Articolul 1 Senatul României
1. Constată că:
a) Prezenta propunere de regulament respectă principiul subsidiarității. Deși Uniunea nu are competențe exclusive, problema protecției mediului, la care energiile regenerabile contribuie, are un puternic caracter transfrontalier, iar obligațiile privind clima sunt asumate de UE și de fiecare stat membru. Propunerea se bazează pe importanța din ce în ce mai mare a energiei ca provocare politică și economică și pe interrelația strânsă a acesteia cu domeniile de politică ale siguranței alimentării cu energie, schimbărilor climatice, pieței interne și dezvoltării economice și sociale.
b) Temeiul juridic al măsurilor propuse este articolul 194 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), care a consolidat și a clarificat competențele UE în domeniul energiei.
Prezenta inițiativă se bazează, de asemenea, pe un set cuprinzător de acte legislative care se referă la o gamă largă de aspecte, de la accesul la piață până la transparență, drepturile consumatorilor și independența autorităților de reglementare.
Domeniul energiei nu face parte din competențele exclusive ale Uniunii Europene, ci din competențele partajate de Uniune cu statele membre și, în acest caz, statele membre își pot exercita competența în măsura în care Uniunea nu și-a exercitat competența sau în măsura în care Uniunea a decis să înceteze să își exercite această competență (articolul 2 TFUE).
Alegerea formei juridice este generată de faptul că propunerea va modifica principalele acte legislative care făceau parte din cel de al treilea pachet privind energia.
Printre acestea se numără Regulamentul privind energia electrică (nr. 714/2009) și Directiva privind energia electrică (2009/72/CE), precum și Regulamentul de instituire a ACER (nr. 713/2009).
Alegerea instrumentului necesită prin urmare o revizuire a normelor deja adoptate și puse în aplicare, ca evoluție naturală a legislației în vigoare.
2. Apreciază că:
a) Inițiativele cuprinse în Pachetul de iarnă privind energia curată, inclusiv această propunere de regulament, ar trebui să conducă la consolidarea securității în aprovizionarea cu energie a Uniunii Europene, la reformarea pieței de energie electrică, precum și la conturarea unui proces de guvernanță și de monitorizare integrat, în vederea realizării obiectivelor Uniunii Energiei.
b) Restructurarea cadrului de piață trebuie să răspundă atât nevoilor specifice surselor de energie convențională, cât și tehnologiilor aferente noi, precum și utilizării eficiente a capacităților de interconexiune.
3. Consideră că:
a) Inițiativele cuprinse în pachet trebuie să conducă la consolidarea securității în aprovizionarea cu energie a Uniunii Europene, aducând o reformă a pieței de energie electrică, precum și la conturarea unui proces de guvernanță și de monitorizare integrat, pentru a se asigura că acțiunile în domeniul energiei vor contribui la realizarea obiectivelor Uniunii Energiei.
b) Fiecare stat membru trebuie să aibă în continuare libertatea de decizie în crearea propriului mix energetic prin promovarea surselor de producere a energiei predictibile, eficiente și cu emisii reduse de carbon.
c) În vederea asigurării stabilității, competitivității și accesibilității prețurilor la nivel național și european, fiecare stat membru ar trebui să își identifice propriul echilibru între utilizarea eficientă a capacităților de producție existente, a tehnologiilor și resurselor de care dispune și continuarea efortului de promovare a surselor regenerabile de energie, fără afectarea echilibrului și stemului energetic național.
d) Energia obținută din surse regenerabile trebuie să funcționeze în condiții de piață și să își asume, alături de celelalte tehnologii energetice, responsabilitatea privind siguranța sistemului electroenergetic național.
e) Flexibilitatea sistemului reprezintă elementul-cheie.
f) Pe de altă parte, sursele convenționale continuă să rămână un element-cheie în mixul energetic, din motive de securitate energetică.
g) România a depus eforturi pentru a îndeplini obiectivele de energie regenerabilă și și-a atins obiectivul încă din anul 2015.
h) Pentru atingerea țintei medii în anul 2030, efortul nu trebuie să fie suportat tot de statele care și-au îndeplinit obiectivele pentru anul 2020, punând povara pe consumatorii din statele performante.
i) Mecanismele de cooperare din Directiva actuală și-au dovedit ineficiența și ar necesita îmbunătățiri în propunerea de Directivă, iar obligațiile sectoriale să devină indicative și să nu fie stabilite uniform pentru toate statele membre.
j) Având în vedere ținta comună la nivelul Uniunii Europene de 27%, ca pondere a energiei regenerabile în consumul final brut de energie în anul 2030, obligația de a crește cu 1 procent pe an energia regenerabilă pentru încălzire și răcire care ar afecta dreptul fiecărui stat membru de a-și alege cea mai potrivită strategie pentru a contribui la atingerea țintei comune.
k) Cheltuielile aferente proiectelor construite de un stat pe teritoriul altui stat trebuie să fie suportate integral de statul care beneficiază de aceste cote, inclusiv cheltuielile aferente întăririi rețelelor, transportului la locul de consum, stocării energiei și capacităților de back-up, precum și eventualelor congestii în rețea.
l) Având în vedere ținta comună obligatorie la nivelul Uniunii Europene de 27% de energie regenerabilă în anul 2030, considerăm că nu sunt necesare ținte obligatorii la nivelul fiecărui stat membru UE, însă sunt necesare studii și scenarii privind impactul transpunerii unei astfel de ținte, având în vedere disponibilitatea surselor regenerabile, gradul de dezvoltare al statelor membre și gradul de suportabilitate la nivelul consumatorilor.
m) Deși nu se mai propun ținte obligatorii la nivel de stat membru, prin proiectul de Directivă se impun sarcini și obligații la nivel sectorial, având ca o consecință directă schimbarea profundă și radicală de abordare la nivelul statului membru.
n) Obligațiile sectoriale să devină indicative și să nu fie stabilite uniform pentru toate statele membre, ținând seama de faptul că o parte dintre acestea și-au îndeplinit până în prezent obligațiile asumate.
o) Anumite mecanisme, care sunt promovate în proiectul de Directivă, cum sunt cele de cooperare între statele membre, sunt definite și în Directiva în vigoare, ineficiența și definirea incompletă putând fi cauza lipsei aplicării acestora până în prezent.
p) Pentru o angajare suplimentară în efortul comun al statelor membre UE de dezvoltare în continuare a promovării E-SRE sunt necesare precizări suplimentare privind mecanismele de cooperare între state.
q) Ca urmare, statul membru care beneficiază de E-SRE obținută din capacități instalate pe teritoriul altui stat membru/non-membru UE trebuie să suporte integral cheltuielile suplimentare aferente proiectelor dezvoltate în baza noii Directive, inclusiv cheltuielile aferente congestiilor în rețea și de echilibrare în piața de energie electrică.