Articolul 1 Senatul României
1. Constată că prezenta comunicare prezintă Planul de acțiune european în domeniul apărării ce urmărește să contribuie la garantarea faptului că baza industrială de apărare europeană este în măsură să îndeplinească necesitățile actuale și viitoare ale Europei în domeniul securității și, în acest sens, să sporească autonomia strategică a Uniunii, consolidându-i capacitatea de a acționa alături de parteneri.
Acest plan de acțiune are trei piloni principali, care abordează nevoi diferite, dar complementare, de-a lungul ciclului de dezvoltare a capabilităților, cu un accent pe tehnologii și echipamente militare dezvoltate în comun:
a) lansarea unui Fond european de apărare;
b) stimularea investițiilor în lanțurile de aprovizionare pentru apărare;
c) consolidarea pieței unice a apărării.
2. Apreciază faptul că, pentru prima dată, se are în vedere finanțarea de la bugetul comun a cercetării dezvoltării în domeniul apărării fără condiționarea ca să fie avute în vedere doar produsele și tehnologiile cu dublă utilizare. De asemenea se apreciază faptul că acțiunile propuse în acest Plan de acțiune european în domeniul apărării vor conduce la o Uniune Europeană mai puternică în domeniul apărării, ceea ce, în ultimă instanță, înseamnă o NATO mai puternică.
3. Recomandă următoarele:
a) consolidarea bazei tehnologice și industriale europene într-o manieră echilibrată în conformitate cu concluziile Consiliului European din decembrie 2013 și ale Consiliului Afaceri Externe din 14 noiembrie 2016;
b) asigurarea unor oportunități egale de participare și beneficii pentru industria de profil din toate statele membre, inclusiv întreprinderilor mici și mijlocii și a start-up-urilor ca motor al inovării europene;
c) identificarea la nivelul Comisiei Europene a celor mai bune modalități de stimulare a statelor membre în vederea facilitării cooperării în programele de dezvoltare a capabilităților militare europene;
d) ca statele membre să își mențină rolul determinant în stabilirea priorităților de cercetare deoarece sunt responsabile de dezvoltarea capabilităților militare proprii;
e) clarificarea rolurilor diferiților actori implicați în procesul de cercetare-dezvoltare și achiziție de capabilități (state membre, Înaltul Reprezentant în calitate de șef al EDA, Comisia Europeană, Agenția Europeană de Apărare), având în vedere că procesul a avut până în prezent un caracter strict interguvernamental;
f) clarificarea modului de deducere a cheltuielilor naționale realizate în fereastra de capabilități din calculul deficitului bugetului de stat, temeiul legal pentru finanțarea din bugetul UE, instrumentele financiare avute în vedere și o viziune mai detaliată asupra mecanismului de guvernanță a ferestrei de capabilități;
g) menținerea unui rol-cheie pentru Agenția Europeană de Apărare (EDA) în ceea ce privește facilitarea procesului de dezvoltare a capabilităților militare la nivelul UE, în conformitate cu prevederile tratatelor. EDA ar trebui să rămână forumul principal unde statele membre să stabilească prioritățile relevante în materie de capabilități pentru apărare și să implementeze proiectele și programele aferente acestora cu sprijinul instrumentelor financiare ale Comisiei Europene;
h) reevaluarea valorilor financiare avansate cu privire la fondurile alocate din bugetul UE celor două ferestre, din cauză că în momentul de față este prematură discutarea lor în afara cadrului adecvat, anume cel privind negocierea Cadrului Financiar Multianual, cu excepția acțiunii pregătitoare deja inițiate.