupări la nivelul SM, mai ales din prisma cedării de competențe de la nivel național (TSO) la nivel regional (ROC).
w) În acest sens atragem atenția asupra articolelor 61 și 62, în cadrul cărora apar chiar elemente legate de o structură care nu este definită nicăieri în pachetul Clean Energy Package (regional regulatory authorities).
x) Crearea centrelor operaționale regionale (ROCs) cu monitorizarea supranațională asigurată de ACER, poate afecta procesul de armonizare la nivel european, determinând o nouă formă de divizare, respectiv la nivel de regiuni, unde anumite state sau autorități să fie în măsură a impune măsuri și decizii în detrimentul celor cu puteri decizionale sau de reglementare deficitare.
y) În plus, abordarea regională va conduce la un flux întrerupt de date și informații între statele membre privind modul de soluționare a deficiențelor în funcționarea pieței (ca urmare a modului de organizare regional, aspectele de interes aferente unei anumite regiuni nu vor fi cunoscute de către membrii altei regiuni, fiind de natură a da naștere unor redundanțe și deficiențe de monitorizare și punere în aplicare).
z) Perioada următoare va asigura cadrul operativ necesar pentru ca statele membre să discute proiectele legislative propuse.
Deși există o cerință generală de reducere a birocrației, prevederile Regulamentului introduc documente administrative suplimentare: decizii și recomandări ale centrelor regionale de operare, aprobări suplimentare ale ACER, alte concepte noi.
Va fi important să se definească cât mai clar o serie de noțiuni precum „comunitate energetică locală“, „agregator“, „consumator activ“, „contract dinamic“.
Este important să se menționeze ce se întâmplă cu SM care nu își îndeplinesc ținta de 27% energie regenerabilă și să se stabilească un calendar pentru atingerea acestui obiectiv.