Articolul 1 Senatul României
1. Constată că:
a) Propunerea de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind piața internă a energiei electrice (reformare), nu respectă principiile subsidiarității și proporționalității. Temeiul juridic al măsurilor propuse este articolul 194 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), care a consolidat și a clarificat competențele UE în domeniul energiei.
Domeniul energiei nu face parte din competențele exclusive ale Uniunii Europene, ci din competențele partajate de Uniune cu statele membre și, în acest caz, statele membre își pot exercita competența în măsura în care Uniunea nu și-a exercitat competența sau în măsura în care Uniunea a decis să înceteze să își exercite această competență (articolul 2 TFUE).
b) Alegerea formei juridice este generată de faptul că propunerea va modifica principalele acte legislative care făceau parte din cel de al treilea pachet privind energia. Printre acestea se numără Regulamentul privind energia electrică (nr. 714/2009) și Directiva privind energia electrică (2009/72/CE), precum și Regulamentul de instituire a ACER (nr. 713/2009). Alegerea unei reformări a acestor acte juridice va spori claritatea juridică. Este posibil ca utilizarea unui act de modificare să fie insuficientă pentru a aborda o gamă largă de noi dispoziții.
Alegerea instrumentului necesită prin urmare o revizuire a normelor deja adoptate și puse în aplicare, ca evoluție naturală a legislației în vigoare.
Documentul vizează necesitatea de a construi Uniunea Energetică și legislația aferentă fără a afecta drepturile și competențele SM, astfel cum sunt acestea incluse în TFUE, respectiv dreptul de stabilire a propriului mix energetic, neutralitatea tehnologică și dreptul fundamental de a asigura energie electrică către toți membrii UE, la prețuri stabile, accesibile și competitive.
2. Apreciază că:
a) Inițiativele cuprinse în Pachetul de iarnă privind energia curată, inclusiv această propunere de regulament, ar trebui să conducă la consolidarea securității în aprovizionarea cu energie a Uniunii Europene, la reformarea pieței de energie electrică, precum și la conturarea unui proces de guvernanță și de monitorizare integrat, în vederea realizării obiectivelor Uniunii Energiei.
b) Restructurarea cadrului de piață trebuie să răspundă atât nevoilor specifice surselor de energie convențională, cât și tehnologiilor aferente noi, precum și utilizării eficiente a capacităților de interconexiune.
3. Consideră că:
a) Pachetul legislativ trebuie astfel construit încât să urmărească permanent problematica pieței interne de energie electrică și să fie evitată posibilitatea abordării regionale izolate sau crearea unor centre de putere la nivel regional, pentru a nu substitui problematica regionalizării celei legate de piața unică.
Reforma trebuie să aibă întotdeauna în vedere costurile induse de tranziție și capabilitatea Statelor Membre de a susține aceste costuri, în termeni de accesibilitate și competitivitate.
b) Alt aspect sensibil vizează propunerea de excludere, din mecanismele de capacitate, a capacităților cu emisii mai mari de 550 gr CO_2/kWh, care necesită o analiză suplimentară, în principal vizând problematica adecvanței și securității energetice.
Introducerea limitei de 550 gr CO_2/kWh pentru capacitățile de producere va conduce la eliminarea unei singure tehnologii din cadrul mecanismelor de capacități - producerea de energie pe bază de cărbune.
Ideea dezvoltării unei metodologii unice de calcul de adecvanță pentru toate statele membre este sustenabilă, dar evaluarea adecvanței trebuie realizată, în primul rând, la nivel național și ulterior regional.
Realizarea unei evaluări de adecvanță la nivel european poate fi complementară analizelor naționale, dar nu trebuie să le înlocuiască.
Mecanismele de capacitate trebuie evaluate, în primul rând, la nivel național și ulterior regional, pentru a putea contracara caracterul impredictibil al regenerabilelor, până la dezvoltarea unor capacități de stocare eficiente și accesibile.
c) În ceea ce privește liberalizarea pieței de energie și menținerea derogării pentru aplicarea tarifelor reglementate doar pentru combaterea sărăciei energetice și protejarea consumatorilor casnici vulnerabili:
Fiecare stat membru trebuie să aibă dreptul de a-și proteja consumatorii vulnerabili și de a asigura competitivitatea entităților economice; trebuie clar evidențiat în pachetul legislativ.
Este de datoria fiecărui stat membru să își stabilească nivelul de vulnerabilitate și modul în care asigură protecția acestor consumatori.
Nivelul de vulnerabilitate variază de la un stat la altul, iar resursele necesare pentru protecția consumatorilor vulnerabili sunt și vor fi și ele diferite.
În conformitate cu principiul subsidiarității este esențial ca în contextul combaterii sărăciei energetice să rămână în competența exclusivă a statelor membre modul în care sunt stabiliți clienții vulnerabili, precum și măsurile care pot fi luate la nivel național pentru protecția acestora, precum menținerea unei derogări pentru aplicarea tarifelor reglementate
d) Problematica constituirii centrelor operaționale regionale necesită o analiză profundă privind problematica cedării de competențe de la nivel național (TSO) la nivel regional (ROCs).
Acordarea de puteri obligatorii către ROCs este incompatibilă cu responsabilitățile statelor membre în ceea ce privește securitatea în aprovizionare, iar împărțirea responsabilităților între TSO-ul național și structura regională ar avea efecte asupra funcționării operative a sistemului național de electricitate.