NORME METODOLOGICE din 30 martie 2016

Notă ABREVIERI AA-PAS Albastru Alcian-Periodic Acid Schiff ADNS sistemul de notificare a bolilor la animale AIE anemie infecțioasă ecvină ANSVSA Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor BCCC Boala cronică cahectizantă a cervidelor BND Baza Națională de Date CSVSAO Circumscripția sanitar-veterinară și pentru siguranța alimentelor oficială CMV Colegiul Medicilor Veterinari DDD Dezinfecție, Dezinsecție, Deratizare DSVSA Direcția sanitar-veterinară și pentru siguranța alimentelor județeană, respectiv a municipiului București EDTA Etilen diamino tetraacetat de sodiu ElAs-y-IFN detecția de gamma interferon prin testul imunoenzimatic sandwich GPS sistem de poziționare globală O HACCP Principiile privind analiza riscurilor și punctele critice de control (Hazard Analysis and Criticai Control Point) HE hematoxilină-eozină, metodă de colorare histologică HEA hematoxilină - eozină - albastru de metil HEV hematoxilină - eozină - verde lumină Hb hemoglobină IA influența aviară IDSA Institutul de Diagnostic și Sănătate Animală IFD Imunofluorescență directă IISPV Institutul de Igienă și Sănătate Publică Veterinară ICBMV Institutul pentru Controlul Produselor Biologice și Medicamentelor de Uz Veterinar LEB Leucoză enzootică bovină LM Rețeaua națională a laboratoarelor de morfopatologie LNR Laborator național de referință LNR EST Laboratorul Național de Referință pentru Encefalopatii Spongiforme Transmisibile LNRIA Laboratorul Național de Referință pentru Influența Aviară LSVSA Laboratorul sanitar-veterinar și pentru siguranța alimentelor județean, respectiv al municipiului București NTG Număr total de germeni OMS Organizația Mondială a Sănătății PAS Periodic acid schiff PCR Reacția de polimerizare în lanț PIF Post de inspecție la frontieră PPD Extract proteic purificat PPD-J Derivat proteic purificat - Johnină - paratuberculină RFC Reacția de fixare a complementului RSAR Reacția de seroglutinare rapidă MAT Testul de microaglutinare SRAAF Sistemul Rapid de Alertă pentru Alimente și Furaje MTBC Infecția cu complexul Mycobacterium tuberculosis TCS Test comparativ simultan TIA Toxiinfecție alimentară TU Test unic UCPR Uniunea Crescătorilor de Păsări din România UE Uniunea Europeană WOAH Organizația Mondială pentru Sănătate Animală 1. În înțelesul prezentelor norme metodologice, se aplică definițiile prevăzute în Regulamentul (UE) 2016/429 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 martie 2016 privind bolile transmisibile ale animalelor și de modificare și de abrogare a anumitor acte din domeniul sănătății animalelor și în regulamentele delegate și de implementare ale acestuia. 2. Definițiile de la pct. 1 se completează cu termenii și expresiile de mai jos, care au următoarele semnificații: a) confidență - intervalul în care trebuie să se găsească, pentru un anumit risc de eroare atribuit, variația valorilor obținute pe un eșantion dintr-o populație variabilă; b) controlul bolilor - totalitatea măsurilor individuale sau de grup care se dispun în cazul unor boli care evoluează în populațiile de animale; c) controale oficiale cu frecvență redusă - controalele oficiale efectuate pe principii veterinare non-discriminatorii, la fața locului, la destinație și/sau în timpul transportului ce pot implica și prelevarea de probe; prelevarea de probe se efectuează în acest caz în scopul verificării conformității cu cerințele de certificare asumate la origine; d) controale oficiale cu frecvență întărită - controalele oficiale efectuate ca urmare a rezultatelor nefavorabile obținute în cadrul controalelor cu frecvență redusă asupra lotului controlat; controalele oficiale cu frecvență întărită se vor aplica următoarelor transporturi la aceeași destinație, până la obținerea de rezultate favorabile ce vor readuce exploatația/abatorul de destinație la principiul controlului oficial cu frecvență redusă; e) data prelevării - data la care a fost recoltată proba; f) deținător de animale - persoană responsabilă pentru sănătatea animalelor pe care le are în grijă cu obligația de a proteja atât animalele, cât și oamenii de boli transmisibile; deținătorul de animale are animalele în posesie permanentă în calitate de proprietar de animale și/sau proprietar de exploatație, sau are animalele în posesie temporară în calitate de îngrijitor al acestora, sau de persoană căreia i s-a încredințat îngrijirea acestora; această categorie include, fără a se limita la conducătorii grupurilor de animale, conducătorii mijloacelor de transport în care se găsesc animale, precum și administratorii exploatațiilor comerciale, de tip târguri sau expoziții de animale, tabere de vară, ferme de animale, centre de colectare a animalelor și abatoare; g) expunere - gradul de distribuție a produsului medicinal veterinar și reflectă numărul potențial de animale expuse unui produs cu defect; h) efectele secundare adverse (nocive) - anticiparea severității consecințelor la utilizarea unui produs medicinal veterinar cu defecte de calitate; i) expertiza suplimentară - analiza contraprobei/contraprobelor prelevată/prelevate de către medicul veterinar oficial odată cu proba/probele, la solicitarea proprietarului, la orice laborator acreditat, atunci când acesta nu este convins de rezultatul analizei/analizelor efectuate în cadrul laboratoarelor sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor județene, respectiv al municipiului București sau în cadrul laboratoarelor naționale de referință; contraproba sigilată rămâne la dispoziția proprietarului care trebuie să o păstreze în condiții corespunzătoare și o poate trimite pentru analiză la orice laborator acreditat din România sau din Uniunea Europeană pentru a efectua examenul de laborator respectiv; acest drept al proprietarului nu va aduce atingere obligației DSVSA, de a impune, în termenele prevăzute de legislație, măsurile necesare asupra animalului și exploatației în care se găsește acesta, în cazul diagnosticării bolilor transmisibile animalelor sau omului, ca urmare a acțiunilor sanitar-veterinare publice cuprinse în Programul acțiunilor de supraveghere, prevenire, control și eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om, protecția animalelor și protecția mediului, de imobilizare a animalelor care amenință viața sau integritatea corporală a persoanelor prin utilizarea și administrarea substanțelor din categoria stupefiante, psihotrope, de identificare și înregistrare a bovinelor, porcinelor, ovinelor, caprinelor și ecvideelor; j) incidență - reprezintă numărul de cazuri sau focare noi de boală apărute în interiorul unei populații de animale, expusă riscului, într-o arie geografică determinată, pe parcursul unui interval de timp determinat; k) localitate/sat - organizare teritorială cu cod siruta; l) perioada de așteptare/interzicere a mișcării - perioadă în care animalele nu pot ieși în afara exploatațiilor; m) prevalență - numărul total de cazuri sau focare a unei boli prezentă într-o populație de animale, expusă riscului, într-o zonă geografică determinată, la un moment dat sau într-o perioadă determinată; n) prevenirea bolilor - activități destinate protejării animalelor sau a oamenilor, în cazul zoonozelor, de riscuri prezente sau potențiale, precum și de consecințele negative ale acestora; o) Program - Programul acțiunilor de supraveghere, prevenire, control și eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om, protecția animalelor și protecția mediului, de imobilizare a animalelor care amenință viața sau integritatea corporală a persoanelor prin utilizarea și administrarea substanțelor din categoria stupefiante, psihotrope, de identificare și înregistrare a bovinelor, porcinelor, ovinelor, caprinelor și ecvideelor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.156/2013 pentru aprobarea acțiunilor sanitar-veterinare cuprinse în Programul acțiunilor de supraveghere, prevenire, control și eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om, protecția animalelor și protecția mediului, de imobilizare a animalelor care amenință viața sau integritatea corporală a persoanelor prin utilizarea și administrarea substanțelor din categoria stupefiante, psihotrope, de identificare și înregistrare a bovinelor, porcinelor, ovinelor, caprinelor și ecvideelor, a acțiunilor prevăzute în Programul de supraveghere și control în domeniul siguranței alimentelor, precum și a tarifelor aferente acestora, cu modificările și completările ulterioare; p) proprietar de animale - persoană care are drept de proprietate asupra unor animale; q) supraveghere - colectarea, analiza, interpretarea și raportarea sistematică a datelor referitoare la sănătatea animalelor; r) supravegherea activă - orice activitate cu o frecvență și intensitate prestabilite care are ca scop stabilirea prezenței sau absenței unei anumite boli; de asemenea, supravegherea activă reprezintă prelevarea de probe dintr-o populație normală morfoclinic și examinarea acestora, precum și examenele necropsice; supravegherea activă a animalelor acvatice cuprinde: inspecția de rutină de către autoritatea competentă sau alt serviciu calificat și agreat, în numele autorității, examinarea populației animalelor de acvacultură din fermele sau din zonele de creștere a moluștelor pentru depistarea unei boli, prelevarea probelor în scop de diagnostic în cazul suspiciunii bolilor listate sau observarea creșterii mortalității în timpul inspecției și notificarea imediată, obligatorie, în cazul apariției ori al suspiciunii de boli specifice sau a oricărei creșteri a mortalității; s) supraveghere pasivă - supravegherea de rutină, obișnuită, de obicei legată de vizualizarea animalelor din exploatație, de informațiile și notificările făcute de fermier, având ca scop de bază urmărirea unei populații de animale și înregistrarea datelor și documentelor cu posibilă semnificație epidemiologică, în scopul depistării precoce a bolilor, a menținerii sau schimbării statusului de sănătate al exploatației sau în vederea certificării mișcărilor de animale sau a produselor obținute de la acestea; de asemenea, supravegherea pasivă reprezintă examinarea clinică a cazurilor de animale bolnave dintr-o populație considerată până atunci liberă de boli, prelevarea de probe, analiza și examene de laborator pentru precizarea diagnosticului; ș) supraveghere specifică - supravegherea unei anumite boli sau infecții, în cadrul aplicării măsurilor de control specificate de lege; t) testarea probelor în cadrul programelor cofinanțate de monitorizare, control și eradicare a bolilor reprezintă examinarea probelor recoltate pentru supravegherea, monitorizarea și eradicarea bolilor, utilizând toate componentele din fișele de calcul, stabilite ca fiind eligibile de LNR și comunicate anual de ANSVSA prin note de serviciu, pentru determinarea costului unitar al unei probe. 3. Animalele vii importate din țări terțe se supun preleveazărilor de probe în posturile de inspecție la frontieră cu scopul verificării îndeplinirii normelor de sănătate din certificatul însoțitor conform prevederilor Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2019/2130 al Comisiei din 25 noiembrie 2019 de instituire a unor norme detaliate privind operațiunile care trebuie efectuate în timpul și în urma controalelor documentare, de identitate și fizice asupra animalelor și bunurilor care fac obiectul controalelor oficiale la posturile de inspecție la frontieră. 4. Animalele vii importate din țări terțe se supun regulilor de carantină timp de minim 30 de zile; pentru efectuarea carantinei, proprietarul exploatației de animale este obligat să dețină locuri special amenajate în acest scop. 5. Animalele vii provenite din comerțul intracomunitar pentru creștere și reproducție se supun izolării într-un spațiu separat de alte animale aflate în exploatație, aplicându-se o perioadă de așteptare/interzicere a mișcării de 30 zile în cazul porcilor și de 21 zile în cazul celorlalte specii. 6. Proprietarii și deținătorii de animale sunt obligați să notifice DSVSA intenția de a introduce animale din comerțul intracomunitar și import în exploatație, anterior sosirii animalelor, precum și posibila dată a intrării în exploatație. 7. Examenul clinic acceptat și decontat de către DSVSA se poate face în baza unei decizii scrise a directorului executiv, care stabilește zona în care se face examenul clinic, frecvența și documentele necesare pentru decont, în următoarele situații: a) în caz de suspiciune la animalele suspecte de contaminare; b) în caz de confirmare a bolii la animalele din zona de protecție, supraveghere și de restricție suplimentară, după caz, specifică fiecărei boli; Decizia directorului executiv este emisă la propunerea fundamentată a structurilor de specialitate din cadrul DSVSA, formulată anterior acțiunii de examinare clinică. 8. La propunerea DSVSA, ANSVSA poate dispune, prin ordin al președintelui acesteia, în funcție de evoluția situației epidemiologice, acțiuni imunoprofilactice; orice vaccinare este permisă numai cu produse medicinale veterinare imunologice care au o autorizație de comercializare validă emisă de ICBMV sau de Comisia Europeană, în cazul produselor autorizate prin procedura centralizată, cu notificarea prealabilă către DSVSA; 9. Medicul veterinar oficial poate dispune, în urma rezultatelor controalelor oficiale documentare, de identitate și fizice efectuate în timpul transportului sau la destinație, teste și preleveazări de probe pentru examene de laborator; rezultatele testărilor trebuie comunicate proprietarului sau deținătorului în perioada de carantină, așteptare/interzicere a mișcării. 10. Probele prelevate și testele efectuate în vederea evaluării statusului de sănătate în cadrul controalelor oficiale cu frecvență redusă, prin sondaj, precum și al controalelor oficiale întărite, efectuate în perioada de carantină sau în perioada de așteptare/interzicere a mișcării, în cazul animalelor provenite din import sau comerț intracomunitar sunt suportate de proprietarii animalelor. 11. Supravegherea statusului imun postvaccinal în cazul bolilor pentru care profilaxia este obligatorie în cazul exploatațiilor nonprofesionale se realizează de către medicul veterinar de liberă practică împuternicit sub controlul și responsabilitatea medicului veterinar oficial, iar în cazul exploatațiilor comerciale, inclusiv a celor de tip A se realizează de medicul veterinar de liberă practică organizat în condițiile legii, împuternicit de DSVSA. 12. La bovine, ovine, caprine și suine, acțiunile sanitar-veterinare publice din cadrul Programului suportate de la bugetul de stat se efectuează numai pe animale care au fost identificate și înregistrate conform legislației în vigoare. 13. La carnasierele domestice, acțiunile sanitar-veterinare publice din Program se efectuează în campanie și sub forma vaccinărilor de completare, conform precizărilor tehnice din capitolul I secțiunea 6 pct. 3, numai la animalele identificate prin microcipare și care dețin documente de identificare emise conform legii; codul microcipului, seria și numărul documentului de identificare sunt înscrise în mod obligatoriu în documentul justificativ privind efectuarea acțiunilor sanitar-veterinare, pentru acceptarea plății acestora; fiecare consiliu județean, respectiv al municipiului București al CMV trebuie să dețină evidența carnetelor de sănătate furnizate și să o furnizeze DSVSA. Vaccinarea antirabică este obligatorie la toate carnasierele domestice aflate în zona de control a unui focar de rabie, după cum este definit în legislație. În scopul programelor de eradicare a infecției cu virusul rabic, vaccinarea antirabică a animalelor deținute, în afara celor menționate mai sus, trebuie să se bazeze pe riscuri și să fie efectuată cu scopul de a proteja oamenii împotriva expunerii la virusul rabic, folosind vaccinuri care îndeplinesc cerințele de la pct. 1 lit. (a) și (b) din anexa III la Regulamentul (UE) nr. 576/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 iunie 2013 privind circulația necomercială a animalelor de companie și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 998/2003. Pentru acceptarea plății vaccinării antirabice se verifică, aleatoriu, pentru minimum 10 % din animalele vaccinate, înregistrarea în baza de date (RECS) specifică a acestei acțiuni. 14. în situația realizării de către medicii veterinari împuterniciți, costurile manoperei de prelevare a probelor, de vaccinare și tuberculinare, analiza și examenele de laborator aferente realizării acțiunilor sanitar-veterinare publice din Program, inclusiv cele prevăzute la pct. 38 și cele prelevate pentru verificarea eficienței acțiunilor de vaccinare, se asigură din bugetul ANSVSA. 15. Prin excepție de la prevederile pct. 14, proprietarii animalelor suportă costurile aferente: a) manoperei de prelevare a probelor, analizele și examenele de laborator efectuate la solicitarea proprietarilor dacă probele nu au fost prelevate în cadrul supravegherii pasive dispuse de ANSVSA/DSVSA și a cazurilor de animale bolnave dintr-o populație considerată până atunci liberă de boli declarabile; b) manoperei pentru probele prelevate în vederea evaluării statusului de sănătate, analizele și examenele de laborator aferente acestora, în cazul controalelor oficiale cu frecvență redusă efectuate în perioada de carantină sau în perioada de așteptare/interzicere a mișcării, în cazul animalelor provenite din import sau comerț intracomunitar, precum și al celor întărite, inițiate în urma rezultatelor nefavorabile obținute în cadrul controalelor cu frecvență redusă; în această situație, perioada de carantină sau de așteptare/interzicere a mișcării este prelungită până la clarificarea statusului de sănătate al animalelor, al exploatației și a situației epidemiologice; c) manoperei pentru probele prelevate în vederea evaluării statusului de sănătate, precum și analizelor și examenelor de laborator aferente acestora, alte acțiuni de supraveghere, imunoprofilaxie și control, realizate în centrele de colectare sau exploatațiile de origine, pentru certificarea loturilor destinate exportului sau comerțului intracomunitar; d) manoperei pentru probele prelevate în vederea evaluării statusului de sănătate, analizele și examenele de laborator aferente acestora, pentru animalele care fac obiectul importului, exportului, comerțului intracomunitar sau în cazul animalelor de sport, pentru participarea la expoziții, târguri, concursuri, circuri, grădini zoologice, rezervații, adopții internaționale, evenimente culturale, mișcări noncomerciale și comerciale ale animalelor de companie; e) manoperei pentru probele prelevate în vederea evaluării statusului de sănătate, precum și analizelor și examenelor de laborator aferente acestora, în cadrul programelor de autocontrol; f) prelevării contraprobei, analizei și examenului de laborator efectuate în vederea expertizei suplimentare; g) contravalorii manoperei de vaccinare împotriva antraxului; h) contravalorii vaccinului și manoperei de vaccinare împotriva bolii de Newcastle; i) contravalorii manoperei de vaccinare antirabică a pisicilor domestice în cazul vaccinării în campanie conform Programului, contravalorii vaccinului și manoperei de vaccinare antirabică a carnasierelor domestice în situația executării acesteia de către orice medic veterinar de liberă practică organizat în condițiile legii, la solicitarea și alegerea proprietarului și în afara campaniei prevăzute în Program; j) deparazitării animalelor; k) operațiunilor de tuberculinare efectuate în centrul de colectare și/sau exploatația de origine în vederea certificării mișcărilor de animale pentru export sau comerț intracomunitar; l) supravegherii sanitar-veterinare a materialului seminal congelat din import; m) manoperei de prelevare a probelor și testelor, inclusiv a kiturilor/materialelor aferente pentru realizarea acțiunilor de supraveghere, imunoprofilactice și de control pentru: i) bolile descrise în partea a III-a; ii) campilobacterioza genitală bovină; iii) trichomonoza; iv) diareea virală a bovinelor, respectiv boala mucoaselor BVD - MD; v) paratuberculoza; vi) analiza apei din bazine piscicole, lacuri și iazuri amenajate pentru piscicultură, precum și din ape curgătoare; vii) bruceloza la canide, leporide și ecvine; viii) toxoplasmoza; ix) micoplasmoza respiratorie aviară; x) boala cronică cahectizantă a cervideelor; xi) epididimitei contagioase (Brucella ovis); n) manopera de prelevare a probelor de sânge și analizele de laborator aplicate în diagnosticul tuberculozei bovine prin testul de detecție a gamma interferonului - ELISA-y-IFN. 16. Contravaloarea tuberculinei aviare și mamifere, a vaccinului contra rabiei și a vaccinului contra antraxului, a vacutainerelor și a acelor necesare prelevării probelor de sânge, precum și a formularelor tipizate utilizate pentru înregistrarea și raportarea acțiunilor sanitar-veterinare publice din Program se suportă din bugetul ANSVSA, conform art. 4 alin. (2) din Hotărârea Guvernului nr. 1.156/2013 , cu modificările și completările ulterioare. 17. Costurile manoperei de identificare și înregistrare a bovinelor, ovinelor, caprinelor și porcinelor neidentificate care au depășit vârsta maximă prevăzută de legislația în vigoare pentru identificarea și înregistrarea acestora sunt suportate de către proprietar. În cazul deținerii bovinelor, ovinelor, caprinelor și porcinelor neidentificate sau identificate neconform, care nu reprezintă produsul vreunei femele din exploatația în cauză și pentru care nu se poate face dovada trasabilității, acestea sunt considerate animale cu risc major în difuzarea de boli și se pun sub restricție de către DSVSA; pentru aceste animale, DSVSA dispune, prin medicul veterinar oficial al CSVSAO, în urma unei analize de risc, următoarele măsuri: a) identificarea provizorie cu mijloace oficiale de identificare aprobate de ANSVSA, cu interdicția de mișcare pentru o perioadă de maximum 120 de zile, urmată de sacrificarea pentru consum familial a animalelor în cadrul acestei perioade, cu respectarea normelor de bunăstare a animalelor și testarea acestora conform legislației în vigoare sau b) uciderea și distrugerea animalelor, cu condiția ca aceasta să fie măsura cea mai adecvată pentru a proteja sănătatea umană, precum și sănătatea și bunăstarea animalelor, în conformitate cu prevederile art. 138 alin. (2) lit. (k) din Regulamentul (UE) 2017/625 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 martie 2017 privind controalele oficiale și alte activități oficiale efectuate pentru a asigura aplicarea legislației privind alimentele și furajele, a normelor privind sănătatea și bunăstarea animalelor, sănătatea plantelor și produsele de protecție a plantelor, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 999/2001, (CE) nr. 396/2005, (CE) nr. 1069/2009, (CE) nr. 1107/2009, (UE) nr. 1151/2012, (UE) nr. 652/2014, (UE) 2016/429 și (UE) 2016/2031 ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Regulamentelor (CE) nr. 1/2005 și (CE) nr. 1099/2009 ale Consiliului și a Directivelor 98/58/CE, 1999/74/CE, 2007/43/CE, 2008/119/CE și 2008/120/CE ale Consiliului și de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 854/2004 și (CE) nr. 882/2004 ale Parlamentului European și ale Consiliului, precum și a Directivelor 89/608/CEE, 89/662/CEE, 90/425/CEE, 91/496/CEE, 96/23/CE, 96/93/CE și 97/78/CE ale Consiliului și a Deciziei 92/438/CEE a Consiliului (Regulamentul privind controalele oficiale), pe cheltuiala deținătorului. 18. în cazul în care operatorul economic pune la dispoziția laboratorului materialele necesare, acesta va achita doar contravaloarea manoperei și a altor cheltuieli incluse în tarif. 19. Analizele și examenele de laborator în controlul oficial în cadrul Programului se efectuează de către laboratoare desemnate de ANSVSA prin metode acreditate sau validate. 20. Conduita de diagnostic de laborator se stabilește și se comunică de către LNR/institutele de profil, după caz. 21. Costurile probelor recoltate și ale analizelor efectuate la produsele medicinale veterinare în cazurile în care se suspicionează evenimente adverse, lipsa de eficacitate sau defecte de calitate sunt suportate de către deținătorul autorizației de comercializare atunci când rezultatele analizelor de laborator sunt neconforme. în cazul în care rezultatele analizelor de laborator sunt conforme cu specificațiile din documentația tehnică a produsului și/sau Farmacopeea Europeană, costurile sunt suportate de către persoana fizică sau juridică ce a solicitat efectuarea analizelor. în cazul în care se constată deficiențe privind condițiile de depozitare a produsului medicinal veterinar, costurile probelor recoltate și ale analizelor efectuate sunt suportate de persoana juridică responsabilă, după caz, de către deținătorul autorizației de comercializare, fabricant, importator, distribuitor, farmacie veterinară sau punct farmaceutic veterinar. în cazul în care se constată că produsul medicinal veterinar a fost falsificat sau contrafăcut, costurile probelor recoltate și ale analizelor efectuate sunt suportate de persoana fizică sau juridică la care au fost identificate și prelevate probe din aceste produse. în situația în care pentru produsele medicinale veterinare falsificate sau contrafăcute nu a putut fi identificată persoana fizica sau juridică responsabilă de producția sau comercializarea acestor produse costurile analizelor efectuate sunt suportate de la bugetul ICBMV. 21.1. Costurile privind transportul probelor prelevate de DSVSA pentru efectuarea controlului calității produselor medicinale veterinare imunologice utilizate în acțiunile obligatorii de imunoprofilaxie și diagnostic in vivo la animale sunt suportate de către Deținătorul autorizației de comercializare sau distribuitorul angro, după caz. 21.2. Contravaloarea analizelor pentru produsele medicinale veterinare incluse în Planul anual de prelevare și testare a produselor medicinale veterinare comercializate în România elaborat de către ICBMV se achită de către deținătorul autorizației de comercializare a produsului medicinal veterinar, în contul institutului respectiv, în conformitate cu prevederile legale în vigoare. 22. Examenele și testele de laborator necesare certificării oficiale pentru comerțul intracomunitar și/sau exportul de animale în țările terțe se vor efectua în cadrul laboratoarelor sanitar-veterinare desemnate de Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor, cu metode acreditate sau metode pentru care se acordă derogări temporare, conform prevederilor Regulamentului (UE) 2017/625 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 martie 2017 privind controalele oficiale și alte activități oficiale efectuate pentru a asigura aplicarea legislației privind alimentele și furajele, a normelor privind sănătatea și bunăstarea animalelor, sănătatea plantelor și produsele de protecție a plantelor, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 999/2001, (CE) nr. 396/2005, (CE) nr. 1.069/2009, (CE) nr. 1.107/2009, (UE) nr. 1.151/2012, (UE) nr. 652/2014, (UE) 2016/429 și (UE) 2016/2.031 ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Regulamentelor (CE) nr. 1/2005 și (CE) nr. 1.099/2009 ale Consiliului și a Directivelor 98/58/CE, 1999/74/CE, 2007/43/CE, 2008/119/CE și 2008/120/CE ale Consiliului și de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 854/2004 și (CE) nr. 882/2004 ale Parlamentului European și ale Consiliului, precum și a Directivelor 89/608/CEE, 89/662/CEE, 90/425/CEE, 91/496/CEE, 96/23/CE, 96/93/CE și 97/78/CE ale Consiliului și a Deciziei 92/438/CEE a Consiliului (Regulamentul privind controalele oficiale), ținând cont de condițiile impuse de certificatele transmise de către administrațiile veterinare ale țărilor respective. (la 06-07-2026, Punctul 22 din Notă a fost modificat de Punctul 1. , Articolul I din ORDINUL nr. 742 din 1 iulie 2026, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 551 din 6 iulie 2026 ) 23. În cazul în care, conform prevederilor prezentelor norme metodologice, este necesară prelevarea unei probe pentru efectuarea mai multor teste de laborator, se decontează numai costul unei singure preleveazări. Prelevarea probelor în cazul exportului de animale vii în țările terțe se realizează în prezența medicului veterinar oficial. 24. A. Vaccinul contra antraxului trebuie să asigure imunitate postvaccinală pentru o perioadă de minimum 12 luni. B. Vaccinul contra rabiei pus la dispoziție de către autoritatea competentă în vederea realizării acțiunilor din Program trebuie să asigure imunitate postvaccinală pentru o perioadă de minimum 24 luni. 25. Laboratoarele păstrează contraprobele în condiții corespunzătoare de depozitare, pentru o perioadă determinată, stabilită prin proceduri proprii, în funcție de tipul probei, tipul investigației, metoda de testare utilizată, situația epidemiologică, natura materialului biologic, tipul agentului patogen urmărit și scopul analizei. în vederea armonizării și aplicării unitare a termenelor de păstrare, institutul național de referință va transmite precizări către laboratoarele sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor județene. 26. în perioada testării animalelor este interzisă vânzarea acestora, până la primirea buletinului de analiză cu rezultat negativ, cu excepția ecvideelor destinate abatorizării pe teritoriul României, care trebuie transportate direct către abatorul de destinație fără a trece printr-un târg de animale sau o altă exploatație. 27. Ecvideele crescute în libertate în zona Deltei Dunării, care se scot din această zonă în scopul abatorizării pe teritoriul României pot fi transportate direct la abator fără a fi supuse testării pentru depistarea anemiei infecțioase ecvine, în condițiile stabilite prin ordin al președintelui ANSVSA. 28. DSVSA au obligația de a lua măsuri ca, la data primirii buletinelor de analiză cu rezultate pozitive, copii ale acestora să fie distribuite inclusiv structurilor responsabile de monitorizarea bolilor, control oficial, precum și medicului veterinar oficial responsabil din cadrul CSVSAO. 29. Planul cifric anual se elaborează la nivelul DSVSA, luându-se ca referință numărul de animale, pe specii și categorii de animale, de la data de 31 decembrie a anului precedent celui în care este întocmit respectivul plan și nu a efectivelor existente în stoc la un moment dat. 30. Având la bază prevederile prezentelor norme metodologice, precum și prevederile planului cifric anual, DSVSA trebuie să elaboreze programe lunare de afluire detaliate privind prelevarea probelor și a transmiterii acestora la laborator, pe boli, pe circumscripții sanitar-veterinare, și pe exploatații comerciale autorizate sanitar-veterinar; pentru realizarea și finalizarea la timp a acțiunilor cuprinse în planul cifric, graficele sunt asumate prin semnătură de directorul executiv, directorul executiv adjunct, șeful serviciului economic și administrativ, șeful laboratorului sanitar- veterinar și pentru siguranța alimentelor județene, respectiv al municipiului București, medicii veterinari oficiali din cadrul CSVSAO, precum și de medicii veterinari de liberă practică împuterniciți. 31. DSVSA transmite planul cifric, graficul de afluire și probele pentru analize la laboratorul propriu pentru metodele pentru care este acreditat, la alt laborator sanitar-veterinar și pentru siguranța alimentelor județean, respectiv al municipiului București acreditat sau la IDSA, pentru fiecare caz în parte. Desemnarea laboratoarelor sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor județene, respectiv al municipiului București cu metode spre care se afluiesc probele pentru diagnostic este făcută de ANSVSA. 32. Dacă planul cifric estimat este diferit de numărul real al animalelor țintă existente la data efectuării acțiunii se va avea în vedere ca toate animalele țintă să fie supuse testării chiar dacă numărul probelor este mai mic sau mai mare decât cel planificat. Planul cifric se consideră realizat atunci când 100% din animalele țintă, existente efectiv în teren la data testării, au fost supuse testării. 33. Pentru evaluarea în timp util a riscurilor epidemiologice și pentru aplicarea măsurilor prevăzute de legislația în vigoare, medicii veterinari de liberă practică împuterniciți notifică în scris DSVSA cazurile în care proprietarii refuză efectuarea acțiunilor sanitar-veterinare obligatorii. 34. Refuzul efectuării acțiunilor sanitar-veterinare obligatorii de către proprietarii sau deținătorii de animale se sancționează conform prevederilor legale în vigoare, iar întreaga responsabilitate a consecințelor refuzului cade în sarcina acestora. 35. Tipurile de analize specifice diagnosticului de laborator pentru bolile cuprinse în prezentele norme metodologice trebuie să respecte precizările de diagnostic în conformitate cu reglementările europene specifice, respectiv cu Standardele Organizației Mondiale pentru Sănătatea Animală, în cazul în care reglementările europene specifice nu cuprind astfel de precizări. 36. în cazul declarării unui focar de boală, DSVSA realizează analize de risc și analize cost - beneficiu, prin care să identifice și să utilizeze cele mai sigure și mai eficiente metode pentru controlul și eradicarea bolii. 37. DVSA, pentru acordarea și menținerea statusului de sănătate al exploatațiilor nonprofesionale de bovine și al exploatațiilor comerciale de bovine înregistrate/autorizate sanitar-veterinar pentru infecția cu MTBC, LEB și infecția cu Brucella abortus, implementează prevederile Regulamentului delegat (UE) 2020/689 al Comisiei din 17 decembrie 2019 de completare a Regulamentului (UE) 2016/429 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește normele privind supravegherea, programele de eradicare și statutul de indemn de boală pentru anumite boli listate și emergente. 38. Medicii veterinari oficiali prelevează probe ori de câte ori se impune, cu scopul stabilirii eficacității și eficienței unor acțiuni sanitar-veterinare obligatorii efectuate de către medicii veterinari de liberă practică împuterniciți, în cazul unor suspiciuni de îmbolnăvire sau în scopul confirmării unor boli, pentru precizări de diagnostic sau în oricare altă situație în care se dispune de autoritatea sanitar-veterinară și pentru siguranța alimentelor competentă (ANSVSA sau DSVSA); probele prelevate pot avea ca obiectiv atât verificarea calității/conformității produselor biologice/reactivilor, cât și eficiența acțiunilor de imunizare/testare. 39. în cazul acțiunilor imunoprofilactice se va ține cont, în mod obligatoriu, de schema de vaccinare din prospectul produsului medicinal veterinar imunologic utilizat, dar și de celelalte informații relevante din prospectul aprobat. 40. Produsele de diagnostic utilizate pentru realizarea examenelor de laborator prevăzute în prezentele norme metodologice trebuie să fie însoțite de buletine de analiză pentru fiecare lot în parte, în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 81/2008 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind procedura de introducere pe piață și de utilizare a reagenților și a seturilor de diagnostic de uz veterinar, cu modificările și completările ulterioare, după caz. 41. Toate seriile de produse medicinale veterinare imunologice utilizate pentru acțiunile de imunoprofilaxie și diagnostic in vivo obligatorii trebuie controlate oficial de ICBMV sau de către autoritatea competentă dintr - un alt stat membru al Uniunii Europene, în conformitate cu prevederile art. 128 alin. (3) din Regulamentului (UE) 2019/6 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2018 privind produsele medicinale veterinare și de abrogare a Directivei 2001/82/CE. Contravaloarea analizelor pentru toate seriile de produsele medicinale veterinare imunologice utilizate pentru acțiunile de imunoprofilaxie și diagnostic in vivo obligatorii se achită de către deținătorul autorizației de comercializare, în conformitate cu prevederile legale în vigoare. 42. în cazul în care medicii veterinari oficiali din cadrul DSVSA și cei ai posturilor de inspecție la frontieră suspicionează introducerea pe piață, importul în Uniunea Europeană sau exportul din Uniunea Europeană ale blănurilor de pisică (felis silvestris) și/sau de câine (caniș lupus familiaris), precum și ale produselor care conțin asemenea blănuri, aceștia vor utiliza serviciile unui laborator comunitar acreditat. 43. DSVSA au obligația de a-și menține actualizate stocuri minime de materiale și echipamente de intervenție pentru controlul bolilor de categoria A sau emergente la animale în exploatațiile nonprofesionale în conformitate cu planurile de urgență și cu manualele de instrucțiuni pentru fiecare boală. Necesarul de materiale și echipamente va fi stabilit la nivelul ANSVSA și transmis, anual, prin notă de serviciu, DSVSA. în cazul confirmării unei boli de categoria A sau emergente prin procedurile de achiziție în vigoare se vor achiziționa materialele necesare combaterii întregului focar. 44. Costurile materialelor și echipamentelor de intervenție utilizate în exploatațiile nonprofesionale pentru controlul bolilor de categoria A la animale sunt suportate de la bugetul de stat. 45. Operatorii economici deținători de animale de producție crescute în scop comercial sau de agrement - persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale, întreprinderi familiale, persoane juridice organizate în condițiile legii - deținători de exploatații comerciale, abatoare, centre de colectare, baze de achiziții, precum și primăriile orașelor care au în subordine grădini zoologice, au obligația să-și reactualizeze periodic stocul echipamentelor de protecție, materiale de intervenție și dezinfectanți care să servească intervenției în cazul confirmării unor focare de boli de categoria A sau emergente. 46. Costurile materialelor și echipamentelor de intervenție utilizate în exploatațiile comerciale, abatoare, centre de colectare, baze de achiziții, grădini zoologice sunt suportate de către operatorii economici deținători sau care au în subordine unitățile sus amintite. 47. Inspecțiile oficiale dispuse de către autoritatea competentă, în exploatațiile nonprofesionale, înregistrate/neînregistrate în SNIIA, cu scopul de a identifica animalele cu semne clinice de boli transmisibile ale bovinelor, porcinelor, ovinelor și caprinelor, se desfășoară cu respectarea procedurii aprobate de președintele ANSVSA, în perioada 15 martie - 31 august. (la 06-07-2026, sintagma: 15 martie - 30 iunie a fost înlocuită de Punctul 2. , Articolul I din ORDINUL nr. 742 din 1 iulie 2026, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 551 din 6 iulie 2026 ) 48. Acțiunile sanitar-veterinare neprevăzute în Program și ale căror costuri nu sunt suportate de la bugetul de stat pot fi efectuate de orice medic veterinar de liberă practică organizat în condițiile legii, cu respectarea legislației specifice în vigoare. 49. Toate costurile suportate de către ANSVSA în vederea realizării Programului trebuie să se încadreze în bugetul aprobat cu această destinație. 50. Costul testelor cofinanțate de Comisia Europeană efectuate pentru supravegherea bolilor trebuie să se încadreze în costul eligibil al fiecărui test stabilit la plafonul menționat în decizia grant a Comisiei Europene prin care sunt aprobate anual programele de supraveghere, control și eradicare a bolilor care beneficiază de cofinanțare. 51. Fiecare DSVSA are obligația, încă din perioadele de liniște epidemiologică, să asigure obținerea certificatelor de competențe privind uciderea, conform prevederilor Regulamentului (CE) nr. 1.099/2009 al Consiliului din 24 septembrie 2009 privind protecția animalelor în momentul uciderii, de către cel puțin 5 medici veterinari oficiali, pe care să îi folosească în componența echipelor de ucidere. 52. Prelevarea, transportul și examinarea probelor provenite din exploatații situate în zona de protecție sau supraveghere a unui focar, în scopul acordării de derogări, indiferent de boală, sunt suportate de către operatorul economic. 53. Prelevarea, transportul și examinarea probelor provenite din exploatațiile situate în zona de protecție sau supraveghere a unui focar, în scopul ridicării restricțiilor, indiferent de boală, sunt suportate de la bugetul de stat. 54. La stabilirea cauzei posibile a morții unui animal sunt avute în vedere următoarele: a) în cazul animalelor moarte, în situația în care cadavrele acestora sunt transmise de către medicii veterinari oficiali către laboratoarele desemnate pentru controlul oficial, cu suspiciunea unor boli notificabile, după examinarea anatomopatologică se efectuează recoltări și eșantionări de probe care se examinează cu celeritate pentru diagnosticarea bolii suspicionate. în cazul în care rezultatele testelor efectuate exclud suspiciunea inițială, în funcție de rezultatele examinării anatomopatologice și capabilitatea de diagnostic, laboratoarele pot efectua testări suplimentare cu scopul identificării cauzei morții animalului; b) în cazul animalelor moarte, în situația în care există incertitudini cu privire la stabilirea cauzei morții, simptomatologia putând fi atribuită mai multor boli, cu excepția cererilor pentru expertize medico-legale veterinare, medicii veterinari oficiali vor solicita realizarea unui diagnostic complet, complex și diferențial, efectuat pe întreg cadavrul, începând cu examenele anatomopatologice; la stabilirea schemei de testare pentru diagnosticul diferențial se vor avea în vedere, în lipsa altor indicii epidemiologice relevante, principalele boli notificabile ale animalelor din speciile respective. În situația în care cadavrele provin de la specii de animale de talie mijlocie sau mare și nu pot fi transportate, pentru a fi examinate la laborator sau laboratorul nu deține sală de necropsie adecvată pentru necropsia acestor animale, examenul anatomopatologic poate fi efectuat și la locul unde s-a constatat exitusul animalului, de către o comisie de expertizare, într-un spațiu special amenajat, cu luarea unor măsuri de biosecuritate pentru a preveni contaminarea mediului și a persoanelor care manipulează animalele; după finalizarea examenului necropsic se va completa o fișă de necropsie sau un proces - verbal, în care se vor menționa datele preliminare privind împrejurările în care s-a produs moartea animalului/animalelor (anamneza), principalele modificări anatomopatologice, tipul și numărul probelor biologice (eșantioanele) recoltate. Fișa de necropsie sau procesul - verbal întocmite la fața locului sunt semnate de către toți reprezentanții comisiei de expertizare. c) costurile examenelor de laborator efectuate în condițiile precizate la lit. a) și b) sunt suportate din bugetul ANSVSA. 55. Acțiunile sanitar - veterinare cuprinse în prezenta anexa, cu excepția supravegherii pasive, se efectuează conform prevederilor tehnice, în limita bugetului aprobat. În situații excepționale, în baza unei analize epidemiologice avizată de către ANSVSA, directorul executiv al DSVSA poate dispune alte măsuri specifice aplicabile bolilor din prezenta anexă. Capitolul I Acțiuni de supraveghere, prevenire, control și eradicare a bolilor la animale și a zoonozelor Secțiunea 1 Partea I Programe naționale de supraveghere, prevenire, control și eradicare a bolilor la animale și a zoonozelor, conform prevederilor Regulamentului (UE) 2016/429 și ale actelor delegate și de implementare ale acestuia, pentru: a) boli de categoria A+D+E 1. Febra aftoasă Scop: menținerea statutului de țară oficial liberă de febră aftoasă, fără aplicarea unui program de vaccinare. Grupa de animale țintă - animale din specii receptive, domestice (bovine, suine, ovine, caprine) și sălbatice (bivoli de apă, căprioare, antilope, porci sălbatici, elefanți, girafe și camelide). România declară la WOAH, anual, statutul de liber de febra aftoasă, fără aplicarea unui program de vaccinare. Inspectarea periodică a zonelor recunoscute cu risc crescut de contaminare (granițele României cu țările terțe, târguri de animale vii, expoziții, porturi, aeroporturi). I. Supravegherea în exploatațiile nonprofesionale II. Supravegherea în exploatațiile comerciale, inclusiv în exploatațiile comerciale de tip A 1. Precizări tehnice 1. Precizări tehnice Supravegherea pasivă Supravegherea pasivă Are ca scop identificarea și notificarea oricărui simptom ce poate fi atribuit unui caz de febră aftoasă. În cazul în care România se va afla în situația unui risc epidemiologic în relație cu țări sau zone vecine, ANSVSA dispune implementarea de inspecții clinice și testări serologice în acest scop. Are ca scop identificarea și notificarea oricărui simptom ce poate fi atribuit febrei aftoase. În cazul în care România se va afla în situația unui risc epidemiologic în relație cu țări sau zone vecine, ANSVSA dispune implementarea de inspecții clinice și testări serologice în acest scop. Supravegherea activă Supravegherea activă a) serologic - pentru supravegherea transfrontalieră, pe zona de vecinătate cu țări terțe, în scopul menținerii capabilității de diagnostic a LNR, prelevarea de probe de sânge, o dată pe an – în trimestrul IV. Va fi examinat un număr de 406 probe ser sanguin provenit de la ovine și 406 probe ser sanguin de la bovine defalcat în mod egal (29 probe/specie/județ - prevalența 10% și confidență 95%) între județele aflate la granița cu țările terțe și unele state membre (AR, BH, BT, CS, GL, IS, MH, MM, SM, SV, TM, TL, VS, CT). De pe teritoriul acestor județe, probele de sânge vor fi recoltate din efective aflate în localități de frontieră. b. virusologic - în caz de suspiciune clinică și/sau de laborator se execută la animalele domestice și sălbatice receptive conform Manualului pentru Teste de Diagnostic și Vaccinuri al WOAH și Manualului de Diagnostic pentru Febra Aftoasă. 2.Precizări de execuție 2.Precizări de execuție a) fermierii și muncitorii implicați zilnic în relația cu animalele, gestionarii fondurilor de vânătoare și medicii veterinari de liberă practică împuterniciți au obligatia, conform legislatiei nationale in vigoare, de a raporta cazurile de morbiditate și mortalitate la animalele din speciile receptive. Medicii veterinari oficiali gestionează conduita de investigare a oricărei suspiciuni. a) fermierii și muncitorii implicați zilnic în relația cu animalele, gestionarii fondurilor de vânătoare și medicii veterinari de liberă practică împuterniciți au obligatia, conform legislatiei nationale in vigoare, de a raporta cazurile de morbiditate și mortalitate la animalele din speciile receptive. Medicii veterinari oficiali gestionează conduita de investigare a oricărei suspiciuni. b) supravegherea serologică se realizează prin teste de screening – teste imunoenzimatice pentru anticorpi contra proteinelor structurale ale virusurilor febrei aftoase - serotipurile O, A, Asia 1 și SAT sau teste imunoenzimatice pentru anticorpi contra proteinelor nestructurale ale virusurilor febrei aftoase. Probele cu rezultat pozitiv sau dubios se retestează și se supun testelor de confirmare prin virusneutralizare. Rezultatul acestora va fi interpretat în conformitate cu definiția cazului de infecție cu virus al febrei aftoase din Codul de Sănătate al Animalelor Terestre (capitolul 8.8., art. 8.8.1.) c) diagnosticul se realizează în cadrul LNR-IDSA pe probe recoltate în conformitate cu prevederile Manualului Operațional pentru febra aftoasă. Diagnosticul de confirmare în febră aftoasă se face în conformitate cu prevederile capitolului 3.1.8 (Febra aftoasă – infecția cu virusul febrei aftoase din Manualul de diagnostic pentru animale terestre al WOAH. b) diagnosticul se realizează în cadrul LNR-IDSA pe probe recoltate în conformitate cu prevederile Manualului Operațional pentru febra aftoasă. Diagnosticul de confirmare în febră aftoasă se face în conformitate cu prevederile capitolului 3.1.8 (Febra aftoasă – infecția cu virusul febrei aftoase din Manualul de diagnostic pentru animale terestre al WOAH. În cazul diagnosticării bolii pe teritoriul României, se aplică măsurile prevăzute în: a) Regulamentul (UE) 2016/429: capitolul I secțiunea 4 art. 60-69, respectiv secțiunea 5 art. 70. b) Regulamentul delegat (UE) 2020/687: capitolul I – Măsuri de control al bolilor pentru bolile de categoria A în cazul animalelor terestre deținute - secțiunea 2 art. 12 - 20; capitolul II – Măsuri de control al bolilor pentru bolile de categoria A ale animalelor terestre deținute în zonele de restricții - secțiunea I art. 21-24, secțiunea II art. 25 - 29, 32, 33, 35-39 și secțiunea III art. 40 - 45, 48, 49, 51- 55. În conformitate cu definiția cazului de infecție cu virus al febrei aftoase din Codul de Sănătate al Animalelor Terestre (capitolul 8.8., art. 8.8.1) diagnosticul de laborator și respectiv confirmarea unei suspiciuni se realizează prin: - izolarea pe culturi celulare și identificarea virusului (RT PCR și detecția de antigen prin ELISA); - detecția de antigen viral prin ELISA și detecția de genom viral prin RT – PCR în corelare cu date clinice și epidemiologice relevante; - detecția de anticorpi prin ELISA față de proteinele structurale și nestructurale ale virusurilor febrei aftoase în corelare cu date clinice și epidemiologice relevante. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind notificarea internă și declararea oficială a unor boli transmisibile ale animalelor, cu modificările și completările ulterioare. 2. Pesta cabalină africană Scop: menținerea statutului de țară liberă de pestă cabalină africană. România declară la WOAH, anual, statutul de liber de de pestă cabalină africană fără aplicarea unui program de vaccinare. Pesta cabalină africană (AHS) este o boală virală infecțioasă, necontagioasă, care afectează toate speciile de ecvidee, cauzată de un orbivirus din familia Reoviridae și caracterizată prin modificări ale funcțiilor respiratorii și circulatorii. La cai de obicei boala este fatală, în timp ce alte specii de ecvine și încrucișările lor pot prezenta doar semne clinice ușoare. AHS nu afectează oamenii. Au fost descrise nouă serotipuri diferite. AHS este transmisă de cel puțin două specii de Culicoides: Culicoides imicola și Culicoides bolitinos, evoluția acesteia fiind influențată de perioada de activitate vectorială și de biotopurile favorabile pentru vectori. Epidemiologia bolii este caracterizată de interacțiunea insectă – gazdă: insectele se infectează prin hrănire pe animalele viremice și, după o perioadă de timp variabilă (perioada de incubație extrinsecă), virusul se localizează în glandele salivare de unde poate fi transmis la alte animale naive. Transmiterea bolii este influențată de ciclul biologic al insectelor culicoide, care la rândul lui este dependent de condițiile climatice și de mediu. În zonele temperate, transmiterea maximă se înregistrează la sfârșitul verii, pe când în zonele sub-tropicale și ecuatoriale transmiterea este asociată cu sezonul ploios. Transmiterea virală se reduce pe măsură ce temperaturile exterioare scad (după primul îngheț sau când temperaturile medii exterioare scad sub 10 – 12˚C). Din punct de vedere clinic, boala se manifestă sub 4 forme: supra-acută sau pulmonară, acută sau mixtă, subacută sau cardiacă și forma febrilă. Incubația dureză în medie 5 – 7 zile, cu un minim de 3 zile și un maxim de 14 zile. Forma supraacută se manifestă prin febră (41˚C), dispnee, polipnee, nări dilatate, secreție spumoasă, rată respiratorie până la 75/minut, transpirație. Datorită dificultăților respiratorii animalul adoptă poziția cu picioarele depărtate și capul și gâtul în extensie, până în momentul morții. Forma subacută sau cardiacă se înregistrează în zonele unde boala este endemică. Se manifestă prin hipertermie urmată de apariția edemelor subcutanate și musculare care afectează capul, gâtul sau partea superioară a pieptului. Mai sunt descrise congestia mucoasei conjuctive (cu peteșii hemoragice și ulcere), cianoza mucoasei bucale și a limbii, care este dilatată și care prezintă peteșii pe partea ventrală. Din această cauză, forma de evoluție clinică subacută a fost numită ”bluetongue-ul cailor”. Forma acută sau mixtă este cea mai frecvent întâlnită și se caracterizează printr-o combinație de semne respiratorii și circulatorii. Forma febrilă are evoluția cea mai favorabilă și afectează speciile rezistente la boală: zebra, măgarul african și caii parțial imuni. Simptomul caracteristic este temperatura crescută (39 – 40˚C) cu o durată de 1 – 6 zile, care în multe cazuri poate trece neobservată. Animalele își revin în totalitate. Diagnosticul de laborator al AHS, bazat pe identificarea virusului, a acidului nucleic viral, a antigenelor virale sau a anticorpilor specifici, este esențial, întrucât semnele și leziunile clinice caracteristice pot fi confundate cu cele ale altor boli. Supravegherea pasivă Baza legală: art. 3 alin. (1) lit. (a) din Regulamentul delegat (UE) 2020/689. Se realizează în contextul în care România este liberă de boală, fără aplicarea unui program de vaccinare. Scop: Detecția timpurie a cazurilor de boală Teritoriul vizat de program – tot teritoriul României, respectiv 42 de județe, inclusiv municipiul București. Observarea stării de sănătate a animalelor deținute din speciile listate, respectiv a ecvideelor, efectuată de către operatori și alte persoane fizice sau juridice relevante și raportarea oricăror semne clinice medicilor veterinari de liberă practică împuterniciți și/sau oficiali din cadrul DSVSA. Raportarea de către operatori și alte persoane fizice sau juridice relevante a oricăror mortalități înregistrate la populația de animale vizată. Monitorizarea documentelor care pot furniza date relevante, inclusiv a documentelor sanitar-veterinare și a altor documente care însoțesc transporturile de animale deținute din speciile listate care provin din alte state membre ale Uniunii Europene sau din țări terțe, înainte de debarcarea animalelor la destinație, potrivit prevederilor legislației în vigoare. În cazul în care, în urma inspecției, se suspicionează pesta cabalină africană la animale din specii listate, respectiv la ecvideele indigene sau provenite din import sau comerț intracomunitar, aceasta se investighează imediat, prin prelevarea de probe de ser sanguin și sânge pe EDTA de la animalele în viață și de organe precum splină, pulmon, limfonoduri de la animalele moarte. Supravegherea activă Se realizează, la dispoziția ANSVSA, în situații de risc epidemiologic, în condițiile stabilite de aceasta. În situația introducerii și răspândirii bolii pe teritoriul României, ANSVSA stabilește și dispune măsurile de supraveghere, control și eradicare necesare, în conformitate cu legislația în vigoare aplicabilă în cazul unei boli de categoria A. Procedura și metodele de diagnostic pentru confirmarea sau infirmarea unei suspiciuni de boală Baza legală: art. 3 din Regulamentul delegat (UE) 2020/687 și art. 9 alin. (2), (3) și (4) din Regulamentul delegat (UE) 2020/689. Toate probele prelevate pentru depistarea pestei cabaline africane se testează la LNR din cadrul IDSA. Probele de ser sanguin se testează prin tehnica imunoenzimatică de competiție/blocare - ELISA. Probele de sânge pe EDTA și organele prelevate se testează prin tehnicile Real Time RT-PCR și izolare de virus. În cazul primelor focare de boală, probe de sânge pe EDTA și organe vor fi expediate, în vederea confirmării, la EURL pentru pesta cabalină africană. În caz de suspiciune se dispun măsuri imediate de restricționare a mișcării animalelor susceptibile de boală, a celor posibil infectate, precum și a oricărui material sau substanță care ar putea fi contaminată sau care ar putea transmite boala. În cazul suspiciunii și/sau confirmării bolii pe teritoriul României, se aplică măsurile prevăzute în: a) Regulamentul (UE) 2016/429: partea III titlul II capitolul 1; b) Regulamentul delegat (UE) 2020/687: partea a II-a capitolele I, II, III, IV. Testarea animalelor la locul de destinație Pentru animalele provenite din schimburi intracomunitare se efectuează testarea serologică, prin tehnica imunoenzimatică de competiție/blocare - ELISA, randomizat, pe un procent de 0,5% din efectiv, dar nu mai puțin de 2 probe pe lot, de la ecvideele care intră în România; în cazul importului din țări terțe, se testează toate animalele la locul de destinație. 3. Pesta porcină clasică Scop: A. Supravegherea în exploatațiile comerciale, cu respectarea condițiilor și cerințelor de biosecuritate pentru exploatațiile de creștere a porcinelor din România, aprobate prin Ordinul președintelui ANSVSA și al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 132/418/2023 , cu modificările și completările ulterioare Exploatații comerciale autorizate sanitar-veterinar Exploatații comerciale înregistrate sanitar-veterinar (de tip A) 1 2 I. Supravegherea clinică I. Supravegherea clinică Medicul de liberă practică împuternicit când este solicitat de proprietar și în vederea certificării mișcării porcinelor 2. Medicul veterinar oficial - o dată pe an În mod obligatoriu se completează o fișă de inspecție clinică în exploatație conform Regulamentului delegat (UE) 2020/689. Exploatațiile comerciale care fac comerț intracomunitar cu porci vii sunt supuse, în mod regulat, dar nu mai puțin de o dată la patru luni, inspecțiilor efectuate de către DSVSA. Exploatațiile comerciale care fac comerț intracomunitar cu porci vii sau livrează la abator porci pentru schimb intracomunitar cu carne de porc și produse din carne de porc vor respecta condițiile Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2021/934 al Comisiei din 9 iunie 2021 de stabilire a măsurilor speciale de combatere a pestei porcine clasice Medicul veterinar de liberă practică împuternicit când este solicitat de proprietar și în vederea certificării mișcării porcinelor Medicul veterinar oficial - o dată pe an În mod obligatoriu se completează o fișă de inspecție clinică în exploatație conform Regulamentului delegat (UE 2020/689 II. Supravegherea serologică II. Supravegherea serologică Pasivă - Pentru detecția anticorpilor virusului pestei porcine clasice prin teste ELISA se prelevează probe de sânge de la scroafele care au avortat peste rata de avort medie a fiecărei exploatații. Rata de avorturi se calculează de către fiecare deținător de animale odată cu întocmirea programului de biosecuritate. Pasivă - În vederea detecției anticorpilor virusului pestei porcine clasice prin teste ELISA se prelevează probe de sânge de la toate scroafele care au avortat. III. Supravegherea virusologică III. Supravegherea virusologică Supraveghere pasivă Pentru efectuarea de teste Real Time RT-PCR: Supraveghere pasivă Pentru efectuarea de teste Real Time RT-PCR: a) se recoltează probe de organe, atunci când numărul de porci morți depășește rata mortalității zilnice*; b) se prelevează sânge pe EDTA de la porcii bolnavi cu semne clinice care pot fi atribuite și pestei porcine clasice și de la scroafele ce au avortat atunci când numărul lor crește peste rata de îmbolnăviri medie a fiecărei ferme; c) se prelevează probe de organe de la porcii morți care au prezentat semne clinice sau prezintă leziuni care pot fi atribuite pestei porcine clasice, indiferent de rata mortalității; d) se recoltează probe de la toți avortonii. a) se prelevează probe de organe, dar nu de la mai mult de 10 porci din fiecare categorie afectată; b) se prelevează sânge pe EDTA de la porcii bolnavi cu semne clinice care pot fi atribuite și pestei porcine clasice și de la scroafele care au avortat; c) se prelevează probe de organe de la porcii morți care au prezentat semne clinice sau prezintă leziuni care pot fi atribuite pestei porcine clasice, indiferent de rata mortalității; d) se recoltează probe de la toți avortonii. ● Toate cazurile suspecte de Pestă Porcină Africană care au fost infirmate prin teste de laborator, se testează pe aceleași probe și pentru Pestă Porcină Clasică, în vederea detecții timpurii a unei potențiale incursiuni cu virsul Pestei Porcine Clasice. * Rata mortalității zilnice se calculează astfel: numărul de porci care au murit într-un adăpost în aceeași zi, împărțit la numărul de porci prezenți în adăpost în acea zi și înmulțit cu 100. Fiecare exploatație își calculează și o rată a mortalității lunare și pe ciclu de producție. B. Supravegherea în exploatațiile nonprofesionale, cu respectarea condițiilor și cerințelor de biosecuritate pentru exploatațiile de creștere a porcinelor din România, aprobate prin Ordinul președintelui ANSVSA și al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 132/418/2023 , cu modificările și completările ulterioare. I. Supravegherea clinică este efectuată de către: 1. medicul de liberă practică împuternicit, atunci când este solicitat de către proprietar să investigheze cazurile de porci bolnavi sau morți și cu ocazia certificării mișcării porcinelor*; 2. medicul de liberă practică împuternicit prin inspecțiile obligatorii efectuate în perioada 15 martie- 31 august, cu scopul de a identifica animalele cu semne clinice. II. Supravegherea serologică pasivă Pentru detecția anticorpilor virusului pestei porcine clasice prin teste ELISA se prelevează probe de sânge de la toate scroafele care au avortat. III. Supravegherea virusologică pasivă Se realizează pentru porcine bolnave, moarte sau sacrificate de necesitate și pentru scroafele care au avortat, prin efectuare de teste Real Time RT-PCR prin: a) prelevarea probelor de organe de la porcii morți și cei sacrificați de necesitate cu semne care pot fi atribuite și pestei porcine clasice; b) prelevarea probelor de sânge pe EDTA de la porcii bolnavi cu semne clinice care pot fi atribuite și pestei porcine clasice și de la scroafele care au avortat; c) prelevare de probe de la toți avortonii. Se interzice creșterea liberă a porcinelor domestice în vecinătatea fondurilor de vânătoare în scopul evitării contactului cu populația de mistreți. Se interzice accesul porcilor domestici din exploatațiile nonprofesionale pe fondurile de vânătoare. (la 06-07-2026, Tabelul de la litera B. , Punctul 3. , Litera a) , Partea I , Sectiunea 1 , Capitolul I a fost modificat de Punctul 2. , Articolul I din ORDINUL nr. 742 din 1 iulie 2026, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 551 din 6 iulie 2026 ) ● Toate cazurile suspecte de Pestă Porcină Africană care au fost infirmate prin teste de laborator, se testează pe aceleași probe și pentru Pestă Porcină Clasică, în vederea detecții timpurii a unei potențiale incursiuni cu virsul Pestei Porcine Clasice. * În oricare dintre situațiile menționate, medicul veterinar de liberă practică împuternicit completează o fișă de inspecție, urmărește identificarea posibilelor animale bolnave sau moarte și solicită informații referitoare la posibile modificări ale stării de sănătate sau la posibila evoluție a unor boli la porci. Fișele de inspecție se completează atât la verificarea oricărui tip de exploatație comercială, cât și în cazul celor nonprofesionale. Dacă medicul veterinar de liberă practică împuternicit împreună cu primele informații epidemiologice transmise de către acesta și rezultatele testelor de laborator, justifică luarea de măsuri oficiale, astfel încât medicul veterinar oficial să finalizeze ancheta epidemiologică și să recolteze probe oficiale în scopul clarificării situației. C. Supravegherea la mistreți* * Probele provenite de la porcii mistreți se recoltează de către medicii veterinari oficiali, de către medicii veterinari de liberă practică împuterniciți sau de către alte persoane abilitate și instruite în prealabil în acest sens, conform legislației în vigoare. I. Supravegherea serologică II. Supravegherea virusologică 1. Prelevarea de probe de ser sau/și sânge recoltat intracardiac sau din cavitățile corporale de la toți mistreții vânați, indiferent de vârstă, doar în cele 10 județe situate pe granița cu Ucraina, Moldova și Serbia (Satu Mare, Maramureș, Suceava, Botoșani, Iași, Vaslui, Galați, Tulcea, Timiș și Caraș-Severin). Probele prelevate pentru examene serologice sunt însoțite de probe pereche, prelevate de la aceleași animale, pentru examene virusologice. Se folosesc următoarele teste serologice: 1. testul ELISA pentru detecția anticorpilor pe probe de ser sanguin sau/și sânge recoltat intracardiac sau din cavitățile corporale; 1. Se efectuează testul Real Time RT-PCR pentru detecția genomului viral, în laboratorul cel mai apropiat de fondul de vânătoare, pe probe prelevate de la: a) toți mistreții găsiți morți; b) toți mistreții vânați, indiferent de vârstă, doar în cele 10 județe situate pe granița cu Ucraina, Moldova și Serbia (Satu Mare, Maramureș, Suceava, Botoșani, Iași, Vaslui, Galați, Tulcea, Timiș și Caraș-Severin). 2. testul de virusneutralizare în cazul probelor pozitive la ELISA provenite din fondurile de vânătoare. Interpretarea rezultatelor serologice a eventualelor probe pozitive se face ținând cont de istoricul vaccinării contra pestei porcine clasice în fondurile de vânătoare respective și de vârsta animalelor în raport cu ultima vaccinare sau posibila detectare a anticorpilor maternali. 2. Testul de izolare a virusului pe culturi celulare se efectuează în toate cazurile Real Time RT-PCR pozitive. Pentru testarea virusologică se prelevează următoarele probe de organe: splină, tonsile, limfonoduri. 4. Pesta porcină africană Scop: controlul și eradicarea pestei porcine africane, denumită în continuare PPA I. Supravegherea la porcii domestici II. Supravegherea la porcii mistreți 1. PRECIZĂRI TEHNICE 1. PRECIZĂRI TEHNICE Laboratorul nominalizat pentru testarea probelor recoltate este IDSA - LNR pentru PPA sau LSVSA acreditat să efectueze testele pentru PPA. Laboratorul nominalizat pentru testarea probelor recoltate este IDSA - LNR pentru PPA sau LSVSA acreditat să efectueze testele pentru PPA. Supravegherea pasivă Supravegherea pasivă În exploatațiile noncomerciale - din toate cele 41 de județe și din municipiul București se testează toți porcii morți pentru care nu s-a putut stabili un diagnostic și toți porcii bolnavi sau sacrificați în exploatație pentru care există semne ce pot fi atribuite pestei porcine clasice, denumită în continuare PPC, sau PPA. Probele care trebuie recoltate constau în organe sau sânge pe EDTA după caz. Organele adecvate pentru prelevare sunt rinichii, splina pulmonul (specific pentru PPA față de PPC), incluzând obligatoriu tonsilele și ganglionii limfatici hepatici, gastrici, renali retrofaringieni etc. În cazul carcaselor autolizate se poate preleva sternul sau un os lung, nedeschis. Probele recoltate sunt supuse testelor virusologice atât pentru PPC, cât și pentru PPA, pe aceleași probe. În exploatațiile comerciale autorizate sanitar-veterinar, înregistrate sanitar-veterinar sau de tip asociativ - gospodărie țărănească din toate cele 41 de județe și din municipiul București se testează: porcii bolnavi sau găsiți morți pentru care există semne care pot fi atribuite PPC sau PPA sau pentru care nu s-a putut stabili un diagnostic. Probele care trebuie recoltate constau în organe sau sânge pe EDTA, după caz. Organele adecvate pentru prelevare sunt rinichii, splina, pulmonul, incluzând obligatoriu tonsilele și mai mulți ganglioni limfatici. Probele recoltate sunt supuse testelor virusologice atât pentru PPC, cât și pentru PPA, pe aceleași probe. - suplimentar, în fiecare săptămână sunt supuse testării virusologice probe de organe provenite de la cel puțin doi porci morți, cu vârsta de peste două luni, din fiecare categorie de producție (tineret, porc gras, reproducție) și obligatoriu din halele în care se constată o creștere anormală a mortalității, în conformitate cu instrucțiunile ANSVSA. Se testează toți porcii mistreți bolnavi sau găsiți morți, inclusiv cei morți în urma accidentelor rutiere, din toate cele 41 de județe și din municipiul București. Probele care trebuie recoltate constau în organe și sânge pe EDTA prelevat din cord sau sânge prelevat din cavitatea toracică, după caz. Organele adecvate pentru prelevare sunt rinichii, splina, pulmonul (specific pentru PPA față de PPC), incluzând obligatoriu tonsilele și ganglionii limfatici hepatici, gastrici, renali, retrofaringieni etc. În cazul carcaselor autolizate se poate preleva sternul sau un os lung, nedeschis. Probele sunt recoltate, după caz, de către personalul tehnic instruit al fondurilor cinegetice, medicii veterinari de liberă practică împuterniciți sau medicii veterinari oficiali și transmise la LSVSA acreditate sau IDSA - LNR pentru diagnostic. Testarea se face virusologic, atât pentru PPC, cât și pentru PPA, pe aceleași probe. ce virusologic, atât pentru PPC, cât și pentru PPA, pe aceleași probe. Supravegherea activă Supravegherea activă Ținând cont de listarea zonelor de restricții din anexa nr. I la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/594 al Comisiei din 16 martie 2023 de stabilire a unor măsuri speciale de control al pestei porcine africane și de abrogare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2021/605, și de faptul că întreg teritoriul României se încadrează în zonă infectată mai veche de un an, mistreții se recoltează prin metode de vânătoare admise, în conformitate cu prevederile legislației în vigoare, cu obligativitatea respectării tuturor măsurilor de biosecuritate prevăzute în legislația în vigoare și Ghidul de bune practici privind biosecuritatea în timpul vânătorii în contextul evoluției pestei porcine africane, afișat pe site-ul ANSVSA. Codul de bune practici privind biosecuritatea în timpul vânătorii în contextul evoluției pestei porcine africane, afișat pe site-ul ANSVSA. Acești mistreți vânați se testează virusologic în proporție de 100%. Probele sunt recoltate, în condiții de biosecuritate, de către personalul tehnic instruit al gestionarilor fondurilor cinegetice, medicii veterinari de liberă practică împuterniciți sau medicii veterinari oficiali, după caz. Pe baza rezultatelor analizelor de laborator se decide destinația carcaselor, după cum urmează: a) în cazul în care rezultatul examenului este negativ, carcasa poate fi valorificată pentru consumul propriu al vânătorului sau poate fi transportată la o unitate de prelucrare pentru a fi supusă unuia dintre tratamentele relevante de atenuare a riscurilor pentru produsele de origine animală prevăzute în anexa VII la Regulamentul delegat (UE) 2020/687. Părțile nedestinate consumului uman se neutralizează sub supraveghere oficială; b) în cazul în care rezultatul examenului este pozitiv, acea carcasă, împreună cu toate carcasele cu care a intrat în contact, se confiscă și se neutralizează sub supraveghere oficială. Metode de diagnostic Metode de diagnostic Testele de elecție sunt examenul virusologic PCR pentru detectarea genomului viral al PPA și/sau testul serologic ELISA pentru detectarea anticorpilor împotriva virusului PPA. În cazul suspiciunii de PPA în fermele comerciale se poate efectua suplimentar testul IFD pentru detecția antigenului viral. Pot fi testate în pool-uri, prin metoda Real Time RT-PCR, probele de sânge pe EDTA provenite de la animale deținute bolnave/moarte sau de la mistreț vânați/găsiți morți/accidentați, atunci când se consideră că aceste animale fac parte din aceeași unitate epidemiologică și ca urmare a efectuarii une analize de risc. În situația în care rezultatul testării în pool este pozitiv, se va proceda în conformitate cu instrucțiunile de diagnostic și recomandările LNR – IDSA. Testarea în pool-uri se efectuează numai în laboratoarele desemnate de ANSVSA. 2. PRECIZĂRI EXECUȚIE 2. PRECIZĂRI EXECUȚIE Supravegherea pasivă Supravegherea pasivă Supravegherea este făcută de persoanele care supraveghează animalele - proprietari sau îngrijitori - care au obligația să raporteze orice caz de îmbolnăvire sau moarte medicilor veterinari de liberă practică împuterniciți sau medicilor veterinari oficiali. Responsabilitatea supravegherii pasive revine și structurilor din cadrul DSVSA responsabile pentru controlul la frontieră efectua asupra importurilor de alimente de origine animală, a animalelor de companie susceptibile, a alimentelor din bagajele călătorilor și a oricăror altor eventuale puncte de risc sau, după caz, medicilo veterinari de liberă practică împuterniciți sau oficiali. rilor și a oricăror altor eventuale puncte de risc sau, după caz medicilor veterinari de liberă practică împuterniciți sau oficiali. Supravegherea este făcută de vânătorii și paznicii fondurilor cinegetice sau, după caz, de medicii veterinari de liberă practică împuterniciți sau medicii veterinari oficiali. Supravegherea activă Supravegherea activă Examenele clinice - inspecțiile - sunt efectuate de către medicii veterinari de liberă practică împuterniciți sau medicii oficiali, după caz. La suspectarea bolii este notificată urgent DSVSA. Probele sunt recoltate de către vânătorii și paznicii fondurilor cinegetice instruiți în prealabil sau, după caz, de medicii veterinari de liberă practică împuterniciți sau medicii veterinari oficiali. Este obligatorie respectarea prevederilor normei sanitare veterinare privind metodologia de prelevare, ambalare, identificare și transport al probelor destinate examenelor de laborator din domeniul sănătății și al bunăstării animalelor, precum și din domeniul organismelor modificate genetic, aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 145/2018 . Toți mistreții care sunt vânați și pe care se realizează supravegherea activă pentru pesta porcină africană sunt păstrați, în mod obligatoriu, în condiții igienice în spațiile destinate acestora, până la aflarea rezultatului buletinului de analiză. Notificarea suspiciunii, respectiv a confirmării focarelor de PPA se realizează în conformitate cu prevederile Normei sanitare veterinare privind notificarea internă și declararea oficială a unor boli transmisibile ale animalelor, aprobată prin Ordinul președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare ș pentru Siguranța Alimentelor nr. 79/2008 , cu modificările și completările ulterioare. Măsurile de control în cazul unei suspiciuni sau confirmări de PPA se vor aplica în conformitate cu: a) prevederile Regulamentului (UE) 2016/429; b) prevederile Regulamentului delegat (UE) 2020/687; c) prevederile Regulamentului delegat (UE) 2020/689; d) prevederile Legii nr. 122/2023 privind exploatațiile de creștere a porcinelor și combaterea pestei porcine africane în România; f) instrucțiunile ANSVSA. Este obligatorie respectarea prevederilor: - Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2023/594; - Ordinului președintelui ANSVSA nr. 130/2023 pentru aprobarea Normelor specifice de aplicare a Legii nr. 122/2023 privind exploatațiile de creștere a porcinelor și combaterea pestei porcine africane în România, cu modificările și completările ulterioare; - Ordinului președintele ANSVSA și al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 132/418/2023 privind aprobarea condițiilor și cerințelor de biosecuritate pentru exploatațiile de creștere a porcinelor din România, cu modificările și completările ulterioare. Se interzice creșterea porcinelor domestice la nivelul cantoanelor silvice, cantoanelor de pe lângă diguri, stânelor, taberelor de vară, societăților agricole vegetale, precum și pe suprafața gropilor de gunoi și în raza acestora, în scopul evitării contactului cu porcii mistreți. 5. Gripa aviară înalt patogenă – Păsări Scop:Supravegherea bolii în conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) 429/2016 și ale actelor delegate de implementare a acestuia Supraveghere și control - exploatații nonprofesionale Supraveghere și control - exploatații comerciale 1. Supraveghere pasivă Detectarea precoce a gripei aviare înalt patogene ține cont de cerințele generale în materie de supraveghere, cu notificarea imediată, obligatorie, a autorității veterinare în cazul apariției ori a suspiciunii bolii sau a oricărei creșteri a mortalității în exploatații. Păsări domestice - galinacee și palmipede din exploatațiile nonprofesionale. 2. Supraveghere complementară bazată pe riscuri Criteriile și factorii de risc pentru zonele cu risc crescut - „localități țintă" sunt: a) prezența mai multor specii de păsări de curte în aceeași exploatație, în special prezența rațelor și gâștelor domestice; b) situarea exploatațiilor nonprofesionale deținătoare de păsări în zone avicole cu densitate mare de exploatații avicole comerciale; c) prezența categoriilor de păsări de curte cu durată de viață mai îndelungată și a grupurilor de păsări de curte de diferite vârste în exploatație; d) situarea exploatațiilor nonprofesionale în apropierea zonelor umede, a iazurilor, mlaștinilor, lacurilor, râurilor sau țărmurilor mării unde s-ar putea aduna păsările migratoare de apă; e) situarea exploatațiilor nonprofesionale în apropierea locurilor de odihnă și reproducție a păsărilor de apă sălbatice migratoare, îndeosebi a celor de apă - de exemplu:Delta Dunării; f) antecedente epidemiologice relevante. g) rutele de migrație a păsărilor sălbatice. Supravegherea complementară a păsărilor domestice sub raportul gripei aviare se realizează prin teste serologice RIHA. Supravegherea serologică prin RIHA pentru gripă aviară se face numai la rațe, gâște și prepelițe, conform anexei II la Regulamentul delegat (UE) 2020/689. Numărul de probe care se prelevează pentru teste RIHA este de 25 probe/localitate țintă/an. În caz exceptional, în localitățile țintă unde se constată că nu mai sunt efective de palmipede în exploatațiile nonprofesionale, se vor preleva probe de completare de la galinacee adulte. 1. Supraveghere pasivă Detectarea precoce a gripei aviare înalt patogene trebuie să țină cont de cerințele generale în materie de supraveghere, cu notificarea imediată, obligatorie, a autorității veterinare în cazul apariției ori a suspiciunii bolii sau a oricărei creșteri a mortalității în exploatații. Grupa de animale țintă: păsări domestice din exploatațiile comerciale. 2. Supraveghere complementară bazată pe riscuri Supravegherea complementară a păsărilor domestice sub raportul gripei aviare se realizează prin teste serologice RIHA. Grupa de păsări țintă: rațe, gâște și prepelițe din exploatațiile comerciale. Supravegherea serologică prin RIHA pentru gripa aviară se realizează numai la rațe, gâște și prepelițe, conform anexei II la Regulamentul delegat (UE) 2020/689. a) în toate exploatațiile de creștere pentru reproducție și selecție, abatorizre, precum și în cele de ouă consum, se testează în mod obligatoriu un număr 25 probe/exploatație/an. Păsările la care rezultatele testelor serologice RIHA H5/H7 sunt pozitive se supun investigațiilor virusologice: teste de biologie moleculară: matrix, identificare subtip H/N, determinare patogenitate (secvențiere), izolare și identificare de virus. În conformitate cu anexa II la Regulamentul delegat (UE) 2020/689 și la recomandarea Comisiei Europene, supravegherea serologică RIHA se realizează și pentru subtipul H5N8 la speciile de păsări de curte menționate în secțiunea 5 din anexa II, care nu prezintă, în general, semne clinice semnificative de gripă aviară înalt patogenă. Prelevarea de probe și procedurile de testare se efectuează în conformitate cu anexa II la Regulamentul delegat (UE) 2020/689. Responsabilitatea recoltării probelor de la păsările domestice din exploatațiile comerciale, aparține medicului veterinar oficial. b) în exploatațiile cu profil de creștere tineret, pentru păsări de curte care aparțin speciei Anseriformes (palmipede), înaintea vănzării loturilor de boboci cu vârsta de aproximativ 21 zile, operatorul economic are obligația de a recolta 5 probe/lot pentru efectuarea testelor RIHA în direcția gripei aviare. Păsările la care rezultatele testelor serologice RIHA H5/H7 sunt pozitive se supun investigațiilor virusologice: teste de biologie moleculară: matrix, identificare subtip H/N, determinare patogenitate (secvențiere), izolare și identificare de virus. În conformitate cu anexa II la Regulamentul delegat (UE) 2020/689 și la recomandarea Comisiei Europene, supravegherea serologică RIHA se realizează și pentru subtipul H5N8 la speciile de păsări de curte menționate în secțiunea 5 din anexa II, care nu prezintă, în general, semne clinice semnificative de influență aviară înalt patogenă. Prelevarea de probe și procedurile de testare se efectuează în conformitate cu anexa II la Regulamentul delegat (UE) 2020/689. Manualul de Diagnostic pentru Influența Aviară (Decizia 2006/437/CE) continuă să fie valabil din punct de vedere tehnic și după abrogarea Directivei 2005/94/CE, odată cu intrarea în vigoare a Regulamentului (UE) 2016/429, conform precizărilor EURL pentru Influența Aviară și Boala de Newcastle – IZSVenezie (https://www.izsvenezie.com/reference-laboratories/avian- influenza- newcastle-disease, sectiunea Diagnostic protocols), fără a aduce atingere prevederilor legale în vigoare. Prelevarea de probe pentru testele serologice de depistare a gripei aviare se realizează în toate județele, astfel încât probele să fie considerate reprezentative pentru întreaga țară. Responsabilitatea recoltării probelor de la păsările domestice din exploatațiile nonprofesionale, a ambalării, etichetării și expedierii acestora la DSVSA aparține medicului veterinar de liberă practică împuternicit, sub controlul și responsabilitatea medicului veterinar oficial. Timpul execuției: pe toată durata unui an calendaristic. Costul prelevării de probe și efectuării testelor se suportă de către deținătorul de animale. Manualul de Diagnostic pentru Influența Aviară (Decizia 2006/437/CE) continuă să fie valabil din punct de vedere tehnic și după abrogarea Directivei 2005/94/CE, odată cu intrarea în vigoare a Regulamentului (UE) 2016/429, conform precizărilor EURL pentru Influenta Aviara si Boala de Newcastle - IZSVenezie (https://www.izsvenezie.com/reference-laboratories/avian-influenza-newcastle- disease, secțiunea Diagnostic protocols), fără a aduce atingere prevederilor legale în vigoare. Timpul execuției: pe toată durata unui an calendaristic. Detectarea precoce a gripei aviare înalt patogene la păsări sălbatice. Grupa de animale țintă: Speciile de păsări sălbatice vizate, în special păsările de apă migratoare, conform prevederilor din partea I secțiunea 8 din anexa II la Regulamentul delegat (UE) 2020/689. Lista „speciilor de păsări sălbatice vizate”, întocmită și actualizată pe baza celor mai recente cunoștințe, este disponibilă pe site-ul web al laboratorului de referință al Uniunii Europene pentru influența aviară. În interesul coerenței legislației Uniunii Europene, la punerea în aplicare a programelor de supraveghere privind păsările sălbatice, se iau în considerare cerințele Directivei 2009/147/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind conservarea păsărilor sălbatice, în special în ceea ce privește concepția supravegherii și procedurile de prelevare de probe. Supravegherea păsărilor sălbatice constă în: 1. Inspectarea periodică a habitatelor păsărilor sălbatice. 2. Prelevarea de probe de la păsări sălbatice bolnave, moarte, vânate și care prezintă semne clinice - speciile de păsări sălbatice vizate prevăzute în anexa II la Regulamentul delegat (UE) 2020/689 și testarea virusologică a acestora. Responsabilitatea recoltării probelor de la păsările sălbatice aparține medicului veterinar oficial. Administratorii fondurilor cinegetice și a ariilor naturale protejate au obligația de a inspecta periodic habitalele păsărilor sălbatice și de a anunța orice păsăre sălbatică bolnavă, moartă, vânată și care prezintă semne clinice specifice gripei aviare la DSVSA, în vederea prelevării de probe în cel mai scurt timp. Supravegherea păsărilor sălbatice se realizează prin teste de biologie moleculară. Probele la care rezultatele testelor de biologie moleculară sunt pozitive se expediază la LNR din cadrul IDSA unde se supun investigațiilor virusologice: teste de biologie moleculară: matrix, identificare subtip H/N, determinare patogenitate (secvențiere), izolare și identificare de virus. Supravegherea păsărilor sălbatice din speciile de păsări salbatice vizate cu risc mare de contaminare cu virusul influenței aviare înalt patogene din zonele apropriate de mare, lacuri și alte cursuri de apă unde au fost descoperite păsări bolnave, moarte, vânate și care prezintă semne clinice, conform anexei II la Regulamentul delegat (UE) 2020/689. Colaborarea cu inspectoratele teritoriale de regim silvic și vânătoare, asociațiile vânătorilor și pescarilor sportivi din România, ornitologi în scopul culegerii de date referitoare la speciile de păsări sălbatice existente pe teritoriul României și la starea de sănătate a acestora . Cooperarea dintre epidemiologi, ornitologi și autoritățile veterinare competente teritorial. Timpul execuției: pe toată durata unui an calendaristic. – Mamifere Scop: supravegherea și controlul infecției cu virusurile gripei aviare înalt patogene (H5Nx) la mamifere, în vederea protejării sănătății animale și reducerii riscului zoonotic. I. Supravegherea la mamiferele domestice Supravegherea pasivă Grupa de mamifere țintă: mamifere domestice receptive, în special carnivorele (ex.: pisici, rumegătoare), crescute în exploatații nonprofesionale și comerciale, situate în exploatații sau zone în care evoluează sau a evoluat gripa aviară la păsări. Supravegherea pasivă constă în observarea stării de sănătate a animalelor și raportarea imediată către medicul veterinar de liberă practică împuternicit și/sau medicul veterinar oficial a semnelor clinice compatibile cu gripa aviară, precum și a mortalităților neobișnuite. Semnele clinice care impun suspiciunea includ, fără a se limita la acestea: • semne respiratorii (dispnee, tahipnee, secreții nazale sau bucale); • semne nervoase (letargie, tremurături, convulsii, paralizie, incapacitate de mișcare); • mortalitate subită; • avorturi, în special la femelele gestante. În cazul apariției suspiciunii, se procedează la prelevarea de probe biologice în vederea confirmării sau infirmării diagnosticului. Prelevarea probelor biologice se realizează de către medicul veterinar oficial sau de către medicul veterinar de liberă practică împuternicit, sub coordonarea și responsabilitatea autorității competente. II. Supravegherea la mamiferele sălbatice Supravegherea pasivă Grupa de mamifere țintă: mamifere sălbatice receptive, în special carnivorele, identificate în zone naturale sau în vecinătatea exploatațiilor în care este confirmată circulația virusurilor gripei aviare la păsări. Supravegherea se realizează prin raportarea cazurilor de mortalitate sau a animalelor găsite bolnave ori moarte, în special în ariile naturale care favorizează apariția și evoluția gripei aviare (zone umede, lacuri, râuri, zone de coastă). De la animalele găsite moarte sau cu semne clinice compatibile se prelevează probe biologice în vederea efectuării examenelor de laborator. Prelevarea probelor biologice se realizează de către medicul veterinar oficial sau de către medicul veterinar de liberă practică împuternicit, sub coordonarea și responsabilitatea autorității competente. III. Investigații de laborator Diagnosticul se stabilește prin examene virusologice efectuate în laboratoare autorizate, utilizând teste de biologie moleculară pentru identificarea virusurilor influenței aviare de tip A și subtip H5. Probele pozitive la testele de screening sunt transmise laboratorului național de referință în vederea efectuării subtipizării, izolării virale și secvențierii. IV. Măsuri în caz de suspiciune sau confirmare În caz de suspiciune sau confirmare a gripei aviare înalt patogene la mamifere: • suspiciunea se notifică de îndată autorității competente; • se declanșează investigația epidemiologică; • se corelează situația epidemiologică la mamifere cu evoluția gripei aviare la păsări din exploatație sau din zona respectivă; • se aplică măsurile sanitar-veterinare stabilite de autoritatea competentă, în funcție de evaluarea riscului. V. Notificarea bolii Notificarea cazurilor suspecte și confirmate se realizează în conformitate cu prevederile legislației sanitar-veterinare în vigoare privind bolile supuse notificării. VI. Dispoziții finale Supravegherea gripei aviare înalt patogene (H5Nx) la mamifere se realizează în corelare cu programele de supraveghere, prevenire și control ale gripei aviare la păsări, aplicate la nivel național. 6. Infecția cu virusul pestei bovine Scop: supravegherea în exploatațiile de bovine pentru recunoașterea oficială de țară în care nu mai evoluează boală Supravegherea pasivă I. În exploatațiile de bovine Are ca scop identificarea, notificarea și raportarea oricărui simptom care poate fi atribuit unui caz de boală și menținerea sau schimbarea statusului de sănătate a animalelor. Procedura de supraveghere cuprinde fermierii și muncitorii implicați zilnic în relația cu animalele, medicii veterinari de liberă practică împuterniciți care trebuie, conform prevederilor legale, să raporteze orice caz de îmbolnăvire Perioada de incubație este de 21 de zile. Cazurile suspecte se investighează imediat prin prelevarea de probe și transmiterea acestora la laborator și se raportează la Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor și la WOAH. În caz. de suspiciune sau confirmare a bolii, se vor aplică măsuri de control prevăzute în partea II capitolul II secțiunea 1 și secțiunea 2 din Regulamentul delegat (UE) 2020/687 și măsurile prevăzute la art. 53-71 din Regulamentul (UE) 2016/429. II. Punctele de control la frontieră Supravegherea bolii prin verificarea respectării cerințelor de sănătate animală pentru animale, produse, materialul seminal, ovocite și embrioni care intră în Uniunea Europeană din țări terțe conform prevederilor menționate la art. 8.17.13 Capitolul 3.1.18 din Codul terestru și ale Regulamentului delegat (UE) 2020/692 al Comisiei din 30 ianuarie 2020 de completare a Regulamentului (UE) 2016/429 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește normele privind intrarea în Uniune, precum și circulația și manipularea după intrare, a transporturilor de anumite animale, de materiale germinative și de produsee de origine animală. Diagnosticul de boală se confirmă la laboratorul WOAH - CIRAD, Montpellier, Franța. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008 , cu modificările și completările ulterioare. 7. Infecția cu virusul Văii de Rift A.. Supravegherea pasivă I. Supravegherea în exploatațiile nonprofesionale A II. Supravegherea în exploatațiile comerciale de creștere a animalelor, inclusiv în exploatațiile comerciale de tineret Procedura de supraveghere cuprinde crescătorii implicați zilnic în relația cu animalele, medicii veterinari de liberă practică ce trebuie, conform legii să raporteze orice caz de îmbolnăvire 2. Observarea stării de sănătate a bovinelor de către proprietari sau reprezentanți ai acestora, și raportarea oricăror semne clinice care pot fi atribuite infecției cu virusul Văii de Rift, medicilor veterinari de liberă practică împuterniciți și/sau oficiali din cadrul DSVSA. 3. Febra Văii de Rift se încadrează ca boală de categoria A. 4. În exploatațiile în care au fost confirmate cazuri de infecție cu virusul Văii de Rift se vor aplica măsuri prevăzute în partea II capitolul I secțiunea 1 și secțiunea 2, precum și capitolul II secțiunea 1 secțiunea 2 și secțiunea 3 din Regulamentul delegat (UE) 2020/687 și la art. 53-71 din Regulamentul (UE) 2016/429. 1. Procedura de supraveghere cuprinde crescătorii implicați zilnic în relația cu animalele, medicii veterinari de liberă practică ce trebuie, conform legii să raporteze orice caz de îmbolnăvire 2. Observarea stării de sănătate a bovinelor de către proprietari sau reprezentanți ai acestora, și raportarea oricăror semne clinice care pot fi atribuite Infecției cu virusul Văii de Rift, medicilor veterinari de liberă practică împuterniciți și/sau oficiali din cadrul DSVSA. 3. Febra Văii de Rift se încadrează ca boală de categoria A. 4. În exploatațiile în care au fost confirmate cazuri de infecție cu virusul Văii de Rift se vor aplica măsuri prevăzute în partea II capitolul I secțiunea 1 și secțiunea 2, precum și capitolul II secțiunea 1 secțiunea 2 și secțiunea 3 din Regulamentul delegat (UE) 2020/687 și la art. 53-71 din Regulamentul (UE) 2016/429. III. Puncte de control la frontieră Supravegherea bolii prin verificarea respectării cerințelor de sănătate animală pentru animale care intra în Uniune din țări terțe conform prevederilor din anexele IV, VIII, XII, partea A și partea B din Regulamentul delegat (UE) 2020/692 și din Codul terestrul Capitolul 3.1.25. Notificarea bolii se efectuează în conformitate cu prevederile normei sanitare veterinare aprobate prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 79/2008 , cu modificările și completările ulterioare. Diagnosticul de laborator se confirmă de către Laboratorul Național de Referință din cadrul IDSA. 8. Infecția cu virusul dermatozei nodulare contagioase Scop: menținerea statutului de țară liberă de dermatoză nodulară contagioasă Supravegherea se efectuează în exploatațiile de bovine. 1. PRECIZĂRI TEHNICE Supravegherea pasivă Baza legală: art. 3 alin. (1) lit. (a) din Regulamentul delegat (UE) 2020/689. Scop: Detecția timpurie a cazurilor de boală Teritoriul vizat de program – tot teritoriul României, respectiv 42 de județe, inclusiv municipiul București. Observarea stării de sănătate a animalelor deținute din speciile listate, efectuată de către operatori și alte persoane fizice sau juridice relevante și raportarea oricăror semne clinice medicilor veterinari de liberă practică împuterniciți și/sau oficiali din cadrul DSVSA. Raportarea de către operatori și alte persoane fizice sau juridice relevante a oricăror mortalități înregistrate la populația de animale vizată. Monitorizarea documentelor care pot furniza date relevante, inclusiv a documentelor sanitar-veterinare și a altor documente care însoțesc transporturile de animale deținute din speciile listate care provin din alte state membre ale Uniunii Europene sau din țări terțe, înainte de debarcarea animalelor la destinație, potrivit prevederilor legislației în vigoare. Supravegherea pasivă se realizează în contextul în care România este liberă de boală, fără aplicarea unui program de vaccinare. Cazurile suspecte de infecția cu virusul dermatozei nodulare contagioase la animale din specii listate, respectiv din speciile bovine și bubaline, indigene sau provenite din import sau comerț intracomunitar, se investighează imediat, prin prelevarea de probe și transmiterea acestora la LNR-IDSA sau unul dintre LSVSA desemnate. În acest caz se dispun măsuri imediate de restricționare a mișcării animalelor susceptibile de boală, a celor posibil infectate, precum și a oricărui material sau substanță care ar putea fi contaminată sau care ar putea transmite boala. Suspiciunea de dermatoză nodulară contagioasă (semnele clinice) și măsurile de restricționare a mișcării animalelor se vor notifica imediat la ANSVSA. În caz de suspiciune se efectuează examene de laborator: a) examene virusologice - la LSVSA desemnate și LNR-IDSA, pentru identificarea genomului virusului capripox prin Real Time-PCR sau PCR clasic, sau/și la LNR-IDSA, pentru identificarea virionilor prin microscopie electronică, colorație negativă; b) în anumite cazuri stabilite de LNR-IDSA se pot efectua și examene histologice pentru evidențierea incluziilor intracelulare prin tehnica de colorare cu HE, HEA/HEV, în cadrul IDSAși/sau LSVSA desemnate. Probele ce trebuie prelevate în vederea testării sunt reprezentate de: cruste, biopsii de țesut cutanat cu leziuni, tampoane conjunctivale, nazale, orofaringiene, sânge prelevat pe EDTA, provenite de la animale vii, și porțiuni de organe - limfonoduri, pulmon, ficat și țesut cutanat cu leziuni, provenite de la animale moarte. Prelevarea și transmiterea probelor se efectuează în conformitate cu prevederile legislației specifice în vigoare. Supravegherea activă Se realizează, la dispoziția ANSVSA, în situații de risc epidemiologic, în condițiile stabilite de aceasta. În situații de risc epidemiologic, în care ANSVSA dispune realizarea unei supravegheri active pentru dovedirea statusului de țară liberă de dermatoză nodulară contagioasă a bovinelor, aceasta se realizează prin examene serologice la LNR-IDSA. 2. PRECIZĂRI EXECUȚIE Supravegherea pasivă Orice suspiciune de infecția cu virusul dermatozei nodulare contagioase trebuie anunțată de către proprietari, îngrijitorii care desfășoară zilnic activități de îngrijire a animalelor, medicii veterinari de liberă practică împuterniciți și medicii veterinari oficiali. Importul/Comerțul intracomunitar de/cu animale din speciile listate pentru infecția cu virusul dermatozei nodulare contagioase, produse sau subproduse provenite de la acestea se realizează conform normelor privind circulația în interiorul Uniunii Europene prevăzute în Regulamentul (UE) 2016/429, prevederilor Regulamentului delegat (UE) 2020/688 al Comisiei din 17 decembrie 2019 de completare a Regulamentului (UE) 2016/429 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește cerințele de sănătate animală pentru circulația în interiorul Uniunii a animalelor terestre și a ouălor pentru incubație, prevederilor Regulamentului delegat (UE) 2020/686 al Comisiei din 17 decembrie 2019 de completare a Regulamentului (UE) 2016/429 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește autorizarea unităților de material germinativ și cerințele de trasabilitate și de sănătate animală pentru circulația în interiorul Uniunii a materialului germinativ provenit de la anumite animale terestre deținute, prevederilor Regulamentului delegat (UE) 2023/361 și prevederilor Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2021/403 al Comisiei din 24 martie 2021 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentelor (UE) 2016/429 și (UE) 2017/625 ale Parlamentului European și ale Consiliului în ceea ce privește modelele de certificate de sănătate animală și modelele de certificate de sănătate animală/oficiale pentru intrarea în Uniune și circulația între statele membre a transporturilor de anumite categorii de animale terestre și de material germinativ provenit de la acestea, certificarea oficială privind astfel de certificate și de abrogare a Deciziei 2010/470/UE. Medicul veterinar oficial din PIF are responsabilitatea identificării și notificării oricărei suspiciuni de dermatoză nodulară contagioasă a bovinelor. Prelevarea probelor se realizează de către medicul veterinar oficial sau de către medicul veterinar de liberă practică împuternicit. Supravegherea activă Prelevarea probelor se realizează conform reglementărilor în vigoare și măsurilor de supraveghere, control și eradicare dispuse de ANSVSA în situații de risc epidemiologic, pentru: A. Identificarea genomului virusurilor Capripox prin Real Time PCR a. Se recoltează prioritar cruste (să se preleveze din cel puțin 2 zone diferite cu cruste) b) Dacă nu sunt prezente cruste: se recoltează o biopsie din noduli c) Dacă nodulii nu pot fi biopsiați din cauza localizării sensibile: în acest caz, se va recolta o biopsie dintr-o altă zonă a pielii, cât mai aproape de nodul, împreună cu sânge recoltat pe EDTA și un tampon (nazal, bucal sau ocular) d) De la animalele moarte pot fi recoltate limfonoduri și pulmon cu leziuni. B. Detecția anticorpilor antivirusuri capripox prin tehnica imunoenzimatică (ELISA). Ser sanguin (sânge integral fără anticoagulant): cantitate 2 ml, se trimite în condiții de refrigerare (2 – 8°C). Probele trebuie ambalate și expediate în conformitate cu reglementările naționale și internaționale aplicabile, respectiv Ordinul președintelui ANSVSA 145/2018 pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind metodologia de prelevare, ambalare, identificare și transport al probelor destinate examenelor de laborator din domeniul sănătății și al bunăstării animalelor, precum și din domeniul organismelor modificate genetic. În situația introducerii și răspândirii bolii pe teritoriul României, ANSVSA stabilește și dispune măsurile de supraveghere, control și eradicare necesare, în conformitate cu legislația în vigoare aplicabilă în cazul unei boli de categoria A. Procedura și metodele de diagnostic pentru confirmarea sau infirmarea unei suspiciuni de boală Baza legală: art. 3 din Regulamentul delegat (UE) 2020/687 și art. 9 alin. (2), (3) și (4) din Regulamentul delegat (UE) 2020/689. Diagnosticul de confirmare a focarelor primare de dermatoză nodulară contagioasă a bovinelor se realizează la LNR-IDSA, prin identificarea genomului virusului capripox prin Real Time- PCR sau PCR clasic sau/și prin identificarea virionilor prin microscopie electronică, colorație negativă. În anumite cazuri stabilite de LNR-IDSA se pot efectua și examene histologice pentru evidențierea incluziilor intracelulare prin tehnica de colorare cu HE, HEA/HEV, în cadrul IDSA. În cazul focarelor secundare, diagnosticul de confirmare se realizează și la DSVSA desemnate, conform instrucțiunilor LNR-IDSA. În caz de suspiciune se dispun măsuri imediate de restricționare a mișcării animalelor susceptibile de boală, a celor posibil infectate, precum și a oricărui material sau substanță care ar putea fi contaminată sau care ar putea transmite boala. În cazul suspiciunii și/sau confirmării bolii pe teritoriul României, se aplică măsurile prevăzute în: a) Regulamentul (UE) 2016/429: partea III titlul II capitolul 1; b) Regulamentul delegat (UE) 2020/687: partea a II-a capitolele I, II, III și IV. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile legislației specifice în vigoare. 9. Infecția cu Mycoplasma mycoides subspecia mycoides (pleuropneumonia contagioasă bovină) Scop: menținerea statutului de țară indemnă la pleuropneumonia contagioasă bovină A. Supraveghere pasivă I. Supravegherea în exploatațiile non profesionale 1. Aplicabilă în contextul în care România este liberă de boală, fără aplicarea unui program de vaccinare. Efectuarea examenului clinic, examenelor anatomoclinice și necropsice ale animalelor susceptibile moarte sau tăiate. 2. Animalele suspicionate, conform art. 9 din Regulamentul delegat (UE) 2020/689, pentru această boală, sunt investigate, conform art. 54 din Regulamentul (UE) 2016/429, prin metode de laborator: serologice (RFC), microbiologice si biologie moleculară (PCR). II. Supravegherea în exploatațiile comerciale, inclusive în exploatațiile comerciale de tip A 1. Aplicabilă în contextul în care România este liberă de boală, fără aplicarea unui program de vaccinare. Efectuarea examenului clinic, examenelor anatomoclinice și necropsice ale animalelor susceptibile moarte sau tăiate. 2. Animalele suspicionate, conform art. 9 din Regulamentul delegat (UE) 2020/689, pentru această boală, sunt investigate, conform art. 54 din Regulamentul (UE) 2016/429, prin metode de laborator: serologice (RFC), microbiologice si biologie moleculară (PCR). Animalele cu reacții serologice neconcludente sau pozitive se identifică, se examinează clinic și sunt recontrolate serologic. De la animalele la care se reconfirmă un rezultat serologic pozitiv și care prezintă simptome suspecte de pleuropneumonie se prelevează următoarele probe: urina, sânge, lichid pleural (în spațiul dintre coasta a 7-a și a 8-a) recoltat prin puncție aseptică, care se examinează prin tehnici de biologie moleculară și sânge, lichid pleural care se examinează prin examen bacteriologic, la LNR-IDSA. 3. Măsurile de control în caz de supiciune sau confirmarea a bolii. În caz de suspiciune sau confirmare a bolii, se aplică măsuri de control prevăzute în partea II capitolul I și capitolul II din Regulamentul delegat (UE) 2020/687 și la art. 53-71 din Regulamentul (UE) 2016/429. Se aplică măsurile de diagnostic în conformitate cu prevederile legislației comunitare. Animalele cu reacții serologice neconcludente sau pozitive se identifică, se examinează clinic și sunt recontrolate serologic. De la animalele la care se reconfirmă un rezultat serologic pozitiv și care prezintă simptome suspecte de pleuropneumonie se prelevează următoarele probe: urina, sânge, lichid pleural (în spațiul dintre coasta a 7-a și a 8-a) recoltat prin puncție aseptică, care se examinează prin tehnici de biologie moleculară și sânge, lichid pleural care se examinează prin examen bacteriologic, la LNR-IDSA. 3. Măsurile de control în caz de supiciune sau confirmarea a bolii. În caz de suspiciune sau confirmare a bolii, se aplică măsuri de control prevăzute în partea II capitolul I și capitolul II din Regulamentul delegat (UE) 2020/687 și la art. 53-71 din Regulamentul (UE) 2016/429. Se aplică măsurile de diagnostic în conformitate cu prevederile legislației comunitare. III. În abatoare: inspecția de abator trebuie să se realizeze prin proceduri adecvate în scopul decelării leziunilor pulmonare specifice. De la toate animalele cu leziuni suspecte de pleuropneumonie contagioasă se prelevează probe de lichid pleural și țesut pulmonar, care se examinează prin examen bacteriologic și tehnici de biologie moleculară (PCR) la Laboratorul Național de Referință din cadrul IDSA. 2. Precizări execuție 2. Precizări execuție Prelevările de probe în caz de suspiciune se fac de către medicul veterinar de liberă practică în prezența medicului veterinar oficial. Prelevările de probe în caz de suspiciune se fac de către medicul veterinar de liberă practică în prezența medicului veterinar oficial. IV. Puncte de control la frontieră Verificarea documentară cu scopul respectării cerințelor de sănătate animală pentru animale care intra în Uniune din țări terțe conform prevederilor din anexele IV, VIII, XII, Partea A și Partea B din Regulamentul delegat (UE) 2020/692 și din Codul de sănătate al animalelor terestre Capitolul11.5 și supravegherea pasivă prin investigarea suspiciunilor de boală. Boala se confirmă potrivit prevederilor menționate la art. 9 alin. (1) din partea II capitolul 1 secțiunea 2 din Regulamentul delegat (UE) nr. 2020/689. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008 , cu modificările și completările ulterioare, și ale anexei I din Regulamentul nr. 2002/2020 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (UE) 2016/429 al Parlamentului European și al Consiliului cu privire la notificarea și raportarea la nivelul Uniunii a bolilor listate, la formatele și procedurile de transmitere și de raportare a programelor de supraveghere ale Uniunii și a programelor de eradicare și pentru cererea de recunoaștere a statutului de indemn de boală, precum și la sistemul computerizat de informare. Proprietarii animalelor tăiate se despăgubesc conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 1214/2009 privind metodologia pentru stabilirea și plata despăgubirilor ce se cuvin proprietarilor de animale tăiate, ucise sau altfel afectate în vederea lichidării rapide a focarelor de boli transmisibile ale animalelor, cu modificările și completările ulterioare. 10. Variola ovină și caprină Scop: Supravegherea bolii în conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) 2016/429 și ale actelor delegate de implementare a acestuia. Recuperarea statului de indemnitate al țării în conformitate cu cerințele Codului terestru din WOAH Teritoriul vizat de program - tot teritoriul României, respectiv 42 de județe, inclusiv municipiul București I. Supravegherea micilor rumegătoare în exploatațiile nonprofesionale, în exploatațiile comerciale inclusiv în cele de tip A și în centrele de colectare 1. PRECIZĂRI TEHNICE Supravegherea pasivă Baza legală: art. 3 alin. (1) lit. (a) din Regulamentul delegat (UE) 2020/689. 1. Observarea stării de sănătate a animalelor deținute din speciile listate, efectuată de către operatori și alte persoane fizice sau juridice relevante și raportarea oricăror semne clinice medicilor veterinari de liberă practică împuterniciți și/sau oficiali din cadrul DSVSA. 2. Raportarea de către operatori și alte persoane fizice sau juridice relevante a oricăror mortalități înregistrate la populația de animale vizată 3. Monitorizarea documentelor care pot furniza date relevante, inclusiv a documentelor sanitar-veterinare și a altor documente care însoțesc transporturile de animale deținute din speciile listate care provin din alte state membre ale Uniunii Europene sau din țări terțe, înainte de debarcarea animalelor la destinație, potrivit prevederilor legislației în vigoare. În cazul în care, în urma inspecției, se suspicionează variola ovină și caprină la animale din specii listate, respectiv la ovinele și caprinele indigene sau provenite din import sau comerț intracomunitar, aceasta se investighează imediat, prin prelevarea de probe și transmiterea acestora la LNR - IDSA sau unul dintre LSVSA desemnate. În acest caz, se impun măsuri imediate de restricționare a mișcării animalelor, produselor și subproduselor provenite de la acestea. Suspiciunea și măsurile de restricționare a mișcărilor se vor notifica imediat la ANSVSA. În caz de suspiciune se efectuează: a) examene virusologice - la LSVSA desemnate și LNR-IDSA, pentru identificarea genomului virusului capripox prin Real Time-PCR sau PCR clasic sau/și la LNR-IDSA, pentru identificarea virionilor prin microscopie electronică, colorație negativă, pe probe de cruste, biopsii de țesut cutanat cu leziuni, tampoane nazale si bucale, sânge prelevat pe EDTA, provenite de la animale vii și porțiuni de organe (limfonoduri, pulmon), precum și țesut cutanat cu leziuni, provenite de la animale moarte; b) examene serologice – la LSVSA desemnate și LNR-IDSA, pentru identificarea anticorpilor specifici virusurilor capripox prin metode imunoenzimatice (ELISA). Toate cazurile în care s-a dispus în mod întemeiat prelevarea de probe de la animale bolnave, care prezintă semne clinice care pot fi atribuite bolii și care, în urma investigațiilor epidemiologice și a celor clinice, nu exclud boala. c) în anumite cazuri stabilite de LNR-IDSA se pot efectua și examene histologice pentru evidențierea incluziilor intracelulare prin tehnica de colorare cu HE, HEA/HEV, în cadrul IDSA și/sau LSVSA desemnate, pe biopsii de țesut cutanat cu leziuni fixate în formol, provenite de la animale vii și porțiuni de organe (limfonoduri, pulmon, ficat etc.) și țesut cutanat cu leziuni fixate în formol, provenite de la animale moarte. Timpul execuției: pe toată durata unui an calendaristic. Supravegherea activă Se va realiza, atât virusologic cat si serologic pe 10% din probele afluite în cadrul programului pentru Pesta micilor rumegătoare conform dispozițiilor ANSVSA. Inspecția, respectiv examinarea clinică, se efectuează de către medicul veterinar de liberă practică împuternicit la momentul recoltării probelor. În această situație, ANSVSA va stabili și dispune măsurile de supraveghere, control și eradicare necesare, în conformitate cu prevederile Regulamentului delegat (UE) 2020/687. 2. PRECIZĂRI DE EXECUȚIE Supravegherea pasivă Procedura de supraveghere cuprinde fermierii și muncitorii implicați zilnic în relația cu animalele, medicii veterinari de liberă practică împuterniciți ce trebuie, conform legii să raporteze orice caz de îmbolnăvire. România nu importă animale din speciile receptive la variolă ovină și caprină și nici produse sau subproduse provenite de la acestea, din țări care nu au statut de țară liberă de boală fără vaccinare. În acest caz, responsabilitatea asupra supravegherii pasive o dețin și autoritățile competente pentru controlul la frontieră. În caz de suspiciune sau de confirmare a unui focar se vor aplica măsurile generale de control prevăzute în Regulamentul delegat (UE) 2020/687. Prelevarea probelor se realizează conform reglementărilor în vigoare. Supravegherea activă Se realizează, la dispoziția ANSVSA, în situații de risc epidemiologic, în condițiile stabilite de aceasta. Se va realiza pe 10% din probele afluite în cadrul programului pentru Pesta micilor rumegătoare conform dispozițiilor ANSVSA. Inspecția, respectiv examinarea clinică, se efectuează de către medicul veterinar de liberă practică împuternicit la momentul recoltarii probelor precum și în cazul solicitării proprietarilor înaintea mișcării animalelor. Metode de diagnostic Diagnosticul de confirmare a focarelor primare de variolă ovină și caprină se realizează la LNR-IDSA, prin identificarea genomului virusului capripox prin Real Time- PCR sau PCR clasic sau/și prin identificarea virionilor prin microscopie electronică, colorație negativă. În anumite situații se pot efectua și teste serologice la LSVSA desemnate și LNR-IDSA, pentru identificarea anticorpilor specifici virusurilor capripox prin metode imunoenzimatice (ELISA). Probele cu rezultat dubios / neconcludent se pot confirma prin testul de virusneutralizare. În cazuri stabilite de LNR-IDSA se pot efectua și examene histologice pentru evidențierea incluziilor intracelulare prin tehnica de colorare cu HE, HEA/HEV, în cadrul IDSA. În cazul focarelor secundare, diagnosticul de confirmare se realizează și la DSVSA desemnate, conform instrucțiunilor LNR- IDSA. Prelevarea probelor se realizează conform reglementărilor în vigoare precum și a programelor de supraveghere, control și eradicare dispuse de ANSVSA în situații de risc epidemiologic, după cum urmeză, pentru: A. Identificarea genomului virusurilor Capripox prin Real Time PCR a) Se recoltează prioritar cruste (să se preleveze din cel puțin 2 zone diferite cu cruste) b) Dacă nu sunt prezente cruste: se recoltează o biopsie din noduli. c) Dacă nodulii nu pot fi biopsiați din cauza localizării sensibile: în acest caz, se va recolta o biopsie dintr-o altă zonă a pielii, cât mai aproape de nodul, un tampon (nazal sau bucal în funcție de localizare/simptomatologia manifestată) sau sânge recoltat pe EDTA. d) De la animalele moarte pot fi recoltate limfonoduri și pulmon cu leziuni. B. Detecția anticorpilor antivirusuri capripox prin tehnica imunoenzimatică (ELISA). Ser sanguin (sânge integral fără anticoagulant): cantitate 2 ml, se trimite în condiții de refrigerare (2 – 8°C). Probele trebuie ambalate și expediate în conformitate cu reglementările naționale și internaționale aplicabile, respectiv Ordinul președintelui ANSVSA nr. 145/2018 pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind metodologia de prelevare, ambalare, identificare și transport al probelor destinate examenelor de laborator din domeniul sănătății și al bunăstării animalelor, precum și din domeniul organismelor modificate genetic. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile legislației specifice în vigoare. Testarea animalelor la locul de destinație Pentru animalele provenite din schimburi intracomunitare se efectuează testarea serologică, randomizat, pe un procent de 0,5% din efectiv, dar nu mai puțin de 2 probe pe lot, de la ovinele și caprinele care intră în România; în cazul importului din țări terțe, se testează toate animalele la locul de destinație Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile din partea II capitolul 1 din Regulamentul (UE) 2016/429 și ale Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008 , cu modificările și completările ulterioare. În caz de suspiciune se dispun măsuri imediate de restricționare a mișcării animalelor susceptibile de boală, a celor posibil infectate, precum și a oricărui material sau substanță care ar putea fi contaminată sau care ar putea transmite boala. Măsurile de control în cazul unei suspiciuni sau confirmări de VOC se vor aplica în conformitate cu: - prevederile Regulamentului (UE) 2016/429; - prevederile Regulamentului delegat (UE) 2020/687; - prevederile Regulamentului delegat (UE) 2020/689; - instrucțiunile ANSVSA * În cazul testului de virusneutralizare, imunitatea în infecțiile cu capripoxvirusuri este mediată predominant celular și acest test poate să să nu fie suficient de sensibil pentru decelarea titrurilor scăzute de anticorpi neutralizanți, anticorpi ce apar la 1 săptămână de la debutul simptomelor clinice și ating cele mai ridicate titruri după 1-2 luni de evoluție a bolii. 11. Pesta micilor rumegătoare Scop: Supravegherea bolii în conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) 2016/429 și ale actelor delegate de implementare a acestuia. Recuperarea statului de indemnitate al țării în conformitate cu cerințele Codului terestru din WOAH Teritoriul vizat de program - tot teritoriul României, respectiv 42 de județe, inclusiv municipiul București. Precizări tehnice Supravegherea pasivă Supravegherea micilor rumegătoare în exploatațiile nonprofesionale, în exploatațiile comerciale inclusiv în cele de tip A și în centrele de colectare. Baza legală: art. 3 alin. (1) lit. (a) din Regulementul delegat (UE) 2020/689. 1. Observarea stării de sănătate a animalelor deținute din speciile listate, efectuată de către operatori și alte persoane fizice sau juridice relevante și raportarea oricăror semne clinice medicilor veterinari de liberă practică împuterniciți și/sau oficiali din cadrul DSVSA. 2. Raportarea de către operatori și alte persoane fizice sau juridice relevante a oricăror mortalități înregistrate la populația de animale vizată. Reprezentanții fondurilor cinegetice au obligația de a anunța medicul veterinar de liberă practică împuternicit despre orice modificare a stării de sănătate a animalelor sălbatice din speciile listate conform art. 8 alin. (2) din Regulamentul (UE) 2016/429, respectiv anexei la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/1882 al Comisiei din 3 decembrie 2018 privind aplicarea anumitor norme de prevenire și control al bolilor în cazul categoriilor de boli listate și de stabilire a unei liste a speciilor și a grupurilor de specii care prezintă un risc considerabil de răspândire a bolilor listate respective sau despre orice leziuni observate la animalele moarte aparținând acestor specii. 3. Monitorizarea documentelor care pot furniza date relevante, inclusiv a documentelor sanitar-veterinare și a altor documente care însoțesc transporturile de animale deținute din speciile listate care provin din alte state membre ale Uniunii Europene sau din țări terțe, înainte de debarcarea animalelor la destinație, potrivit prevederilor legislației în vigoare. 4. Inspecția animalelor deținute și sălbatice din speciile listate astfel: i) medicul veterinar oficial efectuează inspecția tuturor rumegătoarelor mici care intră în România ca urmare a comerțului intracomunitar și a tuturor rumegătoarelor mici importate din țări terțe, pe durata perioadei de așteptare; ii) medicul veterinar de liberă practică împuternicit și/sau oficial din cadrul DSVSA efectuează inspecția animalelor deținute și sălbatice din speciile listate existente pe teritoriul României, respectiv a celor moarte, a celor sălbatice vânate în condiții normale, care la inspecția externă prezintă aspecte lezionale, ori vânate datorită faptului că prezintă semne clinice de boală. În cazul în care, în urma inspecției, există semne clinice în baza cărora se suspicionează pesta micilor rumegătoare la animale din specii listate, respectiv la rumegătoarele mici indigene sau provenite din import sau comerț intracomunitar, aceasta se investighează imediat, prin prelevarea de probe în scopul detecției virusului prin examenul Real Time RT-PCR. Probele care trebuie recoltate constau în tampoane nazale sau oculare de la animalele vii sau organe ( pulmon, limfonoduri) de la animalele moarte. Suspiciunea se raportează imediat la ANSVSA. Supravegherea pasivă este esențială, mai ales asupra micilor rumegătoare domestice sau sălbatice din speciile receptive provenite din import sau schimb intracomunitar, incluzând controalele documentare, de identitate și fizice la fiecare lot importat. Pentru a estima numărul de animale testate pentru supraveghrerea pasivă au fost luate în considerare următoarele criterii: În cazul exploatațiilor nonprofesionale, al exploatațiilor de tip A, al exploatațiilor comerciale și al centrelor de colectare, probele trebuie să fie recoltate de la animale cu semne clinice/morfopatologice ale bolii. În cazul exploatațiilor nonprofesionale și al exploatațiilor de tip A, trebuie să fie recoltată cel puțin o probă pe an din fiecare circumscripție sanitar - veterinară. În cazul exploatațiilor comerciale autorizate, trebuie recoltată cel puțin o probă pe an din fiecare exploatație. În cazul centrelor de colectare, trebuie să fie recoltate cel puțin două probe pe an din fiecare centru de colectare. Supravegherea activă Se va realiza în cele 42 de județe în perioada 1 mai -31 decembrie. Examinare clinică se face de către medicul veterinar de liberă practică împuternicit în conformitate cu prevederile prezentei norme sanitare veterinare. Din fiecare județ vor fi selectate un număr de exploatații asigurând un nivel de încredere 95%, cu prevalență 5%, adică 60 sau 70 de exploatații/județ. Aceste exploatații vor fi alese în funcție de mărimea efectivului de animale sau de numărul de mișcări efectuate. În acestea se vor efectua examinări clinice și din fiecare exploatație selectată, trebuie testat un număr de animale, asigurând un nivel de încredere 95%, cu prevalență 20% (până la 14 animale / exploatație selectată). Aceste animale vor fi alese aleatoriu pentru testare, luând în considerare vârsta și categoria de producție. Distribuția pe județe a acestor recoltări de probe în cadrul supravegherii serologice active este transmisă prin notă de serviciu. Precizări execuție Supravegherea pasivă Supravegherea este făcută de persoanele care supraveghează animalele - proprietari sau îngrijitori - care au obligația să raporteze orice caz de îmbolnăvire sau moarte medicilor veterinari de liberă practică împuterniciți sau medicilor veterinari oficiali. Responsabilitatea supravegherii pasive revine și structurilor din cadrul DSVSA responsabile pentru controlul la frontieră efectuat asupra importurilor de sau, după caz, medicilor veterinari de liberă practică împuterniciți sau oficiali. Supravegherea activă Inspecțiile, respectiv examenele clinice, se efectuează de către medicii veterinari de liberă practică împuterniciți sau medicii oficiali, după caz. La suspiciune se va notifica urgent DSVSA. Diagnostic Procedura și metodele de diagnostic pentru confirmarea boalii. Baza legală: art. 3 din Regulamentul delegat (UE) 2020/687 și art. 9 alin. (2), (3) și (4) din Regulamentul delegat (UE) 689/2020. Probele prelevate pentru depistarea pestei rumegătoarelor mici se testează la LNR din cadrul IDSA si LSVSA județene desemnate. Diagnosticul de confirmare a focarelor de boală se realizează prin: - identificarea genomului viral prin Real Time RT-PCR, detecția de anticorpi ELISA în corelare cu date clinice și epidemiologice relevante. Testele sunt realizate in cadrul LNR - IDSA și LSVSA județene desemnate. Prelevarea probelor se efectuează în conformitate cu reglementările sanitare veterinare în vigoare, precum și în baza programelor naționale de supraveghere, control și eradicare dispuse de ANSVSA, în funcție de situațiile de risc epidemiologic identificate. A. Identificarea genomului virusului pestei micilor rumegătoare prin metoda Real-Time RT-PCR Tipuri de probe: a) De la animalele vii care prezintă semne clinice se recoltează tampon nazal sau ocular în funcție de leziuni sau simptomatologia manifestată; b) De la animalele moarte sau ucise, care au prezentat semne clinice se recoltează organe: limfonoduri și pulmon. B. Detectarea anticorpilor anti-virusul pestei micilor rumegătoare prin tehnica imunoenzimatică de competiție (cELISA) Tipuri de probe: a) De la animalele vii, fără semne clinice de boală, se recoltează sânge integral fără anticoagulant, în cantitate de minimum 2 ml. Probele se păstrează și se transportă în condiții de refrigerare (2–8°C) până la predarea către laboratorul de diagnostic autorizat. Probele trebuie ambalate și expediate în conformitate cu reglementările naționale și internaționale aplicabile, respectiv Ordinul președintelui ANSVSA nr. 145/2018 . In caz de rezultate neconcludente/ dubioase se va efectua, în cadrul LNR-IDSA, testul de virusneutralizare. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile din partea II capitolul 1 din Regulamentul (UE) 2016/429 și ale Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008 , cu modificările și completările ulterioare. În caz de suspiciune se dispun măsuri imediate de restricționare a mișcării animalelor susceptibile de boală, a celor posibil infectate, precum și a oricărui material sau substanță care ar putea fi contaminată sau care ar putea transmite boala. Măsurile de control în cazul unei suspiciuni sau confirmări de PMR se aplică în conformitate cu: - prevederile Regulamentului (UE) 2016/429; - prevederile Regulamentului delegat (UE) 2020/687; - prevederile Regulamentului delegat (UE) 2020/689; - instrucțiunile ANSVSA. Testarea animalelor la locul de destinație Pentru animalele provenite din schimburi intracomunitare se efectuează testarea serologică, randomizat, pe un procent de 0,5% din efectiv, dar nu mai puțin de 2 probe pe lot, de la ovinele și caprinele care intră în România; în cazul importului din țări terțe, se testează toate animalele la locul de destinație. Toate ovinele și caprinele care provin din țări/zone care nu au statut de oficial liber de pesta micilor rumegătoare la WOAH care fac obiectul deplasării temporare sau definitive, trebuie să îndeplinească cerințele referitoare la această boală înscrise la art. 14.7 din Codul Terestru al Organizației Mondiale pentru Sănătatea Animalelor Fauna sălbatică poate fi inclusă într-un sistem de supraveghere deoarece pot servi ca rezervoare de infecție sau infestare și ca indicatori de risc pentru oameni și animale domestice. Administratorii fondurilor cinegetice au obligația de a inspecta periodic și de a anunța orice animal sălbatic bolnav, mort, vânat și care prezintă semne clinice specifice bolii la DSVSA, în vederea prelevării de probe în cel mai scurt timp. 12. Pleuropneumonia contagioasă a caprelor Scop: menținerea statutului de țară liberă de pleuropneumonia contagioasă a caprelor I. Supravegherea în exploatațiile nonprofesionale 1. Precizări tehnice Supravegherea pasivă Baza legală: art. 3 alin. (1) lit. (a) din Regulementul delegat (UE) 2020/689. Teritoriul vizat de program – tot teritoriul României, respectiv 42 de județe, inclusiv municipiul București 1. Detectarea precoce a bolii, ținând cont de cerințele generale în materie de supraveghere cu notificarea imediată, obligatorie, a autorității veterinare în cazul apariției sau suspiciunii bolii sau creșterii mortalității în exploatații. Observarea stării de sănătate a animalelor deținute din speciile receptive de către proprietari și raportarea oricăror semne clinice medicilor veterinari de liberă practică împuterniciți și/sau oficiali din cadrul DSVSA, precum și raportarea mortalităților înregistrate la populația de animale vizată. Verificarea documentelor care pot furniza date relevante, inclusiv a documentelor sanitar-veterinare și a altor documente care însoțesc transporturile de capre care provin din alte state membre ale Uniunii Europene sau din țări terțe, înainte de debarcarea animalelor la destinație, potrivit prevederilor legislației în vigoare. Aplicabilă în contextul în care România este liberă de boală, fără aplicarea unui program de vaccinare Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA în condiții de liniște epidemiologică. Examene anatomoclinice și necropsice ale animalelor susceptibile moarte sau tăiate în perioada de așteptare 2. Animalele suspicionate, conform art. 9 din Regulamentul delegat (UE) 2020/689, pentru această boală, sunt investigate, conform art. 54 din Regulamentul (UE) 2016/429, prin metode de laborator: serologice (RFC), microbiologice si biologie moleculară (PCR). Animalele cu reacții serologice neconcludente sau pozitive se identifică, se examinează clinic și sunt recontrolate serologic. De la animalele la care se reconfirmă un rezultat serologic pozitiv și care prezintă simptome suspecte de pleuropneumonie se prelevează următoarele probe: urina, sânge, lichid pleural (în spațiul dintre coasta a 7-a și a 8-a) recoltat prin puncție aseptică, care se examinează prin tehnici de biologie moleculară și lavaj bronhoalveolar, lichid pleural care se examinează prin examen bacteriologic, la IDSA. 3. Supravegherea activă în zonele de protecție și de supraveghere în cazul suspiciunii de boală, conform legislației în vigoare, în caz de suspiciune sau apariție a bolii, se aplică măsurile de diagnostic, supraveghere, profilaxie și combatere și prevederile legislației comunitare. Se realizează, la dispoziția ANSVSA, în situații de risc epidemiologic, în condițiile stabilite de aceasta. În situația introducerii și răspândirii bolii pe teritoriul României, ANSVSA stabilește și dispune măsurile de supraveghere, control și eradicare necesare, în conformitate cu legislația în vigoare aplicabilă în cazul unei boli de categoria A. Procedura și metodele de diagnostic pentru confirmarea sau infirmarea unei suspiciuni de boală. Baza legală: art. 3 din Regulamentul delegat (UE) 2020/687 și art. 9 alin. (2), (3) și (4) din Regulamentul delegat (UE) 2020/689. Toate probele prelevate pentru depistarea bolii se testează la LNR din cadrul IDSA. În caz de suspiciune se dispun măsuri imediate de restricționare a mișcării animalelor susceptibile de boală, a celor posibil infectate, precum și a oricărui material sau substanță care ar putea fi contaminată sau care ar putea transmite boala. În cazul suspiciunii și/sau confirmării bolii pe teritoriul României, se aplică măsurile prevăzute în partea III titlul II capitolul 1 din Regulamentul (UE) 2016/429 și partea a II-a capitolele I, II și III din Regulamentul delegat (UE) 2020/687. 4. În abatoare: inspecția de abator trebuie să se realizeze prin proceduri adecvate în scopul decelării leziunilor pulmonare specifice. De la toate animalele cu leziuni suspecte de pleuropneumonie contagioasă se prelevează probe de lichid pleural, ganglioni limfatici mediastinali și țesut pulmonar, care se examinează prin examen bacteriologic și tehnici de biologie moleculară (PCR) la Laboratorul Național de Referință din cadrul IDSA. 2. Precizări execuție Preleveazările de probe în caz de suspiciune se fac de către medicul veterinar de liberă practică în prezența medicului veterinar oficial. II. Supravegherea în exploatațiile comerciale de creștere a caprinelor, inclusiv în exploatațiile comerciale de tip A 1. Precizări tehnice Supravegherea pasivă 1. Baza legală: art. 3 alin. (1) lit. (a) din Regulamentul delegat (UE) 2020/689. Teritoriul vizat de program – tot teritoriul României, respectiv 42 de județe, inclusiv municipiul București 1. Detectarea precoce a bolii, ținând cont de cerințele generale în materie de supraveghere cu notificarea imediată, obligatorie, a autorității veterinare în cazul apariției sau suspiciunii bolii sau creșterii mortalității în exploatații Supravegherea pasivă este esențială, pentru caprele provenite din import sau schimb intracomunitar, incluzând controalele documentare, de identitate și cele fizice ale fiecărui lot importat. Observarea stării de sănătate a caprelor de către proprietari și raportarea oricăror semne clinice medicilor veterinari de liberă practică împuterniciți și/sau oficiali din cadrul DSVSA precum și raportarea mortalităților înregistrate la populația de animale vizată. Verificarea documentelor care pot furniza date relevante, inclusiv a documentelor sanitar-veterinare și a altor documente care însoțesc transporturile de capre care provin din alte state membre ale Uniunii Europene sau din țări terțe, înainte de debarcarea animalelor la destinație, potrivit prevederilor legislației în vigoare. Aplicabilă în contextul în care România este liberă de boală, fără aplicarea unui program de vaccinare. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA în condiții de liniște epidemiologică. Examene anatomoclinice și necropsice ale animalelor susceptibile moarte sau tăiate în perioada de așteptare. 2. Animalele suspicionate, conform art. 9 din Regulamentul delegat (UE) 2020/689, pentru această boală, sunt investigate, conform art. 54 din Regulamentul (UE) 2016/429, prin metode de laborator: serologice (RFC), biologie moleculara (PCR). Animalele cu reacții serologice neconcludente sau pozitive se identifică, se examinează clinic și sunt recontrolate serologic. De la animalele la care se reconfirmă un rezultat serologic pozitiv și care prezintă simptome suspecte de pleuropneumonie se prelevează următoarele probe: urina, sânge, lichid pleural (în spațiul dintre coasta a 7-a și a 8-a) recoltat prin puncție aseptică, care se examinează prin tehnici de biologie moleculară și lavaj bronhoalveolar, lichid pleural care se examinează prin examen bacteriologic, la LNR-IDSA. 3. Supravegherea activă, în zonele de protecție și de supraveghere în cazul suspiciunii de boală, conform legislației în vigoare, în caz de suspiciune sau apariție a bolii, se aplică măsurile de diagnostic, supraveghere, profilaxie și combatere și prevederile legislației comunitare. Inspecția, respectiv examinarea clinică se face de către medicul veterinar oficial odată cu inspecția efectuată conform cerințelor legale în materie de gestionare (SMR) în exploatațiile nonprofesionale și comerciale și, ulterior, de 2 ori pe an, înainte de ieșirea la pășunat și după întoarcerea la stabulație, cu selectarea unui număr de exploatații în fiecare județ, respectând principiul prevalenței 5% și confidenței 95%. Inspecția, respectiv examinarea clinică se efectuează de către medicul veterinar împuternicit odată cu inspecția în exploatațiile de animale efectuată în conformitate cu prevederile prezentei norme sanitare veterinare, precum și ale normelor metodologice de aplicare a Programului de supraveghere și control în domeniul siguranței alimentelor. Se realizează, la dispoziția ANSVSA, în situații de risc epidemiologic, în condițiile stabilite de aceasta. În situația introducerii și răspândirii bolii pe teritoriul României, ANSVSA stabilește și dispune măsurile de supraveghere, control și eradicare necesare, în conformitate cu legislația în vigoare aplicabilă în cazul unei boli de categorie A. Procedura și metodele de diagnostic pentru confirmarea sau infirmarea unei suspiciuni de boală. Baza legală: art. 3 din Regulamentul delegat (UE) 2020/687 și art. 9 alin. (2), (3) și (4) din Regulamentul delegat (UE) 2020/689. Toate probele prelevate pentru depistarea bolii se testează la LNR din cadrul IDSA. În caz de suspiciune se dispun măsuri imediate de restricționare a mișcării animalelor susceptibile de boală, a celor posibil infectate, precum și a oricărui material sau substanță care ar putea fi contaminată sau care ar putea transmite boala. În cazul suspiciunii și/sau confirmării bolii pe teritoriul României, se aplică măsurile prevăzute în partea III titlul II capitolul 1 din Regulamentul (UE) 2016/429 și partea a II-a capitolele I, II și III din Regulamentul delegat (UE) 2020/687. 4. În abatoare: inspecția de abator trebuie să se realizeze prin proceduri adecvate în scopul decelării leziunilor pulmonare specifice. De la toate animalele cu leziuni suspecte de pleuropneumonie contagioasă se prelevează probe de lichid pleural, ganglioni limfatici mediastinali și țesut pulmonar, care se examinează prin examen bacteriologic și tehnici de biologie moleculară (PCR) la IDSA. 2. Precizări execuție Prelevările de probe în caz de suspiciune se fac de către medicul veterinar de liberă practică în prezența medicului veterinar oficial. Boala se confirmă în conformitate cu art. 9 de la partea II capitolul 1 secțiunea 2 din Regulamentul delegat (UE) 2020/689 Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile din partea II capitolul 1 din Regulamentului 429/2016 și ale Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008 , cu modificările și completările ulterioare. Testarea animalelor la locul de destinație Pentru animalele provenite din schimburi intracomunitare (caprine) se efectuează testarea serologică, randomizat, pe un procent de 0,5% din efectiv, dar nu mai puțin de 2 probe pe lot, de la caprinele care intră în România; în cazul importului din țări terțe, se testează toate animalele la locul de destinație. Toate caprinele care provin din țări care nu au statut de oficial liber de a WOAH, care fac obiectul deplasării temporare sau definitive, trebuie să îndeplinească cerințele referitoare la această boală, înscrise la art. 14.3 din Codul Terestru al Organizației Mondiale pentru Sănătatea Animalelor. 13. Infecția cu Burkholderia mallei (Morva) Scop: supravegherea bolii Precizări tehnice Supraveghere pasivă Baza legală: art. 3 alin. (1) lit. (a) din Regulamentul delegat (UE) 2020/689. Scop: Detecția timpurie a cazurilor de boală Teritoriul vizat de program – tot teritoriul României, respectiv 42 de județe, inclusiv municipiul București. Observarea stării de sănătate a animalelor deținute din speciile listate, efectuată de către operatori și alte persoane fizice sau juridice relevante și raportarea oricăror semne clinice medicilor veterinari de liberă practică împuterniciți și/sau oficiali din cadrul DSVSA. Raportarea de către operatori și alte persoane fizice sau juridice relevante a oricăror mortalități înregistrate la populația de animale vizată. Monitorizarea documentelor care pot furniza date relevante, inclusiv a documentelor sanitar-veterinare și a altor documente care însoțesc transporturile de animale deținute din speciile listate care provin din alte state membre ale Uniunii Europene sau din țări terțe, înainte de debarcarea animalelor la destinație, potrivit prevederilor legislației în vigoare. Supravegherea se realizează prin: - examen clinic; - testarea serologică prin RFC – tehnica EU-RL și postmortem prin examen bacteriologic și morfopatologic (HE/HEA/HEV și Brown Brenn) a tuturor animalelor suspecte. Examinare serologică prin RFC tehnica EU-RL, în perioada de carantină, pentru toate cabalinele ce intra pe teritoriul țării din țări terțe.(IDSA) Examenele bacteriologice se efectuează la IDSA pe probe de organe, țesuturi. Examenele serologice se efectuează la IDSA. Examenele necropsice, histopatologice se efectuează la IDSA sau la LSVSA, după caz. În situația introducerii și răspândirii bolii pe teritoriul României, ANSVSA stabilește și dispune măsurile de supraveghere, control și eradicare necesare, în conformitate cu legislația în vigoare aplicabilă în cazul unei boli de categoria A. Procedura și metodele de diagnostic pentru confirmarea sau infirmarea unei suspiciuni de boală Baza legală: art. 3 din Regulamentul delegat (UE) 2020/687 și art. 9 alin. (2), (3) și (4) din Regulementul delegat (UE) 2020/689. Diagnosticul de laborator se confirmă prin coroborarea datelor clinice cu a rezultatelor examenelor serologic și bacteriologic. În caz de suspiciune se dispun măsuri imediate de restricționare a mișcării animalelor susceptibile de boală, a celor posibil infectate, precum și a oricărui material sau substanță care ar putea fi contaminată sau care ar putea transmite boala. În cazul suspiciunii și/sau confirmării bolii pe teritoriul României, se aplică măsurile prevăzute în: a) partea III titlul II capitolul 1 din Regulamentul (UE) 2016/429; b) partea a II-a capitolele I, II, III și IV din Regulamentul delegat (UE) 2020/687. 14. Infecția cu virusul bolii de Newcastle sau pesudopestei aviare Scop: Supravegherea bolii în conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) 2016/429 și ale actelor delegate de implementare a acestuia I. Supravegherea în exploatațiile nonprofesionale II. Supravegherea în exploatațiile comerciale de creștere a păsărilor, inclusiv în exploatațiile comerciale de tip A Supravegherea activă Grupa de păsări țintă: păsări vaccinate din exploatații nonprofesionale. Supravegherea serologică prin RIHA, la 14 - 21 zile după vaccinarea a II-a, din toamnă, la galinaceele din exploatațiile nonprofesionale/gospodăriile populației situate pe o rază de cel mult 3 km în jurul exploatațiilor comerciale cu păsări. Se vor preleva cel mult 30 probe/localitate (sat), din minimum 5 gospodării ale populației. Cererea de analiză a probelor de sânge recoltate în scopul testării imunității postvaccinale, trebuie să menționeze: a) categoria de exploatatie b) vârsta păsărilor; b) tipul de vaccin utilizat; c)calea de administrare d) data vaccinării; e) nr. de imunizari f) data prelevării probelor dupa ultima vaccinare e) sistemul de creștere Probele trebuie identificate conform notei de însoțire. Supravegherea activă Grupa de păsări țintă: pasari domestice, porumbei voiajori din asociațiile de profil și alte păsări ținute în captivitate în exploatații înregistrate/autorizate sanitar veterinar. În exploatațiile comerciale înregistrate/autorizate, verificarea imunității postvaccinale se realizează în cadrul programelor de autocontrol, prin teste serologice RIHA. a) În exploatațiile de reproducție și selecție, precum și în cele de găini ouă consum, se testează in mod obligatoriu, imunitatea postvaccinală după vaccinarea a II-a la tineret, după transfer precum și la jumatatea perioadei de exploatare (vârsta de 40 – 45 săptămâni). Prelevarea de probe se efectuează după instalarea imunității conform prevederilor prospectului si autorizatiei de comercializare a vaccinului; se prelevează 30-50 probe/fermă; b) În exploatațiile de pui de carne și curcani destinați îngrășării, se testează in mod obligatoriu, imunitatea postvaccinală înainte de abatorizare; pentru fiecare testare a imunității postvaccinale se prelevează semestrial 30-50 probe/fermă în funcție de mărimea și situația epidemiologică a efectivelor. Aceste probe sunt analizate în cadrul LSVSA care au metode de diagnostic acreditate. Costul testelor se suportă de către deținătorul de animale. Prelevarea probelor se realizează de către medicul veterinar de liberă practică organizat în condițiile legii. Reactia de inhibare a hemaglutinarii pentru supravegherea si diagnosticul bolii de Newcastle - are valoare limitată în cazul aplicării programelor de vaccinare contra bolii de Newcastle Responsabilitatea prelevării probelor de la păsările domestice din exploatațiile nonprofesionale/gospodăriile populației, a ambalării, etichetării și expedierii acestora la DSVSA aparține medicului veterinar de liberă practică împuternicit, sub controlul și responsabilitatea medicului veterinar oficial. Aceste probe sunt testate în cadrul LSVSA judetean care au metode de diagnostic acreditate În caz de suspiciune/confirmare a bolii de Newcastle se instituie măsuri în conformitate cu prevederile Regulamentului delegat (UE) 2020/687, cu Planul de contingență și cu Manualul Operațional Investigatii virusologice - în cazul suspiciunii de boală; - supravegherea virusologică a porumbeilor aflați în evidența asociațiilor de profil se efectuează pe tampoane cloacale, la o prevalența de 10% , cu o confidență de 95% (25 probe). Prelevarea probelor se realizează de către medicul veterinar oficial. În caz de suspiciune/confirmare a bolii de Newcastle se instituie măsuri în conformitate cu prevederile Regulamentului delegat (UE) 2020/687, cu Planul de contingență și cu Manualul Operațional. Diagnosticul se stabilește prin izolarea, identificarea virusului și prin teste de biologie moleculară - identificare genom, determinarea patogenității (secvențiere) în cadrul LNR pentru Influență Aviară și boala de Newcastle. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008 , cu modificările și completările ulterioare 15. Necroza hematopoietică epizootica (Infecția cu virusul necrozei hematopoietice epizootice) Scop: Supravegherea bolii în conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) 2016/429 și ale actelor delegate de implementare a acestuia Supravegherea în exploatațiile comerciale de creștere a pastravului, bibanului, salaului, stiucii , inclusiv în exploatațiile comerciale de tip A, și în mediul natural Supraveghere Supraveghere activă a) Inspecții programate efectuate de către autoritatea competentă în exploatațiile comerciale de creștere a salmonidelor, b) Examinarea populației animalelor acvatice pentru depistarea bolii clinice, c) Prelevarea probelor pentru examen de laborator în timpul inspecției în exploatațiile de salmonide. Supraveghere pasivă 1. Informarea imediată, obligatorie, a apariției ori suspiciunii bolii sau al oricărei creșteri a mortalității în exploatații sau în mediul natural. 2. a) Vizita exploatației de salmonide, percide și/sau a mediului natural; b) Examinarea clinică și anatomopatologică a populației animalelor acvatice și c) Prelevarea probelor pentru diagnostic. 3. Inițierea anchetei epizootologice în cazul apariției ori suspiciunii bolii sau al oricărei creșteri a mortalității în exploatații sau în mediul natural Precizări tehnice Supraveghere activă 1. a) Frecvența inspecțiilor programate se stabilește în functie de categoria de risc a unitatii piscicole si a statutului sanitar b) Inspecțiile constau în verificarea registrelor unităților de acvacultură și realizarea de examen clinic și anatomopatologic în scopul detectării modificărilor patologice. c) Prelevarea probelor se efectuează în conformitate cu Ordinul președintelui ANSVSA nr. 145/2018 . Temperatura apei la prelevarea probelor trebuie să fie de 11-20°C. Supraveghere pasivă 1. Informarea privind mortalitatea anormală sau suspiciunea de boală se realizează fie telefonic, fie în scris. 2. Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul suspiciunii sau observării creșterii mortalității la speciile susceptibile în toate exploatațiile piscicole și în mediul natural se realizează în conformitate cu legislația în vigoare. Temperatura apei la prelevarea probelor trebuie să fie de 11-20°C. Precizări execuție Supraveghere activă Inspecțiile planificate în cadrul supravegherii active, examinarea populației animalelor acvatice și prelevarea de probe pentru diagnosticul de laborator consecutiv acestora, se realizează sub responsabilitatea medicului veterinar oficial sau a medicului de libera practica. Examenele de laborator se efectuează la LNR din cadrul IDSA, astfel: 1. Supraveghere prin izolare de virus în culturi celulare si identificare genom viral prin PCR si secvențiere 2. Detectie genom viral prin PCR și secvențiere. Supraveghere pasivă 1. Informarea DSVSA privind mortalitatea anormală sau suspiciunea de boală se realizează de către orice persoană care lucrează în domeniul animalelor acvatice, de către medici veterinari de liberă practică împuterniciți, respectiv de către medici veterinari oficiali. 2. Vizita exploatației piscicole și/sau a mediului natural, examinarea populației de animale acvatice și recoltarea de probe se realizează de către medici veterinari de liberă practică împuterniciți, respectiv de către medici veterinari oficiali. 3. Examenele de laborator se efectuează la LNR din cadrul IDSA, astfel: 3.1. Supraveghere prin izolare de virus în culturi celulare si identificare genom viral prin PCR si secvențiere; 3.2. Detectie genom viral prin PCR și secvențiere. 3.3. Diagnosticul de laborator se confirmă prin PCR urmat de secvențiere sau PCR-REA Notificarea bolii se realizează în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008 , cu modificările și completările ulterioare, și cu prevederile de la partea II capitolul 1 din Regulamentul (UE) 2016/429. Managementul bolii se realizează în conformitate cu prevederile din partea III -Informarea și pregătirea cu privire la boli și controlul acestora, Titlul II - Măsuri de control al bolilor, capitolul 1 din Regulamentul (UE) 2016/429. 16. Infecția cu Mikrocytos mackini Scop: Supravegherea bolii în conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) nr. 2016/429 și ale actelor delegate de implementare a acestuia Supravegherea în exploatațiile comerciale de creștere a moluștelor bivalve, inclusiv în exploatațiile comerciale de tip A, și în mediul natural Supraveghere activă a) Inspecții programate efectuate de către autoritatea competentă în exploatațiile comerciale de creștere a moluștelor bivalve, inclusiv în exploatațiile comerciale de tip A b) Examinarea populației animalelor de acvacultura din exploatațiile de moluște bivalve sau în populațiile sălbatice pentru depistarea unei boli clinice, c) Prelevarea probelor pentru examen de laborator în timpul inspecției în exploatațiile de moluște bivalve Supraveghere pasivă 1. Informarea imediată, obligatorie, a autorității competente în cazul apariției ori al suspiciunii bolii sau al oricărei creșteri a mortalității în exploatații sau în mediul natural. 2.a) Vizita exploatației de moluște bivalve și/sau mediul natural. b) Examinarea clinică a populației animalelor acvatice și c) Prelevarea probelor pentru diagnostic prin examen de laborator. 3. Inițierea anchetei epizootologice în cazul apariției ori suspiciunii bolii, sau a oricărei creșteri a mortalității în exploatații sau în mediul natural Precizări tehnice Supraveghere activă 1. Frecvența inspecțiilor programate se stabilește în functie de categoria de risc a unitatii sau zonei de crestere a moluștelor și a statusului sanitar. Inspecțiile constau în verificarea registrelor unităților de acvacultura și realizarea de examen clinic și anatomopatologic în scopul detectării modificărilor patologice. 2. Prelevarea probelor și examenul de laborator se efectuează în conformitate cu Ordinul președintelui ANSVSA nr. 145/2018 . Speciile de moluște recoltate vor fi din speciile Crassostrea gigas, Crassostrea sikamea, Ostrea edulis Supraveghere pasivă Informarea privind mortalitatea anormală sau suspiciunea de boală se realizează fie telefonic, fie în scris. Prelevarea probelor și examenul de laborator se efectuează în conformitate cu legislația în vigoare. Precizări execuție Supraveghere activă 1. Medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA realizează inspecțiile, examinează populația animalelor acvatice și prelevează probe pentru diagnostic prin examene de laborator. 2. Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA, astfel: 2.1 Supraveghere si diagnostic prin examen histopatologic (metoda HE), real time PCR, PCR -secvențiere Supraveghere pasivă 1. Informarea DSVSA privind mortalitatea anormală sau suspiciunea de boală se realizează de către orice persoană care lucrează în domeniul animalelor acvatice, de către medici veterinari de liberă practică împuterniciți, respectiv de către medici veterinari oficiali. 2. Vizita exploatației de moluște bivalve și/sau a mediului natural, examinarea populației de animale acvatice și recoltarea de probe se realizează de către medici veterinari de liberă practică împuterniciți, respectiv de către medici veterinari oficiali. i oficiali. 3. Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA, astfel: supraveghere și diagnostic prin, examen histopatologic (metoda HE), real time PCR, PCR- secvențiere Diagnosticul de laborator se confirmă prin real time PCR, PCR -secvențiere Notificarea bolii se realizează în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008 cu modificările și completările, și cu prevederile din partea II capitolul 1 din Regulamentul (UE) 2016/429. Managementul bolii se realizează în conformitate cu prevederile din partea III -Informarea și pregătirea cu privire la boli și controlul acestora, Titlul II - Măsuri de control al bolilor, capitolul 1 din Regulamentul (UE) 2016/429. 17. Infecția cu Perkinsus marinus (Perkinsoza) Scop: Supravegherea bolii în conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) 2016/429 și ale actelor delegate de implementare a acestuia Supravegherea în exploatațiile comerciale de creștere a moluștelor bivalve, inclusiv în exploatațiile comerciale de tip A, și în mediul natural Supraveghere Supraveghere activa a) Inspecții programate efectuate de către autoritatea competentă în exploatațiile comerciale de creștere a moluștelor bivalve, inclusiv în exploatațiile comerciale de tip A b) Examinarea populației animalelor de acvacultura din exploatațiile de moluște bivalve sau în populațiile sălbatice pentru depistarea unei boli clinice, c) Prelevarea probelor pentru examen de laborator în timpul inspecției în exploatațiile de moluște bivalve Supraveghere pasivă 1. Informarea imediată, obligatorie, a autorității competente în cazul apariției ori al suspiciunii bolii sau al oricărei creșteri a mortalității în exploatații sau în mediul natural. 2. a) Vizita exploatației de moluște bivalve și/sau mediul natural. b) Examinarea clinică a populației animalelor acvatice și c) Prelevarea probelor pentru diagnostic prin examen de laborator. 3. Inițierea anchetei epizootologice în cazul apariției ori suspiciunii bolii, sau a oricărei creșteri a mortalității în exploatații sau în mediul natural Precizări TEHNICE Supraveghere activa 1. Frecvența inspecțiilor programate se stabilește în functie de categoria de risc a unitatii sau zonei de crestere a molustelor si a statusului sanitar. Inspecțiile constau în verificarea registrelor unităților de acvacultura și realizarea de examen clinic și anatomopatologic în scopul detectării modificărilor patologice. 2. Prelevarea probelor și examenul de laborator se efectuează în conformitate cu Ordinul președintelui ANSVSA nr. 145/2018 . Speciile de moluște recoltate vor fi din speciile Crassostrea gigas si Crassostrea virginica Supraveghere pasivă 1. Informarea privind mortalitatea anormală sau suspiciunea de boală se realizează fie telefonic, fie în scris. 2. Prelevarea probelor și examenul de laborator se efectuează în conformitate cu legislația în vigoare. Precizări execuție Supraveghere activa 1. Medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA realizează inspecțiile, examinează populația animalelor acvatice și prelevează probe pentru diagnostic prin examene de laborator. 2. Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA, astfel: 2.1. Supraveghere si diagnostic prin cultivare în mediu tioglicolat, examen histopatologic (metoda HE), PCR, PCR -secvențiere Supraveghere pasivă 1. Informarea DSVSA privind mortalitatea anormală sau suspiciunea de boală se realizează de către orice persoană care lucrează în domeniul animalelor acvatice, de către medici veterinari de liberă practică împuterniciți, respectiv de către medici veterinari oficiali. 2. Vizita exploatației de moluște bivalve și/sau a mediului natural, examinarea populației de animale acvatice și recoltarea de probe se realizează de către medici veterinari de liberă practică împuterniciți, respectiv de către medici veterinari oficiali. i oficiali. 3. Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA, astfel: supraveghere și diagnostic prin cultivare în mediu tioglicolat, examen histopatologic (metoda HE), PCR, PCR-secvențiere Diagnosticul de laborator se confirmă prin PCR, PCR -secvențiere Notificarea bolii se realizează în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008 cu modificările și completările ulterioare, și cu prevederile din partea II capitolul 1 din Regulamentul (UE) 2016/429. Managementul bolii se realizează în conformitate cu prevederile din partea III -Informarea și pregătirea cu privire la boli și controlul acestora, Titlul II - Măsuri de control al bolilor, capitolul 1 din Regulamentul (UE) 2016/429. 18. Infecția cu virusul sindromului Taura Scop:Supravegherea bolii în conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) 429/2016 și ale actelor delegate de implementare a acestuia Supravegherea în exploatațiile comerciale de creștere a crustaceelor, inclusiv în exploatațiile comerciale de tip A, și în mediul natural Supraveghere Supraveghere activă a) Inspecții programate efectuate de către autoritatea competentă în exploatațiile comerciale de creștere a crustaceelor, inclusiv în exploatațiile comerciale de tip A, b) Examinarea populației animalelor de acvacultura din unitatile de crustacee sau în populațiile sălbatice pentru depistarea unei boli clinice, c) Prelevarea probelor pentru examen de laborator în timpul inspecției în unitatile de crustacee Supraveghere pasivă 1. Informarea imediată, obligatorie, a autorității competente în cazul apariției ori al suspiciunii bolii sau al oricărei creșteri a mortalității în exploatații sau în mediul natural. 2.a) Vizita exploatației de crustacee și/sau a mediului natural; b) Examinarea clinică și anatomopatologică a populației animalelor acvatice și c) Prelevarea probelor pentru diagnostic prin examen de laborator. 3. Inițierea anchetei epizootologice în cazul apariției ori suspiciunii bolii, sau a oricărei creșteri a mortalității în exploatații sau în mediul natural Precizări tehnice Supraveghere activă 1. Frecvența inspecțiilor se stabilește în functie de categoria de risc a unitatii de crestere a crustaceelor si a statusului sanitar. Inspecțiile efectuate constau în verificarea registrelor unităților de acvacultura și realizarea de examen clinic și anatomopatologic în scopul detectării modificărilor patologice. 2. Prelevarea probelor se efectuează în conformitate cu Ordinul președintelui ANSVSA nr. 145/2018 . Crustaceele care se prelevează vor fi din din speciile Metapenaeus ensis, Penaeus aztecus, Penaeus monodon, Penaeus vannamei, P. stylirostris, P. setiferus, P. vannamei. Supraveghere pasivă 1. Informarea privind mortalitatea anormală sau suspiciunea de boală se realizează fie telefonic, fie în scris. 2. Prelevarea probelor și examenul de laborator se efectuează în conformitate cu legislația în vigoare. Precizări execuție Supraveghere activă 1. Medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA sau medicul de libera practică realizează inspecțiile, examinează populația animalelor acvatice și prelevează probe pentru diagnostic prin examene de laborator. 2. Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA, astfel: 2.1. Supraveghere prin examen histopatologic (metoda HE), real time RT-PCR, RT-PCR 2.2. Diagnostic prin real time RT-PCR Supraveghere pasivă 1. Informarea DSVSA privind mortalitatea anormală sau suspiciunea de boală se realizează de către orice persoană care lucrează în domeniul animalelor acvatice, de către medici veterinari de liberă practică împuterniciți, respectiv de către medici veterinari oficiali. 2. Vizita exploatației de crustacee și/sau a mediului natural, examinarea populației de animale acvatice și recoltarea de probe se realizează de către medici veterinari de liberă practică împuterniciți, respectiv de către medici veterinari oficiali. 3. Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA, astfel: 3.1. Supraveghere si diagnostic prin examen histopatologic (metoda HE), real time RT-PCR; Diagnosticul de laborator se confirmă prin real time RT-PCR. Notificarea bolii se realizează în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008 cu modificările și completările ulterioare, și cu prevederile din partea II capitolul 1 din Regulamentul (UE) 2016/429. Managementul bolii se realizează în conformitate cu prevederile din partea III -Informarea și pregătirea cu privire la boli și controlul acestora, Titlul II - Măsuri de control al bolilor, capitolul 1 din Regulamentul (UE) 2016/429. 19. Infecția cu virusul bolii "cap galben" Scop:Supravegherea bolii în conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) nr. 2016/429 și ale actelor delegate de implementare a acestuia Supravegherea în exploatațiile comerciale de creștere a crustaceelor, inclusiv în exploatațiile comerciale de tip A, și în mediul natural Supraveghere Supraveghere activă a) Inspecții programate efectuate de către autoritatea competentă în exploatațiile comerciale de creștere a crustaceelor, inclusiv în exploatațiile comerciale de tip A, b) Examinarea populației animalelor de acvacultura din unitatile de crustacee sau în populațiile sălbatice pentru depistarea unei boli clinice, c) Prelevarea probelor pentru examen de laborator în timpul inspecției în unitatile de crustacee 1. Informarea imediată, obligatorie, a autorității competente în cazul apariției ori al suspiciunii bolii sau al oricărei creșteri a mortalității în exploatații sau în mediul natural. 2. a) Vizita exploatației de crustacee și/sau a mediului natural; b) Examinarea clinică și anatomopatologică a populației animalelor acvatice și c) Prelevarea probelor pentru diagnostic prin examen de laborator 3. Inițierea anchetei epizootologice în cazul apariției ori suspiciunii bolii sau al oricărei creșteri a mortalității în exploatații sau în mediul natural Precizări tehnice Supraveghere activă 1. Frecvența inspecțiilor se stabilește în functie de categoria de risc a unitatii de crestere a crustaceelor si a statusului sanitar. Inspecțiile efectuate constau în verificarea registrelor unităților de acvacultura și realizarea de examen clinic și anatomopatologic în scopul detectării modificărilor patologice. 2. Prelevarea probelor se efectuează în conformitate cu Ordinul președintelui ANSVSA nr. 145/2018 . Crustaceele care se prelevează vor fi din speciile Metapenaeus affinis, Palaemonetes pugio, Penaeus monodon, P. stylirostris, P. vanamei. Supraveghere pasivă 1. Informarea privind mortalitatea anormală sau suspiciunea de boală se realizează fie telefonic, fie în scris. 2. Prelevarea probelor și examenul de laborator se efectuează în conformitate cu legislația în vigoare. Precizări execuție Supraveghere activă 1. Medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA sau medicul de libera practică realizează inspecțiile, examinează populația animalelor acvatice și prelevează probe pentru diagnostic prin examene de laborator. 2. Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA, astfel: 2.1. Supraveghere prin examen histopatologic (metoda HE), RT-PCR 2.2. Diagnostic prin examen histopatologic (metoda HE), RT-PCR si secvențiere Supraveghere pasivă 1. Informarea DSVSA privind mortalitatea anormală sau suspiciunea de boală se realizează de către orice persoană care lucrează în domeniul animalelor acvatice, de către medici veterinari de liberă practică împuterniciți, respectiv de către medici veterinari oficiali. 2. Vizita exploatației de crustacee și/sau a mediului natural, examinarea populației de animale acvatice și recoltarea de probe se realizează de către medici veterinari de liberă practică împuterniciți, respectiv de către medici veterinari oficiali. iali. 3. Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA, astfel: 3.1. Supraveghere prin examen histopatologic (metoda HE), RT-PCR 3.2. Diagnostic prin examen histopatologic (metoda HE), RT-PCR si secvențiere. Diagnosticul de laborator se confirmă prin RT-PCR si secvențiere Notificarea bolii se realizează în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008 cu modificările și completările ulterioare, și cu prevederile din partea II capitolul 1 din Regulamentul (UE) 2016/429. Managementul bolii se realizează în conformitate cu prevederile din partea III -Informarea și pregătirea cu privire la boli și controlul acestora, Titlul II - Măsuri de control al bolilor, capitolul 1 din Regulamentul (UE) 2016/429. b) boli de categoria B+D+E 1. Infecția cu Brucella abortus, B. melitensis și B. suis la: 1.1. Bison ssp.; 1.2. Bos ssp.; 1.3. Bubalus ssp.; I. Supraveghere activa A.Testarea bovinelor din exploatațiile non-profesionale și comerciale 1. Pentru menținerea statutului de țară indemnă la infecția cu B abortus, B. melitensis, B. suis România adoptă un program de supraveghere în conformitate cu regimul de testare menționat la pct. 1 lit. (c) pct. (i) din secțiunea 2 capitolul 3 partea I din anexa IV la Regulamentul delegat (UE) 2020/689. Numărul de probe prelevate se calculează cu o prevalență scontată de 0,1% și un nivel de încredere de 95% raportat la efectivul de bovine din România (2995 probe/țară/an), de la animale în vârstă de peste 12 luni, respectiv 24 de luni, pe aceleași probe recoltate pentru leucoză. Numărul de probe pe județ se calculează prin repartiție uniformă, respectiv 75 probe/județ/an, cu excepția Municipiului București. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit, în condițiile legii, recoltează probele stabilite pentru fiecare CSV, în mod aleatoriu, din exploatațiile cu bovine, dar nu mai mult de 5 probe/exploatație. 2. Probele de ser prelevate în conformitate cu punctul 1 se testează prin RBT sau iElisa în laboratoarele județene desemnate și se confirmă la IDSA prin RFC. 3. În caz de suspiciune, prelevările de probe se efectuează de medicul veterinar de liberă practică împuternicit, în prezența și sub responsabilitatea medicului veterinar oficial. 4. Bovinele care au avut un rezultat pozitiv la testul de screening, vor fi testate obligatoriu prin RFC (tehnica EU-RL) la LNR Bruceloza pentru confirmarea/infirmarea rezultatului obținut la testul serologic de screening. 5. Dacă rezultatul testului RFC este pozitiv, se suspendă statutsul de indemn al exploatației și se întocmește raportul de notificare de suspiciune. 6. Pentru confirmarea/infirmarea rezultatului pozitiv în RFC (tehnica EU-RL) obținut la recontroale succesive, se poate recurge la: - recoltarea de material seminal sau tampoane vaginale de la animale vii; - recoltarea de probe (splină, aparat genital, limfonoduri din regiunea capului, limfonoduri perechi genitale, retrofaringiene, retromamare și inghinale după caz) in cazul animalelor tăiate; Probele recoltate se trimit la un laborator desemnat, în vederea efectuării examenului bacteriologic pentru izolarea germenilor din genul Brucella. 7. Tulpinile de Brucella spp. izolate în cadrul LSVSA desemnate, se trimit obligatoriu la LNR-IDSA pentru caracterizare fenotipică și genetică în vederea identificării speciei respectiv, biovariantei. 8. Suspedarea și restabilirea statutului de exploatație indemnă de boală, se realizeaza în conformitate cu cerințele menționate în secțiunea 3 capitolul 1 partea I din anexa IV la Regulamentul delegat (UE) 2020/689. 9.Testarea bovinelor în exploatațiile cu status suspendat se realizeaza conform prevederilor din secțiunea 3 capitolul 1 partea I din anexa IV la Regulamentul delegat (UE) 2020/689. 10. Retragerea și redobândirea statutului de exploatație indemnă de boală se realizează în conformitate cu prevederile din secțiunea 4 capitolul 1 partea I din anexa IV la Regulamentul delegat (UE) 2020/689. 11.Testarea bovinelor în exploatațiile cu status retras se realizeaza în conformitate cu prevederile din secțiunea 4 capitolul 1 partea I din anexa IV la Regulamentul delegat (UE) 2020/689. 12. Preleveazările de probe în caz de suspiciune se fac în prezența medicului veterinar oficial. Analizele serologice/bacteriologice pentru cazurile suspecte se efectuează numai la laboratoarele desemnate pentru aceste investigații conform Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2021/620 al Comisiei din 15 aprilie 2021 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (UE) 2016/429 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește aprobarea statutului de indemn de boală și a statutului de nevaccinare al anumitor state membre sau zone ori compartimente ale acestora cu privire la anumite boli listate și la aprobarea programelor de eradicare a bolilor listate respective. B. Testarea animalelor donatoare în centrele de colectare a materialului seminal și a animalelor destinate reproducției din exploatațiile de bovine. Bovinele donatoare de material seminal și taurii de reproducție din exploatațiile de bovine, trebuie să îndeplineaqscă cerințele de sănătate animală prevăzute în partea 1 capitolul I din anexa II la Regulamentul delegat (UE) 2020/686 și vor fi supuse unui test serologic prevăzut în partea I punctul 1 din anexa I la Regulamentul delegat (UE) 2020/688. II. Supravegherea pasivă 1. În exploatațiile de bovine a) în exploatația de destinație verificarea îndeplinirii cerințelor de sănătate animală din certificatele sanitare veterinare prevăzute Partea II Capitolul 2 Secțiunea 1 din Regulamentul 688/2020 care însoțesc bovinele ce circulă în Uniune. b) Testarea vacilor, bivolițelor și junincilor care au avortat sau care prezintă manifestări clinice ce conduc la suspicionarea infecției brucelice. De la toate animalele care au avortat se trimit la laborator avortoni, placentă, lichide fetale, precum și probe de ser sanguin prelevate la 14 - 21 zile după avort. Probele de sânge prelevate de la bovinele care au avortat se examinează serologic prin testul Roz Bengal/iELISA și RFC (tehnica EU-RL) pentru rumegătoare, iar apoi probele pozitive, se trimit la LNR-IDSA, pentru confirmare.** Analizele pentru cazurile suspecte se efectuează numai la laboratoarele desemnate pentru aceste investigații. 2. În punctele de control la frontieră sau de inspecție la frontieră Supravegherea bolii prin verificarea îndeplinirii cerințelor de sănătate animală pentru bovine, material seminal, ovocite și embrioni prevăzute în anexa V, anexa IX și anexa XII la Regulamentul delegat (UE) 2020/692 care intră în Uniune din țări terțe. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008 , cu modificările și completările ulterioare, și ale Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2020/2002 al Comisiei din 7 decembrie 2020 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (UE) 2016/429 al Parlamentului European și al Consiliului cu privire la notificarea și raportarea la nivelul Uniunii a bolilor listate, la formatele și procedurile de transmitere și de raportare a programelor de supraveghere ale Uniunii și a programelor de eradicare și pentru cererea de recunoaștere a statutului de indemn de boală, precum și la sistemul computerizat de informare. Proprietarii animalelor tăiate primesc despăgubiri în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1214/2009 , cu modificările și completările ulterioare, indiferent de rezultatele examenelor de laborator. * Probele de sânge sunt recoltate de medicii veterinari de liberă practică împuterniciți. ** Probele sunt recoltate de medicii veterinari de liberă practică împuterniciți în prezenta medicului veterinar oficial. 2. INFECȚIA CU BRUCELLA ABORTUS, B.MELITENSIS, B.SUIS LA OVINE ȘI CAPRINE 2.1. Ovis ssp.; 2.2. Capra ssp.; Scop: menținerea statutului de țară oficial liberă de Brucella melitensis I. Testarea ovinelor/caprinelor din exploatațiile non profesionale și comerciale 1. Pentru menținerea statutului de țară indemnă la infecția cu B abortus, B. melitensis, B. suis. România adoptă un program de supraveghere în conformitate cu regimul de testare menționat la pct. 1 lit. (c) pct. (i) din secțiunea 2 capitolul 4 partea I din anexa IV la Regulamentul delegat (UE) 2020/689. Numărul de probe prelevate se calculează cu o prevalență scontată de 0,1% și un nivel de încredere de 95% raportat la efectivul de ovine de peste 6 luni în România. Numărul de probe se calculează proporțional cu efectivul de ovine/caprine pe fiecare județ, respectiv pe fiecare CSV din județ. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit, în condițiile legii, recoltează probele stabilite pentru fiecare CSV, în mod aleatoriu, din exploatațiile cu ovine/caprine, dar nu mai mult de 5 probe/exploatație. 2. Ovinele și caprinele în vârstă de peste 6 luni se supraveghează serologic, în conformitate cu secțiunea 1 din anexa III la Regulamentul delegat (UE) 2020/689. 3. În caz de suspiciune, preleveazările de probe se efectuează de medicul veterinar de liberă practică împuternicit, în prezența și sub responsabilitatea medicului veterinar oficial. 4. Ovinele și caprinele care au avut un rezultat pozitiv la testul de screening, vor fi testate obligatoriu prin RFC (tehnica EU-RL) la LNR Bruceloza pentru confirmarea/infirmarea rezultatului obținut la testul serologic de screening. 5. Suspendarea și restabilirea statutului de exploatație indemnă de boală, se realizeaza în conformitate cu cerințele menționate în secțiunea 3 capitolul 1 partea I din anexa IV la Regulamentul delegat (UE) 2020/689. 6. Retragerea si redobândire statutului de exploatație indemnă de boală se realizează în conformitate cu prevederile din secțiunea 4 capitolul 1 partea I din anexa IV la Regulamentul delegat (UE) 2020/689. 7. Testarea ovinelor, caprinelor în exploatațiile cu status suspendat se realizeaza conform prevederilor din secțiunea 3 capitolul 1 partea I din anexa IV la Regulamentul delegat (UE) 2020/689. 8. Testarea ovinelor, caprinelor în exploatațiile cu status retras se realizeaza în conformitate cu prevederile din secțiunea 4 capitolul 1 partea I din anexa IV la Regulamentul delegat (UE) 2020/689. II. Testarea ovinelor și caprinelor destinate circulației în interiorul uniunii sau a ovinelor și caprinelor introduse în uniune din țări terțe Ovinele/caprinele care circulă în interiorul uniunii, trebuie să îndeplinească cerințele de sănătate animală menționate în secțiunea 2, Capitolul 2, Partea II a Reg. 688/2020. Ovinele și caprinele care intra în uniune din țări terțe, trebuie să îndeplinească cerințele de sănătate menționate în anexa V, anexa IX și anexa X la Regulamentul delegat (UE) 2020/692 Materialul seminal destinat circulațiie în interiorul uniunii, trebuie să provină de la animale donatoare care să respecte cerințele de sănătate prevăzute în partea 3 capitolul I anexa II la Regulamentul delegat (UE) 2020/686. III. Prelevările de probe în caz de suspiciune se fac în prezența medicului veterinar oficial. Analizele serologice/bacteriologice pentru cazurile suspecte se efectuează numai la laboratoarele desemnate pentru aceste investigații. De la animalele seropozitive tăiate, probele(aparat genital, splină, limfonoduri perechi genitale, retrofaringiene, retromamare și inghinale după caz) sunt recoltate de medici veterinari de liberă practică sub coordonarea și controlul medicului veterinar oficial. Examenele de laborator se realizează la LSVSA desemnate sub coordonarea LNR-IDSA. Tulpinile de Brucella spp izolate în LSVSA teritoriale vor fi trimise la LNR-IDSA în vederea tipizării fenotipice sau și genetice Confirmarea bolii se realizeaza conform perevederilor din partea II, capitolul 1 secțiunea 2 art. 9 din Regulamentul delegat (UE) 2020/689. IV. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008 , cu modificãrile și completãrile ulterioare, și ale Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2020/2002 V. Proprietarii animalelor tăiate se despăgubesc conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 1214/2009 , cu modificările și completările ulterioare, indiferent de rezultatele examenelor de laborator. 3. Infecția cu complexul Mycobacterium tuberculosis (M. bovis, M. caprae, M. tuberculosis) la Bison ssp., Bos ssp., Bubalus ssp. Programul de eradicare a infecției cu complexul Mycobacterium tuberculosis, aprobat prin Regulamentul delegat (UE) 2022/214, se implementează conform prevederilor de mai jos, cu scopul obținerii de către România a statusului liber de infecția cu complexul Mycobacterium tuberculosis. Scop: menținerea statusului de exploatație indemnă de infecția cu complexul Mycobacterium tuberculosis I. Supravegherea în exploatațiile nonprofesionale II. Supravegherea în exploatațiile comerciale de creștere a bovinelor, inclusiv în exploatațiile comerciale de tip A A. În exploatațiile calificate indemne de infecția cu MTBC, cu atestat de indemnitate, pentru menținerea statusului de exploatație indemnă de infecția cu complexul Mycobacterium tuberculosis (Mycobacterium bovis, Mycobacterium tuberculosis, Mycobacterium caprae) (MTBC) Testarea se face în conformitate cu precizările din partea II cap. 1 secțiunea 2 pct. 1 din anexa IV la Regulamentul delegat (UE) 2020/689, prin metode de diagnostic stabilite în secțiunea 2 din anexa III la Regulamentul delegat (UE) 2020/689. Supraveghere activă 1. Tuberculinare intradermică prin TCS, o dată pe an, la un interval de cel mult 12 luni, la toate bovinele în vârstă de peste 6 săptămâni 2.Controalele prin tuberculinare intradermică se planifică astfel încât să se execute înaintea acțiunilor imunoprofilactice, nu mai târziu de primele 6 luni ale anului în curs, în echipă de doi medici veterinari de liberă practică împuterniciți. 3. Pentru a obține un rezultat cât mai fidel la testul alergic cutanat se vor respecta cu strictețe condițiile autorizație de comercializare, prevăzute în rezumatul caracteristicilor produsului, eticheta și prospectul produsului medicinal veterinar utilizat pentru diagnosticul in vivo al Mycobacterium. 4. Testarea se realizează conform procedurii de tuberculinare, respectiv protocolului de testare intradermică.*) 5. Animalele cu rezultate pozitive la tuberculinare se elimină din efectiv prin abatorizare pentru tăiere de control în scop de diagnostic în maximum 30 de zile de la notificarea oficială către proprietar sau către persoana responsabilă a rezultatelor testelor, iar exploatației i se suspendă statusul de indemnă de infecția cu MTBC. 6. Animalele cu rezultat neconcludent la TCS se retestează de o echipă formată din doi medici veterinari de liberă practică împuterniciți, sub supravegherea și coordonarea unui medic veterinar oficial, iar exploatației i se suspendă statusul de indemnă la infecția cu MTBC până la clarificarea statusului exploatației printr-un TCS efectuat la 42 de zile de la primul test de tuberculinare, conform procedurii de tuberculinare, respective protocolului de testare intradermică. 7. Animalele cu două rezultate neconcludente la TCS sunt considerate pozitive conform procedurii de testare intradermică. 8.Bovinele care au reacționat pozitiv la tuberculina aviară (la TCS) vor fi investigate pentru paratuberculoza bovină prin examen serologic ( iELISA cu faza de absorbție la LSVSA desemnate și acreditate și/sau la LNR pentru Tuberculoză și Paratuberculoză).** 9. Se efectuează tuberculinare și la caprinele care sunt crescute în exploatațiile de bovine, de la care se livrează lapte crud către procesare, conform secțiunii IX din Regulamentul (CE) nr. 853/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2004 de stabilire a unor norme specifice de igienă care se aplică alimentelor de origine animală, cu modificările și completările ulterioare. 10. Se interzice utilizarea pentru tuberculinare intradermică a tuberculinelor neînregistrate, netestate, alterate sau cu termen de valabilitate expirat, precum și a instrumentarului de lucru defect. 11. Nu sunt supuse testării prin tuberculinare intradermică: a) animalele tratate anterior cu medicamente imunosupresoare, cum ar fi glucocorticoizi; b) animalele bolnave, aflate în tratament, sau cele aflate în convalescență. 12. Animalele peste 6 săptămâni care nu au fost testate în campania de tuberculinare, din motivele enumerate la pct. 11, se testează ulterior îndeplinirii cerințelor de tuberculinare. A. În exploatațiile calificate indemne de infecția cu MTBC, cu atestat de indemnitate, pentru menținerea statusului de exploatație indemnă de infecția cu complexul Mycobacterium tuberculosis (Mycobacterium bovis, Mycobacterium tuberculosis, Mycobacterium caprae) (MTBC) Testarea se face în conformitate cu precizările din partea II cap. 1 secțiunea 2 pct. 1 din anexa IV la Regulamentul delegat (UE) 2020/689, prin metode de diagnostic stabilite în secțiunea 2 din anexa III la Regulamentul delegat (UE) 2020/689. Supraveghere activă 1. Tuberculinare intradermică prin TCS, o dată pe an, la un interval de cel mult 12 luni, la toate bovinele în vârstă de peste 6 săptămâni 2. Controalele prin tuberculinare intradermică se planifică astfel încât să se execute înaintea acțiunilor imunoprofilactice, nu mai târziu de primele 6 luni ale anului în curs, , în echipă de doi medici veterinari de liberă practică împuterniciți. 3. Pentru a obține un rezultat cât mai fidel la testul alergic cutanat se vor respecta cu strictețe condițiile autorizație de comercializare, prevăzute în rezumatul caracteristicilor produsului, eticheta și prospectul produsului medicinal veterinar utilizat pentru diagnosticul in vivo al Mycobacterium. 4. Testarea se realizează conform procedurii de tuberculinare, respectiv protocolului de testare intradermică.*) 5. Animalele cu rezultate pozitive la tuberculinare se elimină din efectiv prin abatorizare pentru tăiere de control în scop de diagnostic în maximum 30 de zile de la notificarea oficială către proprietar sau către persoana responsabilă a rezultatelor testelor, iar exploatației i se suspendă statusul de indemnă de infecția cu MTBC. 6. Animalele cu rezultat neconcludent la TCS se retestează de o echipă formată din doi medici veterinari de liberă practică împuterniciți, sub supravegherea și coordonarea unui medic veterinar oficial, iar exploatației i se suspendă statusul de indemnă la infecția cu MTBC până la clarificarea statusului exploatației printr-un TCS efectuat la 42 de zile de la primul test de tuberculinare, conform procedurii de tuberculinare, respective protocolului de testare intradermică. 7. Animalele cu două rezultate neconcludente la TCS sunt considerate pozitive conform procedurii de testare intradermică. 8. Bovinele care au reacționat pozitiv la tuberculina aviară (la TCS) vor fi investigate pentru paratuberculoza bovină prin examen serologic (iELISA cu faza de absorbție la LSVSA desemnate și acreditate și/sau la LNR pentru Tuberculoză și Paratuberculoză).** 9. Se efectuează tuberculinare și la caprinele care sunt crescute în exploatațiile de bovine, de la care se livrează lapte crud către procesare, conform secțiunii IX din Regulamentul (CE) nr. 853/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2004 de stabilire a unor norme specifice de igienă care se aplică alimentelor de origine animală, cu modificările și completările ulterioare. 10. Se interzice utilizarea pentru tuberculinare intradermică a tuberculinelor neînregistrate, netestate, alterate sau cu termen de valabilitate expirat, precum și a instrumentarului de lucru defect. 11. Nu sunt supuse testării prin tuberculinare intradermică: a) animalele tratate anterior cu medicamente imunosupresoare, cum ar fi glucocorticoizi; b) animalele bolnave, aflate în tratament, sau cele aflate în convalescență. 12. Animalele peste 6 săptămâni care nu au fost testate în campania de tuberculinare, din motivele enumerate la pct. 11, se testează ulterior îndeplinirii cerințelor de tuberculinare. B. În exploatațiile de bovine cu status suspendat Statusul indemn al unei exploatații se suspendă în situațiile menționate în partea II capitolul 1 secțiunea 3 pct. 1 din anexa IV la Regulamentul delegat (UE) 2020/689. 1. Restabilirea statusului de indemn la infecția cu MTBC se face conform prevederilor din partea II capitolul 1 secțiunea 3 pct. 2 din anexa IV la Regulamentul delegat (UE) 2020/689. 2. Medicul veterinar oficial elaborează și controlează aplicarea planului de măsuri până la clarificarea situației. 3. Examenele de laborator (histopatologic și bacteriologic) pentru precizarea diagnosticului se realizează la LSVSA desemnate sau la LNR-IDSA. 4. În cazul unei suspiciuni bazate pe rezultatele pozitive sau neconcludente la testele menționate la lit. A pct. 1 sau pe baza leziunilor din abator, se suspendă statusul de exploatație indemnă de infecția cu MTBC și se aplică prevederile Regulamentului (CE) nr. 853/2004, cu modificările și completările ulterioare, de stabilire a unor norme specifice de igienă care se aplică alimentelor de origine animală. 5. Perioada maximă pentru care o exploatație poatea avea statusul suspendat este de 6 luni. B. În exploatațiile de bovine cu status suspendat Statusul indemn al unei exploatații se suspendă în situațiile menționate în partea II capitolul 1 secțiunea 3 pct. 1 din anexa IV la Regulamentul delegat (UE) 2020/689. 1. Restabilirea statusului de indemn la infecția cu MTBC se face conform prevederilor din partea II capitolul 1 secțiunea 3 pct. 2 din anexa IV la Regulamentul delegat (UE) 2020/689. 2. Medicul veterinar oficial elaborează și controlează aplicarea planului de măsuri până la clarificarea situației. 3. Examenele de laborator (histopatologic și bacteriologic) pentru precizarea diagnosticului se realizează la LSVSA desemnate sau la LNR-IDSA. 4. În cazul unei suspiciuni bazate pe rezultatele pozitive sau neconcludente la testele menționate la lit. A pct. 1 sau pe baza leziunilor din abator, se suspendă statusul de exploatație indemnă de infecția cu MTBC și se aplică prevederile Regulamentului (CE) nr. 853/2004, cu modificările și completările ulterioare, de stabilire a unor norme specifice de igienă care se aplică alimentelor de origine animală. 5. Perioada maximă pentru care o exploatație poatea avea statusul suspendat este de 6 luni. C. Testarea bovinelor în exploatațiile cu status retras, în care infecția cu MTBC a fost confirmată prin examene de laborator 1. În cazul retragerii statusului de indemn de infecția cu MTBC a exploatațiilor cu bovine, acesta poate fi redobândit dacă sunt îndeplinite cerințele prevederilor pct. 2 - 4 din partea II capitolul 1 secțiunea 4 din anexa IV la Regulamentul delegat (UE) 2020/689. 2. În situații concrete, de exemplu în focar, pentru reducerea timpului de stingere a acestuia, ori în exploatații care prezintă succesiv animale cu rezultat pozitiv la tuberculinare ori în cazul unui procent semnificativ de animale pozitive la testul de tuberculinare din exploatațiile calificate oficial indemne de tuberculoză, la solicitarea proprietarului, ANSVSA poate aproba utilizarea unor metode alternative, cum ar fi testul ELISA-γ-IFN; pentru stingerea focarului de infecția cu MTBC, prin utilizarea testului ELISA-γ-IFN, este necesar ca acesta să fie efectuat ori de câte ori se impune, până la obținerea consecutivă a două rezultate negative pentru animalele rămase în exploatație, cu condiția ca măsura să nu contravină altor prevederi din legislația sanitar-veterinară. Testul se aplică la bovinele cu vârsta mai mare de 6 luni, la 60 de zile de la orice test alergic de tuberculinare aplicat anterior. 3. Măsurile aplicate pentru controlul bolii în exploatațiile contaminate sunt conform prevederilor menționate la art. 21 - 31 din Regulamentul delegat (UE) 2020/689. 4. După declararea bolii, medicul veterinar oficial în a cărui responsabilitate este exploatația, împreună cu medicul veterinar de liberă practică împuternicit, efectuează ancheta epidemiologică și întocmește programul de măsuri. 5. Bovinele cu rezultat pozitiv la TCS sau/și ELISA-γ-IFN se direcționează către abator pentru tăiere în vederea efectuării expertizei de abator, precum și a examenelor de laborator. 6. Bovinele reagente se taie în partidă separată sub supraveghere sanitar-veterinară și cu aplicarea măsurilor de decontaminare și protecție a mediului, conform art. 30 din Regulamentul delegat (UE) 2020/689. 7. Bovinele care au reacționat pozitiv la tuberculina aviară (la TCS și ELISA-γ-IFN) vor fi investigate pentru paratuberculoza bovină prin examen serologic (iELISA cu faza de absorbție la LSVSA desemnate și acreditate și/sau la LNR pentru Tuberculoză și Paratuberculoză).** C. Testarea bovinelor în exploatațiile cu status retras, în care infecția cu MTBC a fost confirmată prin examene de laborator 1. În cazul retragerii statusului de indemn de infecția cu MTBC a exploatațiilor cu bovine, acesta poate fi redobândit dacă sunt îndeplinite cerințele prevederilor pct. 2 - 4 din partea II capitolul 1 secțiunea 4 din anexa IV la Regulamentul delegat (UE) 2020/689. 2. În situații concrete, de exemplu în focar, pentru reducerea timpului de stingere a acestuia, ori în exploatații care prezintă succesiv animale cu rezultat pozitiv la tuberculinare ori în cazul unui procent semnificativ de animale pozitive la testul de tuberculinare din exploatațiile calificate oficial indemne de tuberculoză, la solicitarea proprietarului, ANSVSA poate aproba utilizarea unor metode alternative, cum ar fi testul ELISA-γ-IFN ; pentru stingerea focarului de infecția cu MTBC, prin utilizarea testului ELISA-γ-IFN, este necesar ca acesta să fie efectuat ori de câte ori se impune, până la obținerea consecutivă a două rezultate negative pentru animalele rămase în exploatație, cu condiția ca măsura să nu contravină altor prevederi din legislația sanitar-veterinară. Testul se aplică la bovinele cu vârsta mai mare de 6 luni, la 60 de zile de la orice test alergic de tuberculinare aplicat anterior. 3. Măsurile aplicate pentru controlul bolii în exploatațiile contaminate sunt conform prevederilor menționate la art. 21 - 31 din Regulamentul delegat (UE) 2020/689. 4. După declararea bolii, medicul veterinar oficial în a cărui responsabilitate este exploatația, împreună cu medicul veterinar de liberă practică împuternicit, efectuează ancheta epidemiologică și întocmește programul de măsuri. 5. Bovinele cu rezultat pozitiv la TCS sau/și ELISA-γ-IFN se direcționează către abator pentru tăiere în vederea efectuării expertizei de abator, precum și a examenelor de laborator. 6. Bovinele reagente se taie în partidă separată sub supraveghere sanitar- veterinară și cu aplicarea măsurilor de decontaminare și protecție a mediului, conform art. 30 din Regulamentul delegat (UE) 2020/689. 7. Bovinele care au reacționat pozitiv la tuberculina aviară (la TCS) vor fi investigate pentru paratuberculoza bovină prin examen serologic (iELISA cu faza de absorbție la LSVSA desemnate și acreditate și/sau la LNR pentru Tuberculoză și Paratuberculoză).** D. Tăierea de control a animalelor pozitive la testele tuberculinice sau imunologice ELISA-γ-IFN 1. De la toate animalele reagente tăiate pentru precizarea diagnosticului de infecție cu MTBC se prelevează, obligatoriu, probe individuale pentru examene de laborator, astfel: a) limfonodurile capului - retrofaringian stâng și drept, mandibular stâng și drept, parotidian stâng și drept; b) limfonodurile traheobronhice stâng și drept, mediastinale anterior și posterior; c) limfonodurile hepatice, iliac intern și extern, retromamar superior și inferior și poplitei; d) porțiuni de țesuturi și organe cu leziuni macroscopice de infecție cu MTBC: pleură, pulmon, ficat, splină, organe genitale, glandă mamară. 2. Prin grija medicului veterinar oficial din abator grupele de limfonoduri și porțiunile de țesuturi și organe menționate la pct. 1 se ambalează separat, pe fiecare grup în parte. 3. Confirmarea diagnosticului de infecție cu MTBC se face în conformitate cu prevederile art. 8 și 9 din Regulamentul delegat (UE) 2020/689. 4. Proprietarii animalelor cu reacții pozitive la TCS și imunologice ELISA-IFN I, tăiate pentru stabilirea diagnosticului, se despăgubesc potrivit legii, indiferent de rezultatele examenelor de laborator. 5. În cazul izolării speciilor din complexul Mycobacterium tuberculosis, tulpinile se trimit la LNR pentru Tuberculoză și Paratuberculoză, în vederea identificării fenotipice și genetice. 6.Toate animalele tăiate pentru precizarea diagnosticului de infecție cu MTBC care prezintă leziuni ale masei gastrointestinale se examinează, obligatoriu, și pentru paratuberculoză. În cazul suspiciunii de infecție cu MTBC în abator, la inspecția postmortem se prelevează probe de organe cu leziuni și limfonoduri în vederea examinării morfopatologice și bacteriologice, conform normelor sanitar-veterinare. În cazul în care organele nu sunt afectate se prelevează numai limfonoduri cu leziuni.***) D. Tăierea de control a animalelor pozitive la testele tuberculinice sau imunologice ELISA-γ-IFN 1. De la toate animalele reagente, tăiate pentru precizarea diagnosticului de infecție cu MTBC, se prelevează, obligatoriu, probe individuale pentru examene de laborator, astfel: a) limfonodurile capului - retrofaringian stâng și drept, mandibular stâng și drept, parotidian stâng și drept; b) limfonodurile traheobronhice stâng și drept, mediastinale anterior și posterior; c) limfonodurile hepatice, iliac intern și extern, retromamar superior și inferior și poplitei; d) porțiuni de țesuturi și organe cu leziuni macroscopice de infecție cu MTBC: pleură, pulmon, ficat, splină, organe genitale, glandă mamară. 2. Prin grija medicului veterinar oficial din abator grupele de limfonoduri și porțiunile de țesuturi și organe menționate la pct. 1 se ambalează separat pe fiecare grup în parte. 3. Confirmarea diagnosticului de infecție cu MTBC se face în conformitate cu prevederile art. 8 și 9 din Regulamentul delegat (UE) 2020/689. 4. Proprietarii animalelor cu reacții pozitive la TCS și imunologice ELISA-IFN I, tăiate pentru stabilirea diagnosticului, se despăgubesc potrivit legii, indiferent de rezultatele examenelor de laborator. 5. În cazul izolării speciilor din complexul Mycobacterium tuberculosis, tulpinile se trimit la LNR pentru Tuberculoză și Paratuberculoză, în vederea identificării fenotipice și genetice. 6. Toate animalele tăiate pentru precizarea diagnosticului de infecție cu MTBC care prezintă leziuni ale masei gastrointestinale se examinează, obligatoriu, și pentru paratuberculoză. În cazul suspiciunii de infecție cu MTBC în abator, la inspecția post-mortem se prelevează probe de organe cu leziuni și limfonoduri în vederea examinării morfopatologice și bacteriologice, conform normelor sanitar-veterinare. În cazul în care organele nu sunt afectate se prelevează numai limfonoduri cu leziuni.***) III. Supravegherea în exploatațiile cu status suspendat pentru nerespectarea frecvenței de testare Supraveghere activă 1. În exploatațiile în care nu s-a respectat testarea anuală, dar calificate anterior ca indemne, se suspendă statusul de exploatație indemnă, exploatațiile redobândindu-și statutul de indemnă de infecția cu MTBC numai după testarea printr-un singur TCS cu rezultat negativ a tuturor animalelor în vârstă de peste 6 săptămâni. 2. Statutul de indemn de infecția cu MTBC poate fi acordat unei exploatații nou înființate dacă toate bovinele provin din exploatații indemne de infecția cu MTBC, au vârsta mai mare de 6 săptămâni și au obținut rezultat negativ la un test imunologic efectuat în ultimele 30 de zile anterior introducerii lor în exploatație sau în primele 30 de zile după introducere, cu condiția să fi fost ținute izolate în această perioadă. IV. Testarea bovinelor pentru export sau circulația animalelor în interiorul UE, în vederea asigurării cerințelor de certificare Supraveghere pasivă 1. În centrele de colectare vor fi acceptate numai bovine care provin din exploatații indemne de infecția cu MTBC. Bovinele destinate circulației animalelor în interiorul UE sau în țări terțe sunt testate pentru infecția cu MTBC anterior mișcării, printr-un test de premișcare, în centrele de colectare sau în exploatația de origine autorizată pentru circulația animalelor în interiorul UE sau export în țări terțe, de către medicul veterinar de liberă practică împuternicit care a încheiat contract de prestări servicii cu exploatația respectivă, sub controlul și responsabilitatea medicului veterinar oficial, în intervalul de 30 de zile, atunci când expedierea bovinelor se face din exploatația de origine sau în perioada șederii în centrul de colectare, atunci când expedierea se face din acesta. Animalele reagente la tuberculinare vor fi retestate în echipă cu medicul veterinar oficial. Statusul oficial de efectiv indemn de tuberculoză poate fi suspendat, iar animalelor din unitate nu li se va permite să fie introduse în comerțul intracomunitar până când nu se soluționează situația incertă a următoarelor animale: a) animale care au fost considerate a fi neconcludente la testul unic de tuberculinare intradermică; b) animale care au fost considerate pozitive la testul unic de tuberculinare intradermică, dar care așteaptă retestarea cu un test comparativ intradermic; c) animale care au fost considerate a fi neconcludente la testul comparativ intradermic. Astfel de animale trebuie izolate de celelalte animale ale unității până când statusul lor este soluționat, fie printr-un test suplimentar după 42 de zile, fie prin examinare post-mortem și de laborator. 2. În vederea asigurării cerințelor de certificare, testul de premișcare se realizează prin TU. V. Supravegherea speciilor susceptibile din grădinile zoologice Supraveghere pasivă 1. Testarea prin gamma interferon - ELISA-γ-IFN sau tuberculinarea intradermică prin TU a speciilor susceptibile din grădinile zoologice în caz de suspiciune a bolii 2. Animalele cu rezultate pozitive la testul de tuberculinare se retestează prin gamma interferon - ELISA-γ-IFN. 3. Animalele cu rezultat pozitiv și la testul prin gamma interferon - ELISA-γ-IFN se izolează și se scot din circuitul vizitatorilor. VI. Supravegherea bacteriologică a speciilor susceptibile din fondul cinegetic Supraveghere pasivă Cu ocazia recoltării de trofee, pentru selecție și alte acțiuni care sunt prevăzute în Legea vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006, cu modificările și completările ulterioare Diagnosticul de laborator se confirmă prin examen morfopatologic, examen microscopic și examen cultural. În cazul izolării speciilor din complexul Mycobacterium tuberculosis, tulpinile se trimit la LNR pentru Tuberculoză și Paratuberculoză, în vederea identificării fenotipice șigenetice. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Normei sanitare veterinare privind notificarea internă și declararea oficială a unor boli transmisibile ale animalelor, aprobate prin Ordinul președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 79/2008, cu modificările și completările ulterioare. Proprietarii animalelor care au fost tăiate în scopul diagnosticului infecției cu complexul Mycobacterium tuberculosis se despăgubesc conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 1.214/2009 privind metodologia pentru stabilirea și plata despăgubirilor ce se cuvin proprietarilor de animale tăiate, ucise sau altfel afectate în vederea lichidării rapide a focarelor de boli transmisibile ale animalelor, cu modificările și completările ulterioare, indiferent de rezultatele examenelor de laborator. *) Protocolul de testare intradermică poate fi accesat de pe site-ul ANSVSA, secțiunea Legislație, Ghiduri și proceduri specifice. **) Costurile investigațiilor pentru paratuberculoza bovină vor fi suportate din bugetul ANSVSA. ***) Examinarea carcaselor și organelor se efectuează în unități de tăiere autorizate sanitar-veterinar, de către medicii veterinari oficiali. 4. Infecția cu virusul rabic Scopul: Supravegherea bolii în conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) 2016/429 și ale actelor delegate de implementare a acestuia pentru realizarea eficientă a programului de control, supraveghere și monitorizarea infecției cu RABV pentru apărarea sănătății publice și a sănătății animale, scăderea răspândirii în populațiile de animale domestice și sălbatice, care va duce, treptat, la eradicarea infecției cu RABV în România. Grupa de animale-țintă: toate animalele din speciile Carnivora, Bovidae, Suidae, Equidae, Cervidae, Camelidae, Chiroptere, precum și animalele din speciile de la lit. c) - Rabia, partea a II a, susceptibile la infecția cu virusul rabic în regiunile de risc din mediul urban, silvatic, rural. 4.1 Infecția cu virusul rabic (RABV) la animale domestice și sălbatice (Rabia) Supravegherea în exploatațiile nonprofesionale, exploatațiile comerciale de creștere a animalelor, inclusiv în exploatațiile comerciale de tip A I. PRECIZĂRI TEHNICE Supravegherea pasivă Se realizează pe speciile prevăzute în anexa I la Regulamentul (UE) nr. 576/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 iunie 2013 privind circulația necomercială a animalelor de companie și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 998/2003, pe alte animale domestice și sălbatice, precum cele de circ și cele din grădinile zoologice, cele deținute în spații de vânzare tip pet-shop, cele din adăposturile de câini fără stăpân și din alte spații. Observarea modificărilor de comportament care pot induce suspiciunea de infecție cu RABV, pe tot timpul anului, după cum urmează: a) Prin examinare clinică obligatorie și punerea sub observație timp de 30 zile a animalelor care au mușcat sau zgâriat persoane și/sau animale. Grupa de animale-țintă: 1. În cazul animalelor suspecte de infecție cu RABV și care au mușcat/zgâriat unul sau mai multe animale dintr-o exploatație, de orice fel, se aplică prevederile art. 35 din Regulamentul delegat (UE) 2020/689 și prevederile Normei sanitare veterinare privind măsurile generale de prevenire și control al rabiei la animalele domestice și sălbatice, aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 29/2008, cu modificările și completările ulterioare cu privire/ referitoare la măsurile de control al bolilor în caz de suspiciune de infecție cu virusul rabic RABV. 2. De la cadavrele animalelor suspecte de infecție cu RABV și ucise se recoltează capul/creierul și apoi se distrug în întregime, nejupuite. 3. După eliminarea animalelor bolnave și confirmarea bolii, în conformitate cu art. 36 din Regulamentul delegat (UE) 2020/689, animalele sănătoase, rămase în exploatație, pot părăsi exploatația după cel puțin 90 de zile, odată cu ridicarea restricțiilor oficiale. 4. Animalele ucise/moarte, care sunt suspecte de infecție cu RABV, se testează pentru această boală. b) Prin examene de laborator la animalele moarte/suspecte și ucise, pe drumuri rutiere, forestiere, exploatații nonprofesionale etc., care au manifestat tulburări de comportament care pot fi atribuite infecție cu RABV. Grupa de animale-țintă: - animalele moarte/ucise pe drumuri rutiere, forestiere, exploatații nonprofesionale, suspecte de infecție cu RABV. Prelevarea probelor și transportul la laborator se realizează cu respectarea strictă a prevederilor normei sanitare veterinare aprobate prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 145/2018 . Probele recoltate pentru infecția cu RABV se examinează și pentru EST, boala Aujeszky, BCCC și listerioză, în funcție de specie. Întregul personal implicat în prelevarea și procesarea probelor în vederea diagnosticului de laborator în Rabie trebuie sa fie vaccinat si testat serologic o dată la 1-2 ani în vederea determinării titrului anticorpilor antirabici postvaccinali. Persoanele a căror valoare a titrului anticorpilor antirabici este sub 0.5 UI/ml urmează a se revaccina și a se retesta serologic la minim 30 de zile de la ultima vaccinare. Investigații de laborator: a) în cazul suspiciunii de boală, precum si a animalelor susceptibile gasite moarte: - examen printr-unul din testele IFD, PCR, testul de imunohistochimie rapida directă sau izolare virus pe culturi celulare (RTCIT). - dacă rezultatul este pozitiv, se elibereaza buletin de analiză, - dacă rezultatul unuia din testele de mai sus este negativ și nu există expunere umană se eliberează buletin de analiză. - dacă rezultatul unuia din testele de mai sus este negativ dar există expunere umană (mușcat, lins, zgâriat etc) se efectuează unul din celelalte doua teste rămase sau bioproba sau izolarea pe culturi celulare, în laboratoarele unde exista metodele acreditate. - în cazul unui rezultat neconcludent, se efectuează unul din celelalte doua teste rămase sau izolarea pe culturi celulare, în laboratoarele unde exista metodele acreditate. - confirmarea bolii se realizează printr-unul din examenele IFD, PCR sau testul de imunohistochimie rapida directa, în conformitate cu prevederile Manualului pentru Teste de Diagnostic și Vaccinuri pentru Animalele Terestre al WOAH, ediția în vigoare. Supravegherea circulației tulpinilor virale prin PCR/secvențiere: Se prelevează probe de la toate animalele domestice și sălbatice pozitive la unul din testele IFD, PCR, testul de imunohistochimie rapida directă sau izolare virus pe culturi celulare (RTCIT) și se transmit de la LSVSA la LNR pentru rabie din cadrul IDSA pentru confirmare și secvențiere. Pentru toate cadavrele de vulpi și șacali găsite moarte sau ucise, care se află în condiții corespunzătoare pentru diagnosticarea infecției cu RABV și sunt trimise la LSVSA pentru diagnosticarea infecției cu RABV și se acordă recompense financiare conform Acordului grant anual de aprobare a Programului național privind supravegherea, controlul și eradicarea rabiei la vulpi în România sau a altor prevederi naționale după caz. II. PRECIZĂRI EXECUȚIE Supravegherea pasivă Administratorii fermelor, proprietarii exploatațiilor nonprofesionale, administratorii/gestionarii fondurilor cinegetice, grădinilor zoologice, circurilor, inclusiv itinerante, și ai altor spații organizate conform legii și în care se adăpostesc animale; medicii veterinari de liberă practică împuterniciți, medicii veterinari oficiali, instituții descentralizate și organizații nonguvernamentale. Medicul veterinar de liberă practică sau medicul veterinar oficial: În cazul în care medicul veterinar oficial decide existența unui punct de risc, se vaccinează toate animalele receptive din focar și/sau din alte zone de risc stabilite de DSVSA județene și a Municipiului București cu aprobarea ANSVSA, conform metodei de vaccinare recomandate de producătorul de vaccin în instrucțiunile de utilizare a acestuia. Vaccinarea animalelor domestice aflate la risc de contaminare cu virusul rabic, din focarele de rabie și/sau din alte zone stabilite de DSVSA cu aprobarea ANSVSA, se poate realiza de către medicii veterinari de liberă practică împuterniciți sub coordonarea medicului veterinar oficial, după evaluarea riscului, în funcție de evoluția situației epidemiologice. 1. Examenele virusologice se efectuează la LSVSA care are metode acreditate sau la LNR pentru rabie din cadrul IDSA. 2. Toate animalele receptive la virusul rabic ucise/gasite moarte pe drumuri rutiere, forestiere, exploatații nonprofesionale etc., suspecte sau cu semne clinice de infecție cu RABV, precum și cele împușcate pentru determinarea eficienței vaccinării antirabice, se testează la LSVSA printr-unul din examenele imunoflorescentă directă (IFD), PCR, testul de imunohistochimie rapida directă sau izolare virus pe culturi celulare (RTCIT). În cazul în care rezultatul unuia dintre aceste teste efectuat la LSVSA este pozitiv, se declară suspiciune de boală în baza buletinului de analiză emis de LSVSA, iar proba respectivă se transmite la LNR pentru rabie, din cadrul IDSA, pentru confirmare. Diagnosticul infecției cu RABV se confirmă printr-unul din testele IFD, PCR, testul de imunohistochimie rapida directă sau izolare virus pe culturi celulare (RTCIT) la LNR pentru rabie din cadrul IDSA. În cazul unui rezultat neconcludent, se efectuează unul din celelalte teste rămase, în laboratoarele unde exista metodele acreditate. IDSA are obligativitatea să informeze LSVSA cu privire la rezultatul testării prin buletin de analiză. În baza rezultatului buletinului de analiză emis de către LNR pentru rabie din cadrul IDSA se confirmă sau se infirmă suspiciunea, notificarea urmând să fie făcută de către DSVSA respectivă. Pentru probele analizate în vederea confirmării suspiciunilor de infecție cu RABV prin testul IFD, PCR, testul rapid de imunohistochimie directă sau izolarea pe culturi celulare (RTCIT) la LNR pentru rabie din cadrul IDSA, nu se solicită de la UE rambursarea cheltuielilor pentru această testare. 3. Probele de creier de la rumegătoarele cu simptomatologie nervoasă se examinează concomitent prin examene de laborator pentru boala Aujeszky, rabie, listerioză și pentru encefalopatii spongiforme transmisibile, la LSVSA care dețin metoda acreditată în acest scop. Diagnosticul de laborator se confirmă printr-unul din testele: IFD, PCR, testul rapid de imunohistochimie directă sau izolarea pe culturi celulare (RTCIT). Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile normei sanitare veterinare aprobate prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 79/2008 , cu modificările și completările ulterioare, și cu prevederile din partea II capitolul 1 din Regulamentul (UE) 2016/429. În vederea monitorizării vaccinării antirabice a animalelor domestice (carnasiere) se recoltează un eșantion reprezentativ de probe de sânge pentru examen serologic ELISA, de la animalele vaccinate antirabic, în timpul campaniei de vaccinare antirabică, după minim 4 săptămâni de la vaccinare și se trimit la LNR rabie și/sau LSVSA județene care dețin metoda validată și/sau acreditată. Eșantionarea se efectuează cu o frecvență anuală, astfel: - se vor preleva probe de sânge la nivel de circumscripție sanitar - veterinară, cu acoperirea tuturor localităților din aria de responsabilitate a CSVSAO asigurându-se prelevarea de către medicul veterinar de liberă practică împuternicit în prezența medicului veterinar oficial, de la 10% din numărul de exploatații/proprietari dar nu mai puțin de 2 exploatații/localitate, iar din aceste exploatații selectate de la 10% din carnasierele deținute și vaccinate, dar nu mai puțin de 1 animal/exploatație/proprietar. În județele aflate la granița României cu Ucraina și Republica Moldova (Satu Mare, Maramureș, Suceava, Botoșani, Iași, Vaslui, Galați, Tulcea), precum și din județele în care se confirmă infecția cu virusul rabic, autoritatea competenta va dispune masurile prevazute la art.55, alin.2.; De asemenea, pentru celelalte animale domestice vaccinate antirabic (altele decât carnasierele domestice), dacă în urma efectuării de investigații epidemiologice se decide necesitatea efectuării testării acestora pentru determinarea eficienței vaccinării antirabice, aceasta se poate efectua prin metoda virusneutralizării (FAVN) la IDSA - LNR rabie pe un eșantion stabilit de către ANSVA împreună cu IDSA în urma analizării situației epidemilogice existente. Dacă se constată că anumite animale din cele testate pentru determinarea eficienței vaccinării antirabice nu prezintă imunitate postvaccinală după testare, atunci acestea se vor revaccina cât mai curând posibil. De asemenea, se va efectua o ancheta pentru a se stabili dacă trebuie extinsă vaccinarea la tot efectivul sau o parte a efectivului de animale la care rezultatele determinării eficienței vaccinării au ieșit nesatisfăcătoare. 4.2. Programul pentru supravegherea, controlul și eradicarea infecției cu virusul rabic (RABV) la vulpi în România Scop: supravegherea, controlul și eradicarea infecției cu RABV la vulpi în România SUPRAVEGHERE: Vaccinarea profilactică antirabică cu momeli vaccinale a populației de vulpi pe întregul teritoriu al României prin distribuție aeriană și manuală, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 55/2008 pentru aprobarea Programului strategic privind supravegherea, controlul și eradicarea turbării la vulpe în România, cu modificările și completările ulterioare, și cu prevederile de la partea I capitolul 1 secțiunea 2 din anexa V la Regulamentul delegat (UE) 2020/689. PRECIZĂRI TEHNICE: Vaccinarea orală antirabică a vulpilor prin distribuție aeriană va fi realizată de un prestator de servicii și se desfășoară în două campanii, cu avionul și/sau elicopterul, respectiv 25-30 doze vaccinale/campanie/km2. Se evită localitățile, luciurile de apă, autostrăzile, drumurile naționale. În jurul acestor zone evitate de distribuția aeriană, în zonele greu accesibile de către avion precum și în zonele în care survolul aerian este interzis, distribuirea momelilor vaccinale se face manual, la intrarea în vizuină și pe traseele circulate de vulpi. Prevederile cuprinse în Programul național privind supravegherea, controlul și eradicarea rabiei la vulpi în România sunt aprobate anual pentru cofinanțare prin Acordul grant a Comisiei Europene. Costurile detaliate necesare implementării programului, precum și sumele suportate de la bugetul de stat și cele rambursabile de către Comisia Europeană sunt prevăzute în Acordul Grant al Comisiei Europene. Supraveghere activă Grupa de animale-țintă: vulpile și șacalii din mediul silvatic Se prelevează probe de la vulpile și șacalii împușcati, în scop de evaluare postvaccinală. Prelevarea probelor de la vulpile împușcate după cel puțin 45 de zile de la distribuirea vaccinului antirabic și examenul de laborator: probele se prelevează și se transportă cu respectarea prevederilor normei sanitare veterinare aprobate prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 145/2018 . Se prelevează 4 vulpi sau/și șacali/100 km2/an. Examenul virusologic printr-unul din testele: IFD, PCR, testul rapid de imunohistochimie directă sau izolarea pe culturi celulare (RTCIT) se realizează la toate vulpile/șacalii împușcați în scop de evaluare a eficientei vaccinării la vulpi. 1. Test imunoenzimatic ELISA, pentru determinarea anticorpilor antirabici postvaccinali din serurile/lichidele toracice recoltate de la vulpi și șacali: se recoltează probe pentru testarea nivelului de anticorpi de la vulpile și șacalii vânate/vânați în scop de evaluare a eficienței vaccinării, după cel puțin 45 de zile de la finalizarea activității de distribuție. 2. Testul de detecție al tetraciclinei, pentru identificarea biomarkerului vaccinal (tetraciclina), se recoltează mandibula de la vulpile și șacalii împușcate /împușcati după cel puțin 45 de zile de la finalizarea activității de distribuție a momelilor vaccinale. 3. Identificarea și caracterizarea genomului (secvențiere) specific virusului rabic se efectuează pentru discriminarea tulpinii vaccinale de tulpina sălbatică. Materialul supus investigației este reprezentat de probe de creier provenit de la vulpile/șacalii diagnosticate/diagnosticați ca fiind pozitive printr-unul din testele: IFD, PCR, testul de imunohistochimie rapidă directă sau izolarea pe culturi celulare (RTCIT). PRECIZĂRI EXECUȚIE: Vaccinarea orală a vulpilor prin distribuție aeriană va fi realizată de un prestator de servicii. Vaccinarea orală a vulpilor prin distribuție manuală la vizuină se realizează de către medicii veterinari oficiali ai DSVSA împreună cu gestionarii fondurilor cinegetice. Trebuie avute în dotare recipiente frigorifice și aparate GPS pentru înregistrarea coordonatelor geografice ale locurilor de distribuție manuală. Supraveghere activă 1. Personalul fondurilor cinegetice instruit în cadrul DSVSA, medicul veterinar oficial al DSVSA . 2. Examenele virusologice de supraveghere se efectuează doar la LSVSA, cu metode acreditate, și/sau LNR din cadrul IDSA. Evaluarea eficienței vaccinării antirabice la vulpi Testele ELISA pentru determinarea titrului de anticorpi antirabici postvaccinali, testele pentru depistarea markerului tetraciclină și identificarea și caracterizarea genomului specific virusului rabic se efectuează la LNR din cadrul IDSA și la LSVSA care au metode acreditate. Controlul oficial al realizării activității de distribuție a vaccinului antirabic sub formă de momeli vaccinale este realizat în conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) 2017/625 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 martie 2017 privind controalele oficiale și alte activități oficiale efectuate pentru a asigura aplicarea legislației privind alimentele și furajele, a normelor privind sănătatea și bunăstarea animalelor, sănătatea plantelor și produsele de protecție a plantelor, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 999/2001, (CE) nr. 396/2005, (CE) nr. 1.069/2009, (CE) nr. 1.107/2009, (UE) nr. 1.151/2012, (UE) nr. 652/2014, (UE) 2016/429 și (UE) 2016/2.031 ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Regulamentelor (CE) nr. 1/2005 și (CE) nr. 1.099/2009 ale Consiliului și a Directivelor 98/58/CE, 1999/74/CE, 2007/43/CE, 2008/119/CE și 2008/120/CE ale Consiliului și de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 854/2004 și (CE) nr. 882/2004 ale Parlamentului European și ale Consiliului, precum și a Directivelor 89/608/CEE, 89/662/CEE, 90/425/CEE, 91/496/CEE, 96/23/CE, 96/93/CE și 97/78/CE ale Consiliului și a Deciziei 92/438/CEE a Consiliului (Regulamentul privind controalele oficiale), cu modificările și completările ulterioare, conform procedurilor ANSVSA. Se execută de către medicul veterinar oficial. Sancțiuni: în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 984/2005 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor la normele sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor, cu modificările și completările ulterioare. Se aplică de către medicii veterinari oficiali.” c) boli de categoria C+D+E 1. Infestarea cu Echinococcus multilocularis Scop: Evaluarea infecției cu Echinococcus multilocularis la canide în România în vederea adoptării unui program de prevenire, control și monitorizare a bolii care să conducă la diminuarea riscului de apariție a hidatidozei la om. Monitorizarea datelor relevante despre boală în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 34/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare referitoare la monitorizarea zoonozelor și agenților zoonotici, cu modificările și completările ulterioare. I. Supravegherea la gazdele definitive domestice II. Supravegherea la gazde definitive sălbatice Precizări tehnice Precizări tehnice Animalele cu risc de a deveni gazde definitive ale infecției cu Echinococcus multilocularis.sunt: câinii care vin în contact direct sau indirect cu rozătoare sau alte animale sălbatice, câini fără stăpân, câinii de la stâne, câinii din adăposturile de câini. În cadrul campaniilor de conștientizare organizate de DSVSA, deținătorii de animale vor fi consiliați de medicii veterinari de liberă practică împuterniciți cu privire la factorii de risc asociați cu transmiterea Echinococcus multilocularis la om și a măsurilor de prevenție prin deparazitarea carnivorelor cu produse/substanțe farmacologic active, ce au acțiune asupra Echinococcus multilocularis. Diagnosticul echinococozei la câini sau alte carnivore susceptibile se bazează pe dectectarea cestodelor adulte din genul Echinococcus, prin examinarea conținutului intestinal, prin tehnica sedimentării și numărării (SCT). Probele pozitive pentru genul Echinococcus se transmit la IDSA pentru confirmare și pentru identificare specie prin tehnici de biologie moleculară. Tratamentul câinilor pozitivi se va face de câte ori este nevoie cu respectarea procedurii de tratament ce implică în mod obligatoriu, restricționarea deplasării în exterior a câinilor tratați în primele 3 zile de la tratament. Materiile fecale eliminate în aceste 3 zile de la câinii pozitivi vor fi strânse și inactivate. În baza rezultatelor analizelor de laborator care atestă infectarea animalelor cu Echinococcus multilocularis, medicii veterinari din cadrul DSVSA au obligația să întocmească ancheta epidemiologică în scopul stabilirii sursei de infecție. Gazdele definitive sălbatice ale infecției cu Echinococcus multilocularis. sunt: vulpile, șacalii, câinii enot, lupii. Carnivorele afluite prin programul de control, supraveghere și monitorizare a rabiei (vulpi, șacali), atât cele găsite moarte, cât și cele împușcate, vor fi testate în procent de 100%. Se testează și alte carnivore sălbatice susceptibile găsite moarte sau victime ale accidentelor de mașină/tren depistate în timpul efectuării supravegherii din fondurile cinegetice. Diagnosticul echinococozei la carnivorele sălbatice susceptibile se bazează pe dectectarea cestodelor adulte din genul Echinococcus spp., prin examinarea conținutului intestinal, prin tehnica sedimentării și numărării (SCT). Probele pozitive pentru genul Echinococcus spp. se transmit la IDSA pentru confirmare și pentru identificare specie prin tehnici de biologie moleculară. În baza rezultatelor analizelor de laborator care atestă infectarea animalelor cu Echinococcus multilocularis, medicii veterinari din cadrul DSVSA au obligația să întocmească ancheta epidemiologică în scopul stabilirii sursei de infecție Precizări de execuție Deținătorul de animale, medicul veterinar de liberă practică împuternicit sau medicul veterinar oficial, după caz. Precizări de execuție Medicul veterinar oficial, medicul veterinar de liberă practică împuternicit, gestionarii fondurilor cinegetice, alte persoane implicate în managementul silvic sau al faunei ori, după caz, vânătorii. Prelevarea probelor se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 145/2018 . Examenele de laborator se efectuează la LSVSA acreditate și LNR din IDSA. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008 , cu modificările și completările ulterioare. 2. Infecția cu virusul bolii limbii albastre (serotipurile 1-24) PROGRAMUL PENTRU SUPRAVEGHEREA ȘI CONTROLUL INFECȚIEI CU VIRUSUL BOLII LIMBII ALBASTRE - BLUETONGUE, FEBRA CATARALĂ OVINĂ - ÎN ROMÂNIA Scop: Detecția timpurie a infecției cu virusul bluetongue (BTV), detectarea serotipurilor virusului bolii limbii albastre și determinarea amplorii infecției cu virusul bluetongue. Teritoriul vizat de programul pentru supraveghere și control - tot teritoriul României, respectiv 42 de județe, inclusiv municipiul București A) Supraveghere pasivă Baza legală: art. 3 alin. (1) lit. (a) din Regulamentul delegat (UE) 2020/689 1. Observarea stării de sănătate a animalelor deținute din speciile listate, efectuată de către operatori și alte persoane fizice sau juridice relevante și raportarea oricăror semne clinice medicilor veterinari de liberă practică împuterniciți și/sau oficiali din cadrul DSVSA. 2. Raportarea de către operatori și alte persoane fizice sau juridice relevante a oricăror mortalități înregistrate la populația de animale vizată. Reprezentanții fondurilor cinegetice au obligația de a anunța medicul veterinar de liberă practică împuternicit despre orice modificare a stării de sănătate a animalelor sălbatice din speciile listate conform art. 8 alin. (2) din Regulamentul (UE) 2016/429, respectiv anexei la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/1882 sau despre orice leziuni observate la animalele moarte aparținând acestor specii. 3. Monitorizarea documentelor care pot furniza date relevante, inclusiv a documentelor sanitar-veterinare și a altor documente care însoțesc transporturile de animale deținute din speciile listate care provin din alte state membre ale Uniunii Europene sau din țări terțe, înainte de debarcarea animalelor la destinație, potrivit prevederilor legislației în vigoare. 4. Inspecția animalelor deținute și sălbatice din speciile listate astfel: i) toate rumegătoarele care intră în România ca urmare a comerțului intracomunitar și toate rumegătoarele importate din țări terțe, pe durata perioadei de așteptare; inspecția este efectuată de medicul veterinar oficial; ii) rumegătoarele autohtone tăiate în abatoare autorizate, rumegătoarele care intră în România ca urmare a comerțului intracomunitar sau cele importate din țări terțe cu destinația abatorizare; inspecția este efectuată de medicul veterinar oficial responsabil de abator; iii) medicul veterinar de liberă practică împuternicit și/sau oficial din cadrul DSVSA efectuează inspecția animalelor deținute și sălbatice din speciile listate existente pe teritoriul României, respectiv a celor moarte, a celor sălbatice vânate în condiții normale, dar care la inspecția externă prezintă aspecte lezionale, ori vânate datorită faptului că prezintă semne clinice de boală. B) Supravegherea activă Baza legală: art. 3 alin. (1) lit. (b) din Regulamentul delegat (UE) 2020/689 1. Supravegherea serologică Supravegherea serologică se realizează o dată pe an, în luna octombrie, la bovine. Supravegherea serologică se realizează în fiecare județ, testându-se animale din 25% din circumscripțiile sanitar-veterinare existente în județ; din fiecare circumscripție sanitar-veterinară se testează maxim 5 exploatații, iar din fiecare exploatație maxim 5 bovine. Identificarea circumscripțiilor sanitar-veterinare pentru testare se efectuează de către DSVSA în ordine descrescătoare a numărului de bovine existente în circumscripția sanitar-veterinară. Eșantionarea în cadrul supravegherii serologice se efectuează aleator, respectiv la bovine cu vârsta de peste 6 luni, nevaccinate împotriva infecției cu BTV care au fost prezente în exploatație cel puțin 30 de zile anterioare eșantionării și care nu au fost protejate de expunerea la vectori. Testarea serologică se realizează prin tehnica imunoenzimatică de competiție/blocare - ELISA. Pentru animalele cu rezultate pozitive la testul serologic, 5 probe de ser sanguin provenite din circumscripții sanitar-veterinare diferite, respectiv o probă pozitivă pe circumscripția sanitar-veterinară se expediază la IDSA în vederea determinării serotipului viral prin virusneutralizare 2. Supravegherea entomologică Are ca obiective stabilirea debutului și sfârșitului perioadei libere de vectori care pot transmite virusul bluetongue. Supravegherea entomologică se efectuează după cum urmează: - capturi săptămânale cu capcane fixe plasate în fiecare județ - o capcană fixă/județ, în lunile martie și noiembrie sau până se obțin date epidemiologice relevante, cu scopul de a stabili începutul și sfârșitul perioadei libere de vectori; - capturi lunare cu capcane fixe plasate în fiecare județ - o capcană fixă/județ, în interiorul adăposturilor, în perioada liberă de vectori. 3. Pentru fiecare punct de colectare a vectorilor se vor înregistra coordonatele de latitudine, longitudine și altitudine cu mijloace GPS. C) Procedura și metodele de diagnostic pentru confirmarea sau infirmarea unei suspiciuni de boală Baza legală: art. 6, art. 8 și art. 9 din Regulamentul delegat (UE) 2020/689 1. În cazul suspiciunii de infecție cu BTV într-o exploatație în care există animale cu semne clinice atribuibile bolii, exploatația este plasată sub restricție oficială, iar animalele cu semne clinice sunt supuse prelevării de probe de sânge pe EDTA de la animalele în viață și probe de organe precum splină, limfoganglioni și pulmon, de la animalele moarte. 2. în cazul suspiciunii de infecție cu BTV într-o exploatație în care există animale din specii listate dar nu există animale cu semne clinice atribuibile bolii, exploatația este plasată sub restricție oficială, ridicarea acesteia fiind efectuată după îndeplinirea uneia din următoarele condiții: a) animalele din speciile listate existente în exploatație au fost testate într-un procent de prevalență de 1% și confidență 95%, prin metoda Real Time RT-PCR, cu rezultate negative; b) animalele din speciile listate existente în exploatație au fost vaccinate împotriva serotipului de virus care a condus la suspiciunea de infecție cu BTV; c) au trecut 60 zile de la instituirea restricțiilor. Probele de sânge pe EDTA vor fi testate prin metoda Real Time RT-PCR la laboratoarele sanitar-veterinare județene sau la IDSA conform arondării. Probele de sânge pe EDTA pentru care au fost obținute rezultate pozitive la testarea PCR conform arondării se expediază la IDSA în vederea confirmării și serotipizării prin metoda Real Time RT-PCR, aceasta efectuându-se o singură dată pentru fiecare focar. Infecția se confirmă în urma obținerii unui rezultat pozitiv la testul Real-Time RT-PCR. D) Măsuri de control în cazul suspiciunii sau confirmării infecției cu BTV În conformitate cu partea III titlul II capitolul 1 din Regulamentul (UE) 2016/429. În funcție de situația epidemiologică, ANSVSA elaborează și transmite structurilor teritoriale instrucțiuni specifice. Stingerea focarelor de infecție cu BTV se efectuează după cum urmează: 1. La 30 zile de la confirmare, în cazul în care s-a inițiat vaccinarea la întregul efectiv eligibil, costurile de vaccinare fiind suportate de către operator sau 2. La 60 zile de la confirmare în cazul în care animalele nu mai prezintă semne clinice. E) Restricții de mișcare pentru animalele deținute și produsele germinale Circulația animalelor din specii listate și a produsele germinale ale acestora din România către alte state membre UE sau din alte state membre UE către România se efectuează în conformitate cu prevederile Reg. 688/2020. În funcție de situația epidemiologică, ANSVSA poate acorda derogări pentru achiziționarea animalelor din specii listate de pe teritoriul altor state membre, în conformitate cu prevederile Reg. 688/2020. F) Testarea animalelor la locul de destinație Testarea animalelor provenite din schimburi intracomunitare sau din țări terțe la sosirea acestora la locul de destinație din România se efectuează randomizat, în conformitate cu dispozițiile Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor. Testarea se efectuează conform arondării, prelevarea probelor se efectuează de către medicul veterinar de liberă practică împuternicit în prezența medicului veterinar oficial, iar probele pentru care au fost obținute rezultate pozitive conform arondării se expediază la IDSA în vederea serotipizării. G) Testarea animalelor destinate exportului Probele de sânge pe EDTA provenite de la animalele destinate exportului în țări terțe se pot testa în pooluri prin metoda Real Time RT-PCR; testarea în pooluri se efectuează numai în laboratoarele desemnate de ANSVSA. H) Obligațiile operatorilor și persoanelor care lucrează cu animale În conformitate cu prevederile art. 10 și art. 11 din Regulamentul (UE) 2016/429. Pentru prevenirea apariției bolii la animalele proprii se recomandă ca operatorii să aplice măsurile de profilaxie nespecifică transmise de ANSVSA prin note de serviciu sau instrucțiuni specifice, în special îndepărtarea gunoiului de grajd din apropierea adăpostului și de pe platforma de gunoi, care constituie un biotop favorabil dezvoltării vectorilor, și efectuarea de dezinsecții periodice. I) Observații 1. Acțiunile de inspecție planificată vor fi efectuate, certificate și cuantificate de către medicii veterinari oficiali conform instrucțiunilor prevăzute în legislația în vigoare. 2. Prelevarea probelor pentru testele efectuate în cadrul programului pentru supravegherea și controlul infecției cu virusul bolii limbii albastre se efectuează de către medicul veterinar de liberă practică împuternicit, în prezența medicului veterinar oficial. 3. Testele serologice, virusologice și moleculare prin izolare de virus se efectuează la laboratoarele desemnate și/sau IDSA. Probele pentru confirmarea serotipului viral se trimit de către IDSA cu aprobarea ANSVSA la Laboratorul de Referință al Uniunii Europene pentru bluetongue. 4. Examenele de identificare a genului și speciei vectorilor culicoizi se efectuează la LSVSA desemnate și/sau IDSA; probele pentru confirmarea speciilor de vectori se trimit de către IDSA, cu aprobarea ANSVSA, la Laboratorul de Referință al Uniunii Europene corespondent. 3. Rinotraheita infecțioasă bovină/vulvovaginita pustuloasă infecțioasă Scop: supravegherea bolii Supravegherea în exploatațiile non-profesionale Supravegherea în exploatațiile comerciale I. Supravegherea pasivă 1. Observarea stării de sănătate a animalelor cu scopul identificării și raportării precoce a oricărui simptom care poate fi atribuit unui caz de boală. 2. Orice supiciune de boală va fi notificată medicului veterinar de liberă practică împuternicit în vederea efectuării de investigații suplimentare. 3. În cazul suspiciunii sau confirmării rinotraheitei infecțioase bovine într-o exploatație, se vor aplică măsurile de control prevăzute la art. 21-31 secțiunea 1 capitolul 2 partea II din Regulamentul delegat (UE) 2020/689. I. Supravegherea pasivă 1. Observarea stării de sănătate a animalelor cu scopul identificării și raportării precoce a oricărui simptom care poate fi atribuit unui caz de boală. 2. Orice supiciune de boală va fi notificată medicului veterinar de liberă practică împuternicit în vederea efectuării de investigații suplimentare. 3. În cazul suspiciunii sau confirmării rinotraheitei infecțioase bovin într-o exploatație, se vor aplică măsurile de control prevăzute în Regulamentul delegat (UE) 2020/689. II. Supravegherea activă II. Supravegherea activă 1.Taurii și bivolii folosiți pentru reproducție trebuie să îndeplinească cerințele de sănătate menționate la art. 20 și în partea 1 capitolul I din anexa II la Regulamentul delegat (UE) 2020/686. Proprietarii exploatațiilor nonprofesionale pot desfășura un program opțional de eradicare a bolii. Exploatațiilor de bovine li se va acorda statutul de indemn la rinotraheita infecțioasă a bovinelor după ce au fost îndeplinite cerințele menționate în capitolul 1 partea IV din anexa IV la Regulamentul delegat (UE) 2020/689. 1.Taurii și bivolii folosiți pentru reproducție din exploatațiile comerciale sau din unitățile producătoare de material genetic autorizate sanitar veterinar, trebuie să îndeplinească cerințele de sănătate menționate art. 20 și în partea 1 capitolul I din anexa II la Regulamentul delegat (UE) 2020/686. 2. În exploatațiile comerciale de bovine în care deținătorii optează pentru imunizarea animalelor împotriva IBR, se vor utiliza numai vaccinuri marker pentru a se putea face diferențierea între infecția cu virusul sălbatic și virusul vaccinal. Proprietarul exploatației notifică în prealabil DSVSA cu privire la intenția de aplicare a unui program de vaccinare; notificarea va fi însoțită de specificații privind tipul de vaccin utilizat și schema de vaccinare 3.Pentru obținerea statutului de exploatație indemnă la rinotraheita infecțioasă bovină, proprietarii exploatațiilor pot desfășura un program opțional de eradicare a bolii. Exploatațiilor de bovine li se va acorda statutul de indemn la rinotraheita infecțioasă a bovinelor după ce au fost îndeplinite cerințele menționate în capitolul 1 partea IV din anexa IV la Regulamentul delegat (UE) 2020/689. Centrele de colectare a bovinelor Supravegherea activă 1. Bovinele care au ca destinație circulația într-un stat membru sau o zonă cu statut de indemn de rinotraheită infecțioasă bovină sau un stat membru sau zonă cu program de eradicare pentru rinotraheita infecțioasă a bovinelor, vor îndeplinii cerințele de sănătate prevăzute la art. 11 și art. 12 , Secțiunea 1, Capitolul 2 al Regulamentului nr. 688/2020 de completare a Regulamentului (UE) 2016/429 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește cerințele de sănătate 2. Pentru bovinele care au ca destinație țări aflate în afara spațiului UE, se vor respecta cerințele de sănătate menționate în certificatele sanitare veterinare agreate pentru țara de destinație. Diagnosticul etiologic se stabilește prin examene de laborator: serologie (ELISA) și virusologice (izolare de virus). Examenele de laborator se realizează la IDSA și/sau LSVSA Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008 , cu modificările și completările ulterioare. Precizări de execuție: Probele sunt recoltate de medicul veterinar de liberă practică împuternicit. 4. Diareea virală a bovinelor - Boala Mucoaselor (BVD -MD) Scop: Supravegherea bolii și asigurarea cerințelor de cerificare SUPRAVEGHERE PASIVĂ I. Supravegherea în exploatațiile nonprofesionale II. Supravegherea în exploatațiile comerciale de creștere a bovinelor și bubalinelor, inclusiv în exploatațiile comerciale de tip A 1. Procedura de supraveghere cuprinde fermierii și muncitorii implicați zilnic în relația cu animalele, medicii veterinari de liberă practică împuterniciți ce trebuie, conform legii să raporteze orice caz de îmbolnăvire. 2. Orice suspiciune de boală va fi investigată în vederea infirmării sau confirmării boli. 3. În cazul suspiciunii sau confirmării diareei virale a bovinelor/ boala mucoaselor într-o exploatație, se vor aplică măsurile de control prevăzute la art. 21-31 secțiunea 1 capitolul 2 partea II din Regulamentul delegat (UE) 2020/689. Testarea bovinelor în exploatațiile în care s-a confirmat BVD-MD se face conform prevederilor din partea VI capitolul 1 secțiunea 1 din anexa IV la Regulamentul delegat (UE) 2020/689. Pentru obținerea statutului de exploatație indemne la BVD-MD , proprietarii exploatațiilor pot desfășura un program obțional de eradicare. Pentru acordarea statutului de indem de infecția cu BVD-MD toate bovinele deținute în exploatație trebuie să obținuă rezultate negative la unul din următoarele regimuri de testare: a) testare pentru detectarea antigenului sau a genomului virusului BVD -MD prelevate de la toate bovinele si de la vițeii fătați în ultimele 12 luni, la 20 de zile post-partum; sau b) teste serologice pentru detecția anticorpilor împotriva BVD -MC prelevate pe parcursul unei perioade de cel puțin 12 luni, de 3 ori la un interval de cel puțin patru luni de la bovinele care au fost ținute în unitate timp de cel puțin 3 luni anterior testării. 1. Procedura de supraveghere cuprinde fermierii și muncitorii implicați zilnic în relația cu animalele, medicii veterinari de liberă practică împuterniciți ce trebuie, conform legii să raporteze orice caz de îmbolnăvire. 2. Orice suspiciune de boală va fi investigată în vederea infirmării sau confirmării boli. 3. În cazul suspiciunii sau confirmării diareei virale a bovinelor/ boala mucoaselor într-o exploatație, se vor aplică măsurile de control prevăzute la art. 21-31 secțiunea 1 capitolul 2 partea II din Regulamentul delegat (UE) 2020/689. Testare bovinelor în exploatațiile în care s-a confirmat BVD-MD se face conform prevederilor din partea VI capitolul 1 secțiunea 1 din anexa IV la Regulamentul delegat (UE) 2020/689. Pentru obținerea statutului de exploatație indemne la BVD-MD , proprietarii exploatațiilor pot desfășura un program obțional de eradicare. Pentru acordarea statutului de indem de infecția cu BVD-MD toate bovinele deținute în exploatație trebuie să obținuă rezultate negative la unul din următoarele regimuri de testare: a) testare pentru detectarea antigenului sau a genomului virusului BVD -MD prelevate de la toate bovinele si de la vițeii fătați în ultimele 12 luni, la 20 de zile post-partum; sau b) teste serologice pentru detecția anticorpilor împotriva BVD -MD prelevate pe parcursul unei perioade de cel puțin 12 luni, de 3 ori la un interval de cel puțin patru luni de la bovinele care au fost ținute în unitate timp de cel puțin 3 luni anterior testării. III. Supravegherea în punctele de control la frontieră Verificarea documentară în scopul îndeplinirii cerințelor sanitare veterinare prevăzute în anexa I și anexa VII la Regulamentul delegat (UE) 2020/692 pentru animalele, materialul germinativ care intră în Uniun din țări terțe și supravegherea pasivă prin investigarea suspiicunilor de boală. SUPRAVEGHERE ACTIVĂ SUPRAVEGHERE ACTIVĂ 1. Exploatațiile nonprofesionale Taurii și bivolii folosiți pentru reproducție trebuie să îndeplinească cerințele de sănătate menționate în partea 1 capitolul I din anexa II la Regulamentul delegat (UE) 2020/686. 2. În exploatațiile comerciale și unitățile de material germinativ autorizate. Taurii și bivolii folosiți pentru reproducție din exploatațiile comerciale sau din unitățile producătoare de material germinativ autorizate sanitar veterinar, trebuie să îndeplinească cerințele de sănătate menționate în partea 1 capitolul I din anexa II la Regulamentul delegat (UE) 2020/686. 1. Supravegherea taurilor și bivolilor autorizați pentru reproducție. Supravegherea de laborator se realizează prin ELISA pentru detecție de anticorpi (pentru confirmarea statusului de liber BVD- MD în unitățile specializate furnizoare de material seminal), ELISA pentru detecție antigen, izolare pe culturi celulare, iar după caz PCR. 2. Examenele virusologice se efectuează pe probe de organe, tampoane nazale, utilizând ca metodă alternativă și PCR. Examene pentru depistarea virusului sau antigenului viral: a) la toți taurii la autorizare, prin două examene efectuate la interval de minimum patru săptămâni pe probe de sânge sau ser sanguin; b) la toți tăurașii care se achiziționează pentru reproducție, după vârsta de șase luni, înainte de livrare, prin două examene efectuate la interval de minimum patru săptămâni, pe probe de sânge sau ser sanguin; Taurii și bivolii de reproducție, pozitivi pentru virusul și/sau antigenul BVD-MD se elimină de la reproducție. 1. Supravegherea taurilor și bivolilor autorizați pentru reproducție. Supravegherea de laborator se realizează prin ELISA pentru detecție de anticorpi (pentru confirmarea statusului de liber BVD-MD în unitățile specializate furnizoare de material seminal), ELISA pentru detecție antigen, izolare pe culturi celulare, iar după caz PCR. 2. Examenele virusologice se efectuează pe probe de organe, tampoane nazale, utilizând ca metodă alternativă și PCR. Examene pentru depistarea virusului sau antigenului viral: a) la toți taurii la autorizare, prin două examene efectuate la interval de minimum patru săptămâni pe probe de sânge sau ser sanguin; b) la toți tăurașii care se achiziționează pentru reproducție, după vârsta de șase luni, înainte de livrare, prin două examene efectuate la interval de minimum patru săptămâni, pe probe de sânge sau ser sanguin; Taurii și bivolii de reproducție, pozitivi pentru virusul și/sau antigenul BVD-MD se elimină de la reproducție. 3. Centrele de colectare bovine Bovinele care au ca destinație circulația într-un stat membru sau o zonă cu statut de indemn de diarea virală bovină sau un stat membru sau zonă cu program de eradicare pentru diareea virală bovină, trebuie să îndeplinească cerințele de sănătate prevăzute la art. 11 și art. 12 secțiunea 1 capitolul 2 din Regulamentul delegat (UE) 2020/688 al Comisiei din 17 decembrie 2019 de completare a Regulamentului (UE) 2016/429 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește cerințele de sănătate animală pentru circulația în interiorul Uniunii a animalelor terestre și a ouălor pentru incubație. Pentru bovinele care au ca destinație țări aflate în afara spațiului UE se respectă cerințele de sănătate menționate în certificatele sanitare veterinare agreate pentru țara de destinație. Precizări execuție Precizări execuție Supraveghere activă Supraveghere activă Probele sunt recoltate de medicul veterinar de liberă practică împuternicit. Examenele de laborator se realizează la IDSA și/sau LSVSA. Probele sunt recoltate de medicul veterinar de liberă practică împuternicit. Examenele de laborator se realizează la IDSA și/sau LSVSA. Diagnosticul de laborator se confirmă prin testul imunoenzimatic - ELISA. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008 , cu modificările și completările ulterioare, și a anexei I la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/2002. 5. Leucoza enzootică bovină Scop: acordarea și menținerea statutului de indemn de LEB al exploatațiilor I. Supravegherea în exploatațiile nonprofesionale II. Supravegherea în exploatațiile comerciale de creștere a bovinelor de lapte, inclusiv în exploatațiile comerciale de tip A A. Testarea bovinelor în exploatațiile cu statut de indemn de LEB, pentru menținerea statutului de exploatație indemnă de boală: Supraveghere activă Statutul de indemn de LEB al unei exploatații se menține dacă: 1. în ultimele 24 de luni nu s-au înregistrat cazuri confirmate de LEB la bovinele din exploatație și au fost îndeplinite cerințele menționate la pct. 1 lit. a), c) și d) din secțiunea 1 Acordarea statutului capitolul I partea III din anexa IV la Regulamentul delegat (UE) 2020/689; 2. Se efectuează testarea serologică la bovine și bubaline prin ELISA, la un interval de cel mult 12 luni, la: a) taurii și bivolii folosiți la reproducție; b) toate taurinele și bubalinele în vârstă de peste 24 de luni. 2. Probele de sânge sunt recoltate de medicii de liberă practică împuterniciți. 3. Testele ELISA se efectuează pe pooluri de 10 probe, conform instrucțiunilor trusei de diagnostic și recomandărilor LNR- IDSA. 4. Animalele cu rezultat pozitiv la ELISA vor fi testate pentru confirmare prin ID; dacă există neconcordanță între ELISA pozitiv și ID negativ, confirmarea bolii se face prin prelevare de sânge și examen prin ID după 30 zile de la prima prelevare. 5. Examenele serologice (ELISA și/sau ID) se efectuează la LSVSA. 6. Dacă există dubii privind corectitudinea prelevării probei/probelor și din expertiză reiese că au existat neconformități legate de prelevare, ambalare, transportul probei/probelor, DSVSA analizează oportunitatea prelevării unei alte probe. 7. Dacă directorul executiv al DSVSA aprobă, se prelevează o nouă probă care se examinează la LSVSA și o contraprobă care se păstrează la același laborator. După testarea probei și obținerea rezultatului, LSVSA poate trimite contraproba pentru expertiză de analiză la LNR- IDSA din cadrul IDSA. Proba și contraproba se prelevează de medicul veterinar oficial și se sigilează. 8. Animalele diagnosticate pozitiv se sacrifică în maximum 30 de zile de la data notificării oficiale a proprietarului acestora sau a persoanei împuternicite cu privire la rezultatul examinărilor. 9. Statutul de indemn de LEB al unei exploatații trebuie retras dacă nu sunt îndeplinite cerințele prevăzute în secțiunea 4 Menținerea statutului, capitolul 1, partea III din anexa IV la Regulamentul delegat (UE) 2020/689. A. Testarea bovinelor în exploatațiile cu statut de indemn de LEB, pentru menținerea statutului de exploatație indemnă de boală: Supraveghere activă Statutul de indemn de LEB al unei exploatații se menține dacă: 1. în ultimele 24 de luni nu s-au înregistrat cazuri confirmate de LEB la bovinele din exploatație și au fost îndeplinite cerințele menționate la pct. 1 lit. a), c) și d) din secțiunea 1 Acordarea statutului capitolul I partea III din anexa IV la Regulamentul delegat (UE) 2020/689; 2. Se efectuează testarea serologică la bovine și bubaline prin ELISA, la un interval de cel mult 12 luni, la: a) taurii și bivolii folosiți la reproducție; b) toate taurinele și bubalinele în vârstă de peste 24 de luni. 2. Probele de sânge sunt recoltate de medicii de liberă practică împuterniciți. 3. Testele ELISA se efectuează pe pooluri de 10 probe, conform instrucțiunilor trusei de diagnostic și recomandărilor LNR-IDSA. 4. Animalele cu rezultat pozitiv la ELISA vor fi testate pentru confirmare prin ID; dacă există neconcordanță între ELISA pozitiv și ID negativ, confirmarea bolii se face prin prelevare de sânge și examen prin ID după 30 zile de la prima prelevare. 5. Examenele serologice (ELISA și/sau ID) se efectuează la LSVSA. 6. Dacă există dubii privind corectitudinea prelevării probei/probelor și din expertiză reiese că au existat neconformități legate de prelevare, ambalare, transportul probei/probelor, DSVSA analizează oportunitatea prelevării unei alte probe. 7. Dacă directorul executiv al DSVSA aprobă, se prelevează o nouă probă care se examinează la LSVSA și o contraprobă care se păstrează la același laborator. După testarea probei și obținerea rezultatului, LSVSA poate trimite contraproba pentru expertiză de analiză la LNR-IDSA din cadrul IDSA. Proba și contraproba se prelevează de medicul veterinar oficial și se sigilează. NR-IDSA din cadrul IDSA. Proba și contraproba se prelevează de medicul veterinar oficial și se sigilează. 8. Animalele diagnosticate pozitiv se sacrifică în maximum 30 de zile de la data notificării oficiale a proprietarului acestora sau a persoanei împuternicite cu privire la rezultatul examinărilor. 9. Statutul de indemn de LEB al unei exploatații trebuie retras dacă nu sunt îndeplinite cerințele prevăzute în secțiunea 4 Menținerea statutului, capitolul 1, partea III din anexa IV la Regulamentul delegat (UE) 2020/689. B. Testarea bovinelor în exploatațiile cu statut retras: Supraveghere activă I. Dacă statutul exploatației a fost retras ca urmare a confirmării LEB, acesta poate fi redobândit numai dacă: a.) au fost eliminate toate bovinele cu rezultat pozitiv la testele serologice pentru LEB și toți descendenții acestora cu vârsta sub 24 de luni; b.) toate bovinele în vârstă de peste 12 luni au obținut rezultate negative la 2 teste serologice efectuate la un interval de 4 luni, primul teste va fi efectuat nu mai devreme de 4 luni de la eliminarea ultimului caz confirmat. 1. Animalele diagnosticate pozitiv se sacrifică în maximum 30 de zile de la data notificării oficiale a proprietarului acestora sau a persoanei împuternicite cu privire la rezultatul examinărilor, Vițeii proveniți de la vaci reacționate pozitiv la examenele serologice vor părăsi efectivul numai pentru sacrificare, sub supravegherea autorităților veterinare. B. Testarea bovinelor în exploatațiile cu statut retras: Supraveghere activă I. Dacă statutul exploatației a fost retras ca urmare a confirmării LEB, acesta poate fi redobândit numai dacă: a.) au fost eliminate toate bovinele cu rezultat pozitiv la testele serologice pentru LEB și toți descendenții acestora cu vârsta sub 24 de luni; b.) toate bovinele în vârstă de peste 12 luni au obținut rezultate negative la 2 teste serologice efectuate la un interval de 4 luni, primul teste va fi efectuat nu mai devreme de 4 luni de la eliminarea ultimului caz confirmat. 1. Animalele diagnosticate pozitiv se sacrifică în maximum 30 de zile de la data notificării oficiale a proprietarului acestora sau a persoanei împuternicite cu privire la rezultatul examinărilor, 2. Vițeii proveniți de la vaci reacționate pozitiv la examenele serologice vor părăsi efectivul numai pentru sacrificare, sub supravegherea autorităților veterinare. II. Dacă statutul de indemn de LEB al exploatației a fost retras ca urmare a neîndeplinirii una sau mai multe dintre cerințele din secțiunea 2 Menținerea statutului capitolul I partea III din anexa IV la Regulamentul delegat (UE) 2020/689, după ce a trecut perioada maximă de timp stabilită pentru suspendarea statutului de indem de LEB, exploatația își poate redobândi statutul de liber de LEB doar dacă sunt îndeplinite cerințele din Secțiunea 1 Acordarea statutului de indem, pct. 1 lit. c) și d) sau din Secțiunea 2 Menținerea statutului de indemn lit. b) partea III din anexa IV la Regulamentul delegat (UE) 2020/689. În exploatațiile infectate, autoritatea competentă adoptă măsurile de control prevăzute la art. 25-31 din secțiunea 2 capitolul 2 din Partea II din Regulamentul delegat (UE) 2020/689, care vor fi menținute până la redobândirea statutului de exploatație indemnă la infecția cu leucoză. Proprietarii animalelor tăiate se despăgubesc conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 1214/2009 , cu modificările și completările ulterioare, indiferent de rezultatele examenelor de laborator. II. Dacă statutul de indemn de LEB al exploatației a fost retras ca urmare a neîndeplinirii una sau mai multe dintre cerințele din secțiunea 2 Menținerea statutului capitolul I partea III din anexa IV la Regulamentul delegat (UE) 2020/689, după ce a trecut perioada maximă de timp stabilită pentru suspendarea statutului de indem de LEB, exploatația își poate redobândi statutul de liber de LEB doar dacă sunt îndeplinite cerințele din Secțiunea 1 Acordarea statutului de indem, pct. 1 lit. c) și d) sau din Secțiunea 2 Menținerea statutului de indemn lit. b) partea III din anexa IV la Regulamentul delegat (UE) 2020/689. În exploatațiile infectate, autoritatea competentă adoptă măsurile de control prevăzute la art. 25-31 din secțiunea 2 capitolul 2 din Partea II din Regulamentul delegat (UE) 2020/689, care vor fi menținute până la redobândirea statutului de exploatație indemnă la infecția cu leucoză. Proprietarii animalelor tăiate se despăgubesc conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 1214/2009 , cu modificările și completările ulterioare, indiferent de rezultatele examenelor de laborator C.Testarea bovinelor în exploatațiile cu statut suspendat. Statutul de indemn de LEB al unei exploatații care deține bovine trebuie să fie suspendat dacă: 1. nu mai sunt îndeplinite una sau mai multe din cerințele menționate în secțiunea 2 Menținerea statutului capitolul I partea III din anexa IV la Regulamentul delegat (UE) 2020/689; 2. se suspectează un caz de LEB la o bovină ținută în unitate. Statutul de indemn de LEB poate fi restabilit doar dacă: 1. sunt îndeplinite cerințele de la punctul 1 lit. c) și d) din secțiunea 1 Acordarea statutului și de la lit. b) din secțiunea 2 Menținerea statutului din capitolul I partea III din anexa IV din Regulamentul delegat (UE) 2020/689. 2. absența LEB este confirmată prin rezultatele unor investigații suplimentare și a fost determinat satatutul tuturor cazurilor suspecte. În exploatațiile suspecte, autoritatea competentă adoptă măsurile de control prevăzute la art. 21 - 23 din secțiunea 2 capitolul 2 din Regulamentul delegat (UE) 2020/689, care vor fi menținute până la redobândirea statutului de exploatație indemnă la LEB Perioada maximă pentru care o exploatație poatea avea statusul suspendat este de 45 de zile. C.Testarea bovinelor în exploatațiile cu statut suspendat. Statutul de indemn de LEB al unei exploatații care deține bovine trebuie să fie suspendat dacă: 1. nu mai sunt îndeplinite una sau mai multe din cerințele menționate în secțiunea 2 Menținerea statutului capitolul I partea III din anexa IV la Regulamentul delegat (UE) 2020/689; 2. se suspectează un caz de LEB la o bovină ținută în unitate. Statutul de indemn de LEB poate fi restabilit doar dacă: 1. sunt îndeplinite cerințele de la pct. 1 lit. c) și d) din secțiunea 1 Acordarea statutului și de la lit. b) din secțiunea 2 Menținerea statutului din capitolul I partea III din anexa IV la Regulamentul delegat (UE) 2020/689. 2.. absența LEB este confirmată prin rezultatele unor investigații suplimentare și a fost determinat satatutul tuturor cazurilor suspecte. În exploatațiile suspecte, autoritatea competentă adoptă măsurile de control prevăzute la art. 21 - 23 din secțiunea 2 capitolul 2 din Regulamentul delegat (UE) 2020/689, care vor fi menținute până la redobândirea statutului de exploatație indemnă la LEB Perioada maximă pentru care o exploatație poatea avea statusul suspendat este de 45 de zile. D. Inspecția în abator a animalelor vii: 1. În cazul în care se depistează tumori la animalele tăiate, se prelevează probe din tumoră, miocard, pulmon, ficat, rinichi, splină, limfonoduri, alte organe cu modificări cu aspect neoplazic, pentru efectuarea examenelor histopatologice metoda HE/HEA/HEV, Pappenheim, Van Gieson, Lillie Pastenack, AT, Gomori. 2. În cazul unui diagnostic histopatologic care permite suspiciunea de LEB, se examinează serologic la LSVSA toate animalele din exploatația din care provine animalul respectiv, rezultatul final infirmând sau confirmând diagnosticul histopatologic prezumtiv. rmând sau confirmând diagnosticul histopatologic prezumtiv. 3. Destinația cărnii și a subproduselor comestibile rezultate de la animalele diagnosticate pozitiv se stabilește de medicul veterinar oficial de abator. 4. În exploatațiile infectate, autoritatea competentă adoptă măsurile de control prevăzute la art. 25-31 din secțiunea 2 capitolul 2 din Regulamentul delegat (UE) 2020/689, care vor fi menținute până la redobândirea statutului de exploatație indemnă la infecția cu leucoză. D. Inspecția în abator a animalelor vii: 1. În cazul în care se depistează tumori la animalele tăiate, se prelevează probe din tumoră, miocard, pulmon, ficat, rinichi, splină, limfonoduri, alte organe cu modificări cu aspect neoplazic, pentru efectuarea examenelor histopatologice metoda HE/HEA/HEV, Pappenheim, Van Gieson, Lillie Pastenack, AT, Gomori. 2. În cazul unui diagnostic histopatologic care permite suspiciunea de LEB, se examinează serologic la LSVSA toate animalele din exploatația din care provine animalul respectiv, rezultatul final infirmând sau confirmând diagnosticul histopatologic prezumtiv. rmând sau confirmând diagnosticul histopatologic prezumtiv. 3. Destinația cărnii și a subproduselor comestibile rezultate de la animalele diagnosticate pozitiv se stabilește de medicul veterinar oficial de abator. 4.În exploatațiile infectate, autoritatea competentă adoptă măsurile de control prevăzute la art. 25 - 31 din secțiunea 2 capitolul 2 din Regulamentul delegat (UE) 2020/689, care vor fi menținute până la redobândirea statutului de exploatație indemnă la infecția cu leucoză *) În unitățile de tăiere autorizate sanitar-veterinar, examinarea animalelor vii se efectuează de către medicii veterinari oficiali. III. În centrele de colectare a bovinelor pentru export sau pentru comerț intracomunitar, pentru asigurarea cerințelor de certificare Supraveghere pasivă Vor fi introduse numai animale ce provin dintr-o exploatație calificată oficial indemnă de LEB. IV. Bovinele din localitățile Deltei Dunării aferente circumscripțiilor sanitar-veterinare Crișan, Ceatalchioi, Chilia Veche, Jurilovca, Mahmudia, Maliuc, Murighiol, Pardina, Sfântu Gheorghe, Sulina și C.A. Rosetti, precum și suburbia Tudor Vladimirescu, Nufărul având în vedere sistemul de creștere în semilibertate, pot fi incluse în programul de supraveghere și monitorizarea a exploatațiilor în raport cu leucoza enzootică bovină, conform prevederilor Regulamentului delegat (UE) 2020/689, numai la solicitarea scrisă a proprietarilor de bovine și după verificarea de către Direcția Sanitar-Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor Tulcea a îndeplinirii condițiilor care pot garanta aplicarea programului; în acest caz se solicită proprietarului acordul scris privind respectarea planului de măsuri și a restricțiilor stabilite în cazul diagnosticării leucozei enzootice bovine. În cazul în care exploatațiile nu sunt incluse în programul de supraveghere și monitorizare prevăzut de Regulamentul 689/2020, mișcarea animalelor din zona menționată este permisă către alte exploatații de creștere a animalelor, numai după testarea serologică a întregului efectiv, efectuată cu cel mult 10 zile înainte de mișcare și care are rezultate negative pentru toate animalele. Bovinele dirijate direct către abator nu vor fi supuse testării. Diagnosticul de laborator se confirmă prin testul de imunodifuzie în gel de agar - ID. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008 , cu modificările și completările ulterioare. 6. Infecția cu virusul bolii lui Aujeszky Scop: supraveghere și control în scopul monitorizării bolii I. Supravegherea în exploatațiile nonprofesionale II. Supravegherea în exploatațiile comerciale de creștere a animalelor, inclusiv în exploatațiile comerciale de tip A 1. Precizări tehnice 1. Precizări tehnice Supravegherea pasivă Supravegherea pasivă Inspecția efectivelor de porcine libere de infecție. Inspecția planificată pentru efectivele de porcine libere de infecție: în unitățile desemnate a efectua carantină pentru animalele nou introduse. Supravegherea activă Supravegherea activă a) Examene virusologice, în caz de suspiciune de boală și, după caz, identificarea genomului viral prin PCR la LNR-IDSA. a) Serologică (ELISA gE): la 5% din animalele de reproducție din exploatațiile autorizate de porcine, care nu vaccinează sau vaccinează cu vaccin marker - o dată pe an. Probele de sânge se prelevează de la porcinele nevaccinate sau vaccinate cu vaccin marker. b) Examene virusologice, în caz de suspiciune de boală și, după caz, identificarea genomului viral prin PCR la LNR-IDSA. b) Probele de creier de la rumegătoarele cu simptomatologie de boală Aujeszky se vor examina concomitent și pentru encefalopatii spongiforme transmisibile. b) Probele de creier de la rumegătoarele cu simptomatologie de boală Aujeszky se vor examina concomitent și pentru encefalopatii spongiforme transmisibile. 2. Precizări execuție 2. Precizări execuție Supravegherea pasivă Supravegherea pasivă Conform prevederilor Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/620 al Comisiei din 15 aprilie 2021 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (UE) 2016/429 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește aprobarea statutului de indemn de boală și a statutului de nevaccinare al anumitor state membre sau zone ori compartimente ale acestora cu privire la anumite boli listate și la aprobarea programelor de eradicare a bolilor listate respective. Conform prevederilor Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2021/620 al Comisiei din 15 aprilie 2021. Supravegherea activă Supravegherea activă a) Serologică - examenele serologice se efectuează la LSVSA acreditat și/sau IDSA. b) histopatologică: 1. Examenele histopatologice se vor efectua la LSVSA acreditate prin metoda HEA sau Pappenheim. 2. Probele de creier de la rumegătoarele cu simptomatologie nervoasă, se vor examina concomitent prin examene de laborator, pentru boala Aujeszky, rabie, listerioză și pentru encefalopatii spongiforme transmisibile la LSVSA care dețin metode acreditate în acest scop. a) Serologică - examenele serologice se efectuează la LSVSA acreditat și/sau IDSA. b) histopatologică: 1. Examenele histopatologice se vor efectua la LSVSA acreditate prii metoda HE/HEA/HEV sau Pappenheim. 2. Probele de creier de la rumegătoarele cu simptomatologie nervoasă, se voi examina concomitent prin examene de laborator, pentru boala Aujeszky rabie, listerioză și pentru encefalopatii spongiforme transmisibile la LSVSA care dețin metode acreditate în acest scop. Diagnosticul de laborator se confirmă prin ELISA - la porcine - sau examen virusologie la rumegătoare - izolarea și identificarea virusului. În cazul în care probele nu sunt recoltate în cadrul programului de autocontrol și provin de la animalele suspecte, boala se confirmă prin examen serologic ELISA. În situația în care probele recoltate în cadrul programului de autocontrol au rezultate pozitive, dar investigația serologică nu relevă semne clinice de boală, se reia recoltarea de probe sub control oficial, iar în cazul obținerii aceluiași rezultat pozitiv se întocmește un plan de măsuri care constă îi observarea animalelor diagnosticate pozitiv pe o perioadă de 3 luni. În acest interval se restricționează mișcarea animalelor din exploatație. Dacă în aceste 3 luni nu se observă semne clinice de boală, restricțiile se ridică. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008 , cu modificările și completările ulterioare. 7. Infestarea cu Varroa spp. (varrooză) Scop: supravegherea bolii I. Supravegherea în exploatațiile nonprofesionale II. Supravegherea în exploatațiile comerciale pentru material biologic Precizări tehnice Precizări tehnice Supravegherea activă Supravegherea activă 1. Supravegherea prin examene de laborator, iar în caz de necesitate diagnostic complet de laborator. 2. Supravegherea clinică și anatomopatologică a albineloi lucrătoare, trântorilor și puietului căpăcit, în perioada martie - octombrie, la: 5% din coloniile stupinelor de producție; primăvara după iernat și toamna după stupăritul pastoral; la schimbarea vetrei stupinei; 3. Examenele de laborator se efectuează din 25 g/probă albine vii și rame întregi sau porțiuni de minimum 10/15 cm/probă, fagure cu puiet căpăcit de trântor și/sau albină lucrătoare si detritus de pe planseul stupului. Probele se recolteaza la minimum 7 zile dupa efectuarea unui tratament antiparazitar, cu un produs autorizat pentru comercializare. 1. Supravegherea prin examene de laborator, iar în caz de necesitate diagnostic complet de laborator. 2. Supravegherea clinică și anatomopatologică a albinelor lucrătoare, trântorilor și puietului căpăcit, în perioada martie - octombrie, la: a) cel puțin 15% din coloniile stupinelor comerciale de reproductie: elita și multiplicare a materialului biologic; b) 5% din coloniile stupinelor comerciale sau/si productie; c) primăvara după iernat și toamna după stupăritul pastoral; d) la schimbarea vetrei stupinei; 3. Examenele de laborator se efectuează din 25 g/probă albine vii și rame întregi sau porțiuni de minimum 10/15 cm/probă, fagure cu puiet căpăcit de trântor și/sau albină lucrătoare si detritus de pe planseul stupului. Probele se recolteaza la minimum 7 zile dupa efectuarea unui tratament antiparazitar, cu un produs autorizat pentru comercializare. Precizări execuție Precizări execuție Supravegherea activă Supravegherea activă 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit și medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA și/sau IDSA. 2. Examenele se efectuează la LSVSA și/sau după caz, la LNR 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit și medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA și/sau IDSA. 2. Examenele se efectuează la LSVSA și/sau după caz, la LNR din cadrul IDSA astfel: din cadrul IDSA astfel: 2.1. pentru supraveghere - examen microscopic de evidențiere și identificare ectoparazitului Varroa destructor; 2.2. pentru diagnostic - examen AP și microscopic de determinare a nivelului infestației. 2.1. pentru supraveghere - examen microscopic de evidențiere și identificare ectoparazitului Varroa destructor; 2.2. pentru diagnostic - examen AP și microscopic de determinare a nivelului infestației. Diagnosticul de laborator se confirmă prin metoda spălării și examenul microscopic de determinare a nivelului infestației cu Varroa destructor. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008 , cu modificările și completările ulterioare, și conform Regulamentului (UE) 2016/429 și actelor delegate. 8. Septicemia hemoragică virală (Infecția cu Virusul septicemiei hemoragice virale) Scop: Supravegherea bolii în conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) 2016/429 și ale actelor delegate de implementare a acestuia Supravegherea în exploatațiile comerciale de creștere a salmonidelor, precum și a speciilor de pești susceptibile, menționate în anexa la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2024/216 al Comisiei din 11 ianuarie 2024 de modificare a anexei la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/1882 în ceea ce privește bolile listate ale animalelor acvatice și lista speciilor și a grupurilor de specii care prezintă un risc considerabil de răspândire a bolilor listate respective, inclusiv în exploatațiile comerciale de tip A, și în mediul natural Supraveghere Supraveghere activă a) Inspecții programate efectuate de către autoritatea competentă în exploatațiile comerciale de creștere a salmonidelor, b) Examinarea populației animalelor acvatice pentru depistarea bolii clinice, c) Prelevarea probelor pentru examen de laborator în timpul inspecției în exploatațiile de salmonide. Supraveghere pasivă 1. Informarea imediată, obligatorie, a apariției ori suspiciunii bolii sau oricărei creșteri a mortalității în exploatațiile de salmonide și/sau în mediul natural. 2. a) Vizita exploatației de salmonide și/sau a mediului natural; b) Examinarea clinică și anatomopatologică a populației animalelor acvatice și c) Prelevarea probelor pentru diagnostic prin examen de laborator. Precizări tehnice Supraveghere activă a) Frecvența inspecțiilor programate se stabilește în functie de categoria de risc a unitatii piscicole si a statusului sanitar b) Inspecțiile constau în verificarea registrelor unităților de acvacultură și realizarea de examen clinic și anatomopatologic în scopul detectării modificărilor patologice c) Prelevarea probelor se efectuează în conformitate cu Ordinul președintelui ANSVSA nr. 145/2018 . Temperatura apei la prelevarea probelor trebuie să fie de < 14°C Supraveghere pasivă 1.Informarea privind mortalitatea anormală sau suspiciunea de boală. 2.Prelevarea de probe se realizează ca pentru supravegherea activă. Precizări execuție Supraveghere activă Inspecțiile planificate în cadrul supravegherii active, examinarea populației animalelor acvatice și prelevarea de probe pentru diagnosticul de laborator consecutiv acestora, se realizează sub responsabilitatea medicului veterinar oficial sau a medicului de libera practică. Examenele de laborator se efectuează la LNR din cadrul IDSA, astfel: Supraveghere prin izolare de virus în culturi celulare urmat de identificare prin teste ELISA, IF, virus neutralizare, RT-qPCR sau RT-PCR Detecția genomului virusului septicemiei hemoragice virale prin RT-qPCR sau RT-PCR Supraveghere pasivă 1. Informarea DSVSA privind mortalitatea anormală sau suspiciunea de boală se realizează de către orice persoană care lucrează în domeniul animalelor acvatice, de către medici veterinari de liberă practică împuterniciți, respectiv de către medici veterinari oficiali. 2. Vizita exploatației de salmonide și/sau a mediului natural, examinarea populației de animale acvatice și recoltarea de probe se realizează de către medici veterinari de liberă practică împuterniciți sau de către medici veterinari oficiali. 3. Examenele de laborator se efectuează la LNR din cadrul IDSA prin izolare de virus în culturi celulare cu identificare ulterioară prin teste ELISA, IF, virus neutralizare, RT-qPCR sau 4. Detecția genomului virusului septicemiei hemoragice virale prin RT-qPCR direct din tesut. Diagnosticul de laborator se confirmă prin: izolare de virus în culturi celulare cu identificare ulterioară prin teste IF, ELISA, virus neutralizare, RT-qPCR sau RT-PCR sau detecția genomului virusului septicemiei hemoragice virale direct din tesut si confirmare prin secvențierea produsilor de amplificare (RT-PCR); Confirmarea primului caz de Septicemie hemoragica virala în ferme/compartimente/zone neinfectate se realizeaza prin: a) izolare de virus în culturi celulare cu identificare ulterioară prin teste IF, ELISA, virus neutralizare, RT-qPCR sau RT-PCR sau b) detecția genomului virusului septicemiei hemoragice virale si confirmare prin secvențierea produsilor de amplificare (RT-PCR); Notificarea bolii se realizează în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008 , cu modificările și completările ulterioare, și cu prevederile din partea II capitolul 1 din Regulamentul (UE) 2016/429. Managementul bolii se realizează în conformitate cu prevederile din partea III capitolul 2 -Măsuri de control al bolilor pentru bolile listate astfel cum se menționează la art. 9 alin. (1) lit. (b) și (c) din Regulamentul (UE) 2016/429. 9. Necroza hematopoietică infecțioasă (Infecția cu virusul Necrozei hematopoietice infecțioase ) Scop: Supravegherea bolii în conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) 2016/429 și ale actelor delegate de implementare a acestuia Supravegherea în exploatațiile comerciale de creștere a salmonidelor precum și a speciilor de pești susceptibile menționate în anexa la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2024/216, inclusiv în exploatațiile comerciale de tip A, și în mediul natural Supraveghere Supraveghere activă a) Inspecții programate efectuate de către autoritatea competentă în exploatațiile comerciale de creștere a salmonidelor, inclusiv în exploatațiile comerciale de tip A b) Examinarea populației animalelor acvatice pentru depistarea bolii clinice, c) Prelevarea probelor pentru examen de laborator în timpul inspecției în exploatațiile de salmonide. Supraveghere pasivă 1. Informarea imediată, obligatorie, a apariției ori suspiciunii bolii sau oricărei creșteri a mortalității în exploatațiile de salmonide și/sau în mediul natural. 2. a) Vizita exploatației de salmonide și/sau a mediului natural; b) Examinarea clinică și anatomopatologică a populației animalelor acvatice și c) Prelevarea probelor pentru diagnostic prin examen de laborator. Precizări tehnice Supraveghere activă a) Frecvența inspecțiilor programate se stabilește în funcție de categoria de risc a unității piscicole și a statusului sanitar b) Inspecțiile constau în verificarea registrelor unităților de acvacultură și realizarea de examen clinic și anatomopatologic în scopul detectării modificărilor patologice. c) Prelevarea probelor se efectuează în conformitate cu Ordinul președintelui ANSVSA nr. 145/2018 . Temperatura apei la prelevarea probelor trebuie să fie de < 14°C . Supraveghere pasivă 1. Informarea privind mortalitatea anormală sau suspiciunea de boală 2. Prelevarea de probe se realizează ca pentru supravegherea activă. Precizări execuție Supraveghere activă Inspecțiile planificate în cadrul supravegherii active, examinarea populației animalelor acvatice și prelevarea de probe pentru diagnosticul de laborator consecutiv acestora, se realizează sub responsabilitatea medicului veterinar oficial. Examenele de laborator se efectuează la LNR din cadrul IDSA, astfel: Supraveghere prin izolare de virus în culturi celulare urmat de identificare prin teste ELISA, IF, virus neutralizare, RT-qPCR sau RT-PCR. Detecția genomului virusului Necrozei hematopoietice infecțioase prin RT-qPCR sau RT-PCR. , secvențiere Supraveghere pasivă 1. Informarea DSVSA privind mortalitatea anormală sau suspiciunea de boală se realizează de către orice persoană care lucrează în domeniul animalelor acvatice, de către medici veterinari de liberă practică împuterniciți, respectiv de către medici veterinari oficiali. 2. Vizita exploatației de salmonide și/sau a mediului natural, examinarea populației de animale acvatice și recoltarea de probe se realizează de către medici veterinari de liberă practică împuterniciți sau de către medici veterinari oficiali. 3. Examenele de laborator se efectuează la LNR din cadrul IDSA prin izolare de virus în culturi celulare cu identificare ulterioară prin teste ELISA, IF, virus neutralizare, RT-qPCR sau 4. Detecția genomului virusului Necrozei hematopoietice infecțioase prin RT-qPCR sau RT-PCR-secvențiere Diagnosticul de laborator se confirmă prin: izolare de virus în culturi celulare cu identificare ulterioară prin teste IF, ELISA, virus neutralizare, RT-qPCR sau RT-PCR-secvențiere sau detecția genomului virusului Necrozei hematopoietice infecțioase si confirmare prin secvențierea produsilor de amplificare (RT-PCR); Confirmarea primului caz de Necroza hematopoietică infecțioasă în ferme/compartimente/zone neinfectate se realizeaza prin: a) izolare de virus în culturi celulare cu identificare ulterioară prin teste IF, ELISA, virus neutralizare, RT-qPCR sau RT-PCR sau b) detecția genomului virusului necrozei hematopoietice infecțioase si confirmare prin secvențierea produsilor de amplificare (RT-PCR); Notificarea bolii se realizează în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008 , cu modificările și completările ulterioare, și cu prevederile din partea II capitolul 1 din Regulamentul (UE) 2016/429. Managementul bolii se realizează în conformitate cu prevederile din partea III capitolul 2 -Măsuri de control al bolilor pentru bolile listate astfel cum se menționează la art. 9 alin. (1) lit. (b) și (c) din Regulamentul (UE) 2016/429. 10. Infecția cu virusul AIS (anemia infecțioasă a somonului) cu deleție în HPR (regiunea înalt polimorfică); Scop: Supravegherea bolii în conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) 2016/429 și ale actelor delegate de implementare a acestuia Supravegherea în exploatațiile comerciale de creștere a salmonidelor (Oncorynchus mykiss, Salmo salar, Salmo trutta), inclusiv în exploatațiile comerciale de tip A Supraveghere Supraveghere activă a) Inspecții programate efectuate de către autoritatea competentă în exploatațiile comerciale de creștere a salmonidelor, inclusiv în exploatațiile comerciale de tip A b) Examinarea populației animalelor acvatice pentru depistarea bolii clinice, c) Prelevarea probelor pentru examen de laborator în timpul inspecției în exploatațiile de salmonide. Supraveghere pasivă 1. Informarea imediată, obligatorie, a apariției ori suspiciunii bolii sau oricărei creșteri a mortalității în exploatațiile de salmonide și/sau în mediul natural. uspiciunii bolii sau oricărei creșteri a mortalității în exploatațiile de salmonide și/sau în mediul natural. 2. a) Vizita exploatației de salmonide și/sau a mediului natural; b) Examinarea clinică și anatomopatologică a populației animalelor acvatice și c) Prelevarea probelor pentru diagnostic prin examen de laborator. PRECIZĂRI TEHNICE Supraveghere activă a) Frecvența inspecțiilor programate se stabilește în functie de categoria de risc a unitatii piscicole si a statusului sanitar b) Inspecțiile constau în verificarea registrelor unităților de acvacultură și realizarea de examen clinic și anatomopatologic în scopul detectării modificărilor patologice. c) Prelevarea probelor se efectuează în conformitate cu Ordinul președintelui ANSVSA nr. 145/2018 . Supraveghere pasivă 1. Informarea privind mortalitatea anormală sau suspiciunea de boală 2. Prelevarea de probe se realizează ca pentru supravegherea activă. Precizări execuție Supraveghere activă 1. Medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA realizează inspecțiile și prelevează probe pentru diagnostic prin examene de laborator. 2. Examenele de laborator se efectuează la LNR din cadrul IDSA, astfel: 2.1. Supraveghere prin izolare de virus în culturi celulare si identificare prin imunofluorescentă, RT-qPCR sau RT-PCR si secvențiere; 2.2. Detecție genom viral prin RT-qPCR sau RT-PCR si secvențiere; Supraveghere pasivă 1. Informarea DSVSA privind mortalitatea anormală sau suspiciunea de boală se realizează de către orice persoană care lucrează în domeniul animalelor acvatice, de către medici veterinari de liberă practică împuterniciți, respectiv de către medici veterinari oficiali. 2. Vizita exploatației de salmonide și/sau a mediului natural, examinarea populației de animale acvatice și recoltarea de probe se realizează de către medici veterinari de liberă practică împuterniciți sau de către medici veterinari oficiali. 3. Examenele de laborator se efectuează la LNR din cadrul IDSA prin izolare de virus în culturi celulare si identificare prin imunofluorescentă, RT-qPCR. sau RT-PCR si secvențiere pentru a demonstra prezenta tulpinii HPR-deleted; 4. Detectie genom viral prin RT-qPCR sau RT-PCR si secvențiere pentru a demonstra prezenta tulpinii HPR-deleted Diagnosticul de laborator se confirmă prin: 1. Izolare de virus în culturi celulare cu identificare ulterioară prin imunofluorescenta, real time RT-PCR, RT-PCR si secvențiere pentru a demonstra prezenta tulpinii HPR-deleted sau 2. Detecția genomului viral prin RT-PCR si secvențiere pentru a demonstra prezenta tulpinii HPR-deleted; Confirmarea primului caz de Anemie infectioasa a somonului în ferme/compartimente/zone neinfectate se realizeaza prin: a) izolare de virus în culturi celulare cu identificare ulterioară prin teste de imunofluorescentă si RT-PCR. cu secvențiere pentru a demonstra prezenta tulpinii HPR-deleted b) detecția genomului virusului septicemiei hemoragice virale si confirmare prin secvențierea produsilor de amplificare (RT-PCR) pentru a demonstra prezenta tulpinii HPR-deleted ; Notificarea bolii se realizează în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008 , cu modificările și completările ulterioare, și cu prevederile din partea II capitolul 1 din Regulamentul (UE) 2016/429. Managementul bolii se realizează în conformitate cu prevederile din partea III, capitolul 2 -Măsuri de control al bolilor pentru bolile listate astfel cum se menționează la art. 9 alin. (1) lit. (b) și (c) din Regulamentul (UE) 2016/429. 11. Infecția cu Bonamia exitiosa (Bonamioza) Scop:Supravegherea bolii în conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) 2016/429 și ale actelor delegate de implementare a acestuia Supravegherea în exploatațiile comerciale de creștere a molustelor bivalve, inclusiv în exploatațiile comerciale de tip A, și în mediul natural Supraveghere Supraveghere activă a) Inspecții programate efectuate de către autoritatea competentă în exploatațiile comerciale de creștere a moluștelor bivalve, inclusiv în exploatațiile comerciale de tip A b) Examinarea populației animalelor de acvacultura din exploatațiile de moluște bivalve sau în populațiile sălbatice pentru depistarea unei boli clinice, c) Prelevarea probelor pentru examen de laborator în timpul inspecției în exploatațiile de moluște bivalve Speciile de moluste care se recolteaza vor fi Crassostrea ariakensis, Crassostrea virginica, Ostrea puelchana, Ostrea angasi, Ostrea chilensis, Ostrea equestris, Ostrea edulis, Ostrea lurida Supraveghere pasivă 1. Informarea imediată, obligatorie, a apariției ori a suspiciunii bolii sau a oricărei creșteri a mortalității în exploatațiile de moluște bivalve și/sau în mediul natural. 2 a) Vizita exploatației de moluște bivalve și/sau a mediului natural. b) Examinarea clinică a populației animalelor acvatice și c) Prelevarea probelor pentru diagnostic prin examen de laborator. Precizări tehnice Supraveghere activă 1. Frecvența inspecțiilor programate se stabilește în functie de categoria de risc a unitatii sau zonei de crestere a molustelor si a statusului sanitar. Inspecțiile constau în verificarea registrelor unităților de acvacultura și realizarea de examen clinic și anatomopatologic în scopul detectării modificărilor patologice. 2. Prelevarea probelor și examenul de laborator se efectuează în conformitate cu Ordinul președintelui ANSVSA nr. 145/2018 . Supraveghere pasivă 1. Informarea privind mortalitatea anormală sau suspiciunea de boala 2. Prelevarea de probe se realizează ca pentru supravegherea activă. Precizări execuție Supraveghere activă 1. Medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA realizează inspecțiile, examinează populația animalelor acvatice și prelevează probe pentru diagnostic prin examene de laborator. 2. Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA, astfel: 2.1. Supraveghere prin examen microscopic în amprente țesut, examen histopatologic (metoda HE), PCR Supraveghere pasivă 1. Informarea DSVSA privind mortalitatea anormală sau suspiciunea de boală se realizează de către orice persoană care lucrează în domeniul animalelor acvatice, de către medici veterinari de liberă practică împuterniciți, respectiv de către medici veterinari oficiali. 2. Vizita exploatației de moluște bivalve și/sau a mediului natural, examinarea populației de animale acvatice și recoltarea de probe se realizează de către medici veterinari de liberă practică împuterniciți, respectiv de către medici veterinari oficiali. 3. Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA, astfel: supraveghere și diagnostic prin examen microscopic în amprente țesut, examen histopatologic (met. HE), PCR. Diagnosticul de laborator se confirmă prin PCR 12. Infecția cu Bonamia ostreae (Bonamioza) Scop: Supravegherea bolii în conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) 2016/429 și ale actelor delegate de implementare a acestuia Supravegherea în exploatațiile comerciale de creștere a molustelor bivalve, inclusiv în exploatațiile comerciale de tip A, și în mediul natural Supraveghere Supraveghere activă a) Inspecții programate efectuate de către autoritatea competentă în exploatațiile comerciale de creștere a moluștelor bivalve, inclusiv în exploatațiile comerciale de tip A b) Examinarea populației animalelor de acvacultura din exploatațiile de moluște bivalve sau în populațiile sălbatice pentru depistarea unei boli clinice, c) Prelevarea probelor pentru examen de laborator în timpul inspecției în exploatațiile de moluște bivalve Supraveghere pasivă 1. Informarea imediată, obligatorie, a apariției ori a suspiciunii bolii sau a oricărei creșteri a mortalității în exploatațiile de moluște bivalve și/sau în mediul natural. 2 a) Vizita exploatației de moluște bivalve și/sau a mediului natural. b) Examinarea clinică a populației animalelor acvatice și c) Prelevarea probelor pentru diagnostic prin examen de laborator. Precizări tehnice Supraveghere activă 1. Frecvența inspecțiilor programate se stabilește în functie de categoria de risc a unitatii sau zonei de crestere a molustelor si a statusului sanitar. Inspecțiile constau în verificarea registrelor unităților de acvacultura și realizarea de examen clinic și anatomopatologic în scopul detectării modificăriloi patologice. 2. Prelevarea probelor și examenul de laborator se efectuează în conformitate cu Ordinul președintelui ANSVSA nr. 145/2018 . Speciile de moluste care se recolteaza vor fi Crassostrea ariakensis, Ostrea chilensis, Ostrea edulis Supraveghere pasivă 1. Informarea privind mortalitatea anormală sau suspiciunea de boala 2. Prelevarea de probe se realizează ca pentru supravegherea activă. Precizări execuție Supraveghere activă 1. Medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA realizează inspecțiile, examinează populația animalelor acvatice și prelevează probe pentru diagnostic prin examene de laborator. 2. Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA, astfel: 2.1. Supraveghere prin examen microscopic în amprente țesut, examen histopatologic (metoda HE), PCR. Supraveghere pasivă 1. Informarea DSVSA privind mortalitatea anormală sau suspiciunea de boală se realizează de către orice persoană care lucrează în domeniul animalelor acvatice, de către medici veterinari de liberă practică împuterniciți, respectiv de către medici veterinari oficiali. 2. Vizita exploatației de moluște bivalve și/sau a mediului natural, examinarea populației de animale acvatice și recoltarea de probe se realizează de către medici veterinari de liberă practică împuterniciți, respectiv de către medici veterinari oficiali. 3. Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA, astfel: supraveghere și diagnostic prin examen microscopic în amprente țesut, examen histopatologic (met. HE), PCR. Diagnosticul de laborator se confirmă prin PCR. Notificarea bolii se realizează în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008 , cu modificările și completările ulterioare, și cu prevederile din partea II capitolul 1 din Regulamentul (UE) 2016/429. Managementul bolii se realizează în conformitate cu prevederile din partea III CAPITOLUL 2 -Măsuri de control al bolilor pentru bolile listate astfel cum se menționează la articolul 9 alineatul (1) literele (b) și (c) din Regulamentul (UE) 2016/429 13. Infecția cu Marteilia refringens (Marteilioza) Scop:Supravegherea bolii în conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) 2016/429 și ale actelor delegate de implementare a acestuia Supravegherea în exploatațiile comerciale de creștere a moluștelor bivalve, inclusiv în exploatațiile comerciale de tip A, și în mediul natural Supraveghere Supraveghere activă a) Inspecții programate efectuate de către autoritatea competentă în exploatațiile comerciale de creștere a moluștelor bivalve, inclusiv în exploatațiile comerciale de tip A, b) Examinarea populației animalelor de acvacultura din exploatațiile de moluște bivalve sau în populațiile sălbatice pentru depistarea unei boli clinice, c) Prelevarea probelor pentru examen de laborator în timpul inspecției în exploatațiile de moluște bivalve Supraveghere pasivă 1. Informarea imediată, obligatorie, a apariției ori a suspiciunii bolii sau a oricărei creșteri a mortalității în exploatațiile de moluște bivalve și/sau în mediul natural. 2. a) Vizita exploatației de moluște bivalve și/sau a mediului natural. b) Examinarea clinică a populației animalelor acvatice și c) Prelevarea probelor pentru diagnostic prin examen de laborator. Precizări tehnice Supraveghere activă 1. Frecvența inspecțiilor se stabilește în funcție de categoria de risc a unitatii sau zonei de creștere a molustelor si a statusului sanitar. Inspecțiile efectuate constau în verificarea registrelor unităților de acvacultura și realizarea de examen clinic și anatomopatologic în scopul detectării modificărilor patologice. 2. Prelevarea probelor se efectuează în conformitate cu Ordinul președintelui ANSVSA nr. 145/2018 . Speciile de moluste care se recolteaza trebuie sa fie Chamelea gallina, Ostrea stentina, Ostrea edulis, Solen marginatus, Xenostrobus securis Supraveghere pasivă 1. Informarea privind mortalitatea anormală sau suspiciunea de boala. 2. Prelevarea de probe se realizează ca pentru supravegherea activă. PRECIZĂRI EXECUȚIE Supraveghere activă 1. Medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA realizează inspecțiile, examinează populația animalelor acvatice și prelevează probe pentru diagnostic prin examene de laborator. 2. Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA, astfel: 2.1. Supraveghere prin examen microscopic în amprente țesut, examen histopatologic si PCR. 2.2. Detectie genom Marteilia refringens prin PCR. Supraveghere pasivă 1. Informarea DSVSA privind mortalitatea anormală sau suspiciunea de boală se realizează de către orice persoană care lucrează în domeniul animalelor acvatice, de către medici veterinari de liberă practică împuterniciți, respectiv de către medici veterinari oficiali. 2. Vizita exploatației de moluște bivalve și/sau a mediului natural, examinarea populației de animale acvatice și recoltarea de probe se realizează de către medici veterinari de liberă practică împuterniciți, respectiv de către medici veterinari oficiali. 3. Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA prin examen microscopic în amprente țesut, examen histopatologic (metoda HE) și PCR. Diagnosticul de laborator se confirmă prin PCR Notificarea bolii se realizează în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008 , cu modificările și completările ulterioare, și cu prevederile din partea II capitolul 1 din Regulamentul (UE) 2016/429. Managementul bolii se realizează în conformitate cu prevederile din partea III CAPITOLUL 2 -Măsuri de control al bolilor pentru bolile listate astfel cum se menționează la articolul 9 alineatul (1) literele (b) și (c) din Regulamentul (UE) 2016/429. 14. Infecția cu virusul bolii petelor albe Scop:Supravegherea bolii în conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) 2016/429 și ale actelor delegate de implementare a acestuia Supravegherea în exploatațiile comerciale de creștere a crustaceelor (toate decapodele), inclusiv în exploatațiile comerciale de tip A, și în mediul natural Supraveghere Supraveghere activă a) Inspecții programate efectuate de către autoritatea competentă în exploatațiile comerciale de creștere a crustaceelor, inclusiv în exploatațiile comerciale de tip A b) Examinarea populației animalelor de acvacultură din exploatațiile de crustacee sau în populațiile sălbatice pentru depistarea unei boli clinice, c) Prelevarea probelor pentru examen de laborator în timpul inspecției în exploatațiile de crustacee. Supraveghere pasivă 1. Informarea imediată, obligatorie, a autorității competente în cazul apariției ori al suspiciunii boli sau al oricărei creșteri a mortalității în exploatații sau în mediul natural. 2. a) Vizita exploatației de crustacee și/sau a mediului natural; b) Examinarea clinică și anatomopatologică a populației animalelor acvatice și c) Prelevarea probelor pentru diagnostic prin examen de laborator. Precizări tehnice Supraveghere activă a) Frecvența inspecțiilor se stabilește în functie de categoria de risc a unitatii de creștere a crustaceelor si a statusului sanitar. b) Inspecțiile constau în verificarea registrelor unităților de acvacultură și realizarea de examen clinic și anatomopatologic în scopul detectării modificărilor patologice c) Prelevarea probelor și examenul de laborator se efectuează în conformitate cu Ordinul președintelui ANSVSA nr. 145/2018 . Supraveghere pasivă 1. Informarea privind mortalitatea anormală sau suspiciunea de boală. 2. Prelevarea de probe se realizează ca pentru supravegherea activă. Precizări execuție Supraveghere activă 1. Medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA sau medicul de libera practică examinează populația animalelor acvatice, prelevează probe pentru diagnostic prin examene de laborator. 2. Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA, astfel: 2.1. Supraveghere prin examen histopatologic (metoda HE), real time RT-PCR, RT-PCR; 2.2. Diagnostic prin examen histopatologic, real time RT-PCR, RT-PCR. Supraveghere pasivă 1. Informarea DSVSA privind mortalitatea anormală sau suspiciunea de boală se realizează de către orice persoană care lucrează în domeniul animalelor acvatice, de către medici veterinari de liberă practică împuterniciți, respectiv de către medici veterinari oficiali. 2. Vizita exploatației de crustacee și/sau a mediului natural, examinarea populației de animale acvatice și recoltarea de probe se realizează de către medici veterinari de liberă practică împuterniciți, respectiv de către medici veterinari oficiali. 3. Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA prin examen histopatologic (metoda HE), real time RT-PCR, RT-PCR. Diagnosticul de laborator se confirmă prin RT-PCR . d) boli de categoria D+E 1. Infecția cu Brucella abortus, B. melitensis, B. suis la Artiodactyla, altele decât Bison ssp., Bos ssp., Bubalus ssp., Ovis ssp., Capra ssp.- 1.1. Infecția cu Brucella abortus, B.melitensis, B.suis la suine Scop: conform prevederilor din partea II capitolul 1 secțiunea 1 art. 3 din Regulamentul delegat (UE) 2020/689 I. Supravegherea în exploatațiile nonprofesionale II. Supravegherea în exploatațiile comerciale de creștere a porcinelor, inclusiv în exploatațiile comerciale de tip A PRECIZĂRI TEHNICE PRECIZĂRI TEHNICE Supravegherea pasivă Supravegherea pasivă Pe tot teritoriul țării. Are ca scop identificarea, notificarea și raportarea precoce a oricărui simptom ce poate fi atribuit unui caz de Infectie cu Brucella abortus B.melitensis, B.suis și menținerea sau schimbarea statusului de sănătate a animalului. Pe tot teritoriul țării. Are ca scop identificarea, notificarea și raportarea precoce a oricărui simptom ce poate fi atribuit unui caz de bruceloză și menținerea sau schimbarea statusului de sănătate a animalului. Examinarea clinică Examinarea clinică Cazurile suspecte se investighează imediat. Cazurile suspecte, la controalele oficiale efectuate în timpul transportului sau la destinație în cazul importului sau pentru circulatia animalelor in interiorul UE, în perioada de carantină sau de așteptare se vor izola și se vor investiga serologic și, după caz, bacteriologic pentru Infectia cu Brucella abortus, B.melitensis, B.suis. Se vor avea în vedere în mod deosebit, porcinele de reproducție aflate în localități învecinate cu zona silvatică. Cazurile suspecte se investighează imediat. Cazurile suspecte, la controalele oficiale efectuate în timpul transportului sau la destinație în cazul importului sau pentru circulatia animalelor in interiorul UE, în perioada de carantină sau de așteptare se vor izola și se vor investiga serologic și, după caz, bacteriologic pentru Infectia cu Brucella abortus, B.melitensis, B.suis.. Se vor avea în vedere în mod deosebit, porcinele de reproducție aflate în localități învecinate cu zona silvatică. Supravegherea activă Supravegherea activă Supravegherea serologică (animale peste varsta de 6 luni): A. 1. 10 % din scroafe, o dată pe an; 2. Toți masculii necastrați, trimestrial; 3. Scroafele și vierii care prezintă semne clinice care conduc la suspiciunea de infecție brucelică, inclusiv toate scroafele care au avortat, după 14-21 zile de la avort; 4. Toate scroafele și scrofițele montate cu vieri diagnosticați cu Infecția cu Brucella abortus, B.melitensis, B.suis. 5. Scroafe si vieri in cazurile de vanzare/cumparare. Supravegherea serologică prin iELISA/RFC siRBT. 6. De la toate animalele care au avortat se trimit obligatoriu la laborator: avortoni, placentă, lichide fetale, precum și ser sanguin după 14-21 zile de la avort, pentru precizarea diagnosticului. Se voi trimite la laborator și probe de sânge de la vierii cu care au fosl montate scroafele care au avortat. 7. De la vierii cu rezultat pozitiv la testele serologice se trimit la laborator: - probe de material seminal in cazul in care nu prezintă semne clinice si ancheta epidemiologica este favorabila si testicule in cazul in care rezultatul serologic este susținut si de manifestări clinice de bruceloza, în vederea efectuării investigațiilor bacteriologice de confirmare a bolii. 8. Diagnosticul de laborator confirmă la LNR-IDSA, prin examene serologice si bacteriologice (izolarea și identificarea B suis/B. abortus/B. melitensis). 9. În exploatațiile în care se confirmă infecția brucelică se aplică sistarea reproducției și asanarea. Supravegherea serologică (animale peste varsta de 6 luni): în exploatațiile comerciale înregistrate/autorizate: A. 1. Vierii de reproducție - la intrarea în exploatație și apoi trimestrial; 2. 10 % din scroafele și scrofițele pentru reproducție, o dată pe an; 3. Scroafele și vierii care prezintă semne clinice care conduc la suspiciunea de infecție brucelică inclusiv toate scroafele care au avortat, după 14-21 zile de k avort; 4. Toate scroafele și scrofițele montate cu vieri diagnosticați cu bruceloză. 5. Scroafe si vieri in cazurile de vanzare/cumparare. Supravegherea serologică prin iELISA/RFC siRBT. 6. De la toate animalele care au avortat se trimit la laborator: avortoni, placentă lichide fetale, precum și ser sanguin după 14-21 zile de la avort, pentru precizarea diagnosticului. Se vor trimite la laborator și probe de sânge de la vierii cu care au fost montate scroafele care au avortat. 7. De la vierii cu rezultat pozitiv la testele serologice se trimit la laborator: - probe de material seminal in cazul in care nu prezintă semne clinice si ancheta epidemiologica este favorabila si testicule in cazul in care rezultatul serologic este susținut si de manifestări clinice de bruceloza, în vederea efectuării investigațiiloi bacteriologice de confirmare a bolii. 8. Diagnosticul de laborator confirmă la LNR-IDSA, prin examene serologice si bacteriologice (izolarea și identificarea B. suis/B.abortus/B.melitensis). 9. În exploatațiile în care se confirmă infecția brucelică se aplică sistarea reproducției și asanarea. B. Animalele nou introduse prin intermediul circulației animalelor in interiorul UE sau import din țări terțe. Testarea se face serologic prin iELISA/RFC și RBT, 10 % din scroafe și toți vierii. C. În abator: 1. animalele vii: se examinează ante-mortem și post-mortem; 2. carnea și organele se examinează în unități de tăiere autorizate sanitar-veterinar; 3. carnea și subprodusele comestibile la care nu s-au constatat leziuni se dau în consum fără restricții; 4. organele cu leziuni se confiscă. D. Supraveghere bacteriologică și serologică obligatorie a speciilor susceptibile, 10% din mistreți și iepuri cu leziuni, din fondul cinegetic sau obținuți prin vânătoare. Serologic prin Roz Bengal și RFC/iELISA(mistreti) Pentru examene de laborator de la mistreți și iepuri se prelevează următoarele probe: aparat genital femei/mascul, splină, ficat, limfonoduri, pulmon, conținut abcese, sânge, ș.a. E. Material seminal introdus prin comerț intracomunitar sau import din țări terțe. Testare și trasabilitate pe probe individuale, randomizat un procent de 1%. Materialul seminal infectat se denaturează, nefiind permisa utilizarea acestuia în cadrul inseminării artificiale PRECIZĂRI EXECUȚIE Supravegherea pasivă Procedura de supraveghere cuprinde crescătorii implicați zilnic în relația cu animalele, vânătorii, administratorii fondurilor de vânătoare, medicii veterinari de liberă practică împuterniciți ce trebuie, conform legii să raporteze orice caz de îmbolnăvire. Examinarea clinică Analizele serologice/bacteriologice pentru cazurile suspecte se efectuează numai la laboratoarele desemnate care dețin metode acreditate pentru aceste investigații. Supravegherea activă 1. Preleveazările de probe în caz de suspiciune se fac de către medicul veterinar de liberă practică împuternicit în prezența si sub responsabilitatea medicului veterinar oficial. 2. Analizele serologice/bacteriologice pentru cazurile suspecte se efectuează numai la laboratoarele desemnate care dețin metode acreditate pentru aceste investigații. 3. Examenele de laborator pentru precizarea diagnosticului se realizează la LSVSA desemnate sub coordonarea LNR-IDSA. 4. Tulpinile de Brucella spp. izolate în LSVSA teritoriale vor fi trimise la LNR-IDSA, în vederea tipizării fenotipice sau și genetice. În abator preleveazările de probe se fac de către medicul veterinar oficial. De la speciile susceptibile preleveazările de probe se fac de către medicul veterinar oficial. Probele de material seminal se prelevează de către medicul veterinar oficial. Diagnosticul de boala se confirmă conform prevederilor din partea II capitolul 1 secțiunea 2 art. 9 din Regulamentul delegat (UE) 2020/689 Notificarea bolii se face în baza prevederilor din partea II capitolul 1 din Regulamentul (UE) 2016/429 și ale prevederilor Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008 , cu modificările și completările ulterioare 1.2. Infecția cu Brucella abortus, B.melitensis, B.suis la cervidee și camelide Scop: supravegherea bolii I. Supravegherea pasivă în exploatațiile comerciale de cervidee si a camelidelor în circurile ambulante. 1. Are ca scop identificarea, notificarea și raportarea a oricărui simptom ce poate fi atribuit brucelozei. 2. Cazurile suspecte se vor investiga serologic și după caz bacteriologic în sensul brucelozei. II. Supravegherea și testarea camelidelor și cervideelor destinate circulațiie în interiorul uniunii sau a intrării acestora în uniune. Cervideele/camelidele care circulă în interiorul Uniunii sau intra în Uniune, trebuie să îndeplinească cerințele de sănătate animală de la capitolul 7 partea II din Regulamentul delegat (UE) 2020/688 și din anexa IX la Regulamentul delegat (UE) 2020/692. Materialul seminal recoltat de la camelide și cervidee pentru a circula între statele membre, trebuie să îndeplinească cerințele de sănătate prevăzute la art. 38 capitolul 3 partea III din Regulamentul delegat (UE) 2020/686. Testele pentru dignostic sunt RFC sau RBT. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2020/2002 și ale Ordinului președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 79/2008, cu modificările și completările ulterioare. 2. Infecția cu virusul bolii hemoragice epizootice Scop: Supravegherea bolii în conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) 2016/429 și ale actelor delegate de implementare a acestuia. Detectarea transmiterii EHDV la bovideele domestice și cervideele de crescătorie. Baza legală: Regulamentul (UE) 2016/429: (i) normele privind notificarea și raportarea prevăzute în partea II capitolul 1 (art. 18 - 23); și (ii) normele privind supravegherea prevăzute în partea II capitolul 2 (art. 24 - 30). Supraveghere pasivă Observarea stării de sănătate a animalelor deținute din speciile listate, efectuată de către operatori și alte persoane fizice sau juridice relevante și raportarea oricăror semne clinice medicilor veterinari de liberă practică împuterniciți și/sau oficiali din cadrul DSVSA. Verificarea documentelor care pot furniza date relevante, inclusiv a documentelor sanitar-veterinare și a altor documente care însoțesc transporturile de animale deținute din speciile listate care provin din alte state membre ale Uniunii Europene sau din țari terțe, înainte de debarcarea animalelor la destinație, potrivit prevederilor legislației în vigoare. Supravegherea pasivă este esențială, mai ales a animalelor receptive provenite din import sau schimb intracomunitar, incluzând controalele documentare, de identitate și cele fizice ale fiecărui lot importat. Timpul execuției: pe toată durata unui an calendaristic Procedura și metodele de diagnostic pentru confirmarea sau infirmarea unei suspiciuni de boala. Baza legala: art. 9 alin. (2), (3) și (4) din Regulamentul delegat (UE) 2020/689. Toate probele prelevate pentru depistarea bolii se testeaza la LNR din cadrul IDSA. În cazul suspiciunii și/sau confirmarii bolii pe teritoriul României, se aplica masurile prevazute în partea III titlul II capitolul 1 din Regulamentul (UE) 2016/429 Circulația animalelor din specii listate și a produsele germinale ale acestora din România către alte state membre UE sau din alte state membre UE către România se efectuează în conformitate cu prevederile Regulamentului delegat (UE) 2020/688. În funcție de situația epidemiologică, ANSVSA poate acorda derogări pentru achiziționarea animalelor din specii listate de pe teritoriul altor state membre, în conformitate cu prevederile Regulamentului delegat (UE) 2020/688. Supravegherea entomologică se realizează în același mod cu supravegherea entomologică pentru infecția cu virusul bolii limbii albastre. 3. Antrax Scop: Supravegherea bolii I. Supravegherea în exploatațiile nonprofesionale II. Supravegherea în exploatațiile comerciale de creștere a animalelor, inclusiv în exploatațiile comerciale de tip A 1. PRECIZĂRI TEHNICE 1. PRECIZĂRI TEHNICE Supravegherea pasivă Supravegherea pasivă Examen clinic al bovinelor, ovinelor, caprinelor, ecvinelor, porcinelor, carnasierelor și a speciilor receptive din fondul cinegetic. Monitorizarea datelor referitoare la incidența cazurilor de boală. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA. Examen clinic al bovinelor, ovinelor, caprinelor, ecvinelor, porcinelor, carnasierelor și a speciilor receptive. Monitorizarea datelor referitoare la incidența cazurilor de boală. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA. Supravegherea activă: Supravegherea activă: 1. Se interzice deschiderea cadavrelor animalelor suspicionate a fi moarte de antrax 2. În caz de suspiciune se prelevează: a) de la animale vii: probe de sânge sau secreții sangvinolente; b) de la cadavre nedeschise: secreții sangvinolente și probe de sânge; c) de la cadavre deschise accidental sau animale tăiate de urgență: probe de sânge recoltat prin puncție cardiacă sau pe tampoane, splină, ficat, os lung nedeschis, fragmente piele cu resturi de țesut conjunctiv și muscular, ureche, rinichi, limfonoduri. 3. În cazurile de antrax localizat se prelevează: a) țesut din regiunea glosofaringiană împreuna cu limfonodurile adiacente și tonsile; b) lichid de puncție din zona edematoasă. 4. De la animalele cu formă digestivă de antrax: fragmente intestin, limfonoduri aferente, conținut digestiv sanguinolent. 1. Se interzice deschiderea cadavrelor animalelor suspicionate a fi moarte de antrax 2. În caz de suspiciune se prelevează: a) de la animale vii: probe de sânge sau secreții sangvinolente; b) de la cadavre nedeschise: secreții sangvinolente și probe de sânge; c) de la cadavre deschise accidental sau animale tăiate de urgență: probe de sânge recoltat prin puncție cardiacă sau pe tampoane, splină, ficat, os lung nedeschis, fragmente piele cu resturi de țesut conjunctiv și muscular, ureche, rinichi, limfonoduri. 3. În cazurile de antrax localizat se prelevează: a) țesut din regiunea glosofaringiană împreuna cu limfonodurile adiacente și tonsile; b) lichid de puncție din zona edematoasă. 4. De la animalele cu formă digestivă de antrax: fragmente intestin, limfonoduri aferente, conținut digestiv sanguinolent. Probele prelevate se examinează bacteriologic: microscopic direct și cultural (izolarea Bacillus anthracis). Animalele rămase în exploatații vor putea părăsi exploatația după minimum 15 zile de la eliminarea cazurilor suspecte de îmbolnăvire cu excepția dirijării spre sacrificare. Inspecția animalelor în abator I. Animale vii Bovinele, ovinele, ecvinele și porcinele se supun inspecției ante și post-mortem. Carne și organe Examinarea carcaselor se efectuează în unități de tăiere autorizate sanitar-veterinar, de către medici veterinari oficiali sau personal desemnat de către autoritatea sanitară veterinară competentă. Măsuri: 1. Animalele clinic sănătoase provenite din loturi în care au existat cazuri de antrax se taie în abator, în partidă separată, la sfârșitul zilei de lucru. 2. În toate situațiile în care se confirmă o formă de antrax, se iau măsuri de prevenire a transmiterii la om și a contaminării mediului. 3. Carcasele, organele și subprodusele de la animale bolnave și cele care au venit în contact cu acestea se confiscă și se distrug. 2. Precizări execuție Supravegherea pasivă Medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA. Supravegherea activă: Examenele de laborator pentru precizarea diagnosticului se realizează la LSVSA desemnate, sub coordonarea LNR pentru Antrax din IDSA. Tulpinile de Bacillus anthracis izolate la LSVSA vor fi trimise, în condiții de biosecuritate, la LNR pentru Antrax din IDSA pentru confirmare. Diagnosticul de laborator se confirmă prin: examen microscopic direct, examen cultural și test biologic Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008 , cu modificările și completările ulterioare. 4. Tripanozomiaza animalelor (Trypanosoma evansi) Scop: Detecția timpurie a cazurilor de boală Baza legală: Regulamentul (UE) 2016/429: (i) normele privind notificarea și raportarea prevăzute în partea II capitolul 1 (art. 18 - 23); și (ii) normele privind supravegherea prevăzute în partea II capitolul 2 (art. 24 - 30). Supraveghere pasivă Observarea stării de sănătate a animalelor deținute din speciile listate, efectuată de către operatori și alte persoane fizice sau juridice relevante și raportarea oricăror semne clinice medicilor veterinari de liberă practică împuterniciți și/sau oficiali din cadrul DSVSA. Raportarea de către operatori și alte persoane fizice sau juridice relevante a oricăror mortalități înregistrate la populația de animale vizată. Monitorizarea documentelor care pot furniza date relevante, inclusiv a documentelor sanitar-veterinare și a altor documente care însoțesc transporturile de animale deținute din speciile listate care provin din alte state membre ale Uniunii Europene sau din țări terțe, înainte de debarcarea animalelor la destinație, potrivit prevederilor legislației în vigoare. În caz de suspiciune, se efectuează examene de laborator (tehnici WOAH). Prelevarea probelor se efectuează de către medicul veterinar de liberă practică împuternicit sub supravegherea medicului veterinar oficial. Diagnosticul de laborator se realizează prin evidențierea protozoarelor flagelate prin examen direct și alte examene de laborator conform tehnicilor WOAH. Măsurile în cazul suspiciunii și confirmării sunt cele specifice unei boli de categoria D+E. 5. Boala virală Ebola Scop: Detecția timpurie a cazurilor de boală Supraveghere pasivă în exploatațiile cu specii receptive Boala cauzată de virusul Ebola (EVD) sau febra hemoragică Ebola, este considerată o boală zoonotică emergentă. Este o boală contagioasă severă care afectează oamenii și primatele non-umane. Poate fi transmisă la oameni prin contact direct cu țesuturi, sânge, alte fluide corporale și excreții provenite de la un om sau un animal infectat. Agentul cauzator este clasificat în genul Ebolavirus din familia Filoviridae. În timpul epidemiilor de EVD la oameni, transmiterea de la om la om are loc prin contact cu fluidele corporale sau excrețiile unei persoane infectate. Rezervorul natural al virusului Ebola nu a fost încă confirmat, dar liliecii frugivori pot fi gazde naturale pentru EBOV și sunt în prezent considerați principalul rezervor animal. Primele epidemii de EVD la oameni au avut loc în sate izolate din Africa Centrală în 1976. De atunci, s-a răspândit între țări, de la Guineea la Sierra Leone și Liberia. În prezent, virusul Ebola nu este o boală listată de WOAH, dar trebuie notificată de Autoritățile Veterinare către WOAH ca boală emergentă (Art.1.1.4). Virusurile Ebola au fost detectate și la specii precum primatele non-umane (maimuțe și antropoide) și duikeri (o mică antilopă sălbatică). Cu toate acestea, primatele non-umane nu sunt considerate gazde naturale din cauza sensibilității lor ridicate la virus și a ratei mari de mortalitate în cazul infectării. Deși sursa infecției pentru primatele non-umane și duikeri rămâne neclară, cele mai multe dovezi indică o infecție directă de la una sau mai multe gazde naturale sau de la excrețiile acestora. Susceptibilitatea porcilor la EBV a fost demonstrată în laborator, dar rolul acestora în epidemiologia EVD este neclar. Anticorpi împotriva EBV au fost detectați la câini. Până în prezent, nu există dovezi că animalele domestice joacă un rol epidemiologic activ în transmiterea bolii la oameni. 6. Rinotraheita Infecțioasă la camelide și cervidee Scop: supravegherea bolii I. Supravegherea în exploatațiile comerciale II. Supravegherea pasivă 1. Observarea stării de sănătate a animalelor cu scopul identificării și raportării oricărui simptom care poate fi atribuit unui caz de boală. 2. Orice supiciune de boală va fi notificată medicului veterinar de liberă practică împuternicit în vederea efectuării de investigații suplimentare. 3. În cazul suspiciunii sau confirmării rinotraheitei infecțioase bovin într-o exploatație, se vor aplică măsurile de control prevăzute în Regulamentul delegat (UE) 2020/689. III. Cerințe privind circulația în state membre 1. Cervideele/camelidele care au ca destinație circulația într-un stat membru sau o zonă cu statut de indemn la rinotraheita infecțioasă sau un stat membru sau zonă cu program de eradicare pentru rinotraheita infecțioasă , trebuie să îndeplinească cerințele de sănătate prevăzute la art. 23 și art. 25 Secțiunea 5 și art. 26 secțiunea 6 capitolul 2 partea II din Regulamentul delegat (UE) 2020/688. 2. Materialul geminativ provenit de la animalele din famiile cervide și camelide destinat circulația în statele membre trebuie să îndeplinească cerințele de sănătate menționate la art. 38 capitolul 3 partea III din Regulamentul delegat (UE) 2020/686. Diagnosticul etiologic se stabilește prin examene de laborator: serologie (ELISA) și virusologice (izolare de virus). Examenele de laborator se realizează la IDSA și/sau LSVSA Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 79/2008, cu modificările și completările ulterioare. Precizări de execuție Probele sunt recoltate de medicul veterinar de liberă practică împuternicit. 7. Campilobacterioza genitală bovină Scop: Supraveghere în scopul menținerii stării de sănătate și nediseminării agenților abortigeni la reproducători I. Supravegherea în exploatațiile nonprofesionale II. Supravegherea în exploatațiile comerciale de creștere a bovinelor, inclusiv în exploatațiile comerciale de tip A Precizări tehnice Precizări tehnice Supravegherea pasivă Supravegherea pasivă Pe tot teritoriul țării, la toate bovinele domestice din ferme sau crescute în libertate Monitorizarea datelor referitoare la incidența cazurilor de boală. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA. Supravegherea și notificarea de către deținătorii de animale, îngrijitorii a oricărei supiciuni de boală îm cazul înregistrătilor de infertilitatea, moartea embrionară și avorturile fetale în efectivul de bovine pentru efectuarea de investigații suplimentare pentru clarificarea situației epidemiologice. Prelevarea probelor se realizează de către medical veterinar de liberă practică împuternicit. Pe tot teritoriul țării, la toate bovinele domestice din ferme sau crescute în libertate. Monitorizarea datelor referitoare la incidența cazurilor de boală. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA. Supravegherea și notificarea de către deținătorii de animale, îngrijitorii a oricărei supiciuni de boală îm cazul înregistrătilor de infertilitatea, moartea embrionară și avorturile fetale în efectivul de bovine pentru efectuarea de investigații suplimentare pentru clarificarea situației epidemiologice. Prelevarea probelor se realizează de către medical veterinar de liberă practică împuternicit. Supravegherea activă Supravegherea activă În conformitate cu legislația europeana, respectiv Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului nr. 2016/429, Regulamentul delegat (UE) 2018/1629 al Comisiei din 25 iulie 2018 de modificare a listei bolilor stabilite în anexa II la Regulamentul (UE) 2016/429 al Parlamentului European și al Consiliului privind bolile transmisibile ale animalelor și de modificare și de abrogare a anumitor acte din domeniul sănătății animalelor („Legea privind sănătatea animală”), Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/1882, partea 1 capitolul 1 din anexa II la Regulamentul delegat (UE) 2020/686 și Regulamentul delegat (UE) 2020/692. În conformitate cu legislația europeana, respectiv Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului nr. 2016/429, Regulamentul delegat (UE) 2018/1629 , Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/1882, Regulamentul delegat (UE) 2020/686 și Regulamentul delegat (UE) 2020/692. Precizări execuție Precizări execuție Supravegherea pasivă Supravegherea pasivă Medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA. Medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA. Supravegherea activă Supravegherea activă Taurii și bivolii folosiți pentru monta naturală trebuie să îndeplinească cerințele de sănătate animală menționate în partea 1 capitolul I din anexa II la Regulamentul delegat (UE) 2020/686. Prelevarea probelor se realizează de către medicul veterinar de liberă practică împuternicit și/sau medicul veterinar oficial. Tipuri de probe: secreții prepuțiale, material seminal, mucus cervicovaginal, avortoni și învelitori placentare. Examenele de laborator se efectuează în LSVSA desemnate de către autoritatea competentă, sub coordonarea LNR-IDSA. Tulpinile de Campylobacter spp. izolate vor fi trimise la LNR-IDSA pentru identificare fenotipică și genetică. Taurii și bivolii folosiți pentru monta naturală trebuie să îndeplinească cerințele de sănătate animală menționate în partea 1 capitolul I din anexa II la Regulamentul delegat (UE) 2020/686. Prelevarea probelor se realizează de către medicul veterinar de liberă practică împuternicit și/sau medicul veterinar oficial. Tipuri de probe: secreții prepuțiale, material seminal, mucus cervico-vaginal, avortoni și învelitori placentare. Examenele de laborator se efectuează în LSVSA desemnate de către autoritatea competentă, sub coordonarea LNR-IDSA. Tulpinile de Campylobacter spp. izolate vor fi trimise la LNR-IDSA pentru identificare fenotipică și genetică. Diagnosticul de laborator se confirmă prin examen cultural și de identificare fenotipică și genetica a speciilor și subspeciilor Campylobacter spp. În cazul suspiciunii sau confirmării boli se aplică măsuri de control prevăzute la art. 9 alin. (1) lit. d) din Regulamentul (UE) 2016/429. Boala se notifică în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/20208 , cu modificările și completările ulterioare, și ale Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2020/2002. 8. Trichomonoza Scop: supraveghere în vederea nediseminarii agenților abortigeni și asigurarea condițiilor de certificare pentru materialul seminal provenit din unitățile de material germinativ autorizate care circulă în interiorul Uniunii Europene I. Supravegherea în exploatațiile nonprofesionale II. Supravegherea în exploatațiile comerciale de creștere a bovinelor Precizări tehnice Precizări tehnice Supravegherea pasivă Supravegherea pasivă Supraveghere clinică a efectivelor de bovine de reproducție în special la montă și la fătare, pentru efectivele indigene și a celor aflate în perioada de carantină. Supraveghere clinică în efectivele de bovine pentru depistarea cazurilor de boală.Operatorii, deținătorii de bovine vor anunța medicului veterinar de liberă practică orice suspiciune de infertilitate, avort spontan cu fetus mort etc, în scopul efectuării de investigații suplimentare. Supraveghere clinică a efectivelor de bovine de reproducție în special la montă și la fătare, pentru efectivele indigene și a celor aflate în perioada de carantină. Supraveghere clinică în efectivele de bovine pentru depistarea cazurilor de boală.Operatorii, deținătorii de bovine vor anunța medicului veterinar de liberă practică orice suspiciune de infertilitate, avort spontan cu fetus mort etc, în scopul efectuării de investigații suplimentare. Supravegherea activă Supravegherea activă Taurii autorizați pentru monta naturală, trebuie să îndeplinească cerințele de sănătate prevăzute în partea 1 capitolul I din anexa II la Regulamentul delegat (UE) 2020/686. Se efectuează examene de laborator pentru evidențierea parazitului prin tehnica preparatului direct și prin tehnica cultivării pe mediu. Taurii autorizați pentru monta naturală, trebuie să îndeplinească cerințele de sănătate prevăzute în partea 1 capitolul I din anexa II la Regulamentul delegat (UE) 2020/686. Se efectuează examene de laborator pentru evidențierea parazitului prin tehnica preparatului direct și prin tehnica cultivării pe mediu. III. Centrele de colectare a materialului seminal Supraveghere activă Bovinele acceptate într-un centru de colectare a materialului seminal și de la care se recoltează material seminal trebuie să îndeplinească cerințele de sănătate prevăzute în partea 1 capitolul I din anexa II la Regulamentul delegat (UE) 2020/686 IV. Punctele de control la frontieră Supraveghere pasivă Verificarea documentară cu scopul îndeplinirii cerințelor de sănătate animală pentru materialul seminal intrat în Uniune din țări țerțe. Precizări execuție Precizări execuție Supravegherea pasivă Supravegherea pasivă 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit și/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA. 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit și/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA. Examenele de laborator se efectueaza la IDSA și laboratoarele care dețin metode acreditate pentru aceste investigații. Examenele de laborator se efectueaza la IDSA și laboratoarele care dețin metode acreditate pentru aceste investigații. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 79/2008, cu modificările și completările ulterioare. 9. Epididimita ovină (Brucella ovis) Scop: Supravegherea bolii în conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) 2016/429 și ale actelor delegate de implementare a acestuia. Asigurarea condițiilor de certificare în conformitate cu prevederile Regulamentului delegat (UE) 2020/688. Conform art. 2 din anexa la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/1882, speciile și grupul de specii listate la Brucella ovis sunt: Ovis ssp., Capra ssp. Supravegherea în exploatațiile de ovine cu destinația de creștere și reproducție 1. Supraveghere pasivă Baza legală: Regulamentul (UE) 2016/429: (i) normele privind notificarea și raportarea prevăzute în partea II capitolul 1 (art. 18 - 23); și (ii) normele privind supravegherea prevăzute în partea II capitolul 2 (art 24 - 30) și art. 3 alin. (1) lit. (a) din Regulamentul delegat (UE) 2020/689. Observarea stării de sănătate a animalelor deținute din speciile listate, efectuată de către operatori și alte persoane fizice sau juridice relevante și raportarea oricăror semne clinice medicilor veterinari de liberă practică împuterniciți și/sau oficiali din cadrul DSVSA. Verificarea documentelor care pot furniza date relevante, inclusiv a documentelor sanitar-veterinare și a altor documente care însoțesc transporturile de animale deținute din speciile listate care provin din alte state membre ale Uniunii Europene sau din țări terțe, înainte de debarcarea animalelor la destinație, potrivit prevederilor legislc.ației în vigoare Supravegherea pasivă este esențială, mai ales a animalelor receptive provenite din import sau schimb intracomunitar, incluzând controalele documentare, de identitate și cele fizice ale fiecărui lot importat. Timpul execuției: pe toată durata unui an calendaristic. a. Monitorizarea epididimitei infecțioase în populația de ovine. b. Anunțarea cazurilor clinice de boală. c. Prelevarea de probe de la animalele cu semne clinice de boala în vederea efectuării examenelor de laborator pentru confirmarea/infirmarea diagnosticului. 2. Supraveghere activă Exploatațiile non profesionale și comerciale A. Ovinele pentru reproducție sau creștere cu destinația export în vederea asigurării cerințelor de certificare trebuie să îndeplinească următoarele condițiile prevăzute la art. 14.6.3. din Codul terestru al WOAH: a) nu au prezentat niciun semn clinic de epididimita ovină în ziua transportului; b) provin dintr-o turmă de oi indemne de epididimita ovină; c) pentru ovinele cu vârsta peste șase luni, animalele au fost izolate în unitatea de origine în cele 30 de zile anterioare expedierii și au fost supuse testelor de diagnostic pentru Brucella ovis (B. ovis) cu rezultate negative (RFC sau iELISA); sau d) dacă nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute la lit.b , animalele trebuie izolate înainte de transport și trebuie supuse la două testări de diagnosticare pentru B. ovis cu rezultate negative(RFC sau iELISA), efectuate la un interval cuprins între 30 și 60 de zile între testări, al doilea test fiind efectuat în cele 15 zile înaitea expedierii. B. Masculii inainte de a fi introdusi la monta - testare pe cheltuiala proprietarilor; Masculii cu semne clinice și cu rezultate pozitive la testul serologic: RFC/ iELISA se castrează, iar cei fara semne clinice de boala, se investigheaza bacteriologic pe probe de material seminal. C. De la animalele tăiate sau castrate, cu forme clinice de epididimită si cu rezultate pozitive la examenele serologice, se trimit probe de testicule în vederea efectuării examenelor-bacteriologice pentru izolarea și genotiparea Brucella ovis. D. Analizele serologice/bacteriologice pentru cazurile suspecte se efectuează numai la laboratoarele desemnate pentru aceste investigații. E. Examenele de laborator se realizează la LSVSA desemnate, sub coordonarea LNR-IDSA. F. Tulpinile de Brucella spp izolate în LSVSA vor fi trimise la LNR-IDSA, în vederea tipizării fenotipice sau și genetice. Toate probele prelevate pentru depistarea bolii Brucella ovis se testează la LNR din cadrul IDSA. În cazul suspiciunii și/sau confirmării bolii pe teritoriul României, se aplică măsurile prevăzute în: partea III titlul II capitolul 1 din Regulamentul (UE) 2016/429; Testarea animalelor la locul de destinație Pentru animalele provenite din schimburi intracomunitare se efectuează testarea serologică, randomizat, pe un procent de 0,5% din efectiv, dar nu mai puțin de 2 probe pe lot, de la ovinele și caprinele care intră în România; în cazul importului din țări terțe, se testează toate animalele la locul de destinație. Toate ovinele care provin din țări care nu au statut de oficial liber de epididimită la WOAH, care fac obiectul deplasării temporare sau definitive, trebuie să îndeplinească cerințele referitoare la această boală înscrise la art. 14.6 din Codul Terestru al Organizației Mondiale pentru Sănătatea Animalelor Respectarea cerințelor prevăzute art. 24 alin. (5) din anexa X la Regulamentul delegat (UE) 2020/692 la intrarea în uniune a anumitor specii și categorii de ungulate Ovinele și caprinele care circulă către alte state membre trebuie să îndeplineacă cerințele de la art. 15 și art. 16 din Regulamentul delegat (UE) 2020/688. Confirmarea bolii se realizează conform art. 8 partea II capitolul 1 secțiunea 2 din Regulamentul delegat (UE) 2020/689. Notificarea bolii se face în conformitate cu partea II capitolul 1 din Regulamentul (UE) 2016/429 și prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008 , cu modificările și completările ulterioare. 10. Infecția cu virusul arteritei ecvine Scop: Detecția timpurie a cazurilor de boală Baza legală: Regulamentul (UE) 2016/429: (i) normele privind notificarea și raportarea prevăzute în partea II capitolul 1 (art. 18 - 23); și (ii) normele privind supravegherea prevăzute în partea II capitolul 2 (art. 24 - 30). Supraveghere pasivă Observarea stării de sănătate a animalelor deținute din speciile listate, efectuată de către operatori și alte persoane fizice sau juridice relevante și raportarea oricăror semne clinice medicilor veterinari de liberă practică împuterniciți și/sau oficiali din cadrul DSVSA. Raportarea de către operatori și alte persoane fizice sau juridice relevante a oricăror mortalități înregistrate la populația de animale vizată. Monitorizarea documentelor care pot furniza date relevante, inclusiv a documentelor sanitar-veterinare și a altor documente care însoțesc transporturile de animale deținute din speciile listate care provin din alte state membre ale Uniunii Europene sau din țări terțe, înainte de debarcarea animalelor la destinație, potrivit prevederilor legislației în vigoare. Măsurile în cazul suspiciunii și confirmării sunt cele specifice unei boli de categoria D+E. 11. Anemia infecțioasă ecvină Scop: Supravegherea și controlul bolii Programul pentru supravegherea și controlul anemiei infecțioase ecvine pe teritoriul României este aprobat prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 3/2023 privind aprobarea Programului pentru supravegherea și controlul anemiei infecțioase ecvine pe teritoriul României, modificarea anexei nr. 1 la Ordinul președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 35/2016 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Programului acțiunilor de supraveghere, prevenire, control și eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om, protecția animalelor și protecția mediului, de identificare și înregistrare a bovinelor, suinelor, ovinelor, caprinelor și ecvideelor, precum și a Normelor metodologice de aplicare a Programului de supraveghere și control în domeniul siguranței alimentelor și abrogarea Ordinului președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 16/2021 privind aprobarea Programului pentru supravegherea, controlul și eradicarea anemiei infecțioase ecvine pe teritoriul României și a normelor de implementare a prevederilor Deciziei Comisiei 2010/346/UE din 18 iunie 2010 referitoare la măsurile de protecție cu privire la anemia infecțioasă ecvină în România și a Ordinului președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 37/2010 privind circulația ecvideelor pe teritoriul României. 12. Durina Scop: Detecția timpurie a cazurilor de boală Baza legală: Regulamentul (UE) 2016/429: (i) normele privind notificarea și raportarea prevăzute în partea II capitolul 1 (art. 18 - 23); și (ii) normele privind supravegherea prevăzute în partea II capitolul 2 (art. 24 - 30). Supraveghere pasivă Observarea stării de sănătate a animalelor deținute din speciile listate, efectuată de către operatori și alte persoane fizice sau juridice relevante și raportarea oricăror semne clinice medicilor veterinari de liberă practică împuterniciți și/sau oficiali din cadrul DSVSA. Raportarea de către operatori și alte persoane fizice sau juridice relevante a oricăror mortalități înregistrate la populația de animale vizată. Monitorizarea documentelor care pot furniza date relevante, inclusiv a documentelor sanitar-veterinare și a altor documente care însoțesc transporturile de animale deținute din speciile listate care provin din alte state membre ale Uniunii Europene sau din țări terțe, înainte de debarcarea animalelor la destinație, potrivit prevederilor legislației în vigoare. Diagnosticul de laborator se realizează prin evidențierea protozoarelor flagelate, prin examen direct și detecția anticorpilor anti-Trypanosoma equiperdum prin microtehnica de fixare a complementului. (tehnica EURL) Boala se confirmă în conformitate cu prevederile art. 9 partea II capitolul 1 secțiunea 2 din Regulamentul delegat (UE) 2020/689. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile din partea II capitolul 1 din Regulamentul (UE) 2016/429 și ale Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008 , cu modificările și completările ulterioare. Măsurile în cazul suspiciunii și confirmării sunt cele specifice unei boli de categoria D+E. 13. Encefalomielita ecvină venezueleană Scop: Detecția timpurie a cazurilor de boală Baza legală: Regulamentul (UE) 2016/429: (i) normele privind notificarea și raportarea prevăzute în partea II capitolul 1 (art. 18 - 23); și (ii) normele privind supravegherea prevăzute în partea II capitolul 2 (art. 24 - 30). Supraveghere pasivă Observarea stării de sănătate a animalelor deținute din speciile listate, efectuată de către operatori și alte persoane fizice sau juridice relevante și raportarea oricăror semne clinice medicilor veterinari de liberă practică împuterniciți și/sau oficiali din cadrul DSVSA. Raportarea de către operatori și alte persoane fizice sau juridice relevante a oricăror mortalități înregistrate la populația de animale vizată. Monitorizarea documentelor care pot furniza date relevante, inclusiv a documentelor sanitar-veterinare și a altor documente care însoțesc transporturile de animale deținute din speciile listate care provin din alte state membre ale Uniunii Europene sau din țări terțe, înainte de debarcarea animalelor la destinație, potrivit prevederilor legislației în vigoare. Măsurile în cazul suspiciunii și confirmării sunt cele specifice unei boli de categoria D+E. 14. Metrita contagioasă ecvină Scop: Detecția timpurie a cazurilor de boală Baza legală: Regulamentul (UE) 2016/429: (i) normele privind notificarea și raportarea prevăzute în partea II capitolul 1 (art. 18 - 23); și (ii) normele privind supravegherea prevăzute în partea II capitolul 2 (art. 24 - 30). Supraveghere pasivă Observarea stării de sănătate a animalelor deținute din speciile listate, efectuată de către operatori și alte persoane fizice sau juridice relevante și raportarea oricăror semne clinice medicilor veterinari de liberă practică împuterniciți și/sau oficiali din cadrul DSVSA. Raportarea de către operatori și alte persoane fizice sau juridice relevante a oricăror mortalități înregistrate la populația de animale vizată. Monitorizarea documentelor care pot furniza date relevante, inclusiv a documentelor sanitar-veterinare și a altor documente care însoțesc transporturile de animale deținute din speciile listate care provin din alte state membre ale Uniunii Europene sau din țări terțe, înainte de debarcarea animalelor la destinație, potrivit prevederilor legislației în vigoare. Măsurile în cazul suspiciunii și confirmării sunt cele specifice unei boli de categoria D+E. Conform Manualului de teste de diagnostic și vaccinuri pentru animale terestre al WOAH, ediția în vigoare, examenul de laborator se realizează pe probe de exsudat din tractusul reproducător de la iepe cu sau fără simptome clinice de endometrită, cervicită, vaginită, infertilitate temporară, foarte rar avort, de la armăsari (sunt asimptomatici), și de la alte ecvidee, precum măgarii. Probele se recoltează de la animale după minimum 7 zile de la ultima administrare sistemică a unui antibiotic sau minimum 21 zile de la ultimul tratament local, cu tamponul din zonele de colonizare sau persistență ale agentului etiologic (fosa uretrală, sinusul uretral, uretra terminală, teaca penisului, sinusurile și fosa clitoridiană, endometru). Tampoanele se includ în mediul de transport cu cărbune activat (Amies) și se transportă la laborator în condiții de temperatură controlată (5˚ C +/- 3˚ C) în timp cât mai scurt posibil, astfel încât însămânțarea pe medii de cultură să se realizeze în maximum 48 ore de la recoltare. Examenul de laborator se efectuează la IDSA și constă în izolarea și identificarea fenotipică a tulpinilor de Taylorella equigenitalis, agentul etiologic al bolii. Prelevarea probelor se realizează de către medicul veterinar de liberă practică împuternicit și/sau medicul veterinar oficial. 15. Infecția cu virusul sindromului respirator și de reproducție porcin Scopul: Supravegherea bolii I. Supravegherea clinică Exploatații comerciale industriale de reproducție autorizate sanitar-veterinar Examenele clinice - inspecțiile - sunt efectuate de către medicul veterinar oficial - o dată pe an. În mod obligatoriu se completează o fișă de inspecție clinică în exploatație conform Regulamentului delegat (UE) 2020/689. Semne clinice: Tulburări de reproducție la scroafe și boli respiratorii la tineret. Tulburările de reproducție sunt caracterizate prin infertilitate, avorturi, naștere de purcei morti sau slabi, care adesea mor la scurt timp după naștere din cauza bolilor respiratorii și a infecțiilor secundare. La vieri, scroafe și scrofițe de înlocuire, pot fi observate febră tranzitorie și anorexie, dar adesea virusul are o predilecție pentru macrofage (globule albe) din plămâni unde se reproduce diminuând răspunsul imun. Sindromul respirator este recunoscut prin respirație dificilă, febră, pierderea poftei de mâncare și apatie, decolorarea roșie a corpului și urechile albastre. Porcii mai tineri sunt mai afectați decât animalele mai în vârstă. Există adesea o mortalitate ridicată, deși animalele infectate nu prezintă semne de boală. Și în ciuda numelui, urechile albastre, din cauza aprovizionării cu sânge restricționate, sunt doar un semn trecător al bolii. I. Supravegherea pasivă Supravegherea este făcută de persoanele care supraveghează animalele - proprietari sau îngrijitori - care au obligația să raporteze orice caz de îmbolnăvire sau moarte medicilor veterinari oficiali. În exploatațiile comerciale industriale de reproducție din toate cele 41 de județe și din municipiul București se testează prin teste PCR probele cu rezultat pozitiv pentru PPA în vederea detecției virusului PRRS; Prelevarea probelor se realizează de către medicul veterinar de liberă practică cu care unitatea se află sub contract. II. Supravegherea activă Examenele clinice - inspecțiile - sunt efectuate săptămânal de către medicii veterinari de liberă practică împuterniciți. Afluirea de animale de reproductie și/sau material seminal se face exclusiv din ferme libere de PRRS. 16. Micoplasmoza aviară (Mycoplasma gallisepticum și M. meleagridis); Scopul: Supravegherea bolii I. Supravegherea conform prevederilor din Regulamentul delegat (UE) 2019/2035 al Comisiei din 28 iunie 2019 de completare a Regulamentului (UE) 2016/429 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește normele pentru unitățile care dețin animale terestre și incubatoare, precum și pentru trasabilitatea anumitor animale terestre deținute și a ouălor pentru incubație Precizări tehnice 1. Identificarea infectării cu următorii agenți: (a) Mycoplasma gallisepticum; (b) Mycoplasma meleagridis; 2. Specii țintă: (a) Mycoplasma gallisepticum pentru Gallus gallus și Meleagris gallopavo; (b) Mycoplasma meleagridis pentru Meleagris gallopavo; 3. Examinări: Fiecare efectiv de păsări trebuie să fie examinat clinic pe durata fiecărei perioade de depunere a ouălor sau de producție, la momentul oportun pentru depistarea bolii în cauză. 4. Matricea de eșantionare: Eșantioanele care trebuie să fie prelevate de la fiecare efectiv de păsări, dacă este cazul: a) sânge; b) material seminal; c) secreție traheală, orificii nazale posterioare sau cloacă; d) țesuturi post-mortem, în special din sacul aerian de la puii de o zi cu leziuni; e) în special pentru determinarea prezenței Mycoplasma meleagridis, din oviduct și penis, în cazul curcanilor. 5. Cadrul și frecvența eșantionării: a) eșantionare pentru Mycoplasma gallisepticum: Păsări de curte de reproducție: Gallus gallus: la vârsta de 16 săptămâni, la punctul de depunere și ulterior o dată la 90 de zile, pe un eșantion de 60 păsări; Meleagris gallopavo: la vârsta de 20 săptămâni, la punctul de depunere și ulterior o dată la 90 de zile, pe un eșantion de 60 păsări; Păsări pentru producție Gallus gallus și Meleagris gallopavo: pe durata producției, o dată la 90 de zile, pe un eșantion de 60 păsări, b) eșantionare pentru Mycoplasma meleagridis: Păsările de curte de reproducție Meleagris gallopavo: la vârsta de 20 săptămâni, la punctul de depunere și ulterior o dată la 90 de zile, pe un eșantion de 60 păsări; Păsările pentru producție Meleagris gallopavo: pe durata producției, o dată la 90 de zile, pe un eșantion de 60 păsări; c) numărul de păsări care trebuie eșantionate conform literelor (a) și (b) poate fi adaptat de de către DSVSA în funcție de prevalența cunoscută a infecției în cauză și de istoricul acesteia în cadrul unității, dar întotdeauna este prelevat un număr de probe valabil din punct de vedere statistic pentru testare serologică/bacteriologică. 6. Examinări, eșantionare și metode de testare: Testarea prezenței infecției prin teste serologice (iELISA), bacteriologice și teste de biologie moleculară trebuie să se efectueze prin metode validate, recunoscute de autoritatea competentă. Precizări de execuție 1. În vederea testării bacteriologice nu vor fi recoltate probe de la efective ce au fost tratate cu produse medicinale veterinare antimicrobiene în decursul ultimelor două-trei săptămâni, înainte de testare. 2. Probele se testează numai în cadrul LSVSA nominalizate de către LNR, din cadrul IDSA și desemnate de către ANSVSA, sau la IDSA. 3. Recoltarea probelor și examinarea clinică se execută de către un medic veterinar de liberă practică organizat în condițiile legii , cu care exploatația deține contract de prestări servicii. 4. Un efectiv de păsări este considerat pozitiv atunci când, în urma rezultatelor pozitive ale testării efectuate în conformitate cu punctele 3-6, un al doilea test de tip adecvat confirmă infecția cu agenții patogeni. 5. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008 , cu modificările și completările ulterioare. 17. Infecția cu Salmonella Pullorum, S. Gallinarum, S. Arizonae 17.1. Infecția cu Salmonella Pullorum -Puloroza (diareea albă bacilară a puilor) Scop: supravegherea și controlul bolii Supravegherea în exploatațiile comerciale de creștere a păsărilor și a stațiilor de incubație industriale PRECIZĂRI TEHNICE Cadrul legal este reprezentat de Regulamentul (UE) 2019/2035 al Comisiei din 28 iunie 2019 de completare a Regulamentului (UE) 2016/429 a Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește normele pentru unitățile care dețin animale terestre și incubatoare, precum și pentru trasabilitatea anumitor animale terestre deținute și a ouălor pentru incubație. 1. Supravegherea se va efectua în următoarele tipuri de exploatații de păsări: a) exploatații de găini de reproducție din specia Gallus gallus cu mai mult de 250 de păsări și stații de incubație de tip industrial; b) exploatații de găini ouătoare cu mai mult de 350 de păsări; c) exploatații de curcani din specia Meleagris gallopavo; d) exploatații de prepelițe; e) exploatații de fazani; f) exploatații de potârnichi; g) exploatații de rațe. 2. Serotip relevant: Salmonella gallinarum biovarietatea pullorum 3. Tipuri de probe ce trebuie recoltate: a) de la fiecare efectiv de păsări din unitatea care deține păsări de curte, pentru testarea bacteriologică după cum urmează: - țesuturi post-mortem, în special ficat, splină, ovar, oviduct și joncțiune ileo-cecală; - probe de mediu; - secreții din cloaca păsărilor vii, în special de la cele cu semne clinice. b) în incubator: - pui neeclozați; - pui de calitatea a doua; - meconiu de pui; - puf sau praf din eclozor și de pe pereții incubatorului. 4. Efectivele de păsări vor fi supravegheate sanitar veterinar, conform următorului program: a) În efectivele de tineret de reproducție (găini, curcani, bibilici, prepelițe, fazani, potârnichi și rațe) înainte cu 10 zile de mișcare conform fluxului tehnologic vor fi examinate bacteriologic, minimum 5 cadavre; b) Pe o rază de 3 km în jurul exploatațiilor avicole de selecție, reproducție rase ușoare și reproducție rase grele prin control bacteriologic pe păsări bolnave și cadavre din gospodăriile individuale; c) toate păsările ce prezintă semne clinice ce pot fi atribuite tifozei aviare trebuie să fie testate; d) În exploatațiile de găini de reproducție se va proceda astfel: 5. Pentru efectivele de bunici: a) la puii de o zi: cadavrele înregistrate pe perioada transportului, probe de meconiu, în ziua populării; b) pe durata vieții: în săptămânile 1 - 2, 4, 9 - 11, 13 - 14 pe probe de fecale; c) pentru producție de ouă de incubat, pe probe de fecale, lunar din fiecare hală; d) din incubatoare la fiecare 2 săptămâni pe cadavre, ouă cu embrioni morți în coajă, puf și meconiu. 6. Pentru ferme de părinți: a) la pui de o zi: în ziua populării pe probe de cadavrele înregistrate pe perioada transportului sau probe de meconiu - maximum 10 probe; b) pe durata vieții cu 2 și 4 săptămâni înainte de declanșarea ouatului pe cadavre. În funcție de situația epidemiologică se vor recolta minimum 5 cadavre; 7. Pentru stații de incubație de tip industrial: a) lunar și ori de câte ori se schimbă originea materialului biologic, pe probe de pui morți, ouă cu embrioni morți în coajă, puf și meconiu. Se va recolta minimum o probă compusă din fiecare categorie precizate anterior, astfel: - probă compusă cadavre - minimum 10 pui morți, - probă compusă 30 ouă cu embrioni morți, - probă compusă puf - minimum 5 eșantioane, - probă compusă meconiu - minim 10 eșantioane. PRECIZĂRI EXECUȚIE 1. În vederea testării bacteriologice nu vor fi recoltate probe de la efective ce au fost tratate cu produse medicinale veterinare antimicrobiene în decursul ultimelor două - trei săptămâni, înainte de testare. 2. Probele se testează numai în cadrul LSVSA nominalizate de către LNR pentru Salmoneloze animale, din cadrul IDSA și desemnate de către ANSVSA, iar tipizarea izolatelor se va face în cadrul LNR salmoneloze animale din cadrul IDSA. 3. Contravaloarea examenelor de laborator și a investigațiilor necesare supravegherii este suportată de către administratorul/deținătorul de animale. 4. În situația depistării unui caz pozitiv, se execută recontrolul întregului efectiv de către medicul veterinar oficial. Totodată se vor efectua controale oficiale în unitățile care au achiziționat material biologic provenit din efectivele depistate pozitiv. Numărul probelor recoltate de la un efectiv de 500 păsări sau mai mare, trebuie să fie de minimum 10 probe. 5. Efectivele depistate pozitiv pentru Salmonella gallinarum la controlul oficial se elimină. 6. Este interzisă livrarea ouălor de incubație din unitățile contaminate. 7. Vaccinarea împotriva pulorozei aviare a efectivelor de păsări este opțională și se efectuează numai în scop preventiv. Cheltuielile privind vaccinarea împotriva pulorozei aviare sunt suportate de către administratorul/deținătorul de animale. Această acțiune se realizează numai la solicitarea scrisă a proprietarului/administratorului, cu aprobarea DSVSA. Confirmarea se efectuează prin izolarea și identificarea biochimică a grupului serologic. Tipizarea serologică a Salmonella spp. se efectuează în cadrul LNR Salmoneloze. În conformitate cu pct. 2.7. partea II anexa II la Regulamentul (UE) 2019/2035, un efectiv de păsări este considerat pozitiv atunci când, în urma rezultatelor pozitive ale testării efectuate în conformitate cu punctele 2.3-2.6, un al doilea test de tip adecvat confirmă infecția cu agenții patogeni. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008 , cu modificările și completările ulterioare. 17.2. Infecția cu Salmonella Galinarum- Tifoza aviară Scop: supraveghere și control Supravegherea în exploatațiile comerciale de creștere a păsărilor și a stațiilor de incubație industriale PRECIZĂRI TEHNICE Cadrul legal este reprezentat de Regulamentul (UE) 2019/2035 al Comisiei din 28 iunie 2019 de completare a Regulamentului (UE) 2016/429 a Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește normele pentru unitățile care dețin animale terestre și incubatoare, precum și pentru trasabilitatea anumitor animale terestre deținute și a ouălor pentru incubație. 1. Supravegherea se va efectua în următoarele tipuri de exploatații de păsări: a) exploatații de găini de reproducție din specia Gallus gallus cu mai mult de 250 de păsări și stații de incubație de tip industrial; b) exploatații de găini ouătoare cu mai mult de 350 de păsări; c) exploatații de curcani din specia Meleagris gallopavo; d) exploatații de prepelițe; e) exploatații de fazani; f) exploatații de potârnichi; g) exploatații de rațe. 2. Serotip relevant: Salmonella gallinarum biovarietatea gallinarum 3. Tipuri de probe ce trebuie recoltate: a) de la fiecare efectiv de păsări din unitatea care deține păsări de curte, pentru testarea bacteriologică după cum urmează: - țesuturi post-mortem, în special ficat, splină, ovar, oviduct și joncțiune ileo-cecală; - probe de mediu; - secreții din cloaca păsărilor vii, în special de la cele cu semne clinice. b) în incubator: - pui neeclozați; - pui de calitatea a doua; - meconiu de pui; - puf sau praf din eclozor și de pe pereții incubatorului 4. Efectivele de păsări vor fi supravegheate sanitar veterinar, conform următorului program: a) În efectivele de tineret de reproducție (găini, curcani, bibilici, prepelițe, fazani, potârnichi și rațe) înainte cu 10 zile de mișcare conform fluxului tehnologic vor fi examinate bacteriologic, minimum 5 cadavre; b) Pe o rază de 3 km în jurul exploatațiilor avicole de selecție, reproducție rase ușoare și reproducție rase grele prin control bacteriologic pe păsări bolnave și cadavre din gospodăriile individuale; c) toate păsările ce prezintă semne clinice ce pot fi atribuite tifozei aviare trebuie să fie testate; d) În exploatațiile de găini de reproducție se va proceda astfel: 5. Pentru efectivele de bunici: a) la puii de o zi: cadavrele înregistrate pe perioada transportului, probe de meconiu, în ziua populării; b) pe durata vieții: în săptămânile 1 - 2, 4, 9 - 11, 13 - 14 pe probe de fecale; c) pentru producție de ouă de incubat, pe probe de fecale, lunar din fiecare hală; d) din incubatoare la fiecare 2 săptămâni pe cadavre, ouă cu embrioni morți în coajă, puf și meconiu. 6. Pentru ferme de părinți: a) la pui de o zi: în ziua populării pe probe de cadavrele înregistrate pe perioada transportului sau probe de meconiu - maximum 10 probe; b) pe durata vieții cu 2 și 4 săptămâni înainte de declanșarea ouatului pe cadavre. În funcție de situația epidemiologică se vor recolta minimum 5 cadavre; 7. Pentru stații de incubație de tip industrial: a) lunar și ori de câte ori se schimbă originea materialului biologic, pe probe de pui morți, ouă cu embrioni morți în coajă, puf și meconiu. Se va recolta minimum o probă compusă din fiecare categorie precizate anterior, astfel: - probă compusă cadavre - minimum 10 pui morți, - probă compusă 30 ouă cu embrioni morți, - probă compusă puf - minimum 5 eșantioane, - probă compusă meconiu - minim 10 eșantioane. PRECIZĂRI EXECUȚIE 1. În vederea testării bacteriologice nu vor fi recoltate probe de la efective ce au fost tratate cu produse medicinale veterinare antimicrobiene în decursul ultimelor două - trei săptămâni, înainte de testare. 2. Probele se testează numai în cadrul LSVSA nominalizate de către LNR pentru Salmoneloze animale, din cadrul IDSA și desemnate de către ANSVSA, iar tipizarea izolatelor se va face în cadrul LNR salmoneloze animale din cadrul IDSA. 3. Contravaloarea examenelor de laborator și a investigațiilor necesare supravegherii este suportată de către administratorul/deținătorul de animale. 4. În situația depistării unui caz pozitiv, se execută recontrolul întregului efectiv de către medicul veterinar oficial. Totodată se vor efectua controale oficiale în unitățile care au achiziționat material biologic provenit din efectivele depistate pozitiv. Numărul probelor recoltate de la un efectiv de 500 păsări sau mai mare, trebuie să fie de minimum 10 probe. 5. Efectivele depistate pozitiv pentru Salmonella gallinarum la controlul oficial se elimină. 6. Este interzisă livrarea ouălor de incubație din unitățile contaminate. 7. Vaccinarea împotriva tifozei aviare a efectivelor de păsări este opțională și se efectuează numai în scop preventiv. Cheltuielile privind vaccinarea împotriva tifozei aviare sunt suportate de către administratorul/deținătorul de animale. Această acțiune se realizează numai la solicitarea scrisă a proprietarului/administratorului, cu aprobarea DSVSA. Confirmarea se efectuează prin izolarea și identificarea biochimică a grupului serologic. Tipizarea serologică a Salmonella spp. se efectuează în cadrul LNR Salmoneloze. În conformitate cu pct. 2.7 partea II anexa II la Regulamentul (UE) 2019/2035, un efectiv de păsări este considerat pozitiv atunci când, în urma rezultatelor pozitive ale testării efectuate în conformitate cu punctele 2.3-2.6, un al doilea test de tip adecvat confirmă infecția cu agenții patogeni. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008 , cu modificările și completările ulterioare. 17.3. Infecția cu Salmonella Arizonae Scop: Supravegherea în exploatațiile comerciale de creștere a păsărilor și a stațiilor de incubație industriale autorizate sanitar veterinar pentru comerț intracomunitar și cu țări terțe PRECIZĂRI TEHNICE Cadrul legal este reprezentat de Regulamentul (UE) 2016/429 și Regulamentul (UE) 2019/2035 al Comisiei din 28 iunie 2019 de completare a Regulamentului (UE) 2016/429 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește normele pentru unitățile care dețin animale terestre și incubatoare, precum și pentru trasabilitatea anumitor animale terestre deținute și a ouălor pentru incubație. 1. Supravegherea se va efectua în următoarele tipuri de exploatații de păsări: a) exploatații de curcani din specia Meleagris gallopavo; b) stații de incubație tip industrial pentru specia Meleagris gallopavo. 2. Serotip relevant: Salmonella enterica subsp. arizonae 3. Tipuri de probe ce trebuie recoltate: ouă, embrioni, deșeuri de incubație - în special puf din eclozionator, coji de ouă din eclozionator, păsări vii muribunde, cadavre proaspete sau congelate, organe (splină, ficat cu vezică biliară, rinichi, pulmon, gonade), tampoane “ șoșete” 4. Efectivele de păsări vor fi supravegheate sanitar veterinar, conform următorului program: a) În efectivele de tineret de reproducție (curcani) , până la vârsta de 5 săptămâni vor fi examinate bacteriologic, minimum 5 cadavre; b) toate păsările ce prezintă semne clinice ce pot fi atribuite trebuie să fie testate; d) În exploatațiile de curcani de reproducție se va proceda astfel: 5. Pentru efectivele de bunici: a) la puii de o zi: cadavrele înregistrate pe perioada transportului, probe de meconiu, în ziua populării; b) pe durata vieții: în săptămânile 1-2, 4, 9-11, 13-14 pe probe de fecale; c) pentru producție de ouă de incubat, pe probe de fecale, lunar din fiecare hală; d) din incubatoare la fiecare 2 săptămâni pe cadavre, ouă cu embrioni morți în coaja, puf și meconiu. 6. Pentru ferme de părinți: a) la pui de o zi: în ziua popularii pe probe de cadavrele înregistrate pe perioada transportului sau probe de meconiu- maximum 10 probe ; b) pe durata vieții cu 2 și 4 săptămâni înainte de declanșarea ouatului pe cadavre. In funcție de situația epidemiologică se vor recolta minimum 5 cadavre ; 7. Pentru stații de incubație de tip industrial: a) lunar și ori de câte ori se schimbă originea materialului biologic, pe probe de pui morți, ouă cu embrioni morți în coaja, puf și meconiu. Se va recolta minimum o proba compusă din fiecare categorie precizate anterior , astfel: - probă compusă cadavre - minimum 10 pui morți, - proba compusă 30 ouă cu embrioni morți, - proba compusă puf – minimum 5 eșantioane, - proba compusă meconiu –minim 10 eșantioane. PRECIZĂRI EXECUȚIE 1. În vederea testării bacteriologice nu vor fi recoltate probe de la efective ce au fost tratate cu produse medicinale veterinare antimicrobiene în decursul ultimelor două-trei săptămâni, înainte de testare. 2. Probele se testează numai în cadrul LSVSA nominalizate de către LNR pentru Salmoneloze animale, din cadrul IDSA și desemnate de către ANSVSA, iar tipizarea izolatelor se va face în cadrul LNR salmoneloze animale din cadrul IDSA. 3. Contravaloarea examenelor de laborator și a investigatiilor necesare supravegherii este suportată de către administratorul/deținătorul de animale. 4. În situația depistării unui caz pozitiv, se execută recontrolul întregului efectiv de către medicul veterinar oficial. Totodată, se vor efectua controale oficiale în unitățile care au achiziționat material biologic provenit din efectivele depistate pozitiv. Numărul probelor recoltate de la un efectiv de 500 păsări sau mai mare, trebuie să fie de minimum 10 probe. 5. Efectivele depistate pozitiv pentru Salmonella arizonae la controlul oficial se elimină. 6. Este interzisă livrarea ouălor de incubație din unitățile contaminate. Confirmarea se efectuează prin izolarea și identificarea biochimică a grupului serologic. Tipizarea a Salmonella spp. se efectuează în cadrul LNR Salmoneloze. În conformitate cu pct. 2.7. partea II anexa II la Regulamentul (UE) 2019/2035, un efectiv de păsări este considerat pozitiv atunci când, în urma rezultatelor pozitive ale testării efectuate în conformitate cu punctele 2.3-2.6, un al doilea test de tip adecvat confirmă infecția cu agenții patogeni. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008 , cu modificările și completările ulterioare. 18. Infecția cu virusurile gripei aviare slab patogene Scop: Supravegherea bolii Supraveghere și control - exploatații nonprofesionale Supraveghere și control - exploatații comerciale Supraveghere pasivă Detectarea precoce a gripei aviare slab patogene ține cont de cerințele generale în materie de supraveghere, cu notificarea imediată, obligatorie, a autorității veterinare în cazul apariției ori al suspiciunii bolii sau al oricărei creșteri a mortalității în exploatații. Păsări domestice - galinacee și palmipede din exploatațiile nonprofesionale Supraveghere complementară bazată pe riscuri Criteriile și factorii de risc pentru zonele cu risc crescut - «localități-țintă» sunt: prezența mai multor specii de păsări de curte în aceeași exploatație, în special prezența rațelor și gâștelor domestice; situarea gospodăriilor populației deținătoare de păsări în zone avicole cu densitate mare de exploatații avicole comerciale; prezența categoriilor de păsări de curte cu durată de viață mai îndelungată și a grupurilor de păsări de curte de diferite vârste în exploatație; situarea gospodăriilor populației în apropierea zonelor umede, a iazurilor, mlaștinilor, lacurilor, râurilor sau țărmurilor mării unde s-ar putea aduna păsările migratoare de apă; situarea gospodăriilor populației în apropierea locurilor de odihnă și reproducție a păsărilor de apă sălbatice migratoare, îndeosebi a celor de apă - de exemplu: Delta Dunării; antecedente epidemiologice relevante; rutele de migrație a păsărilor sălbatice. Supravegherea complementară a păsărilor domestice sub raportul gripei aviare se realizează prin teste serologice RIHA. Supravegherea serologică prin RIHA pentru gripă aviară se face numai la rațe, gâște și prepelițe, conform anexei II la Regulamentul delegat (UE) 2020/689. Numărul de probe care se prelevează pentru teste RIHA este de 25 de probe/localitate-țintă/an. În caz excepțional, în localitățile-țintă unde se constată că nu mai sunt efective de palmipede în gospodăriile populației, se vor preleva probe de completare de la galinacee adulte. Păsările la care rezultatele testelor serologice RIHA H5/H7 sunt pozitive se supun investigațiilor virusologice teste de biologie moleculară: matrix, identificare subtip H/N, determinare patogenitate (secvențiere), izolare și identificare de virus. În conformitate cu anexa II la Regulamentul delegat (UE) 2020/689 și la recomandarea Comisiei Europene, supravegherea serologică RIHA se realizează și pentru subtipul H5N8 la speciile de păsări de curte menționate în secțiunea 5 din anexa II, care nu prezintă, în general, semne clinice semnificative pentru virusurile gripei aviare slab patogene Prelevarea de probe și procedurile de testare se efectuează în conformitate cu anexa II la Regulamentul delegat (UE) 2020/689. Manualul de diagnostic pentru influența aviară (Decizia 2006/437/CE) continuă să fie valabil din punct de vedere tehnic și după abrogarea Directivei 2005/94/CE, odată cu intrarea în vigoare a Regulamentului (UE) 2016/429, conform precizărilor EURL pentru influența aviară și boala de Newcastle. - IZSVenezie (https://www.izsvenezie.com/ reference-laboratories/avian-influenza-newcastle-disease, secțiunea Diagnostic protocols), fără a aduce atingere prevederilor legale în vigoare. Prelevarea de probe pentru testele serologice de depistare a gripei aviare se realizează în toate județele, astfel încât probele să fie considerate reprezentative pentru întreaga țară. Responsabilitatea recoltării probelor de la păsările domestice din exploatațiile nonprofesionale, a ambalării, etichetării și expedierii acestora la DSVSA aparține medicului veterinar de liberă practică împuternicit, sub controlul și responsabilitatea medicului veterinar oficial. Timpul execuției: pe toată durata unui an calendaristic. Supraveghere pasivă Detectarea precoce a gripei aviare slab patogene trebuie să țină cont de cerințele generale în materie de supraveghere, cu notificarea imediată, obligatorie, a autorității veterinare în cazul apariției ori al suspiciunii bolii sau al oricărei creșteri a mortalității în exploatații. Grupa de animale-țintă: păsări domestice din exploatațiile comerciale Supraveghere complementară bazată pe riscuri Supravegherea complementară a păsărilor domestice sub raportul gripei aviare se realizează prin teste serologice RIHA. Grupa de păsări-țintă: rațe, gâște și prepelițe din exploatațiile comerciale Supravegherea serologică prin RIHA pentru gripa aviară se realizează numai la rațe, gâște și prepelițe, conform anexei II la Regulamentul delegat (UE) 2020/689: a) în toate exploatațiile de creștere pentru reproducție și selecție, abatorizare, precum și în cele de ouă de consum se testează în mod obligatoriu un număr de 25 de probe/exploatație/an. Păsările la care rezultatele testelor serologice RIHA H5/H7 sunt pozitive se supun investigațiilor virusologice teste de biologie moleculară: matrix, identificare subtip H/N, determinare patogenitate (secvențiere), izolare și identificare de virus. În conformitate cu anexa II la Regulamentul delegat (UE) 2020/689 și la recomandarea Comisiei Europene, supravegherea serologică RIHA se realizează și pentru subtipul H5N8 la speciile de păsări de curte menționate în secțiunea 5 din anexa II, care nu prezintă, în general, semne clinice semnificative de gripei aviare slab patogene. Prelevarea de probe și procedurile de testare se efectuează în conformitate cu anexa II la Regulamentul delegat (UE) 2020/689. Responsabilitatea recoltării probelor de la păsările domestice din exploatațiile comerciale aparține medicului veterinar oficial; b) în exploatațiile cu profil de creștere tineret, pentru păsări de curte care aparțin speciei Anseriformes (palmipede), înaintea vânzării loturilor de boboci cu vârsta de aproximativ 21 de zile, operatorul economic are obligația de a recolta 5 probe/lot pentru efectuarea testelor RIHA în direcția gripei aviare. Costul prelevării de probe și efectuării testelor se suportă de către deținătorul de animale. Manualul de diagnostic pentru influența aviară (Decizia 2006/437/CE) continuă să fie valabil din punct de vedere tehnic și după abrogarea Directivei 2005/94/CE, odată cu intrarea în vigoare a Regulamentului (UE) 2016/429, conform precizărilor EURL pentru influența aviară și boala de Newcastle - IZSVenezie (https://www.izsvenezie.com/reference-laboratories/avian-influenza-newcastle-disease, secțiunea Diagnostic protocols), fără a aduce atingere prevederilor legale în vigoare. Timpul execuției: pe toată durata unui an calendaristic Detectarea precoce a gripei aviare slab patogene la păsări sălbatice Grupa de animale-țintă: speciile de păsări sălbatice vizate, în special păsările de apă migratoare, conform anexei II partea I secțiunea 8 din Regulamentul delegat (UE) 2020/689. Lista «speciilor de păsări sălbatice vizate», întocmită și actualizată pe baza celor mai recente cunoștințe, este disponibilă pe site-ul web al laboratorului de referință al Uniunii Europene pentru influența aviară. În interesul coerenței legislației Uniunii Europene, la punerea în aplicare a programelor de supraveghere privind păsările sălbatice, se iau în considerare cerințele legislației naționale care transpune Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind conservarea păsărilor sălbatice, în special în ceea ce privește concepția supravegherii și procedurile de prelevare de probe. Supravegherea păsărilor sălbatice constă în: 1. inspectarea periodică a habitatelor păsărilor sălbatice; 2. prelevarea de probe de la păsări sălbatice bolnave, moarte, vânate și care prezintă semne clinice - speciile de păsări sălbatice vizate prevăzute în anexa II la Regulamentul delegat (UE) 2020/689 și testarea virusologică a acestora. Responsabilitatea recoltării probelor de la păsările sălbatice aparține medicului veterinar oficial și medicului veterinar de liberă practică împuternicit. Supravegherea păsărilor sălbatice se realizează prin teste de biologie moleculară. Probele la care rezultatele testelor de biologie moleculară sunt pozitive se expediază la LNR din cadrul IDSA unde se supun investigațiilor virusologice: teste de biologie moleculară: matrix, identificare subtip H/N, determinare patogenitate (secvențiere), izolare și identificare de virus. Supravegherea păsărilor sălbatice din speciile de păsări sălbatice vizate cu risc mare de contaminare cu virusul influenței aviare slab patogen din zonele apropiate de mare, lacuri și alte cursuri de apă unde au fost descoperite păsări bolnave, moarte, vânate și care prezintă semne clinice, conform anexei II la Regulamentul delegat (UE) 2020/689. Colaborarea cu inspectoratele teritoriale de regim silvic și vânătoare, asociațiile vânătorilor și pescarilor sportivi din România, ornitologi în scopul culegerii de date referitoare la speciile de păsări sălbatice existente pe teritoriul României și la starea de sănătate a acestora Cooperarea dintre epidemiologi, ornitologi și autoritățile veterinare competente teritorial. Timpul execuției: pe toată durata unui an calendaristic. 19. Chlamidioza aviară/Ornitoza Scop: Supravegherea și controlul bolii Supraveghere în crescătoriile de papagali organizate în asociațiile de profil PRECIZĂRI TEHNICE Cadrul legal este reprezentat de art. 9 lit. (d) Regulamentul (UE) 2016/429 1. Supravegherea se va efectua în următoarele tipuri de exploatații de păsări: crescătorii de papagali organizați în asociații de profil 2. Agent etiologic: Chlamydia psitaci 3. Tipuri de probe ce trebuie recoltate: tampoane cloacale, fecale ca atare, cadavre sau păsări bolnave, secreții nazale și lacrimale. 4. Recoltările se vor realiza o dată pe an de la păsări cu manifestări clinice și la cele sănătoase de la tipul de păsări menționat anterior PRECIZĂRI EXECUȚIE 1. În vederea testării bacteriologice nu vor fi recoltate probe de la efective ce au fost tratate cu produse medicinale veterinare antimicrobiene în decursul ultimelor două-trei săptămâni, înainte de testare. 2. Diagnosticul se efectuează în conformitate cu prevederile Capitolului 3.3.1 (Chlamidioza aviară) din Manualul de diagnostic pentru animale terestre al WOAH. 3. Probele se testează numai în cadrul IDSA. 4. Contravaloarea examenelor de laborator și a investigatiilor necesare supravegherii este suportată de către administratorul/deținătorul de animale. 5. În situația depistării unui caz pozitiv, se execută recontrolul întregului efectiv de către medicul veterinar oficial. Cu exceptia cazurilor în care este vorba de efective de păsări cu valoare ridicată, este recomandat eliminarea păsărilor bolnave și izolarea celor sănătoase pe o perioadă de cel puțin 30 zile; de asemenea noile efective de păsări achiziționate vor trebui să fie ținute izolate de restul grupului pe o perioadă de cel puțin 30 zile. 6. Este interzisă vânzarea, participarea la concursuri sau alte activități a păsărilor bolnave sau suspicionate a avea contact cu păsări bolnave. 7. Recoltarea probelor și examinarea clinică se execută de către un medic veterinar de liberă practică organizat în condițiile legii , cu care asociația de profil deține contract de prestări servicii. Confirmarea se efectuează prin: Examene bacteriologice și PCR. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008 , cu modificările și completările ulterioare. 20. Infestarea cu Aethina tumida (gândacul mic de stup) Scop: Supravegherea bolii I. Supravegherea în exploatațiile nonprofesionale II. Supravegherea în exploatațiile comerciale Precizări tehnice Precizări tehnice Supravegherea activa Supravegherea activa 1. Supravegherea prin examene de laborator, iar în caz de necesitate diagnostic complet de laborator. 2. Supravegherea clinică și anatomopatologică a coloniilor de albine la: a) 5% din coloniile stupinelor de producție; b) primăvara după iernat și toamna după stupăritul pastoral; c) la schimbarea vetrei stupinei; 3. Examenele de laborator se efectuează pe probe de coleoptere (gândaci) și larve, recoltate din interiorul stupului, rame întregi sau fragmente de 10x15 cm/probă fagure cu puiet și rezervă de hrană (miere,păstură) . 4. Probele pozitive se trimit pentru confirmare la IDSA. 1. Supravegherea prin examene de laborator, iar în caz de necesitate diagnostic complet de laborator. 2. Supravegherea clinică și anatomopatologică a coloniilor de albine la: a) cel puțin 15% din coloniile stupinelor comerciale de reproductie:elita si multiplicare a materialului biologic; b) 5% din coloniile stupinelor comerciale sau/si productie; c) primăvara după iernat și toamna după stupăritul pastoral; d) la schimbarea vetrei stupinei; 3. Examenele de laborator se efectuează pe probe de coleoptere (gândaci) și larve, recoltate din interiorul stupului, rame întregi sau fragmente de 10x15 cm/probă fagure cu puiet și rezervă de hrană (miere,păstură) . 4. Probele pozitive se trimit pentru confirmare la IDSA. Precizări execuție Precizări execuție Supravegherea activa Supravegherea activa 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit și/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA și/sau IDSA. 2. Examenele se efectuează la LSVSA și la LNR din cadrul IDSA, astfel: pentru supraveghere- examen AP și microscopic de identificare a parazitului. 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit și/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA și/sau IDSA. 2. Examenele se efectuează la LSVSA și la LNR din cadrul IDSA, astfel: pentru supraveghere-examen AP și microscopic de identificare a parazitului. Diagnosticul de laborator se confirmă prin examen microscopic de identificare a parazitului Aethina tumida și/sau Real-Time PCR la LNR-IDSA. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008 , cu modificările și completările ulterioare, și conform Regulamentului (UE) 2016/429 și actelor delegate. 21. Loca americană (Infecția puietului de albine cu Paenibacillus larvae) Scop: Supravegherea bolii I. Supravegherea în exploatațiile nonprofesionale II. Supravegherea în exploatațiile comerciale Precizări tehnice Precizări tehnice Supraveghere activă Supraveghere activă 1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA. Supravegherea prin examene de laborator, iar în caz de necesitate diagnostic complet de laborator. 2. Supraveghere clinică și anatomopatologică a puietului căpăcit, în perioada aprilie - septembrie la: a) 5% din coloniile stupinelor de producție; b) primăvara după iernat și toamna după stupăritul pastoral; c) la schimbarea vetrei stupinei; 3. Probele pentru examenele de laborator se constituie din rame întregi sau porțiuni de minimum 20 cmp/probă, fagure cu puiet căpăcit. Ramele întregi pot conține și rezervă de hrană (miere căpăcită, pastura). 4. Pentru probele pozitive, diagnosticul de loca americană se confirmă la LNR-IDSA. 1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA. Supravegherea prin examene de laborator, iar în caz de necesitate diagnostic complet de laborator. 2. Supraveghere clinică și anatomopatologică a puietului căpăcit, în perioada aprilie - septembrie la: a) cel puțin 15% din coloniile stupinelor comerciale de reproductie:elita si multiplicare a materialului biologic; b) 5% din coloniile stupinelor comerciale sau/si productie; c) primăvara după iernat și toamna după stupăritul pastoral; d) la schimbarea vetrei stupinei; 3. Probele pentru examenele de laborator se constituie din rame întregi sau porțiuni de minimum 20 cmp/probă, fagure cu puiet căpăcit. Ramele întregi pot conține și rezervă de hrană (miere căpăcită, pastura). 4. Pentru probele pozitive, diagnosticul de loca americană se confirmă la LNR- IDSA. Precizări execuție Precizări execuție Supravegherea activă Supravegherea activă 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit și medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA și/sau IDSA. 2. Examenele se efectuează la LSVSA și/sau la LNR din cadrul IDSA, astfel: 2.1. pentru supraveghere - examen AP și microscopic direct (bacterioscopic); 2. 2. pentru diagnostic - examen bacteriologic și PCR. convențional sau Real Time PCR. 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit și medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA și/sau IDSA. 2. Examenele se efectuează la LSVSA și/sau la LNR din cadrul IDSA, astfel: 2.1. pentru supraveghere - examen AP și microscopic direct (bacterioscopic); 2.2. pentru diagnostic - examen bacteriologic și PCR convențional sau Real Time PCR. Diagnosticul de laborator se confirmă prin identificarea biochimică completă a speciei Paenibacillus larvae și prin PCR convențional sau Real Time PCR la LNR-IDSA Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008 , cu modificările și completările ulterioare, și conform Regulamentului (UE) 2016/429 și actelor delegate. 22. Infestarea cu Tropilaelaps spp. (Tropilelapsoza albinelor) Scop: Supravegherea bolii I. Supravegherea în exploatațiile nonprofesionale II. Supravegherea în exploatațiile comerciale Precizări tehnice Precizări tehnice Supravegherea pasivă Supravegherea pasivă 1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA. 2. În caz de suspiciune supraveghere prin diagnostic de laborator. Examenele de laborator se efectuează pe probe de fagure cu puiet si detritus de pe planseul stupului recoltate pentru varrooză. 3. Probele pozitive se trimit pentru confirmare la IDSA. 1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA. 2. În caz de suspiciune supraveghere prin diagnostic de laborator. Examenele de laborator se efectuează pe probe de fagure cu puiet si detritus de pe planseul stupului recoltate pentru varrooză. 3. Probele pozitive se trimit pentru confirmare la IDSA. Precizări execuție Precizări execuție Supravegherea pasivă Supravegherea pasivă 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit și/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA și/sau IDSA. 2. Examenele se efectuează la LSVSA și/sau după caz, la LNR din cadrul IDSA, astfel: pentru supraveghere și diagnostic - examen AP și microscopic de evidențiere a parazitului și determinarea nivelului infestației. 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit și/sau medicul veterinar oficial dir cadrul DSVSA și/sau IDSA. 2. Examenele se efectuează la LSVSA și/sau după caz, la LNR din cadrul IDSA, astfel: - pentru supraveghere și diagnostic - examen AP și microscopic de evidențiere e parazitului și determinarea nivelului infestației. Diagnosticul de laborator se confirmă prin examen microscopic direct de identificare a ectoparazitului Tropilaelaps spp. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008 , cu modificările și completările ulterioare, și conform Regulamentului (UE) 2016/429 și actelor delegate. 23. Infecția cu Batrachochytrium salamandrivorans Scop: Supravegherea bolii în conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) 2016/429 și ale actelor delegate de implementare a acestuia Supravegherea în exploatațiile comerciale de creștere a amfibienilor, inclusiv în exploatațiile comerciale de tip A și în mediul natural Supraveghere Supraveghere activă a) Inspecții programate efectuate de către autoritatea competentă în exploatațiile comerciale de creștere a amfibienilor, inclusiv în exploatațiile comerciale de tip A b) Examinarea populației de amfibieni pentru depistarea bolii clinice, c) Prelevarea probelor pentru examen de laborator în timpul inspecției în exploatațiile de amfibieni. Supraveghere pasivă 1. Informarea imediată, obligatorie, a apariției ori suspiciunii bolii sau oricărei creșteri a mortalității în exploatațiile de amfibieni și/sau în mediul natural. 2. a) Vizita exploatației de amfibieni și/sau a mediului natural; b) Examinarea clinică și anatomopatologică a populației de amfibieni și c) Prelevarea probelor pentru diagnostic prin examen de laborator. Precizări tehnice Supraveghere activă a) Frecvența inspecțiilor programate se stabilește în functie de categoria de risc a unitatii si a statusului sanitar b) Inspecțiile constau în verificarea registrelor unităților și realizarea de examen clinic și anatomopatologic în scopul detectării modificărilor patologice. c) Prelevarea probelor se efectuează din speciile susceptibile la infectia cu Batrachochytrium salamandrivorans, respectiv amfibieni din familiile Plethodontidae (Hydromantes strinatii) si Salamandridae (Cynops cyanurus, Cynops pyrrhogaster, Euproctus platycephalus, Ichthyosaura alpestris, Lissotriton italicus, Neurergus crocatus, Nothophthalmus viridescens, Paramesotriton deloustali, Pleurodeles waltl, Salamandrina perspicillata, Salamandra Salamandra, Taricha granulosa) Supraveghere pasivă 1. Informarea privind mortalitatea anormală sau suspiciunea de boală 2. Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul suspiciunii sau al observării creșterii mortalității în toate exploatațiile de amfibieni și în mediul natural se realizează prin recoltarea de exemplare muribunde sau cu semne de boală. Precizări execuție Supraveghere activă Inspecțiile planificate în cadrul supravegherii active, examinarea populației de amfibieni și prelevarea de probe pentru diagnosticul de laborator consecutiv acestora, se realizează sub responsabilitatea medicului veterinar oficial. Examenele de laborator se efectuează la IDSA prin RT-qPCR Supraveghere pasivă 1. Informarea DSVSA privind mortalitatea anormală sau suspiciunea de boală se realizează de către orice persoană care lucrează în domeniul animalelor acvatice, de către medici veterinari de liberă practică împuterniciți, respectiv de către medici veterinari oficiali. 2. Vizita exploatației de amfibieni și/sau a mediului natural, examinarea populației de animale și recoltarea de probe se realizează de către medici veterinari de liberă practică împuterniciți sau de către medici veterinari oficiali. 3. Examenele de laborator se efectuează la IDSA prin RT-qPCR Diagnosticul de laborator se confirmă prin RT-qPCR Notificarea bolii se realizează confom cu prevederile din partea II capitolul 1 din Regulamentul (UE) 2016/429. e) boli de categoria E 1. Infecția cu Brucella abortus, B. melitensis, B. suis la: 1.1. Perissodactyla (ecvidee) 1.2. Carnivora (canide) 1.3. Lagomorpha (iepuri) Scop: Detecția timpurie a cazurilor de boală Conform Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2018/1882, speciile și grupul de specii listate la Brucella abortus, B. melitensis, B. suis sunt: Perissodactyla, Carnivora, Lagomorpha Baza legală: - Regulamentul (UE) 2016/429: (i) normele privind notificarea și raportarea prevăzute în partea II capitolul 1 (art. 18 – 23) și (ii) normele privind supravegherea prevăzute în partea II capitolul 2 (art. 24 – 30). - art. 3 alin. (1) lit. (a) din Regulamentul delegat (UE) 2020/689 Supravegherea pasivă Scop: Detecția timpurie a cazurilor de boală Supravegherea în toate tipurile de exploatații de animale dar și în zona silvatică Teritoriul vizat de program – tot teritoriul României, respectiv 42 de județe, inclusiv municipiul București Observarea stării de sănătate a animalelor deținute din speciile listate, efectuată de către operatori și alte persoane fizice sau juridice relevante și raportarea oricăror semne clinice medicilor veterinari de liberă practică împuterniciți și/sau oficiali din cadrul DSVSA. Raportarea de către operatori și alte persoane fizice sau juridice relevante a oricăror mortalități înregistrate la populația de animale vizată. Monitorizarea documentelor care pot furniza date relevante, inclusiv a documentelor sanitar-veterinare și a altor documente care însoțesc transporturile de animale deținute din speciile listate care provin din alte state membre ale Uniunii Europene sau din țări terțe, înainte de debarcarea animalelor la destinație, potrivit prevederilor legislației în vigoare. Măsurile în cazul suspiciunii și confirmării sunt cele specifice unei boli de categoria E. Notificarea bolii se realizează confom cu prevederile din partea II capitolul 1 din Regulamentul (UE) 2016/429. I. Supravegherea la animale domestice II. Supravegherea la animale sălbatice Precizări tehnice Precizări tehnice Animalele cu risc sunt: câinii, câinii fără stăpân, câinii de la stâne, câinii din adăposturile de câini În cadrul campaniilor de conștientizare organizate de DSVSA, deținătorii de animale vor fi consiliați de medicii veterinari de liberă practică împuterniciți cu privire la factorii de risc asociați cu transmiterea bolii la om și a măsurilor de prevenție. În baza rezultatelor analizelor de laborator care atestă infectarea animalelor cu Brucella abortus, B. melitensis, B. suis, medicii veterinari din cadrul DSVSA au obligația să întocmească ancheta epidemiologică în scopul stabilirii sursei de infecție. Animalele cu risc sunt: vulpile, șacalii, câinii enot, lupii. Carnivorele afluite prin programul de control, supraveghere și monitorizare a rabiei (vulpi, șacali) atât cele găsite moarte cât și cele împușcate vor fi testate în procent de 5%. Se testează și alte carnivore sălbatice susceptibile găsite moarte și/sau victime ale accidentelor de mașină/tren depistate în timpul efectuării supravegherii din fondurile cinegetice. Probele pozitive pentru genul se transmit la IDSA pentru confirmare și pentru identificare specie prin tehnici de biologie moleculară. În baza rezultatelor analizelor de laborator care atestă infectarea animalelor cu Brucella abortus, B. melitensis, B. suis, medicii veterinari din cadrul DSVSA au obligația să întocmească ancheta epidemiologică în scopul stabilirii sursei de infecție. Precizări de execuție Precizări de execuție Deținătorul de animale, medicul veterinar de liberă practică împuternicit sau medicul veterinar oficial, după caz. Medicul veterinar oficial, medicul veterinar de liberă practică împuternicit, gestionarii fondurilor cinegetice, alte persoane implicate în managementul silvic sau al faunei ori, după caz, vânătorii. Diagnosticul se confirmă în baza art. 9 partea II capitolul 1 secțiunea 2 din Regulamentul delegat (UE) 2020/689. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008 , cu modificările și completările ulterioare, și cu prevederile din partea II capitolul 1 din Regulamentul (UE) 2016/429. III. Supravegherea în exploatațiile nonprofesionale IV. Supravegherea în exploatațiile comerciale de creștere a animalelor, inclusiv în exploatațiile comerciale de tip A Precizări tehnice Precizări tehnice Supravegherea pasivă Supravegherea pasivă Supraveghere este efectuată de fermierii și muncitorii implicați zilnic în relația cu animalele, medicii veterinari de liberă practică organizați conform legii, ce au obligația să raporteze orice caz de îmbolnăvire. Monitorizarea datelor relevante despre boală în conformitate cu prevederile monitorizarea zoonozelor și agenților zoonotici, cu modificările și completările ulterioare. Supraveghere este efectuată de fermierii și muncitorii implicați zilnic în relația cu animalele, medicii veterinari de liberă practică organizați conform legii, ce au obligația să raporteze orice caz de îmbolnăvire Supravegherea activă Supravegherea activă Supravegherea animalelor prin examene de laborator 1. Examinare serologica a canidelor si ecvideelor coabitante, în caz de suspiciune a bolii la rumegătoare și suine. Supravegherea animalelor prin examene de laborator 1. Examinare serologică la 5% din iepurii din crescătorii, prin testul Roz - Bengal. Probele pozitive prin Roz - Bengal se examinează prin RFC. De la animalele seropozitive se prelevează probe de testicule, limfonoduri, splina și uter, în vederea efectuării examenului anatomopatologic, bacteriologic și histologic (HE/HEA/HEV și metoda Brown și Brenn). 2.Examinare serologica a canidelor si ecvideelor coabitante, in caz de suspiciune a bolii la rumegatoare si suine. 2. Examen anatomopatologic la lagomorfe, ecvideele si canidele moarte coabitante, în caz de suspiciune a bolii la rumegatoare și suine. Cadavrele/organele de la lagomorfe, ecvideele moarte, cahectice cu leziuni suspecte de bruceloză se examinează anatomopatologic, bacteriologic și histopatologic (HE/HEA/HEV și metoda Brown și Brenn). 2. Examen anatomopatologic la lagomorfe, ecvideele si canidele moarte coabitante, in caz de suspiciune a bolii la rumegatoare si suine. Cadavrele/organele de la lagomorfe, ecvideele moarte, cahectice cu leziuni suspecte de bruceloză se examinează anatomopatologic, bacteriologic și histopatologic (HE/HEA/HEV și metoda Brown și Brenn). Precizări execuție Precizări execuție Supravegherea pasivă Supravegherea pasivă Medicul veterinar de liberă practică împuternicit și medicul veterinar oficial. Medicul veterinar de liberă practică și medicul veterinar oficial. Supravegherea activă Supravegherea activă Supraveghere este efectuată de fermierii și muncitorii implicați zilnic în relația cu animalele, medicii veterinari de liberă practică organizați conform legii, ce au obligația să raporteze orice caz de îmbolnăvire. Supraveghere este efectuată de fermierii și muncitorii implicați zilnic în relația cu animalele, medicii veterinari de liberă practică organizați conform legii, ce au obligația să raporteze orice caz de îmbolnăvire. Examenele de laborator se efectuează la LSVSA și/sau LNR-IDSA. Examenele de laborator se efectuează la LSVSA și/sau LNR-IDSA. Diagnosticul se confirmă conform partea II capitolul 1 secțiunea 2 art. 9 din Regulamentul delegat (UE) 2020/689. Testarea animalelor la locul de destinație Pentru animalele provenite din schimburi intracomunitare se efectuează testarea serologică, ELISA, randomizat, pe un procent de 0,5% din efectiv, dar nu mai puțin de 2 probe pe lot, de la animalele (ecvidee, canide și lagomorfe) care intră în România; în cazul importului din țări terțe, se testează toate animalele la locul de destinație. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008 , cu modificările și completările ulterioare, și cu prevederile din partea II capitolul 1 din Regulamentul (UE) 2016/429. 2. Infecția cu complexul Mycobacterium tuberculosis (M. bovis, M. caprae, M. tuberculosis) la Mammalia (terestre) (alte specii de animale decât cele specificate la lit. b)pct. 2 și lit. d)pct. 2) 1. Pentru precizarea diagnosticului de infecție cu MTBC se recoltează, probe de limfonoduri, țesuturi și organe cu leziuni macroscopice de infecție cu MTBC: pleură, pulmon, ficat, splină, intestin, organe genitale etc. 2. Examenele de laborator (histopatologic și bacteriologic) pentru precizarea diagnosticului se realizează la LSVSA desemnate sau la LNR-IDSA. 3. În cazul izolării speciilor din complexul Mycobacterium tuberculosis, tulpinile se trimit la LNR pentru Tuberculoză și Paratuberculoză, în vederea identificării fenotipice și genetice. 3. Infecția cu virusul rabic la lilieci Grupa de animale-țintă: animalele din specia Chiroptera găsite moarte sau cu semne clinice de rabie Se va aplica aceeași metodologie de diagnostic ca cea menționată la capitolul I secțiunea 1 partea I pct. 4.1. lit. b). 4. Paratuberculoză 4.1. PARATUBERCULOZA LA BOVINE Supravegherea în exploatațiile de bovine se face în conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) 2016/429 1. Supraveghere pasivă a) Monitorizarea paratuberculozei în populația de bovine. b) Anunțarea cazurilor clinice de boală. c) Prelevarea de probe serologice de la animalele cu semne clinice în vederea efectuării examenelor de laborator, pentru confirmarea diagnosticului. d) Prelevarea de probe serologice de la bovinele testate în cadrul programului de eradicare pentru infecția cu MTBC, care au reacționat pozitiv la tuberculina aviară (la TCS sau ELISA-y-IFN), pentru examinare serologică (iELISA cu fază de absorbție) la LSVSA desemnate și acreditate și/sau LNR pentru Tuberculoză și Paratuberculoză, IDSA. 2. Supravegherea activă 2.1. Supravegherea prin examene serologice iELISA cu faza de absorbție, a tuturor bovinelor în vârstă de peste 24 luni nou introduse prin comerț intracomunitar sau import din țări terțe, pe perioada de așteptare sau carantină, la cererea și pe cheltuiala proprietarilor. 2.2. În cazul în care se solicită certificarea pentru această boală pentru animale ce au destinația export sau comerț intracomunitar sau certificarea exploatației ca exploatație liberă pentru această boală, la cererea și pe cheltuiala proprietarilor, se efectuează supravegherea prin examen serologic iELISA cu fază de absorbție, a tuturor bovinelor în vârstă de peste 24 luni. 3. Toate animalele pozitive la iELISA cu fază de absorbție se vor examina bacterioscopic la laboratoarele desemnate la care sunt arondate DSVSA și/sau prin PCR, la IDSA, pe probe de fecale. 4. Animalele ale căror probe au avut rezultat negativ la examenul bacterioscopic și/sau PCR se vor retesta prin aceleași metode de 2 ori la interval de 6 luni. 5. Boala se confirmă atunci când, la unul sau mai multe animale (cu rezultate pozitive la examenul serologic prin iELISA cu fază de absorbție, bacterioscopic și/sau PCR pe fecale), la examenul histopatologic (met. HEA/HEV și ZNM) și bacterioscopic, pe probe de mucoasă intestinală și limfonodurile aferente, rezultatele sunt pozitive. 6. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008 , cu modificările și completările ulterioare. 7. În caz de suspiciune sau confirmare a bolii, se plică măsurile de control prevăzute la art. 53-54 din Regulamentul 2016/429. 8. Exploatația devine liberă de paratuberculoză după ce toate animalele pozitive au fost eliminate din exploatație și toate animalele rămase în vârstă de peste 24 de luni au fost testate serologic de două ori, la la interval de 6 luni cu rezultate negative. 4.2 PARATUBERCULOZA LA OVINE ȘI CAPRINE Supravegherea în exploatațiile de ovine și caprine se face în conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) 2016/429. 1. Supraveghere pasivă a) Monitorizarea paratuberculozei în populația de ovine și caprine. b) Anunțarea cazurilor clinice de boală. c) Prelevarea de probe serologice de la animalele cu semne clinice în vederea efectuării examenelor de laborator, pentru confirmarea diagnosticului. 2. Supravegherea activă 2.1. Supravegherea prin examene serologice iELISA cu faza de absorbție, a tuturor ovinelor și caprinelor, în vârstă de peste 12 luni, nou introduse prin comerț intracomunitar sau import din țări terțe, pe perioada de așteptare sau carantină, la cererea și pe cheltuiala proprietarilor. 2.2. În cazul în care se solicită certificarea pentru această boală pentru animale ce au destinația export sau comerț intracomunitar sau certificarea exploatației ca exploatație liberă pentru această boală, la cererea și pe cheltuiala proprietarilor, se efectuează supravegherea prin examen serologic iELISA cu fază de absorbție, a tuturor ovinelor și caprinelor în vârstă de peste 12 luni. 3. Toate animalele pozitive la iELISA cu fază de absorbție se vor examina bacterioscopic la laboratoarele desemnate la care sunt arondate DSVSA și/sau prin PCR, la IDSA, pe probe de fecale 4. Animalele ale căror probe au avut rezultat negativ la examenul bacterioscopic și/sau PCR se vor retesta prin aceleași metode de 2 ori la interval de 6 luni. 5. Boala se confirmă atunci când, la unul sau mai multe animale (cu rezultate pozitive la examenul serologic prin iELISA cu fază de absorbție, bacterioscopic și/sau PCR pe fecale), tăiate în scop de diagnostic, la examenul histopatologic (met. HEA/HEV și ZNM) și bacterioscopic, pe probe de mucoasă intestinală și limfonodurile aferente, rezultatele sunt pozitive. 6. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008 , cu modificările și completările ulterioare. 7. În caz de suspiciune sau confirmare a bolii, se plică măsurile de control prevăzute la art. 53- 63 din Regulamentul 2016/429. 8. Exploatația devine liberă de paratuberculoză după ce toate animalele pozitive au fost eliminate din exploatație și toate animalele rămase în vârstă de peste 12 luni au fost testate serologic de două ori, interval de 6 luni cu rezultate negative. 5. Encefalita japoneză Baza legală: Regulamentul (UE) 2016/429: (i) normele privind notificarea și raportarea prevăzute în partea II capitolul 1 (art. 18 – 23) și (ii) normele privind supravegherea prevăzute în partea II capitolul 2 (art. 24 – 30). Supraveghere pasivă Scop: Detecția timpurie a cazurilor de boală Observarea stării de sănătate a animalelor deținute din speciile listate, efectuată de către operatori și alte persoane fizice sau juridice relevante și raportarea oricăror semne clinice medicilor veterinari de liberă practică împuterniciți și/sau oficiali din cadrul DSVSA. Raportarea de către operatori și alte persoane fizice sau juridice relevante a oricăror mortalități înregistrate la populația de animale vizată. Monitorizarea documentelor care pot furniza date relevante, inclusiv a documentelor sanitar-veterinare și a altor documente care însoțesc transporturile de animale deținute din speciile listate care provin din alte state membre ale Uniunii Europene sau din țări terțe, înainte de debarcarea animalelor la destinație, potrivit prevederilor legislației în vigoare. Măsurile în cazul suspiciunii și confirmării sunt cele specifice unei boli de categoria D+E. 6. Febra West Nile Scop: Supravegherea bolii Baza legală: 1. Regulamentul (UE) 2016/429: (i) normele privind notificarea și raportarea prevăzute în partea II capitolul 1 (art. 18 – 23); și (ii) normele privind supravegherea prevăzute în partea II capitolul 2 (art. 24 – 30). 2. Ordinul președintelui ANSVSA nr. 34/2006 , cu modificările și completările ulterioare. Precizări tehnice: Supravegherea pasivă: 1. Observarea stării de sănătate a animalelor deținute din speciile listate, efectuată de către operatori și alte persoane fizice sau juridice relevante și aportarea oricăror semne clinice medicilor veterinari de liberă practică împuterniciți și/sau oficiali din cadrul DSVSA. 2. Raportarea de către operatori și alte persoane fizice sau juridice relevante a oricăror mortalități înregistrate la populația de animale vizată. 3. Monitorizarea documentelor care pot furniza date relevante, inclusiv a documentelor sanitar-veterinare și a altor documente care însoțesc transporturile de animale deținute din speciile listate care provin din alte state membre ale Uniunii Europene sau din țări terțe, înainte de debarcarea animalelor la destinație, potrivit prevederilor legislației în vigoare. 4. Semnele clinice care pot sugera infecția cu virusul West Nile la cabaline sunt: a) ataxie; b) pareză; c) paralizia unuia sau mai multor membre; d) imobilitate; e) apatie, somnolență sau hiperexcitabilitate; f) reflex palpebral exacerbat; g) depresie; h) hiperestezie. 5. Semnele clinice care pot sugera infecția cu virusul West Nile la păsări sunt: a) apatie; b) depresie; c) letargie; d) incoordonare a mișcărilor aripilor; e) incapacitate de zbor; f) mișcări de pedalare; g) paralizie. 6. Se va avea în vedere diagnosticul diferențial față de următoarele boli: rabie, durină, tetanos, botulism, hipocalcemie, intoxicații cu metale grele și micotoxine. 7. Raportarea, în urma supravegherii generale, a animalelor deținute din speciile listate, respectiv ecviddee și păsări - cu semne clinice ce pot fi atribuite infecției cu virusul West Nile este urmată de prelevarea de probe pentru clarificarea statusului acestora; probele prelevate de la animalele vii cu semne clinice ce pot fi atribuite infecției cu virusul West Nile sunt reprezentate de ser pe coagul; probele de ser se testează pentru detecția imunoglobulinelor G la păsări și a imunoglobulinelor M la cabaline; probele de ser se expediază, în vederea testării, la IDSA. 8. În exploatațiile în care au fost confirmate cazuri de infecție cu virusul West Nile la om, animalele din speciile listate - ecvidee, păsări - sunt supuse examinării clinice și prelevării de probe de ser pe coagul pentru clarificarea statusului acestora; în cazul păsărilor, probele se prelevează în primul rând de la rață sau gâscă, iar în lipsa lor, de la găină/curcă sau bibilică; probele de ser se testează pentru detecția imunoglobulinelor G la păsări și a imunoglobulinelor M la ecvidee, asigurând o depistare a infecției la o prevalență de 5% cu confidență de 95%, dar nu mai puțin de 5 probe/specie; în cazul în care în exploatație există un număr mai mic de 5 animale/specie, atunci se prelevează probe de la toate animalele; probele de ser se expediază, în vederea testării, la IDSA; rezultatele obținute în urma investigațiilor clinice și serologice se transmit direcției de sănătate publică județene și primăriei localității în care au fost diagnosticate cazuri de infecție cu virusul West Nile la om. Precizări execuție: Supravegherea pasivă: Monitorizarea este efectuată de către medicii veterinari oficiali din cadrul DSVSA, din cadrul LNR pentru arboviroze aparținând IDSA, precum și din cadrul ANSVSA. Diagnosticul de laborator se confirmă de către Laboratorul Național de Referință din cadrul IDSA. Notificarea bolii se efectuează în conformitate cu prevederile legislației în vigoare. Declararea bolii și măsuri de control Declararea focarului de boală în cazul infecției cu virusul West Nile se efectuează la suspiciunea clinică, corelată cu rezultatul pozitiv al testelor de laborator în conformitate cu prevederile prezentelor norme metodologice. În cadrul măsurilor aplicate ca urmare a depistării infecției cu virusul West Nile, se pot evidenția două situații: a) exploatații cu animale fără semne clinice și cu rezultate pozitive la testele de laborator (Ig G pentru păsări și Ig M pentru ecvidee) - situație în care nu se declară focar de boală; b) exploatații cu animale cu semne clinice și cu rezultate pozitive la testele de laborator - situație în care se declară focar de boală. În ambele situații, în aceste exploatații pot exista sau nu cazuri de infecție cu virusul West Nile la om. În situația prevăzută la lit. a) se recomandă aplicarea, în exploatație, de către proprietar a următoarelor măsuri: (i) distrugerea biotopurilor favorabile dezvoltării vectorilor și păsărilor sălbatice; (ii) controlul vectorilor prin dezinsecții periodice ale adăposturilor conform recomandărilor producătorului, precum și protejarea animalelor de atacul vectorilor. În situația prevăzută la lit. b) se dispun următoarele măsuri: (i) distrugerea biotopurilor favorabile dezvoltării vectorilor și păsărilor sălbatice; (ii) controlul vectorilor prin dezinsecții periodice ale adăposturilor, în conformitate cu recomandările producătorului, precum și protejarea animalelor de atacul vectorilor; (iii) în cazul cabalinelor - tratamentul simptomatic al animalelor cu semne clinice; în cazul păsărilor domestice - uciderea păsărilor cu semne clinice din exploatație întrucât acestea pot reprezenta rezervor de virus; (iv) interzicerea intrării și ieșirii de animale receptive în și din exploatație. Focarul se stinge atunci când animalele afectate (cabalinele) nu mai prezintă semne clinice și s-au efectuat două dezinsecții ale adăposturilor și animalelor la interval de 10 - 14 zile eficiente pentru stadiile larvare și de adult, dar nu mai devreme de 30 zile de la dezinsecția finală. În ambele cazuri, DSVSA informează, în scris, în regim de urgență, direcția de sănătate publică și primăria localității respective despre testele efectuate și rezultatele obținute, în vederea aplicării măsurilor de prevenire a difuzării virusului, atât la oameni, cât și la animalele receptive. 7. Febra Q Baza legală: Regulamentul (UE) 2016/429: (i) normele privind notificarea și raportarea prevăzute în partea II capitolul 1 (art. 18 – 23) și (ii) normele privind supravegherea prevăzute în partea II capitolul 2 (art. 24 – 30). Scop: supravegherea bolii Supravegherea în toate tipurile de exploatații de bovine, ovine și caprine Precizări tehnice Supravegherea pasivă (pasivă) Observarea stării de sănătate a animalelor deținute din speciile listate, efectuată de către operatori și alte persoane fizice sau juridice relevante și raportarea oricăror semne clinice medicilor veterinari de liberă practică împuterniciți și/sau oficiali din cadrul DSVSA. Raportarea de către operatori și alte persoane fizice sau juridice relevante a oricăror mortalități înregistrate la populația de animale vizată. Monitorizarea documentelor care pot furniza date relevante, inclusiv a documentelor sanitar-veterinare și a altor documente care însoțesc transporturile de animale deținute din speciile listate care provin din alte state membre ale Uniunii Europene sau din țări terțe, înainte de debarcarea animalelor la destinație, potrivit prevederilor legislației în vigoare. Se aplică în cazurile de avort, fătări de produsi morți sau vii neviabili, infertilitate, metrite sau alte afecțiuni de reproducție cu diagnostic neprecizat astfel: 1. În cazul avortonilor, fătărilor de produși morți sau vii neviabili se efectuează examenul necropsic și se supun investigațiilor de laborator: Probe de placentă/cotiledoane recoltate de la animalele care au avortat și fragmente de țesuturi/organe recoltate de la avortoni, produși morți sau vii neviabili (splină, limfonoduri, ficat, pulmon și rinichi) pentru examene histopatologice (metodele HE/HEA/HEV, ZNM, imunohistochimic); • Tampoane vaginale, tampoane placentă recoltate cu predilecție din zonele cu necroză, placentă-cotiledoane cu leziuni, probe recoltate de la fetușii avortați (splina, pulmon, ficat si conținut stomacal) pentru examenul PCR. Probele se prelevează de la femele in maxim 8 zile după avort si se transmit la LNRDSA în maxim 24-48 ore de la recoltarea acestora. Probele pentru PCR se transportă către laborator în recipienți refrigerați la temperatura de cel mult 4°C, în situația în care perioada de timp dintre momentul recoltării și cel al sosirii în laborator nu depășește 4-5 ore; în cazul în care intervalul de timp depășește intervalul menționat anterior acestea se conservă și se transportă la -15°C. 2. De la animalele vii (bovine, ovine, caprine) care au avortat se vor recolta probe de sânge în scopul testării prin iELISA, in intervalul de 15-21 zile de la avort pentru ovine, caprine si in 15 zile dar nu mai mult de 4 luni de la avort pentru bovine. 3. Monitorizarea datelor relevante despre suspiciunile și eventualele confirmări ale bolii. 4. Raport trimestrial privind suspiciunile, confirmările de boală, transmis la ANSVSA de către DSVSA. Pentru conduita de diagnostic se procedează astfel: La bovine: 1. Se prelevează probe în scopul testării PCR, după cum urmează: i) de la un număr de maximum 3 bovine din tot efectivul de bovine ce au avortat și fetuși se vor preleva probe de tampoane vaginale sau placentă sau materiale rezultate în urma avortului (placentă și continut stomacal, splină, pulmon sau ficat) în intervalul de maxim 8 zile de la producerea avortului pentru examen PCR; 2. De la un număr de minimum 6 bovine cu respectarea proporției de 3 multipare și 3 primipare din efectivul de bovine ce au avortat în urmă cu 15 zile și mai puțin de 4 luni în urmă se prelevează probe de sânge în scop de testare serologică prin ELISA (de preferat kituri ELISA utilizând antigen preparat din izolatele de Coxiella de la rumegătoare); 3. De la bovine cu afecțiuni de reproducție cum ar fi retenții placentare, metrite exprimate în ultimele 4 luni, se prelevează probe de sânge în scop de testare serologică prin ELISA (de preferat kituri ELISA utilizând antigen preparat din izolatele de Coxiella de la rumegătoare), pentru a atinge numărul de animale testate la 6 probe în total; 4. De la animale din acelasi efectiv (pct. 2 si 3) ce nu prezintă afecțiuni de reproducție se prelevează probe de sânge în scop de testare serologică prin ELISA (de preferat kituri ELISA utilizând antigen preparat din izolatele de Coxiella de la rumegătoare), pentru a atinge număul de animale testate la 6 probe în total. La rumegătoarele mici: 1. De la un număr de 2 până la 6 probe prelevate de la capre și oi ce au avortat în ultimele 8 zile se prelevează tampoane vaginale sau tampoane placentare sau probe din materialul avortat (placenta și conținut stomacal, splină, pulmon sau ficat de la fetuși) pentru examen PCR pentru a se putea efectua examenul diferențial al avorturilor. 2. În cazul în care este disponibilă numai o singură probă pentru examen PCR sau daca rezultatul la testul PCR este slab pozitiv, atunci se urmeaza conduita de mai jos: i) În turmele de capre și oi în care au existat avorturi, se prelevează probe de sânge începând cu a 15-a zi dupa avort dar nu mai tarziu de 3 săptămâni dupa avort. Numarul minim de animale de la care se prelevează probele este de 10/turma, de preferat de la cele care au avortat (dacă este posibil 5 sau un număr mai mare); Probele de sange se testeaza prin examnene serologice ELISA, de preferat kituri ELISA utilizând antigen preparat din izolatele de Coxiella de la rumegătoare. ii) În turmele de capre și oi în care au existat fătări de produsi neviabili, se prelevează probe de sânge începand cu a 15 zi după fătare dar nu mai tarziu de 3 saptamani dupa fatare. Numarul minim de animale de la care se preleveaza probele este de 10/turma, de preferat de la cele care au fătat produsi neviabili (dacă este posibil 5 sau un număr mai mare); Probele de sange se testeaza prin examnene serologice ELISA, de preferat kituri ELISA utilizând antigen preparat din izolatele de Coxiella de la rumegătoare iii) de la capre și oi din aceeași turmă ce nu prezintă afecțiuni de reproducție la trei saptamani după fătare, se prelevează probe de sânge pentru examen serologic prin ELISA (de preferat kituri ELISA utilizând antigen preparat din izolatele de Coxiella de la rumegătoare), pentru a atinge numărul minim de animale testate la 10). PRECIZĂRI EXECUȚIE Supravegherea pasivă (pasivă) Supraveghere este efectuată de fermierii și muncitorii implicați zilnic în relația cu animalele, medicii veterinari de liberă practică organizați conform legii, ce au obligația să raporteze orice caz de îmbolnăvire. Probele pentru confirmare se prelevează de către medicii veterinari oficiali și se trimit la IDSA. Boala se confirmă în conformitate cu art. 9 partea II capitolul 1 secțiunea 2 din Regulamentul delegat (UE) 2020/689. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008 , cu modificările și completările ulterioare Măsurile în cazul suspiciunii și confirmării sunt cele specifice unei boli de categoria E 8. Encefalomielita ecvină (de est și de vest) Baza legală: Regulamentul (UE) 2016/429: (i) normele privind notificarea și raportarea prevăzute în partea II capitolul 1 (art. 18 – 23) și (ii) normele privind supravegherea prevăzute în partea II capitolul 2 (art. 24 – 30). Supraveghere pasivă Scop: Detecția timpurie a cazurilor de boală Observarea stării de sănătate a animalelor deținute din speciile listate, efectuată de către operatori și alte persoane fizice sau juridice relevante și raportarea oricăror semne clinice medicilor veterinari de liberă practică împuterniciți și/sau oficiali din cadrul DSVSA. Raportarea de către operatori și alte persoane fizice sau juridice relevante a oricăror mortalități înregistrate la populația de animale vizată. Monitorizarea documentelor care pot furniza date relevante, inclusiv a documentelor sanitar-veterinare și a altor documente care însoțesc transporturile de animale deținute din speciile listate care provin din alte state membre ale Uniunii Europene sau din țări terțe, înainte de debarcarea animalelor la destinație, potrivit prevederilor legislației în vigoare. Măsurile în cazul suspiciunii și confirmării sunt cele specifice unei boli de categoria E. 9. Boala cu herpesvirusul koi (Infecția cu herpesvirusul crapului koi ) Scop:Supravegherea bolii în conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) 2016/429 și a actelor delegate de implementarea acestuia Supravegherea în exploatațiile comerciale de creștere a crapului si a hibrizilor acestuia, inclusiv în exploatațiile comerciale de tip A, și în mediul natural Supraveghere Supraveghere activă a) Inspecții programate efectuate de către autoritatea competentă în exploatațiile comerciale de creștere a ciprinidelor, inclusiv în exploatațiile comerciale de tip A, b) Examinarea populației animalelor acvatice pentru depistarea bolii clinice, c) Prelevarea probelor pentru diagnostic prin examen de laborator în cazul suspiciunii bolii sau observării creșterii mortalității în timpul inspecției în exploatațiile de ciprinide Supraveghere pasivă 1. Informarea imediată, obligatorie, a apariției ori a suspiciunii bolii sau a oricărei creșteri a mortalității în toate exploatațiile de ciprinide și/sau în mediul natural. 2. a) Vizita exploatației de ciprinide și/sau a mediului natural; b) Examinarea clinică și anatomopatologică a populației animalelor acvatice și c) Prelevarea probelor pentru diagnostic prin examen de laborator. Precizări tehnice Supraveghere activă 1. a) Frecvența inspecțiilor programate se stabilește în functie de categoria de risc a unitatii piscicole si a statusului sanitar a unitatii piscicole si a statusului sanitar b) Inspecțiile constau în verificarea registrelor unităților de acvacultura și realizarea de examen clinic și anatomopatologic în scopul detectării modificărilor patologice. c) Prelevarea probelor se efectuează în conformitate cu Ordinul președintelui ANSVSA nr. 145/2018 . Temperatura apei la prelevarea probelor trebuie să fie de 16-28°C PRECIZĂRI EXECUȚIE Supravegherea activă 1. Medicul veterinar oficial sau medicii veterinari de liberă practică împuterniciți realizează inspecțiile, examinează populația animalelor acvatice și prelevează probe pentru diagnostic prin examene de laborator. 2. Examenele de laborator se efectuează la LNR-IDSA/LSVSA, astfel: 2.1. Supraveghere prin real time PCR la LNR-IDSA; 2.2. Diagnostic prin detecție de virus prin real time PCR, PCR si secvențiere la LNR-IDSA și IF la LNR-IDSA/LSVSA. Diagnosticul de laborator se confirmă la LNR-IDSA prin: 1. real time PCR, PCR urmat de secvențiere; Notificarea bolii se realizează în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008 , cu modificările și completările ulterioare, și cu prevederile din partea II capitolul 1 din Regulamentul (UE) 2016/429. Partea II Programe de supraveghere, control și eradicare a bolilor la animale, zoonozelor și agenților zoonotici, conform prevederilor unor reglementari specifice, altele decât cele menționate în partea I, pentru: a) Salmoneloze zoonotice, conform Regulamentului (CE) nr. 2160/2003 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 noiembrie 2003 privind controlul salmonellei și al altor agenți zoonotici specifici, prezenți în rețeaua alimentară: 1. Programul național de control al salmonelozelor zoonotice la găinile de reproducție din România Scop: Apărarea sănătății publice prin reducerea și/sau menținerea procentului maxim la cel mult 1% al efectivelor de găini de reproducție adulte din specia Gallus gallus pozitive pentru Salmonella Enteritidis, Salmonella Infantis, Salmonella Hadar, Salmonella Typhimurium și Salmonella Virchow. Supravegherea în exploatațiile comerciale de creștere a găinilor de reproducție, inclusiv în exploatațiile comerciale de tip A SUPRAVEGHERE ȘI CONTROL 1. Toate exploatațiile ce cuprind cel puțin 250 de găini de reproducție sunt incluse în Program. 2. Un efectiv de găini de reproducție este reprezentat de un grup sau mai multe grupuri de găini de reproducție ce împart aceeași unitate de producție, sunt adăpostite în același spațiu-aer sau în aceeași zonă de creștere și sunt exploatate în același scop. În cazul în care adăposturile unde sunt crescute găinile de reproducție sunt compartimentate, păsările crescute în acele adăposturi au aceeași vârstă, origine, condiții de creștere și bunăstare, acestea pot fi considerate un singur efectiv. 3. Serotipuri relevante : S. Enteritidis, S. Typhimurium (inclusiv tulpinile monofazice de S. Typhimurium cu formula antigenică 1,4,[5],12:i:-), S. Infantis și S. Hadar, S. Virchow. 4. Lista actualizată a exploatațiilor și a efectivelor incluse în program este disponibilă la nivelul fiecărei DSVSA. 5. Fiecărui efectiv de găini de reproducție i se va atribui un cod de identificare al efectivului alcătuit din următoarele elemente : codul de identificare al exploatației/numărul de identificare al adăpostului unde sunt cazate păsările/data populării halei cu păsări. 6. Programarea calendaristică, pe săptămâni, a recoltării de probe din cadrul controlului realizat de către operatorul economic (autocontrol) pentru fiecare exploatație și pentru fiecare efectiv din exploatație se trimite la începutul fiecărui an calendaristic către DSVSA și este supusă verificării și aprobării acesteia. 7.Testarea probelor in cadrul Programului national de control al salmonelozelor zoonotice la găinile de reproducție din România (atât în cadrul controlului realizat de către operatorul economic (autocontrol) cât și în cadrul controlului oficial) se realizează doar în cadrul laboratoarelor desemnate de ANSVSA în conformitate cu prevederile art 12 din Regulamentul (CE) nr. 2160/2003. A. Controlul realizat de către operatorul economic (autocontrol) DSVSA se asigură că probele recoltate în cadrul Programului național de control al salmonelozelor zoonotice la găinile de reproducție din România sunt recoltate numai de personal instruit în acest scop. Instruirea personalului ce prelevează probe se realizează cel puțin o dată pe an și ori de câte ori este nevoie. B. Programul de control oficial DSVSA se asigură că probele recoltate în cadrul Programului național de control al salmonelozelor zoonotice la găinile de reproducție din România sunt recoltate numai de personal instruit în acest scop și folosind materiale (kituri) de recoltat probe specifice acestui scop. Este interzisă recoltarea probelor din cadrul controlului oficial de altă persoană decât cea desemnată în acest scop. Vaccinarea antisalmonelică a efectivelor de găini de reproducție incluse în cadrul Programului național de control al salmonelozelor zoonotice în efectivele de găini de reproducție din România este opțională și se efectuează în conformitate cu prevederile art. 3 din Regulamentul (CE) nr. 1177/2006 al Comisiei din 1 august 2006 de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 2160/2003 al Parlamentului European și al Consiliului privind cerințele în vederea utilizării de metode de control specifice în cadrul programelor naționale de control al salmonelei la păsările de curte. Schema de vaccinare este prezentată de către reprezentantul exploatației pentru avizare la DSVSA înainte de populare împreună cu prospectele vaccinurilor utilizate. Nu se consideră efectiv vaccinat acel efectiv ce nu are schema de vaccinare completă, conform instrucțiunilor producătorului. PRECIZĂRI TEHNICE Cadrul legal: 1. Regulamentul (CE) nr. 2160/2003; 2. Regulamentul (UE) nr. 200/2010 al Comisiei din 10 martie 2010 de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 2160/2003 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește obiectivul UE de reducere a prevalenței anumitor serotipuri de Salmonella la efectivele reproducătoare adulte din specia Gallus gallus; 3. Regulamentul (CE) nr. 1177/2006 de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 2160/2003 al Parlametului European și al Consiliului privind cerințele în vederea utilizării de metode de control specific ăn cadrul programelor naționale de control al salmonellei la păsările de curte; 4. Regulamentul (CE) nr. 213/2009 al Comisiei din 18 martie 2009 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2160/2003 al Parlamentului European și al Consiliului și a Regulamentului (CE) nr. 1003/2005 în ceea ce privește controlul și testarea Salmonellei în efectivele de reproducție din specia Gallus gallus și de curcani; 5. Ordinul președintelui ANSVSA nr. 34/2006 , cu modificările și completările ulterioare; 6. Prevederile Programului național de control al salmonelozelor zoonotice la găinile de reproducție din România, aprobat prin decizie grant a Comisiei Europene. Notificarea suspiciunii/confirmării se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind notificarea internă și declararea oficială a unor boli transmisibile ale animalelor, cu modificările și completările ulterioare pentru următoarele serotipuri Salmonella Enteritidis, Salmonella Infantis, Salmonella Hadar, Salmonella Typhimurium și Salmonella Virchow. A. Controlul realizat de către operatorul economic (autocontrol) Categorii de testat și frecvența: a) pui de o zi - maximum 10 probe meconiu și maxim 60 cadavre, potrivit prevederilor lit. B din anexa II la Regulamentul (CE) nr. 2160/2003; b) tineret - fiecare efectiv din exploatație (hală populată): 1. la 4 săptămâni; 2. cu aproximativ 2 săptămâni înainte ca păsările să intre în faza de ouat sau să fie mutate în unitatea de ouat. Se prelevează minimum 2 perechi de "tampoane șosete" ce reprezintă două probe sau 2 probe compuse de materii fecale din fiecare efectiv (hală populată). c) adulte - din două în două săptămâni în fiecare efectiv (hală populată): 1. în baterii - cel puțin 2 probe de materii fecale de cel puțin 150 g fiecare din fiecare efectiv (hală populată); 2. la sol: i) 5 perechi de încălțăminte de unică folosință (tampoane "șosete") din fiecare efectiv (hală populată) ce vor fi grupate în minim două probe compuse, sau ii) cel puțin o pereche de încălțăminte de unică folosință și o probă de praf din fiecare efectiv (hală populată) sau iii) cel puțin 2 probe compuse de materii fecale proaspete prelevate aleatoriu din mai multe puncte ale adăpostului din fiecare efectiv (hală populată) - 150 gr/probă compusă. B. Programul de control oficial a) Control oficial de rutină în toate efectivele (hale populate) din exploatație: 1. o prelevare oficială de rutină în termen de 4 săptămâni de la începutul perioadei de ouat sau de la mutarea păsărilor în unitatea de ouat; 2. o prelevare oficială de rutină spre sfârșitul perioadei de ouat, cel mai devreme cu 8 săptămâni înainte de terminarea ciclului de producție; 3. o prelevare oficială de rutină în cursul producției, într-un moment suficient de îndepărtat de cele 2 preleveazări anterioare. Un efectiv un efectiv de găini de reproducție este considerat pozitiv în sensul verificării realizării obiectivului UE: -în cazul în care se depistează prezența serotipurilor de Salmonella Enteritidis, Salmonella Infantis, Salmonella Hadar, Salmonella Typhimurium sau Salmonella Virchow. (cu excepția sușelor vaccinale) într-una sau mai multe probe prelevate de la efectiv, chiar dacă serotipurile de Salmonella relevante sunt depistate doar în proba de praf; sau - în cazul în care se depistează prezența serotipurilor de Salmonella Enteritidis, Salmonella Infantis, Salmonella Hadar, Salmonella Typhimurium sau Salmonella Virchow. (cu excepția sușelor vaccinale) într-una sau mai multe probe prelevate în cadrul programului de autocontrol; sau -în cazul în care probele prelevate în cadrul controalelor oficiale în conformitate cu punctul 2.2.2.2 litera (b) din Regulamentul 200/2010 nu confirmă prezența serotipurilor de Salmonella relevante, dar agenții antimicrobieni sau efectul inhibitor al proliferării bacteriene au fost depistați în efectiv. b) Prelevarea oficială pentru confirmare: 1.În situația puțin probabilă în care există indicii concludente suficiente pentru a justifica prelevarea suplimentară a probelor oficiale pentru confirmare și pentru a elimina un rezultat inițial fals pozitiv, se pot preleva probe oficiale pentru confirmare. Aceste probe se recolta doar cu acordul scris a ANSVSA după prezentarea unui raport detailat a situației de către DSVSA, care a ajuns la concluzia că efectivele inițial pozitive trebuie supuse unei noi eșantionări. Raportul va fi înaintat de către DSVSA în maxim 24h de la primirea rezultatelor serotipizării de la nivelul IDSA , iar ANSVSA va furniza răspunsul în maxim 24h de la primirea raportului anterior menționat, în ambele situații termenul de 24 h putând fi prelungit doar în zilele declarate libere în mod oficial și cele de sâmbătă și duminică. Numai după recepționarea răspunsului ANSVSA se poate proceda la o noua recoltare de probe în cadrul controlului oficial. 2.Odată cu prelevarea oficială de probe pentru confirmare se prelevează, suplimentar, cel mult cinci păsări/hală, din toate efectivele din exploatație pentru testarea prezenței agenților antimicrobieni sau a efectului inhibitor al proliferării bacteriene. 3.În cazul în care se detectează substanțe antimicrobiene sau efectul inhibitor al proliferării bacteriene, infecția cu Salmonella se consideră ca fiind confirmată. 4.Nu se efectuează prelevare oficială pentru confirmare ulterior unui rezultat pozitiv pentru serotipurile de Salmonella relevantă la probele recolatate în cadrul controlalelor oficiale. C. Categorii de probe ce se prelevează: a) Control oficial de rutină în toate efectivele (hale populate) din exploatație: i) în baterii - cel puțin 2 probe de materii fecale de cel puțin 150 g fiecare din fiecare efectiv (hală populată); ii) la sol - 5 perechi de încălțăminte de unică folosință (tampoane "șosete"), din fiecare efectiv (hală populată) ce vor fi grupate în cel puțin două probe compuse, sau cel puțin o pereche de încălțăminte de unică folosință (tampon "șosetă") și o probă de praf din fiecare efectiv (hală populată), sau cel puțin 2 probe compuse de materii fecale proaspete prelevate aleatoriu din mai multe puncte ale adăpostului din fiecare efectiv a cel puțin 150 gr/probă compusă (hală populată). Odată cu prelevarea oficială de probe prevăzută la lit. B lit. a) se verifică documentele relevante care atestă că păsărilor nu li s-au administrat agenți antimicrobieni sau, în cazul suspicionării unor astfel de administrări, se prelevează probe pentru testarea prezenței agenților antimicrobieni sau a efectului inhibitor al proliferării bacteriene compuse din cel mult 5 păsări/hală, din toate efectivele din exploatație. b) Prelevarea oficială pentru confirmare: 1. Prelevarea probelor se face în conformitate cu precizările lit. a);numarul probelor poate creste in functie de marimea efectivului, daca se considera necesar. Toate probele recoltate sunt analizate la LNR din cadrul IDSA. 2. Odată cu prelevarea oficială de probe pentru confirmare se prelevează în mod obligatoriu, suplimentar, cel mult cinci păsări/hală, din toate efectivele din exploatație pentru testarea prezenței agenților antimicrobieni sau a efectului inhibitor al proliferării bacteriene. 3. Un efectiv de găini de reproducție este considerat pozitiv: (i) în cazul în care se depistează prezența serotipurilor de Salmonella relevante, cu excepția tulpinilor vaccinale, în una sau mai multe probe prelevate de la efectiv, în cadrul Programului național de control al salmonelozelor zoonotice la găini de reproducție; sau (ii) în cazul în care au fost depistați în efectiv agenți antimicrobieni sau cu acțiune bacteriostatică. Această regulă nu se aplică situațiilor excepționale prevăzute la Precizări tehnice, lit. B Programul de control oficial, lit. b), atunci când rezultatul pozitiv inițial pentru Salmonella nu a fost confirmat în urma prelevării oficiale a probelor în conformitate cu protocolul menționat la Precizări tehnice, lit. C - Categorii de probe ce se prelevează lit. b). 4. În caz de confirmare a prezenței serotipurilor de Salmonella relevante se aplică prevederile lit. C din anexa II la Regulamentul (CE) nr. 2.160/2003 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 noiembrie 2003 privind controlul salmonellei și al altor agenți zoonotici specifici, prezenți în rețeaua alimentară, precum și prevederile Programului național de control al salmonelozelor zoonotice la găinile de reproducție din România. 5. După depopularea unui efectiv confirmat pozitiv este obligatorie prelevarea oficială de probe pentru verificarea eficienței decontaminării; în cazul în care rezultatele testelor oficiale de verificare a eficienței decontaminării sunt necorespunzătoare, se repetă acțiunile de decontaminare, după care se repetă prelevarea oficială de probe până la obținerea de rezultate corespunzătoare; costul analizelor de laborator pentru probele de verificare a eficienței decontaminării prelevate a doua oară, precum și pentru eventualele preleveazări ulterioare este suportat de operatorul economic; repopularea unei hale/a unui adăpost în care anterior a fost crescut un efectiv pozitiv la serotipurile relevante de Salmonella se efectuează numai după ce probele oficiale de verificare a eficienței dezinfecției au avut rezultate corespunzătoare. PRECIZĂRI EXECUȚIE 1. Detecția Salmonella spp. se efectuează în conformitate cu standardul EN/ISO 6579-1: 2017/ A1: 2020- anexa D - Microbiologia produselor alimentare și furajere - Metodă orizontală pentru detecția bacteriilor din genul Salmonella; Amendamentul 1: anexa D - Detecția Salmonella spp. Din materii fecale de la animale și probe de mediu din etapa de producție primară. 2. Probele de materii fecale prelevate direct sau pe tampoane șosete și probele de praf recoltate în cadrul PNC salmoneloze, se examinează numai în cadrul LSVSA nominalizate de către LNR Salmoneloze Animale și desemnate de către ANSVSA și la LNR Salmoneloze Animale din cadrul IDSA. 3. Toate tulpinile de Salmonella spp. izolate în cadrul PNC salmoneloze vor fi trimise la LNR Salmoneloze Animale-IDSA pentru tipizare serologică. 4. Testarea probelor pentru detectarea prezentei agenților antimicrobieni sau a efectului inhibitor al proliferării bacteriene, recoltate în cadrul Programului Național de Control a salmonelozelor zoonotice la găinile de reproducție din România vor fi transmise si se testeaza de către LNR din cadrul IISPV. 5. Utilizarea produselor antimicrobiene în exploatațiile incluse în program este permisă numai cu respectarea prevederilor art. 2 din Regulamentul (CE) nr. 1177/2006. 6. Discriminarea fenotipică și genetică între tulpinile Salmonella Enteritidis vaccinale și sălbatice se face în cadrul LNR - Salmoneloze Animale din IDSA. 7. În cazul vânzărilor de păsări către terți este obligatorie respectarea prevederilor Ordinului Președintelui ANSVSA nr.14/2014 ; din punct de vedere al programului național de control al salmonelozelor zoonotice la găinile de reproducție. Acestă vânzare se va face având la bază un buletin de analiză cu rezultat negativ pentru serotipurile relevante de Salmonella cu valabilitate de cel mult 21 de zile de la data prelevării probelor. 8. Modul de prelevare și trimitere al probelor la LSVSA este cel menționat la punctul PRECIZARI TEHNICE-litera A- Controlul realizat de către operatorul economic (autocontrol). 9. În cazul în care acestă valabilitate este depășită, obligatoriu vor fi recoltate noi probe conform protocolului menționat în prezenta secțiune. 2. Programul național de control al salmonelozelor zoonotice la găinile ouătoare din România Scop: Apărarea sănătății publice prin reducerea și/sau menținerea procentului maxim la cel mult 2% al efectivelor pozitive de găini ouătoare adulte Supravegherea în exploatațiile comerciale de creștere a găinilor ouătoare, inclusiv în exploatațiile comerciale de tip A SUPRAVEGHERE ȘI CONTROL 1. Toate exploatațiile ce cuprind cel puțin 350 găini ouătoare (Gallus gallus) ce produc ouă destinate consumului uman vor fi incluse în program. 2. Un efectiv de găini ouătoare este reprezentat de un grup sau mai multe grupuri de găini ouătoare ce împart aceeași unitate de producție, sunt adăpostite în același spațiu-aer sau în aceeași zonă de creștere și sunt exploatate în același scop. 3. Serotipuri relevante: S. Enteritidis, S. Typhimurium, inclusiv tulpinile monofazice de S. Typhimurium cu formula antigenică 1,4,[5],12:i:- 4. Lista actualizată a exploatațiilor precum și a efectivelor incluse în program se va găsi la nivelul fiecărui DSVSA. 5. Fiecărui efectiv de găini ouătoare i se va atribui un cod de identificare al efectivului alcătuit din următoarele elemente: codul de identificare al exploatației/numărul de identificare al adăpostului unde sunt cazate păsările/data populării halei cu păsări. 5. Programarea calendaristică a recoltării de probe din cadrul controlului realizat de către operatorul economic (autocontrol) pentru fiecare exploatație și pentru fiecare efectiv din exploatație se trimite la începutul fiecărui an calendaristic către DSVSA și este supusă verificării și aprobării acesteia. 6. Testarea probelor in cadrul Programului national de control al salmonelozelor zoonotice la găinile ouătoare din România (atât în cadrul controlului realizat de către operatorul economic (autocontrol) cât și în cadrul controlului oficial) se realizează doar în cadrul laboratoarelor desemnate de către ANSVSA în conformitate cu prevederile art 12 din Regulamentul (CE) nr. 2160/2003. A. Controlul realizat de către operatorul economic (autocontrol)- DSVSA se asigură că probele recoltate în cadrul Programului național de control al salmonelozelor zoonotice la găinile ouătoare din România sunt recoltate numai de personal instruit și folosind materiale (kituri) de recoltat probe specifice acestui scop. Instruirea personalului ce recoltează probele se realizează cel puțin o dată pe an și ori de câte ori este nevoie. B. Programul de control oficial- DSVSA se asigură că probele recoltate în cadrul Programului național de control al salmonelozelor zoonotice la găinile ouătoare din România sunt recoltate numai de personal instruit în acest scop folosind materiale (kituri) de recoltat probe specifice acestui scop. Este interzisă recoltarea probelor din cadrul controlului oficial de altă persoană decât cea desemnată în acest scop. Vaccinarea antisalmonelică a efectivelor de găini ouătoare incluse în cadrul Programului național de control al salmonelozelor zoonotice în efectivele de găini ouătoare din România este opțională și se face în conformitate cu prevederile art. 3 din Regulamentul (CE) nr. 1177/2006. Schema de vaccinare este prezentată de către reprezentantul exploatației pentru verificare și avizare la DSVSA înainte de populare împreună cu prospectele vaccinurilor utilizate. Vaccinurile vii împotriva serotipurilor de Salmonella relevante (S. enteritidis, S. typhimurium) nu se pot utiliza în cadrul programelor naționale de control la găinile ouătoare aflate în perioada de producție. Totodată, vaccinurile vii împotriva serotipurilor de Salmonella relevante (S. enteritidis, S. typhimurium) nu se pot utiliza în cadrul PNCS dacă producătorul nu furnizează o metodă corespunzătoare care să permită diferentierea bacteriologică a tulpinilor de Salmonella de tip sălbatic de tulpinile vaccinale. PRECIZĂRI TEHNICE Cadrul legal: 1. Regulamentul (CE) nr. 2160/2003; 2. Regulamentul Comisiei (UE) nr. 517/2011 din 25 mai 2011 de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 2160/2003 cu privire la stabilirea unui obiectiv al UE de reducere a prevalenței anumitor serotipuri de Salmonella la găinile ouătoare din specia Gallus gallus și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2160/2003 și a Regulamentului (UE) nr. 200/2010; 3. Regulamentul (CE) nr. 1237/2007 al Comisiei din 23 octombrie 2007 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2160/2003 al Parlamentului European și al Consiliului și a Deciziei 2006/696/CE în ceea ce privește introducerea pe piață a ouălor provenind din efective de găini ouătoare infectate cu Salmonella, cu amendamentele ulterioare; 4. Prevederile Programul național de control al salmonelozelor zoonotice la găinile ouătoare din România, aprobat anual prin decizie grant a Comisiei Europene; 5. Ordinul președintelui ANSVSA nr. 34/2006 , cu modificările și completările ulterioare. A. Controlul realizat de către operatorul economic (autocontrol) Se prelevează probe din toate efectivele (hale populate), astfel: a) pui de o zi - maxim 10 probe meconiu și maxim 60 cadavre potrivit prevederilor lit. B din anexa II la Regulamentul (CE) nr. 2160/2003; b) tineret - cu aproximativ 2 săptămâni înainte ca păsările să intre în faza de ouat sau să fie mutate în unitatea de ouat din fiecare efectiv (hale populate); Se prelevează minimum 2 perechi de "tampoane șosete" sau 2 probe compuse de materii fecale din fiecare efectiv (hală populată); c) adulte - la un interval de 15 săptămâni din fiecare efectiv (hală populată): 1. în baterii - cel puțin 2 probe de materii fecale de cel puțin 150 g fiecare din fiecare efectiv (hală populată); 2. la sol - 2 perechi de încălțăminte de unică folosință (tampoane "șosete"). B. Programul de control oficial -Prelevarea oficială de probe de realizează: a) anual dintr-un efectiv din toate exploatațiile cu cel puțin 1000 de păsări; b) la vârsta de 24 săptămâni (± 2 săptămâni) a unui efectiv nou ce a fost introdus într-o hală/adăpost în care efectivul anterior a fost depistat pozitiv pentru Salmonella Enteritidis sau Salmonella Typhimurium; c) în orice caz în care se suspectează o infecție cu Salmonella, atunci când se investighează focare de boli cu transmitere prin alimente, în conformitate cu art. 8 din Directiva 2003/99/CE, sau în orice cazuri în care DSVSA consideră că este necesar, utilizând protocolul privind prelevarea de probe prevăzut la lit. D pct. 4 lit. (b) din anexa II la Regulamentul (CE) nr. 2.160/2003; d) în toate celelalte efective din exploatație, în cazul în care se depistează în urma controlului oficial sau în urma autocontrolului, prezența Salmonellei Enteritidis sau a Salmonellei Typhimurium într-unul din efectivele din exploatație; e) în cazul în care autoritatea competentă consideră necesar. În cadrul controlului oficial se prelevează: 1. în baterii - 2 probe compuse de materii fecale proaspete plus cel puțin o probă compusă de materii proaspete în funcție de mărimea efectivului, sau 2. la sol - 2 perechi tampoane "șosete". Pe lângă cele două probe de materii fecale proaspete sau cele două perechi de tampoane "șosete", medicul veterinar oficial va recolta în plus cel puțin o probă de pereche de tampoane "șosete" sau o probă compusă de materii fecale proaspete în funcție de mărimea efectivului. 3.În situația excepțională puțin probabilă în care există indicii concludente suficiente pentru exclude rezultate inițiale fals pozitive la autocontrol, se pot preleva suplimentar probelor oficiale de confirmare, în conformitate cu prevederile lit. D pct. 4 din anexa II la Regulamentul (CE) nr. 2160/2003. Aceste probe se vor recolta doar cu acordul scris al ANSVSA după prezentarea unui raport detailat a situației de către DSVSA, care a ajuns la concluzia că efectivele inițial pozitive trebuie supuse unei noi eșantionări. Raportul va fi înaintat de către DSVSA în maxim 24h de la primirea rezultatelor serotipizării de la nivelul IDSA , iar ANSVSA va furniza răspunsul în maxim 24h de la primirea raportului anterior menționat, în ambele situații termenul de 24 h putând fi prelungit doar în zilele declarate libere în mod oficial și cele de sâmbătă și duminică. Numai după recepționarea răspunsului ANSVSA se poate proceda la o noua recoltare de probe în cadrul controlului oficial. Probele oficiale de confirmare se vor recolta în conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 2160/2003, Anexa II. D, punctul 4.b, respectiv: prelevarea unui număr de 7 probe, dintre care 5 de fecale și 2 de praf, fiecare dintre acestea fiind testată individual sau investigația bacteriologică a cecumurilor și oviductelor provenite de la 300 de păsări ori investigația bacteriologică a cojii și a conținutului a 4.000 de ouă, de la nivelul efectivului suspicionat; toate probele recoltate trebuie analizate la LNR din cadrul IDSA și respectiv, pentru probele de ouă recoltate, la IISPV. Odată cu prelevarea oficială de probe pentru confirmare se prelevează, suplimentar, obligatoriu, cel mult cinci păsări/hală, din toate efectivele din exploatație pentru testarea prezenței agenților antimicrobieni sau a efectului inhibitor al proliferării bacteriene. În cazul în care se detectează substanțe antimicrobiene sau efectul inhibitor al proliferării bacteriene, infecția cu Salmonella se consideră ca fiind confirmată. Nu se efectuează prelevare oficială pentru confirmare ulterior unui rezultat pozitiv pentru serotipurile de Salmonella relevantă pentru probele recoltate în cadrul controalelor oficiale. 4. Un efectiv de găini ouătoare este considerat pozitiv: a) în cazul în care se depistează prezența serotipurilor de Salmonella relevante, cu excepția tulpinilor vaccinale, în una sau mai multe probe prelevate de la efectiv, în cadrul programului național de control al salmonelozelor zoonotice la găini ouătoare chiar dacă serotipurilor de Salmonella relevante sunt detectate în probe de praf; sau b) în cazul în care au fost depistați în efectiv agenți antimicrobieni sau cu acțiune bacteriostatică. c) Un efectiv este considerat pozitiv și în cazul în care probele oficiale de praf sunt pozitive, iar probele de materii fecale proaspete/încălțămintea de unică folosință/tampoane șosete sunt negative. Această regulă nu se aplică situațiilor excepționale descrise la pct. 3, atunci când rezultatul inițial pozitiv pentru Salmonella la autocontrol nu a fost confirmat de protocolul de prelevare a probelor detaliat la acest punct. 5.În cazul confirmării unui efectiv de găini ouătoare pozitiv pentru serotipurile de Salmonella vizate în cadrul Programului Național de Control al Salmonelozelor Zoonotice, se aplică măsurile de depopulare a efectivului, în conformitate cu prevederile lit. D din anexa II la Regulamentul (CE) nr. 2160/2003. Păsările provenite din efectivul infectat sunt fără întârziere sacrifícate in partida separata sau, după caz, distruse sub supraveghere oficiala, in conformitate cu prevederile sanitare veterinare in vigoare. În formularul privind lantul alimentar care însoțește păsările către abator se completează toate informațiile relevante referitoare la prelevarea probelor și rezultatele obținute în cadrul Programului Național de Control al Salmonelozelor Zoonotice, pentru serotipurile Salmonella Enteritidis și Salmonella Typhimurium. 1.După depopularea unui efectiv confirmat pozitiv, este obligatoriu să se recolteze probe oficiale de verificare a eficienței decontaminării. 2.În cazul în care aceste teste oficiale de verificare a eficienței decontaminării nu sunt corespunzătoare, se vor repeta acțiunile de decontaminare, după care se vor recolta încă o dată teste oficiale de verificare a eficienței decontaminării; costul analizelor de laborator pentru probele de verificare a eficienței decontaminării prelevate a doua oară, precum și pentru eventualele preleveazări ulterioare este suportat de operatorul economic; repopularea unei hale/adăpost în care anterior a fost crescut un efectiv pozitiv la serotipurile relevante de Salmonella, se va efectua numai după ce probele oficiale de verificare a eficienței dezinfecției au avut rezultate corespunzătoare. PRECIZĂRI EXECUȚIE 1. Detecția Salmonella spp. se efectuează în conformitate cu standardul SR EN ISO 6579:2017/A1:2020 Microbiologia lanțului alimentar – Metodă orizontală pentru detectarea, numărarea și serotipizarea Salmonella; Partea 1: «Detectarea Salmonella spp» 2. Probele de materii fecale prelevate direct sau pe tampoane șosete și probele de praf recoltate în cadrul PNC salmoneloze se examinează numai în cadrul LSVSA nominalizate de către LNR Salmoneloze Animale și desemnate de către ANSVSA și la LNR Salmoneloze Animale din cadrul IDSA. 3. Toate tulpinile de Salmonella spp. izolate în cadrul PNC salmoneloze sunt trimise la LNR Salmoneloze Animale - IDSA pentru tipizare serologică.” 4. Testarea probelor pentru detectarea prezentei agenților antimicrobieni sau a efectului inhibitor al proliferării bacteriene, recoltate în cadrul Programului Național de Control a salmonelozelor zoonotice la găinile ouatoare din România vor fi transmise si se testeaza de către LNR din cadrul IISPV. 5. Punerea pe piață a ouălor provenite din efective de găini ouătoare ce produc ouă destinate consumului uman se face în conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 1237/2007, cu amendamentele ulterioare. 6. Utilizarea produselor antimicrobiene în exploatațiile incluse în program este permisă numai cu respectarea prevederilor art. 2 din Regulamentul (CE) nr. 1177/2006. 7. Discriminarea fenotipică și genetică între tulpinile Salmonella Enteritidis vaccinale și sălbatice se face în cadrul LNR-Salmoneloze Animale din IDSA. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008 , cu modificările și completările ulterioare. 3. Programul național de control al salmonelozelor zoonotice în efectivele de broileri din România Scop: Reducerea și/sau menținerea la cel mult 1% a procentului maxim de efective de pui de carne pozitive pentru Salmonella Enteritidis și Salmonella Typhimurium. Supravegherea în exploatațiile comerciale de pui carne, inclusiv în exploatațiile comerciale de tip A SUPRAVEGHERE ȘI CONTROL 1. Toate exploatațiile cu efective de pui de carne (broileri) ce cuprind cel puțin 500 de păsări din specia Gallus gallus vor fi incluse în program. 2. Un efectiv de pui de carne (broileri) este reprezentat de un grup sau mai multe grupuri de pui de carne (broileri) ce împart aceeași unitate de producție, sunt adăpostite în același spațiu - aer sau în aceeași zonă de creștere și sunt exploatate în același scop. În cazul în care adăposturile unde sunt crescuți puii de carne sunt compartimentate, păsările crescute în acele adăposturi au aceeași vârstă, origine, condiții de creștere și bunăstare, acestea pot fi considerate un singur efectiv. 3. Serotipuri relevante: S. Enteritidis, S. Typhimurium, inclusiv tulpinile monofazice de S. Typhimurium cu formula antigenică 1,4,[5],12:i:-. 4. Lista actualizată a exploatațiilor și a efectivelor incluse în program este disponibilă la nivelul fiecărei DSVSA. 5. Fiecărui efectiv de broileri i se va atribui un cod de identificare al efectivului alcătuit din următoarele elemente: codul de identificare al exploatației/numărul de identificare al adăpostului unde sunt cazate păsările/data populării halei cu păsări. 6. Programarea calendaristică, pe săptămâni, a populărilor și a recoltării de probe din cadrul controlului realizat de către operatorul economic (autocontrol) pentru fiecare exploatație și pentru fiecare efectiv din exploatație se trimite DSVSA și este supus aprobării acesteia. 7. Testarea probelor in cadrul Programului national de control al salmonelozelor zoonotice în efectivele de broileri din România (atât în cadrul controlului realizat de către operatorul economic (autocontrol) cât și în cadrul controlului oficial) se realizează doar în cadrul laboratoarelor desemnate în conformitate cu prevederile art. 12 din Regulamentul (CE) nr. 2160/2003. A. Controlul realizat de către operatorul economic (autocontrol) - probele recoltate în cadrul Programului național de control al salmonelozelor zoonotice în efectivele de broileri din România sunt recoltate numai de personal instruit în acest scop și folosind materiale (kituri) de recoltat probe specifice acestui scop. Instruirea personalului ce recoltează probele se realizează cel puțin o dată pe an și ori de câte ori este nevoie. B. DSVSA se asigură că probele recoltate în cadrul Programului național de control al salmonelozelor zoonotice din România sunt recoltate numai de personal instruit în acest scop și folosind materiale (kituri) de recoltat probe specifice acestui scop. Este interzisă recoltarea probelor din cadrul controlului oficial de altă persoană decât cea desemnată în acest scop. PRECIZĂRI TEHNICE Cadrul legal: 1. Regulamentul (CE) nr. 2160/2003; 2. Regulamentul (UE) nr. 200/2012 al Comisiei din 8 martie 2012 privind un obiectiv al Uniunii de reducere a Salmonella enteritidis și Salmonella typhimurium la efectivele de pui de carne, astfel cum se prevede în Regulamentul (CE) nr. 2160/2003 al Parlamentului European și al Consiliului; 3. Regulamentul (CE) nr. 1177/2006 de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 2160/2003; 4. Ordinul președintelui ANSVSA nr. 34/2006 , cu modificările și completările ulterioare; 5. Prevederile Programului național de control al salmonelozelor zoonotice în efectivele de broileri din România, aprobat anual prin decizie grant a Comisiei Europene. A. Controlul realizat de către operatorul economic (autocontrol) Fiecare efectiv de pui de carne din exploatație (hală populată) va fi testat într-un interval de 3 săptămâni înainte de începerea depopulării și expedierii păsărilor către abator. Pentru ca puii de carne să poată fi expediați către abator, este obligatoriu să se cunoască rezultatul testării (serotipul) și să se completeze documentele care furnizează informațiile privind lanțul alimentar. Probele constau în 2 perechi de încălțăminte de unică folosință (tampoane "șosete") pentru fiecare efectiv (hală populată). Cele două perechi de încălțăminte de unică folosință se vor grupa și testa într-o singură probă. B. Programul de control oficial Prelevarea oficială de probe se realizează: a) anual, dintr-un efectiv de pui de carne din 10% dintre exploatațiile cu peste 5.000 de păsări; b) ori de câte ori este necesar. Probele constau în două perechi de încălțăminte de unică folosință (tampoane "șosete") pentru fiecare efectiv (hală populată). Cele două perechi de încălțăminte de unică folosință se grupează și testează într-o singură probă. Odată cu prelevarea oficială de probe prevăzută la lit. a) se verifică documentele relevante care atestă că păsărilor nu li s-au administrat agenți antimicrobieni sau, în cazul suspicionării unor astfel de administrări, se prelevează probe pentru testarea prezenței agenților antimicrobieni sau a efectului inhibitor al proliferării bacteriene compuse din cel mult 5 păsări/hală, din toate efectivele din exploatație. Un efectiv depistat pozitiv cu unul dintre serotipurile relevante de Salmonella ca urmare a controlului realizat de către operatorul economic (autocontrol) în cadrul Programului național de control al salmonelozelor zoonotice la efectivele de broileri este considerat ca un efectiv confirmat pozitiv și supus măsurilor și restricțiilor sanitar-veterinare în vigoare, fără a se efectua alte investigații suplimentare în cadrul programului de control oficial. Păsările provenite dintr-un efectiv infectat sunt, fără întârziere sacrifícate in partida separata sub supraveghere oficiala, in conformitate cu prevederile sanitare veterinare in vigoare. În formularul privind lantul alimentar care însoțește păsările către abator se completează toate informațiile relevante referitoare la prelevarea probelor și rezultatele obținute în cadrul Programului Național de Control al Salmonelozelor Zoonotice, pentru serotipurile Salmonella Enteritidis și Salmonella Typhimurium. PRECIZĂRI EXECUȚIE 1.Detecția Salmonella spp. se efectuează în conformitate cu standardul SR EN ISO 6579:2017/A1:2020 Microbiologia lanțului alimentar – Metodă orizontală pentru detectarea, numărarea și serotipizarea Salmonella; Partea 1: «Detectarea Salmonella spp». 2.Probele de materii fecale prelevate direct sau pe tampoane șosete și probele de praf recoltate în cadrul PNC salmoneloze se examinează numai în cadrul LSVSA nominalizate de către LNR Salmoneloze Animale și desemnate de către ANSVSA și la LNR Salmoneloze Animale din cadrul IDSA. 3.Toate tulpinile de Salmonella spp. izolate în cadrul PNC salmoneloze vor fi trimise la LNR Salmoneloze Animale-IDSA pentru tipizare serologică. 4. Testarea probelor pentru detectarea prezentei agenților antimicrobieni sau a efectului inhibitor al proliferării bacteriene, recoltate în cadrul Programului Național de Control a salmonelozelor zoonotice la puii de carne din România sunt transmise si se testeaza de către LNR din cadrul IISPV. Utilizarea produselor antimicrobiene în exploatațiile incluse în program este permisă numai cu respectarea prevederilor art. 2 din Regulamentul (CE) nr. 1177/2006. 5.În cazul vânzărilor de păsări către terți este obligatorie respectarea prevederilor Ordinului Președintelui ANSVSA nr.14/2014 ; din punct de vedere al programului național de control al salmonelozelor zoonotice la puii de carne și rasă mixtă acestă vânzare se va face având la bază un buletin de analiză cu rezultat negativ pentru serotipurile relevante de Salmonella din cadrul acestui program cu valabilitate de cel mult 21 de zile de la data prelevării probelor. Modul de prelevare și trimitere al probelor la LSVSA este cel menționat la punctul PRECIZARI TEHNICE-litera A- Controlul realizat de către operatorul economic (autocontrol). În cazul în care această valabilitate este depășită, obligatoriu vor fi recoltate noi probe conform protocolului menționat în prezenta secțiune. Notificarea suspiciunii/confirmării se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008 , cu modificările și completările ulterioare pentru următoarele serotipuri Salmonella Enteritidis și Salmonella Typhimurium. 4. Programul național de control al salmonelozelor zoonotice în efectivele de curcani din România: Scop: Reducerea și/sau menținerea la cel mult 1% a procentului maxim de efectivele pozitive de curcani pentru îngrășat pentru Salmonella Enteritidis și Salmonella Typhimurium. Supravegherea în exploatațiile comerciale de curcani pentru îngrășat, inclusiv în exploatațiile comerciale de tip A SUPRAVEGHERE ȘI CONTROL 1. Sunt incluse în program toate exploatațiile cu efective de curcani pentru îngrășat ce cuprind cel puțin 500 de curcani pentru îngrășat. 2. Un efectiv de curcani pentru îngrășat este reprezentat de un grup sau mai multe grupuri de curcani pentru îngrășat ce împart aceeași unitate de producție, sunt adăpostite în același spațiu-aer sau în aceeași zonă de creștere și sunt exploatate în același scop. În cazul în care adăposturile unde sunt crescuți curcanii pentru îngrășat sunt compartimentate, iar păsările crescute în acele adăposturi au aceeași vârstă, origine, condiții de creștere și bunăstare, acestea pot fi considerate un singur efectiv. 3. Serotipuri relevante: S. Enteritidis, S. Typhimurium, inclusiv tulpinile monofazice de S. Typhimurium cu formula antigenică 1,4,[5],12:i:-. 4. Lista actualizată a exploatațiilor și a efectivelor incluse în program trebuie să se găsească la nivelul fiecărui DSVSA. 5. Fiecărui efectiv de curcani pentru îngrășat i se va atribui un cod de identificare al efectivului alcătuit din următoarele elemente: codul de identificare al exploatației/numărul de identificare al adăpostului unde sunt cazate păsările/data populării halei cu păsări. 6. Programarea calendaristică, pe săptămâni, a recoltării de probe din cadrul controlului realizat de către operatorul economic (autocontrol) pentru fiecare exploatație și pentru fiecare efectiv din exploatație se trimite DSVSA și este supus aprobării din partea acestuia. 7. Testarea probelor in cadrul Programului national de control al salmonelozelor zoonotice în efectivele de curcani din România (atât în cadrul controlului realizat de către operatorul economic (autocontrol) cât și în cadrul controlului oficial) se realizează doar în cadrul laboratoarelor desemnate în conformitate cu prevederile art. 12 din Regulamentul (CE) nr. 2160/2003. A. Controlul realizat de către operatorul economic (autocontrol) - probele recoltate în cadrul Programului național de control al salmonelozelor zoonotice în efectivele de curcani din România sunt recoltate numai de personal instruit în acest scop și folosind materiale (kituri) de recoltat probe specifice acestui scop. Instruirea personalului ce recoltează probele se realizează cel puțin o dată pe an și ori de câte ori este nevoie. B. DSVSA se asigură că probele recoltate în cadrul Programului național de control al salmonelozelor zoonotice la curcani sunt recoltate numai de personal instruit în acest scop și folosind materiale (kituri) de recoltat probe specifice acestui scop. Este interzisă recoltarea probelor din cadrul controlului oficial de altă persoană decât cea desemnată în acest scop. PRECIZĂRI TEHNICE Cadrul legal: 1.Regulamentul (CE) nr. 2160/2003; 2. Regulamentul (CE) nr. 1190/2012 al Comisiei din 20 iunie 2008 de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 2160/2003 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește obiectivul comunitar de diminuare a prevalenței Salmonella Enteritidis și Salmonella Typhimurium la curcani; 3. Regulamentul (CE) nr. 1177/2006; 4. Ordinul președintelui ANSVSA nr. 34/2006 , cu modificările și completările ulterioare; 5. Prevederile Programului național de control al salmonelozelor zoonotice în efectivele de curcani pentru îngrășare din România, aprobat anual prin decizie grant a Comisiei Europene. A. Controlul realizat de către operatorul economic (autocontrol) Fiecare efectiv de curcani pentru îngrășat din exploatație (fiecare hală populată) este testat într-un interval de 3 săptămâni înainte de începerea depopulării și expedierii păsărilor către abator. Pentru ca curcanii pentru îngrășat să poată fi expediați către abator, este obligatoriu să se cunoască rezultatul testării (serotipul) și să se completeze documentele care furnizează informațiile privind lanțul alimentar. Probele recoltate constau în 2 perechi de încălțăminte de unică folosință (tampoane "șosete") pentru fiecare efectiv. Cele două perechi de încălțăminte de unică folosință se vor grupa și testa într-o singură probă. B. Programul de control oficial Prelevarea oficială de probe se realizează: a) anual, din cel puțin un efectiv de curcani la îngrășat din 10% dintre exploatațiile care au cel puțin 500 de curcani pentru îngrășare; b) ori de câte ori este necesar. Probele recoltate constau în două perechi de încălțăminte de unică folosință (tampoane "șosete") pentru fiecare efectiv. Cele două perechi de încălțăminte de unică folosință se grupează într-un singur eșantion. Odată cu prelevarea oficială de probe prevăzută la lit. a) se verifică documentele relevante care atestă că păsărilor nu li s-au administrat agenți antimicrobieni sau, în cazul suspicionării unor astfel de administrări, se prelevează probe pentru testarea prezenței agenților antimicrobieni sau a efectului inhibitor al proliferării bacteriene compuse din cel mult 5 păsări/hală, din toate efectivele din exploatație. Un efectiv depistat pozitiv cu unul dintre serotipurile relevante de Salmonella ca urmare a controlului realizat de către operatorul economic (autocontrol) în cadrul Programului național de control al salmonelozelor zoonotice la efectivele de curcani la îngrășat este considerat ca un efectiv confirmat pozitiv și supus măsurilor și restricțiilor sanitare veterinare în vigoare, fără a se efectua alte investigații suplimentare în cadrul programului de control oficial. Păsările provenite din efectivul infectat sunt fără întârziere sacrifícate in partida separata sub supraveghere oficiala, in conformitate cu prevederile sanitare veterinare in vigoare. În formularul privind lantul alimentar care însoțește păsările către abator se completează toate informațiile relevante referitoare la prelevarea probelor și rezultatele obținute în cadrul Programului Național de Control al Salmonelozelor Zoonotice, pentru serotipurile Salmonella Enteritidis și Salmonella Typhimurium. PRECIZĂRI EXECUȚIE 1. Detecția Salmonella spp. se efectuează în conformitate cu standardul SR EN ISO 6579:2017/A1:2020 Microbiologia lanțului alimentar – Metodă orizontală pentru detectarea, numărarea și serotipizarea Salmonella; Partea 1: «Detectarea Salmonella spp» 2. Probele de materii fecale prelevate direct sau pe tampoane șosete și probele de praf recoltate în cadrul PNC salmoneloze, se examinează numai în cadrul LSVSA nominalizate de către LNR Salmoneloze Animale și desemnate de către ANSVSA și la LNR Salmoneloze Animale din cadrul IDSA. 3. Toate tulpinile de Salmonella spp. izolate în cadrul PNC salmoneloze vor fi trimise la LNR Salmoneloze Animale-IDSA pentru tipizare serologică. 4. Testarea probelor pentru detectarea prezentei agenților antimicrobieni sau a efectului inhibitor al proliferării bacteriene, recoltate în cadrul Programului Național de Control a salmonelozelor zoonotice la puii de carne din România sunt transmise si se testeaza de către LNR din cadrul IISPV. 5. Utilizarea produselor antimicrobiene în exploatațiile incluse în program este permisă numai cu respectarea prevederilor art. 2 din Regulamentul (CE) nr. 1177/2006. 6. În cazul vânzărilor de păsări către terți este obligatorie respectarea prevederilor Ordinului Președintelui ANSVSA nr.14/2014 ; din punct de vedere al programului național de control al salmonelozelor zoonotice la curcani pentru îngrășat acestă vânzare se va face având la bază un buletin de analiză cu rezultat negativ pentru serotipurile relevante de Salmonella din cadrul acestui program cu valabilitate de cel mult 21 de zile de la data prelevării probelor. 7. Modul de prelevare și trimitere al probelor la LSVSA este cel menționat la punctul PRECIZARI TEHNICE-litera A- Controlul realizat de către operatorul economic (autocontrol). 8. În cazul în care acestă valabilitate este depășită, obligatoriu vor fi recoltate noi probe conform protocolului menționat în prezenta secțiune. Notificarea suspiciunii/confirmării se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008 , cu modificările și completările ulterioare pentru următoarele serotipuri Salmonella Enteritidis și Salmonella Typhimurium. b) Encefalopatii spongiforme transmisibile, conform Regulamentului (CE) nr. 999/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 mai 2001 de stabilire a unor reglementari pentru prevenirea, controlul și eradicarea anumitor forme transmisibile de encefalopatie spongiformă 1. Programul pentru monitorizarea, controlul și eradicarea encefalopatiilor spongiforme transmisibile (EST) Cadru legal: supraveghere, control și eradicare conform prevederilor Regulamentului (CE) nr. 999/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 mai 2001 de stabilire a unor reglementări pentru prevenirea, controlul și eradicarea anumitor forme transmisibile de encefalopatie spongiformă, cu modificările și completările ulterioare și în conformitate cu precizările Programului pentru monitorizarea, controlul și eradicarea encefalopatiilor spongiforme bovine, aprobat anual. Supravegherea pasivă reprezintă semnalarea tuturor animalelor suspecte de a fi infectate cu o formă de EST și, atunci când prezența unei forme de EST nu poate fi exclusă printr-o examinare clinică, efectuarea, pe animalele respective, a unor teste de depistare în laborator. Supravegherea activă reprezintă efectuarea de teste de depistare pe animalele care nu au fost semnalate ca fiind bănuite de a fi infectate cu o formă de EST, precum animalele sacrificate de urgență, animalele care prezintă semne de boală la inspecția ante-mortem, animalele moarte, animalele sănătoase sacrificate și animalele ucise în legătură cu un caz de EST, în special pentru a stabili evoluția și prevalența formelor de EST pe teritoriul României. 1.1. Programul pentru monitorizarea, controlul și eradicarea encefalopatiilor spongiforme transmisibile (EST) Obiectiv: revizuirea programului de monitorizare și control al ESB în vederea creșterii vârstei de testare la bovinele sacrificate pentru consum uman la 72 luni A. Supravegherea în exploatațiile nonprofesionale, în exploatațiile comerciale de creștere a bovinelor, inclusiv în exploatațiile comerciale de tip A I. Supravegherea pasivă II. Supravegherea activă CONDUITA DE EXECUȚIE CONDUITA DE EXECUȚIE 1. Supraveghere și/sau monitorizare în conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 999/2001, cu modificările și completările ulterioare 2. Raport de notificare a suspiciunii/confirmării transmis ANSVSA de către DSVSA, în conformitate cu prevederile Normei sanitare veterinare privind notificarea internă și declararea oficială a unor boli transmisibile ale animalelor, aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 79/2008 , cu modificările și completările ulterioare 3. Observație clinică în caz de suspiciune sau de confirmare a bolii 4. Măsuri în caz de suspiciune/confirmare în conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 999/2001, cu modificările și completările ulterioare. 1. Supraveghere și/sau monitorizare în conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 999/2001, cu modificările și completările ulterioare 2. Supraveghere prin examene de laborator 3. Raportare lunară, incluzând numărul testelor rapide efectuate la bovinele din grupele-țintă, tipul testului rapid și rezultatele testelor, transmise de către DSVSA. 4. Raportare lunară a animalelor suspecte și a cazurilor pozitive de ESB de către LNR-EST. 5. Efectuarea testelor moleculare discriminatorii în conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 999/2001, cu modificările și completările ulterioare. PRECIZĂRI TEHNICE PRECIZĂRI TEHNICE 1. Animale suspecte de a fi infectate cu ESB reprezintă animale vii, sacrificate sau moarte care prezintă sau au prezentat tulburări neurologice sau de comportament sau o deteriorare progresivă a stării generale asociată cu o degradare a sistemului nervos central. 2. În afara animalelor suspecte prevăzute la pct. 1, bovinele care au prezentat un rezultat pozitiv la analiza rapidă pentru ESB sunt animale suspecte de a fi infectate cu ESB, chiar dacă nu au prezentat semne clinice. 3. Pentru cazurile de suspiciune prevăzute la pct. 1 și 2 se întocmește, obligatoriu, un raport de notificare a suspiciunii de ESB, precum și fișa de observație clinică pentru EST completată pentru situațiile prevăzute la pct. 1, atunci când animalele au fost puse sub observație clinică; raportul de notificare a suspiciunii de ESB se transmite imediat de către DSVSA, prin fax sau e-mail, la ANSVSA; fișa de observație clinică se trimite ulterior, odată cu raportul de infirmare/confirmare a suspiciunii la ANSVSA. 4. Situația supravegherii pasive, inclusiv rezultatele testelor efectuate la bovinele suspecte de ESB, se transmite, prin raport lunar, de către DSVSA la ANSVSA. 5. LNR-EST transmite la ANSVSA un raport lunar privind rezultatele testelor efectuate în cadrul supravegherii pasive a ESB. 6. Atunci când se suspectează și alte boli cu simptomatologie nervoasă, inclusiv ESB, fără a exclude prelevarea de probe complexe pentru stabilirea diagnosticului diferențial, capul animalului suspect se trimite la LM-EST din cadrul LSVSA, unde se prelevează creierul în vederea examinării pentru rabie și alte boli cu semne clinice asemănătoare ESB și, obligatoriu, pentru ESB prin test rapid, urmând ca proba respectivă să fie trimisă, indiferent de rezultatele investigațiilor efectuate, obligatoriu, la LNR-EST din cadrul IDSA, pentru confirmarea sau infirmarea suspiciunii de ESB. 7. De la toate bovinele care prezintă semne clinice nervoase, indiferent de vârstă, care sunt sacrificate imediat, se prelevează capul, în întregime, și se efectuează, obligatoriu, investigații complexe pentru ESB, rabie, boala lui Aujeszky, listerioză, precum și pentru alte boli, după caz. 8. De la toate bovinele care prezintă semne clinice nervoase, la care, după maximum 15 zile de observație clinică, semnele clinice nervoase persistă chiar și după aplicarea unui tratament simptomatic, acestea se sacrifică, se prelevează creierul, integral, și se trimite la LNR-EST sau, după caz, la LM-EST din cadrul LSVSA, în vederea efectuării examenelor de laborator speciale pentru ESB și/sau alte boli cu simptomatologie nervoasă, urmată de trimiterea probelor respective la LNR-EST din cadrul IDSA, pentru confirmarea sau infirmarea suspiciunii de ESB. 9. În cazul în care medicul veterinar de liberă practică sau medical veterinar oficial suspectează o infecție cu ESB - fie imediat, fie după o perioadă de observație clinică, DSVSA aplică, fără întârziere, măsurile prevăzute la art. 12 din Regulamentul (CE) nr. 999/2001, cu modificările și completările ulterioare. 10. Raportul de infirmare sau de confirmare a suspiciunii de ESB, după caz, se emite de DSVSA, în baza buletinului de analiză eliberat de LNR-EST, și se transmite, prin fax, la ANSVSA. 11. În cazul infirmării infecției prionice, aplicarea măsurilor dispuse conform art. 12 din Regulamentul (CE) nr. 999/2001, cu modificările și completările ulterioare, prevăzute la pct. 9, încetează. 12. În cazul confirmării ESB, se aplică măsurile, conform prevederilor art. 13 și anexei nr. VII la Regulamentul (CE) nr. 999/2001, cu modificările și completările ulterioare. 13. Metodele de analiză de laborator uzitate pentru diagnosticul ESB sunt cele precizate de LNR-EST din cadrul IDSA în conformitate cu prevederile Manualului WOAH de standarde pentru teste de diagnostic și vaccinuri și cu prevederile capitolului C, pct. 3 subpct. 3.1 lit. (a) din anexa nr. X la Regulamentul (CE) nr. 999/2001, cu modificările și completările ulterioare. 14. Probele de la bovinele suspecte de ESB se procesează prin test rapid, cu respectarea pct. 13 și, după caz, prin examen histologic, cu aplicarea de metode de colorare HE/HEA, după caz, conform precizărilor LNR-EST. 15. Probele de la animale cu semne clinice nervoase sau cu rezultat pozitiv sau neconcludent la testul rapid și, după caz, la testul histologic se trimit la LNR-EST din cadrul IDSA 1. Se prelevează capul (fragmente creier care să cuprinda obligatoriu cu zona obexului) de la toate bovinele identificate și înregistrate în Baza națională de date, din următoarele grupe-țintă supuse testării pentru supravegherea ESB: a) bovine sănătoase clinic sacrificate pentru consum uman - tăieri normale, în vârsta de peste 30 luni; b) bovine cu semne clinice la inspecția ante-mortem, în vârstă de peste 24 luni; c) bovine sacrificate de urgență, în vârstă de peste 24 luni; d) bovinele moarte, în vârstă de peste 24 luni; e) bovine ucise în cadrul măsurilor de eradicare a ESB, în vârstă de peste 24 luni în conformitate cu prevederile art. 6 și cap. A, partea I din anexa nr. III la Regulamentul (CE) nr. 999/2001, cu modificările și completările ulterioare. 2. Sacrificarea de urgență a bovinelor este permisă, atunci când se consideră că transportul animalului în viață este imposibil sau pentru evitarea oricăror suferințe, numai cu respectarea prevederilor cap. VI, secțiunea I din anexa nr. III la Regulamentul (CE) nr. 853/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2004 de stabilire a unor norme specifice de igienă care se aplică alimentelor de origine animală, cu modificările și completările ulterioare. 3. Prelevarea probelor de creier se realizează în conformitate cu prevederile cap. C pct. 1 din anexa nr. X la Regulamentul (CE) nr. 999/2001, cu modificările și completările ulterioare, cu respectarea măsurilor de prevenire a transmiterii bolilor de la animale la om prin: a) tehnica de prelevare a creierului integral; b) tehnica foramen magnum, care se efectuează în mod obișnuit: (i) în spații special amenajate în abatoare autorizate sanitar-veterinar; (ii) în sălile de necropsie din incinta laboratoarelor EST. 4. Prelevarea capului (fragmente creier care să cuprinda obligatoriu trunchiul cerebral) se realizează imediat după sacrificare sau în cel mai scurt timp după moarte/eutanasie și se recoltează numai de la animale care îndeplinesc cerințele de testare privind vârsta, precizate la pct. 1; capul (fragmente creier care să cuprind[ obligatoriu trunchiul cerebral) provenite de la rumegătoarele sacrificate se trimite/trimit la laborator în 48 h de la prelevare. Capul (fragmente creier care să cuprinda obligatoriu trunchiul cerebral) provenite de la rumegătoarele moarte se trimite/trimit la laborator în maximum 7 zile. 5. Prelevarea și testarea probelor de creier de la bovinele care nu îndeplinesc cerințele de testare privind vârsta se efectuează numai pe animale identificate, la solicitarea proprietarului de animale, pe cheltuiala acestuia. 6. De la toate bovinele moarte, precum și de la animalele sacrificate și/sau confiscate în abator sau în diverse exploatații, probele de creier se procesează prin test rapid, cu respectarea pct. 9. 7. În cazul confirmării oficiale a ESB, se aplică, cât mai repede posibil, măsurile de eradicare prevăzute la art. 13 și anexa nr. VII la Regulamentul (CE) nr. 999/2001, cu modificările și completările ulterioare. 8. Ancheta epidemiologică trebuie să identifice și să cuprindă, obligatoriu, toate aspectele prevăzute la cap. B pct. 1 lit. a) din anexa nr. VII la Regulamentul (CE) nr. 999/2001. 9. Metodele de analiză de laborator uzitate pentru diagnosticul ESB sunt cele precizate de LNR-EST din cadrul IDSA în conformitate cu prevederile Manualului WOAH de standarde pentru teste de diagnostic și vaccinuri și cu prevederile cap. C pct. 3 subpct. 3.1 lit. b) din anexa nr. X la Regulamentul (CE) nr. 999/2001, cu modificările și completările ulterioare. 10. Laboratoarele de morfopatologie din cadrul DSVSA desemnate pentru supravegherea ESB și LNR-EST din IDSA pot efectua unul din testele rapide înregistrate și acreditate în România: - testul rapid ELISA pentru EST, protocol dublu sandwich; - testul rapid ELISA pentru EST, protocolul cu polimeri chimici și anticorpi monoclonali. 11. Confirmarea se efectuează numai de către LNR-EST din cadrul IDSA prin unul sau mai multe teste de confirmare: - testul de confirmare western blot pentru EST; - testul de confirmare imunohistochimic pentru EST; - metoda histologică de colorare HE, urmata obligatoriu de un test de confirmare western blot sau IHC. 12. Prelevarea, prelucrarea primară, ambalarea și transportul probelor la LNR- EST/LSVSA desemnate pentru diagnosticul ESB, după caz, se efectuează cât mai curând posibil după prelevare, conform legislației în vigoare. 13. Procesarea și examinarea probelor de creier pentru ESB se realizează, în exclusivitate, în cadrul rețelei naționale de laboratoare de morfopatologie din cadrul LSVSA și IDSA, conform arondării stabilite de către ANSVSA. 14. DSVSA pun în aplicare un sistem de verificare a datelor prin care să se asigure că nu sunt omise de la prelevare animale cu vârstă eligibilă pentru testare sau dacă sunt examinate animalele cu vârstă neeligibilă pentru testare. 15. DSVSA realizează numărul de teste stabilit de ANSVSA în vederea îndeplinirii planului cifric privind numărul de teste programate a fi efectuate, anual, pentru supravegherea ESB. PRECIZĂRI EXECUȚIE PRECIZĂRI EXECUȚIE 1. Medicii veterinari care observă bovine care prezintă semne clinic nervoase sau tulburări de comportament au obligația anunțării medicilor veterinari oficiali din cadrul DSVSA. 2. În mod similar, într-un abator, medicul veterinar oficial care observă, la examinarea ante-mortem, un animal cu semne nervoase trebuie să anunțe DSVSA și să rețină, după caz, animalul viu sau, în cazul sacrificării, toate părțile corpului animalului până când DSVSA autorizează distrugerea sau ridică restricțiile. 3. Medicii veterinari oficiali din cadrul DSVSA și/sau medicii veterinari de liberă practică prelevează capul animalelor suspecte de ESB și transmit probele la LM-EST din cadrul LSVSA sau, prin grija LSVSA, la LNR-EST din cadrul IDSA, în vederea efectuării testelor specifice de laborator. 4. În cazul în care o bovină dintr-o exploatație este suspectă de ESB în mod oficial, în baza raportului de notificare, toate bovinele, ovinele și caprinele din exploatația respectivă sunt plasate sub restricție oficială privind circulația până la aflarea rezultatelor examinării, de către medicul veterinar oficial al CSVSAO. 5. Totodată, proprietarul va fi notificat, în scris, sub semnătură, despre restricțiile impuse și despre obligația respectării acestora. 6. Toate aspectele referitoare la punerea sub restricție a exploatației de origine sau a altor exploatații suspecte de a fi infectate cu ESB/EST, la cohortă și la controlul furajelor din exploatația de unde provine animalul suspect, vor fi menționate, în scris, în Ancheta epidemiologică efectuată de DSVSA, împreună cu medicul veterinary oficial al CSVSAO. 1. Medicul veterinar de liberă practică și/sau, după caz, medicul veterinar oficial prelevează probele de la bovinele din grupele-țintă. 2. Prelevarea probelor de creier se realizează cu truse de unică folosință cu respectarea prevederilor legislației în vigoare. 3. Medicul veterinar oficial sau, după caz, medicul veterinar de liberă practică are obligația completării, verificării, semnării și parafării formularului tipizat "Tabel notă de însoțire a probelor" conform Ordinului președintelui ANSVSA nr. 145/2018 și stabilit de LNR- EST, care însoțește probele prelevate la LSVSA și/sau, după caz, la LNR-EST din cadrul IDSA, pentru testare, astfel încât datele înscrise să corespundă realității, iar vârsta animalului să corespundă cu datele înscrise în pașaportul animalului și cu cele din BND. 4. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit operează în BND evenimentul suferit de animal și transmite formularul de declarare evenimente F3 împreună cu "Tabel notă de însoțire a probelor la laborator"; acțiunile de completare, eliberare și înregistrare în BND a formularului F3 se fac concomitent și anterior trimiterii probei la laborator. 5. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit are obligația respectării legislației privind identificarea și înregistrarea bovinelor, nefiindu-i permisă emiterea de documente de mișcare și operarea evenimentelor în BND decât pentru animale care se regăsesc staționare în exploatații aflate pe raza în care are competențe să își desfășoare activitatea. 6. Examinarea probelor se realizează numai la LSVSA și/sau, după caz, la LNR-EST din cadrul IDSA, pe baza arondării stabilite de ANSVSA. 7. Probele prelevate de la bovinele supuse testării pentru ESB intră în lucru, în laborator, numai dacă sunt îndeplinite următoarele cerințe: a) probele provin de la bovine identificate și înregistrate în BND; b) probele prelevate din exploatațiile nonprofesionale de animale sunt transmise la laborator împreună cu "Tabelul notă de însoțire a probelor" și formularul de declarare evenimente F3 prin care se atestă evenimentul suferit și operarea evenimentului în BND; c) probele prelevate din exploatațiile comerciale de animale sunt transmise la laborator împreună cu "Tabelul notă de însoțire a probelor" și formularul de declarare evenimente F3, printat de pe stația de lucru a utilizatorului, prin care se atestă evenimentul suferit și operarea evenimentului în BND; d) probele prelevate de la animalele sacrificate în abatoare sunt transmise la laborator împreună cu "Tabelul notă de însoțire a probelor" și copii ale formularului/documentului de mișcare și de formularul de consemnare F6, printat de pe stația de lucru a utilizatorului, prin care se atestă evenimentul suferit și operarea evenimentului în BND. 8. Medicul veterinar oficial al CSVSAO împreună cu reprezentanți din cadrul DSVSA întocmesc ancheta epidemiologică. 9. Personalul de la recepția probelor din cadrul LSVSA și IDSA are obligația verificării îndeplinirii cerințelor stabilite la pct. 7 și concordanței datelor înscrise pe documentele precizate la pct. 7, înainte de a permite intrarea probelor în lucru. obele nu intră în lucru până când nu sunt îndeplinite toate cerințele de la pct. 7. B. Inspecția animalelor abatorizate I. ANIMALE VII II. CARNE ȘI ORGANE 1. Se examinează ante-mortem și se prelevează probe de la bovinele eligibile ca vârstă pentru testare. 2. Bovinele se supun inspecției ante-mortem în unități de tăiere autorizate sanitar-veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial. 3. Supravegherea speciilor receptive se realizează în conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 999/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 mai 2001 de stabilire a unor reglementări pentru prevenirea, controlul și eradicarea anumitor forme transmisibile de encefalopatie spongiformă, cu modificările și completările ulterioare, ale Planului de contingență și ale Manualului operațional al României pentru encefalopatia spongiformă bovină. 1. Examinarea carcaselor se efectuează în unități de tăiere autorizate/aprobate sanitar-veterinar de către medici veterinari oficiali. 2. Medicii veterinari care realizează controlul oficial la nivelul abatoarelor autorizate pentru sacrificarea bovinelor verifică dacă operatorii de industrie alimentară au stabilit, în cadrul programelor de autocontrol, o frecvență de recoltare a probelor pentru depistarea contaminării cărnii capului cu țesut nervos și dacă respectă aceste programe, respectiv dacă operatorii recoltează probe pe care le trimit la laboratoare în vederea efectuării analizelor. 3. Până la momentul în care, prin examenul de laborator, se stabilește un diagnostic negativ, capul, carcasa, organele interne și pielea animalelor care au făcut obiectul sacrificării și investigației pentru ESB nu se distrug și nu se utilizează pentru consum, și nici la fabricarea produselor alimentare, a produselor cosmetice sau a medicamentelor. 4. Inspecția post-mortem a carcaselor se efectuează în abatoarele autorizate sanitar-veterinar de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial. 5. Recoltarea de probe și transmiterea acestora la laborator în vederea analizării pentru depistarea ESB se realizează ca parte a examenului postmortem de la animalele care au vârsta prevăzută de legislația sanitar-veterinară în vigoare. 6. Se examinează fiecare carcasă de bovine destinată consumului uman, în conformitate cu prevederile legislației sanitare veterinare. 7. Medicul veterinar oficial, care efectuează examenul postmortem, verifică și modul în care a fost îndepărtată măduva spinării și dispune măsuri corective imediate, în cazul unor neconformități. 8. Toate părțile componente, inclusiv pielea și sângele, provenite de la un animal declarat pozitiv după testul de confirmare, se distrug. 9. De asemenea, carcasa care o precedă pe cea pozitivă și următoarele două care-i urmează acesteia pe linia de sacrificare se distrug. 10. În cazul în care sunt constituite loturi din părți componente ale animalelor și se depistează un caz pozitiv de ESB, întregul lot care conține părți de la animalul bolnav este distrus. 11. Medicul veterinar oficial, care asigură supravegherea sanitar-veterinară a abatorului, dispune măsurile necesare pentru ca toate părțile componente ale animalelor pentru care se efectuează examene ESB să nu fie marcate cu marca de sănătate și să nu fie plasate pe piață pentru consum uman până la sosirea rezultatelor analizelor de laborator care să excludă prezența ESB. 12. Carnea nu este dată în consum decât după primirea buletinului de analiză de la IDSA, prin care se infirmă suspiciunea de ESB. III. LAPTELE 1. În caz de suspiciune de ESB la nivelul unei exploatații, laptele provenit de la animale nu se dă în consum până la infirmarea diagnosticului. 2. În cazul confirmării ESB la o bovină dintr-o exploatație, laptele poate fi dat în consum după eliminarea cohortei de care aparține animalul pozitiv. 3. Laptele, provenit de la animalele cu ESB și din cohorta acestuia, nu poate fi plasat pe piață pentru consum uman. PRECIZĂRI EXECUȚIE PRECIZĂRI EXECUȚIE 1. Medic veterinar oficial din cadrul DSVSA. 2. Confirmarea diagnosticului se efectuează în exclusivitate la LNREST din cadrul IDSA. 1. Medic veterinar oficial din cadrul DSVSA. 2. Examinarea, la LSVSA și/sau, după caz, la LNR-EST din cadrul IDSA, se realizează prin testul de detecție a materialului de risc specific pentru ESB din masele musculare ale rumegătoarelor/suprafețele tehnologice din abatoare - metodă care nu se lucrează în cadrul controlului oficial. C. Notificarea, în cazul suspiciunii și/sau confirmării bolii, se realizează în conformitate cu prevederile Normei sanitare veterinare privind notificarea internă și declararea oficială a unor boli transmisibile ale animalelor, aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 79/2008 , cu modificările și completările ulterioare. 1. Animalele vii se izolează iar celelalte animalele din exploatație se pun sub restricție privind mișcarea în și dinspre exploatație până la aflarea diagnosticului realizat de către LNR-EST. 2. Carnea, organele și subprodusele de la animalul diagnosticat cu ESB de către LNR-EST se confiscă și se distrug, aplicându-se prevederile Regulamentului (CE) nr. 999/2001, cu modificările și completările ulterioare, și ale Regulamentului (CE) nr. 1.069/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 octombrie 2009 de stabilire a unor norme sanitare privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1.774/2002, cu modificările ulterioare. 3. Se aplică măsurile de eradicare a bolii în conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 999/2001, cu modificările și completările ulterioare. 1.2. Programul pentru monitorizarea, controlul și eradicarea encefalopatiilor spongiforme transmisibile (EST) la rumegătoarele mici (scrapia la ovine și caprine) Obiectiv: Calificarea exploatațiilor de ovine și/sau caprine cu risc neglijabil sau controlat sub raportul scrapiei prin îndeplinirea prevederilor Regulamentului (CE) nr. 999/2001, cu modificările și completările ulterioare A. Supravegherea în exploatațiile nonprofesionale, în exploatațiile comerciale de creștere a rumegătoarele mici, inclusiv în exploatațiile comerciale de tip A I. SUPRAVEGHEREA PASIVĂ II. SUPRAVEGHEREA ACTIVĂ CONDUITA DE EXECUȚIE 1. Supraveghere și/sau monitorizare în conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 999/2001, cu modificările și completările ulterioare 2. Raport de notificare a suspiciunii/confirmării transmis ANSVSA de către DSVSA, în conformitate cu prevederile Normei sanitare veterinare privind notificarea internă și declararea oficială a unor boli transmisibile ale animalelor, aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 79/2008 , cu modificările și completările ulterioare 3. Observație clinică în caz de suspiciune sau de confirmare a bolii 4. Măsuri în caz de suspiciune/confirmare conform prevederilor Regulamentului (CE) nr. 999/2001, cu modificările și completările ulterioare. CONDUITA DE EXECUȚIE 1. Supraveghere și/sau monitorizare, în conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 999/2001, cu modificările și completările ulterioare 2. Supraveghere prin examene de laborator 3. Raportare lunară, incluzând numărul testelor rapide efectuate la ovinele și caprinele din grupele-țintă, tipul testului rapid și rezultatele testelor, transmise de către DSVSA 4. Raportare lunară a animalelor suspecte și a cazurilor pozitive de către LNR-EST 5. Efectuarea testelor moleculare discriminatorii, în conformitate cu prevederile Regulamentul (CE) nr. 999/2001, cu modificările și completările ulterioare. 6. Genotiparea cazurilor pozitive la ovine și a animalelor din focar în conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 999/2001, cu modificările și completările ulterioare. PRECIZĂRI TEHNICE PRECIZĂRI TEHNICE 1. Animale suspecte de a fi infectate cu scrapie reprezintă animale vii, sacrificate sau moarte care prezintă sau au prezentat tulburări neurologice sau de comportament sau o deteriorare progresivă a stării generale asociată cu o degradare a sistemului nervos central. 2. În afara animalelor suspecte prevăzute la pct. 1, ovinele/caprinele care au prezentat un rezultat pozitiv la analiza rapidă pentru scrapie sunt animale suspecte de a fi infectate cu scrapie, chiar dacă nu au prezentat semne clinice. 3. Pentru cazurile de suspiciune prevăzute la pct. 1 și 2 se întocmește, obligatoriu, un raport de notificare a suspiciunii de scrapie, precum și fișa de observație clinică pentru EST completată pentru situațiile prevăzute la pct. 1, atunci când animalele au fost puse sub observație clinică; raportul de notificare a suspiciunii de scrapie se transmite imediat de către DSVSA, prin fax, la ANSVSA; fișa de observație clinică se trimite ulterior, odată cu raportul de infirmare/confirmare a suspiciunii, la ANSVSA. Observație clinică; raportul de notificare a suspiciunii de scrapie se transmite imediat de către DSVSA, prin fax, la ANSVSA; fișa de observație clinică se trimite ulterior, odată cu raportul de infirmare/confirmare a suspiciunii, la ANSVSA. 4. Situația supravegherii pasive, inclusiv rezultatele testelor efectuate la ovinele/caprinele suspecte de scrapie, se transmit prin raport lunar de către DSVSA la ANSVSA. 5. LNR-EST transmite ANSVSA un raport lunar privind rezultatele testelor efectuate în cadrul supravegherii pasive a EST. 6. În cazul în care se suspicionează doar scrapie, capul de la ovinele sau caprinele suspecte se transmite direct la LNR-EST din cadrul IDSA pentru a fi supuse examinărilor specifice, în conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 999/2001, cu modificările și completările ulterioare, prin grija DSVSA în raza căreia a apărut acea suspiciune. 7. În cazul în care se suspectează și alte boli decât scrapia, fără a exclude prelevarea de probe complexe pentru stabilirea diagnosticului diferențial, capul animalului se trimite la LM-EST din cadrul LSVSA, unde se prelevează creierul în vederea examinării pentru rabie și alte boli cu semne clinice asemănătoare EST și, obligatoriu, pentru EST prin test rapid, urmând ca proba respectivă să fie trimisă, indiferent de rezultatele investigațiilor efectuate, obligatoriu la LNR-EST din cadrul IDSA, pentru confirmarea sau infirmarea suspiciunii de EST. 8. De la toate ovinele/caprinele care prezintă semne clinice nervoase, la care după maximum 15 zile de observație clinică semnele clinice nervoase persistă chiar și după aplicarea unui tratament simptomatic, acestea se sacrifică, se prelevează capul, în întregime, și se trimite la LNR- EST sau, după caz, la LM-EST din cadrul LSVSA în vederea efectuării examenelor de laborator speciale pentru EST și/sau alte boli cu simptomatologie nervoasă, urmată de trimiterea probelor respective la LNR-EST din cadrul IDSA, pentru confirmarea sau infirmarea suspiciunii de ESB. 9. În cazul în care medicul veterinar de liberă practică sau medicul veterinar oficial suspectează o infecție cu scrapie, fie imediat, fie după o perioadă de observație clinică, DSVSA aplică, fără întârziere, măsurile prevăzute la art. 12 din Regulamentul (CE) nr. 999/2001, cu modificările și completările ulterioare. 10. Raportul de infirmare sau de confirmare a suspiciunii de scrapie, după caz, se emite de DSVSA, în baza buletinului de analiză eliberat de LNR- EST, și se transmite, prin fax, la ANSVSA. 11. În cazul infirmării infecției prionice încetează aplicarea măsurilor dispuse în conformitate cu prevederile art. 12 din Regulamentul (CE) nr. 999/2001, cu modificările și completările ulterioare, prevăzute la pct. 9, încetează. 12. În cazul confirmării scrapiei, se aplică măsurile prevăzute de art. 13 și anexa nr. VII la Regulamentul (CE) nr. 999/2001, cu modificările și completările ulterioare. 13. Metodele de analiză de laborator uzitate pentru diagnosticul EST sunt cele precizate de LNR-EST din cadrul IDSA în conformitate cu prevederile Manualului WOAH de standarde pentru teste de diagnostic și vaccinuri și cu prevederile cap. C, pct. 3.2 lit. a) din anexa nr. X la Regulamentul (CE) nr. 999/2001, cu modificările și completările ulterioare. 14. Probele de la ovinele/caprinele suspecte de EST se procesează prin test rapid, cu respectarea pct. 13 și, după caz, histologic, în funcție de prezența unor leziuni microscopice, cu aplicarea metodelor colorare HE/HEA, după caz, conform precizărilor LNR-EST. 15. Probele de la animale cu semne clinice nervoase sau cu rezultat pozitiv sau neconcludent la testul rapid și, după caz, la testul histologic se trimit la LNR-EST din cadrul IDSA. 1. Se prelevează capul/cadavrul întreg/creierul întreg sau fragmente de creier care includ trunchiul cerebral de la ovinele și caprinele identificate și înregistrate în BND din următoarele grupe-țintă supuse testării pentru supravegherea EST: a) ovine/caprine sacrificate pentru consum uman, în vârstă de peste 18 luni; b) ovine/caprine care nu sunt sacrificate în vederea consumului uman, în vârstă de peste 18 luni; c) ovine/caprine ucise în cadrul măsurilor de eradicare a bolii, în vârstă de peste 18 luni, în conformitate cu prevederile cap. A, partea II, pct. 5 din anexa nr. III la Regulamentul (CE) nr. 999/2001, cu modificările și completările ulterioare. d) ovine/caprine suspecte, indiferent de vârstă. 2. Prelevarea probelor de creier se realizează în conformitate cu prevederile cap. C, pct. 1 din anexa nr. X la Regulamentul (CE) nr. 999/2001, cu modificările și completările ulterioare, cu respectarea măsurilor de prevenire a transmiterii bolilor de la animale la om: (i) în spații special amenajate în abatoare autorizate sanitar-veterinar; (ii) în sălile de necropsie din incinta laboratoarelor EST. 3. Prelevarea probelor de creier se efectuează astfel încât să se evite reprezentarea excesivă a unui grup în ceea ce privește originea, vârsta, rasa, tipul de producție sau orice alte caracteristici; probele prelevate trebuie să fie reprezentative pentru fiecare regiune și sezon; eșantionarea multiplă, în aceeași turmă, trebuie evitată, pe cât posibil, în conformitate cu prevederile ANSVSA. 4. Prelevarea capului/probelor de creier se realizează imediat după sacrificare sau în cel mai scurt timp după moarte/eutanasie și se efectuează numai de la animale care îndeplinesc cerințele de testare privind vârsta, precizate la pct. 1; capul/probele de creier provenite de la rumegătoarele sacrificate se trimite/trimit către laborator în 48 h; capul/cadavrul întreg/probele de creier provenite de la rumegătoarele moarte se trimite/trimit la laborator în maximum 7 zile. 5. Prelevarea și testarea probelor de creier de la ovine și caprine, care nu îndeplinesc cerințele de testare privind vârsta, se efectuează numai pe animale identificate, la solicitarea proprietarului de animale, pe cheltuiala acestuia. 6. De la ovinele și caprinele în vârstă de peste 18 luni, din grupele-țintă supuse testării pentru EST, cu excepția ovinelor și caprinelor încadrate în grupa-țintă "suspecte de EST" înscrise la pct. 7, se prelevează, obligatoriu, trunchiul cerebral, iar în cazul unui rezultat pozitiv la analiza rapidă, se prelevează, obligatoriu, cerebel, cortex cerebral, măduvă rahidiană din regiunea cervicală și limfonoduri retrofaringiene în vederea transmiterii la LNR-EST pentru efectuarea testelor de confirmare și discriminare a sușelor EST. 7. De la toate ovinele și caprinele încadrate în grupa-țintă "suspecte de EST", indiferent de vârstă, precum și de la toate ovinele și caprinele în vârstă de peste 18 luni, moarte sau ucise în cadrul măsurilor de eradicare a EST, se prelevează și se trimite capul nedeschis de la animalele suspecte și creierul integral, în cazul animalelor ucise în cadrul măsurilor de eradicare a EST, la LSVSA sau, după caz, la LNR-EST, în vederea efectuării examenelor de laborator speciale pentru EST. 8. De la animalele moarte, precum și de la animalele sacrificate și confiscate în abator sau în diverse exploatații, probele de creier sunt procesate prin test rapid, cu respectarea prevederilor pct. 15. 9. În cazul confirmării oficiale a EST la ovine sau caprine se aplică, cât mai repede posibil, măsurile de eradicare prevăzute la art. 13 și anexa nr. VII la Regulamentul (CE) nr. 999/2001, cu modificările și completările ulterioare. 10. Ancheta epidemiologică trebuie să identifice și să cuprindă, obligatoriu, toate aspectele prevăzute la cap. B pct. 1 lit. b) din anexa VII la Regulamentul (CE) nr. 999/2001, cu modificările și completările ulterioare. 11. În cazul în care prezența EST nu poate fi exclusă pe baza rezultatelor testului circular efectuat în conformitate cu procedura prevăzută la cap. C, pct. 3.2, lit. c) din anexa nr. X la Regulamentul (CE) nr. 999/2001, cu modificările și completările ulterioare, DSVSA adoptă măsurile de eradicare prevăzute la cap. B, pct. 2.2.1, din anexa nr. VII la Regulamentul (CE) nr. 999/2001, cu modificările și completările ulterioare. 12. În cazul confirmării scrapiei clasice, DSVSA pot adopta fie opțiunea 1 prezentată la lit. b), fie opțiunea 2, prezentată la lit. c), fie opțiunea 3, prezentată la lit. d) din măsurile de eradicare prevăzute la cap. B, pct. 2.2.2, din anexa nr. VII la Regulamentul (CE) nr. 999/2001, cu modificările și completările ulterioare, numai după primirea buletinului de analiză emis de LNR-EST prin care se confirmă scrapie clasică, în conformitate cu procedura stabilită în anexa nr. X, cap. C, pct. 3.2 lit. c), cu informarea, scrisă, a ANSVSA și solicitarea derogărilor aferente. 13. În cazurile în care este confirmată prezența scrapiei atipice, DSVSA pot adopta măsurile de eradicare prevăzute la cap. B pct. 2.2.3 din anexa nr. VII la Regulamentul (CE) nr. 999/2001, cu modificările și completările ulterioare. 14. Animalele cu vârsta de peste 18 luni, care sunt ucise pentru distrugere în conformitate cu dispozițiile din anexa nr. VII, cap. B, partea a 2-a, pct. 2.2.1 și pct. 2.2.2 lit. b) sau c), sunt testate pentru depistarea EST în conformitate cu metodele și protocoalele de laborator stabilite în anexa nr. X cap. C, partea a 3-a, pct. 3.2 lit. b) prin selectarea unui eșantion simplu aleatoriu, în conformitate cu nivelurile eșantioanelor stabilite în cap. A, partea II, pct. 5 din anexa nr. III la Regulamentul (CE) nr. 999/2001, cu modificările și completările ulterioare. 15. Metodele de analiză de laborator uzitate pentru diagnosticul EST sunt cele precizate de LNR-EST din cadrul IDSA, în conformitate cu prevederile Manualului WOAH de standarde pentru teste de diagnostic și vaccinuri și cu prevederile cap. C, pct. 3.2, lit. b) din anexa nr. X la Regulamentul (CE) nr. 999/2001, cu modificările și completările ulterioare. 16. Laboratoarele de morfopatologie din cadrul DSVSA desemnate pentru supravegherea EST și LNR-EST din IDSA pot efectua unul dintre testele rapide înregistrate și acreditate în România: - testul rapid ELISA pentru EST, protocol dublu sandwich; - testul rapid ELISA pentru EST, protocolul cu polimeri chimici și anticorpi monoclonali. 17. Confirmarea se efectuează numai de către LNR-EST din cadrul IDSA, prin unul sau mai multe teste de confirmare: - testul de confirmare western blot pentru EST; - testul de confirmare imunohistochimic pentru EST; - metoda histologică de colorare HE, urmata obligatoriu de un test de confirmare western blot sau IHC. 18. Tipizarea se realizează numai de către LNR-EST din cadrul IDSA, prin testul de discriminare a surselor EST la rumegătoare mici. În conformitate cu REGULAMENTUL (UE) 2020/1593 AL COMISIEI din 29 octombrie 2020, de modificare a anexei X la Regulamentul (CE) nr. 999/2001, discriminarea sușelor de scrapie prin testul de tipizare sușe EST, se va efectua doar pentru probele pozitive provenite de la cazul index, dar care nu sunt considerate atipice. Alte cazuri, care prezintă caracteristici pe care laboratorul le consideră demne de investigații, sunt, de asemenea, examinate pentru a exclude prezența ESB. Cazurile de EST la care prezența ESB nu poate fi exclusă, sunt transmise imediat laboratorului de referință al UE, împreună cu toate informațiile relevante disponibile. 19. Prelevarea, prelucrarea primară, ambalarea și transportul probelor la LNR-EST/LSVSA desemnate pentru diagnosticul scrapiei, după caz, se efectuează cât mai curând posibil după prelevare, conform legislației în vigoare. 20. Procesarea și examinarea probelor de creier pentru EST se realizează în exclusivitate în cadrul rețelei naționale de laboratoare de morfopatologie din cadrul LSVSA aparținând DSVSA, coordonate tehnic de LNR-EST din cadrul IDSA, conform arondării stabilite de ANSVSA. 21. Confirmarea diagnosticului, inclusiv discriminarea sușelor responsabile de infecțiile prionice, se efectuează în exclusivitate la LNR-EST din cadrul IDSA. 22. Se efectuează genotiparea tuturor ovinelor/caprinelor la care s-a confirmat scrapie clasică de către LNR-EST, conform cap. A, partea a II-a, pct. 8 din anexa nr. III la Regulamentul (CE) nr. 999/2001, cu modificările și completările ulterioare; se efectuează genotiparea tuturor ovinelor la care s-a confirmat scrapie atipică de către LNR-EST pentru codonul 141. 23. Se efectuează genotiparea ovinelor din turma infectată - focar, în situația în care se adoptă măsurile de eradicare de la lit. c) - opțiunea 2, cap. B, pct. 2.2.2 din anexa nr. VII la Regulamentul (CE) nr. 999/2001, cu modificările și completările ulterioare. 24. În cazul în care se adoptă opțiunea 2, prezentată la lit. c), prevăzută în cap. B, pct. 2.2.2 din anexa nr. VII la Regulamentul CE nr. 999/2001, cu modificările și completările ulterioare, în vederea genotipării se prelevează probe de sânge pe EDTA pentru ovinele vii și probe de creier pentru ovinele la care s-a confirmat scrapie de către LNR-EST și pentru ovinele moarte; genotiparea se realizează de către IDSA. 25. DSVSA pun în aplicare un sistem de verificare a datelor prin care se asigură că nu sunt omise animale eligibile, ca vârstă pentru testare, de la prelevare. 26. DSVSA trebuie să urmărească, prin programele proprii de monitorizare, să se preleveze, obligatoriu, probe de creier provenite de la ovinele și caprinele, în vârstă de peste 18 luni, din exploatațiile înregistrate/autorizate sanitar-veterinar cu peste 100 de animale și exploatațiile unde nu au fost depistate niciodată cazuri de scrapie, pe parcursul mai multor ani consecutivi de eșantionare. 27. DSVSA realizează numărul de teste stabilit de către ANSVSA în baza populației de ovine și caprine existente în fiecare județ, în vederea îndeplinirii planului cifric privind numărul de teste programate a fi efectuate, anual, pentru supravegherea EST. 28. La grupa-țintă ovine sacrificate pentru consum uman, peste 18 luni, se efectuează cel puțin 1 test, astfel: a) în cazul ovinelor peste 18 luni, sacrificate pentru consum uman în abator: - dacă dintr-o exploatație se trimit ovine pentru sacrificarea pentru consum uman în abator o singură dată, se prelevează 1 probă de la un animal provenit din exploatația respectivă, selectat în mod aleatoriu; - dacă dintr-o exploatație se trimit, de mai multe ori într-un an, ovine pentru sacrificarea pentru consum uman în abator, de fiecare dată se prelevează 1 probă de la un animal, selectat în mod aleatoriu; b) în cazul sacrificării ovinelor peste 18 luni pentru consum propriu, se prelevează 1 probă/exploatație, în mod aleatoriu, de fiecare dată când se sacrifică ovine în acea exploatație și acestea au vârsta peste 18 luni. 29. La grupa-țintă ovine nesacrificate pentru consum uman se testează toate ovinele moarte sau confiscate, cu vârsta de peste 18 luni, chiar și după ce a fost realizată ținta minimă de probe stabilită de către ANSVSA pentru fiecare DSVSA. 30. La grupa-țintă caprine sacrificate pentru consum uman - sănătoase sacrificate pentru consum uman în abator, sacrificate de urgență și sacrificate pentru consum propriu - se testează toate, chiar și după ce a fost realizată ținta minimă de probe stabilită de către ANSVSA pentru fiecare DSVSA. 31. La grupa-țintă caprine nesacrificate pentru consum uman - moarte sau confiscate - în vârstă de peste 18 luni se testează toate, chiar și după ce a fost realizată ținta minimă de probe stabilită de ANSVSA pentru fiecare DSVSA. PRECIZĂRI EXECUȚIE 1. Medicii veterinari care observă ovine sau caprine care prezintă semne clinice nervoase sau tulburări de comportament au obligația anunțării medicilor veterinari oficiali din cadrul DSVSA. 2. În mod similar, într-un abator, medicul veterinar oficial care examinează ante-mortem un animal cu semne nervoase trebuie să anunțe DSVSA și să rețină, după caz, animalul viu sau, în cazul animalului sacrificat, toate părțile corpului animalului până când DSVSA autorizează distrugerea sau ridică restricțiile. 3. Medicii veterinari oficiali din cadrul DSVSA și/sau medicii veterinari de liberă practică împuterniciți prelevează capul animalelor suspecte de EST și transmit probele la LM-EST din cadrul LSVSA și, prin grija LSVSA, la LNR-EST din cadrul IDSA, în vederea efectuării testelor specifice de laborator. 4. În cazul în care o ovină/caprină dintr-o exploatație este suspectă de EST în mod oficial, în baza raportului de notificare, toate ovinele și caprinele din exploatația respectivă sunt plasate sub restricție oficială privind circulația până la aflarea rezultatelor examinării, de către medicul veterinar oficial al CSVSAO. 5. Totodată, proprietarul este notificat în scris, sub semnătură, despre restricțiile impuse și despre obligația respectării acestora. 6. Atunci când exploatația în care se află animalul, la momentul suspectării prezenței EST, nu este aceeași cu exploatația în care animalul a fost expus la EST, DSVSA poate decide ca doar animalul suspect să fie plasat sub restricție oficială de circulație sau poate decide, în același timp, ca alte exploatații sau doar exploatația expusă să fie plasată sub supraveghere oficială, în funcție de informațiile epidemiologice disponibile. 7. Toate aspectele referitoare la punerea sub restricție a exploatației de origine sau a altor exploatații suspecte de a fi infectate cu EST și la controlul furajelor din exploatația de unde provine animalul suspect sunt menționate, în scris, în ancheta epidemiologică efectuată de către DSVSA, împreună cu medicul veterinar oficial al CSVSAO. PRECIZĂRI EXECUȚIE 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit și/sau, după caz, medicul veterinar oficial prelevează probe de la ovinele și caprinele din grupele-țintă. 2. Prelevarea probelor de creier se realizează cu truse de unică folosință în conformitate cu prevederile legislației în vigoare. 3. Medicul veterinar oficial sau, după caz, medicul veterinar de liberă practică împuternicit are obligația completării, verificării, semnării și parafării formularului tipizat "Tabel notă de însoțire a probelor", stabilit de LNR-EST, care însoțește probele prelevate la LSVSA și/sau, după caz, la LNR-EST din cadrul IDSA, pentru testare, astfel încât datele înscrise să corespundă realității, iar vârsta animalului să corespundă cu cea din BND. 4. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit operează în BND evenimentul suferit de animal și transmite formularul de declarare evenimente F3 împreună cu "Tabel notă de însoțire a probelor" la laborator; acțiunile de completare, eliberare și înregistrare în BND a formularului F3 se fac concomitent și anterior trimiterii probei în laborator. 5. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit are obligația respectării legislației privind identificarea și înregistrarea ovinelor și caprinelor, nefiindu-i permisă emiterea de documente de mișcare și operarea evenimentelor în BND decât pentru animale care se regăsesc staționare în exploatații aflate pe raza în care are competențe să își desfășoare activitatea 6. Medicul veterinar oficial al CSVSAO și reprezentanții din cadrul DSVSA întocmesc ancheta epidemiologică. 7. Probele prelevate de la ovinele/caprinele supuse testării pentru scrapie intră în lucru, în laborator, numai dacă sunt îndeplinite următoarele cerințe: a) probele provin de la ovine/caprine identificate și înregistrate în BND; b) probele prelevate din exploatațiile nonprofesionale de animale sunt transmise la laborator împreună cu "Tabelul notă de însoțire a probelor" și formularul de declarare evenimente F3 prin care se atestă evenimentul suferit și operarea evenimentului în BND; c) probele prelevate din exploatațiile comerciale de animale sunt transmise la laborator împreună cu "Tabelul notă de însoțire a probelor" și formularul de declarare evenimente F3, printat de pe stația de lucru a utilizatorului, prin care se atestă evenimentul suferit și operarea evenimentului în BND; d) probele prelevate de la animalele sacrificate în abatoare sunt transmise la laborator împreună cu "Tabelul notă de însoțire a probelor" și copii ale formularului/documentului de mișcare și de formularul de consemnare F6, printat de pe stația de lucru a utilizatorului, prin care se atestă evenimentul suferit și operarea evenimentului în BND. 8. Examinarea probelor se realizează numai la LSVSA și/sau, după caz, la LNR-EST din cadrul IDSA, pe baza arondării stabilite de ANSVSA. 9. Medicul veterinar oficial și reprezentanții din cadrul DSVSA întocmesc ancheta epidemiologică. 10. Personalul de la recepția probelor din cadrul LSVSA și IDSA are obligația verificării îndeplinirii cerințelor stabilite la pct. 7 și concordanței datelor înscrise pe documentele precizate la pct. 7, înainte de a permite intrarea probelor în lucru; probele nu intră în lucru până când nu sunt îndeplinite toate cerințele pct. 7. B. Inspecția animalelor abatorizate I. ANIMALE VII II. CARNE, ORGANE, LAPTE 1. Se examinează ante- și post-mortem. 2. Se prelevează probe de la ovinele și/sau caprinele eligibile ca vârstă pentru testare. 3. Până în momentul în care, prin examenul de laborator, se stabilește un diagnostic negativ, nicio parte din corpul animalelor care a făcut obiectul sacrificării și investigației pentru scrapie nu se utilizează pentru consum și nici la fabricarea produselor alimentare, a produselor cosmetice sau a medicamentelor 1. Examinarea carcaselor se efectuează în unități de tăiere autorizate sanitar- veterinar de către medici veterinari oficiali. 2. În cazul de suspiciune scrapie la nivelul unei exploatații, laptele proveni) de la animale nu se dă în consum uman până la infirmarea diagnosticului. 3. În cazul în care nu se poate exclude prezenta EST la o ovină/caprină dintr- o exploatație, laptele nu poate fi dat în consum uman. 4. În cazul confirmării scrapiei la ovine/caprine, laptele provenit de la animalele sănătoase din exploatație poate fi plasat pe piață pentru consum uman pe teritoriul României. PRECIZĂRI EXECUȚIE 1. Medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA PRECIZĂRI EXECUȚIE 1. Medic veterinar oficial din cadrul DSVSA 2. Examinare la LSVSA și/sau, după caz, la LNR din cadrul IDSA C. Notificarea în cazul suspiciunii și/sau confirmării bolii se realizează în conformitate cu prevederile Normei sanitare veterinare privind notificarea internă și declararea oficială a unor boli transmisibile ale animalelor, aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 79/2008 , cu modificările și completările ulterioare 1. Animalele vii se izolează și animalele din exploatație se pun sub restricție privind mișcarea în și dinspre exploatație, până la aflarea diagnosticului realizat de către LNR-EST 2. Carnea, organele și subprodusele de la animalul diagnosticat cu scrapie de LNR EST se confiscă și se distrug, aplicându-se prevederile Regulamentului (CE) nr. 999/2001, cu modificările și completările ulterioare, și ale Regulamentului (CE) nr. 1.069/2009, cu modificările ulterioare. 3. Se aplică măsurile de eradicare a bolii în conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 999/2001, cu modificările și completările ulterioare. * metoda de genotipare la caprine nu este validată și acreditată. 1.3. Programul anual al României pentru creșterea rezistenței ovinelor la EST Scop: a) evaluarea incidenței genotipurilor ovinelor sensibile la EST și, implicit, susceptibile de a dezvolta boli prionice și eliminarea acestora din efectiv; b) constituirea unei populații inițiale de ovine cu genotip cunoscut, rezistente la scrapie, în vederea eradicării acestei boli; c) creșterea frecvenței alelei ARR în cadrul efectivelor participante, reducând, în același timp, prevalența alelelor a căror contribuție la susceptibilitatea la EST a fost demonstrată. Supravegherea în exploatațiile nonprofesionale, exploatațiile comerciale de creștere a ovinelor, inclusiv în exploatațiile comerciale de tip A Supraveghere de tip screening CONDUITA DE EXECUȚIE Programul de creștere a rezistenței ovinelor la EST face parte din programul de monitorizare, control și eradicare a EST la rumegătoarele mici. Programul urmărește constituirea unei populații inițiale de ovine cu genotip cunoscut, rezistente la scrapie, în vederea creșterii frecvenței haplotipului ARR în cadrul efectivului ovin, reducând, în același timp, prevalența haplotipurilor despre care s-a demonstrat că determină sensibilitate la scrapie. Acest program de genotipare a ovinelor și de determinare a susceptibilității la scrapie permite aplicarea unei strategii de eradicare a scrapiei prin selectarea animalelor rezistente genetic, respectiv a berbecilor de reproducție, în strânsă legătură cu programul național de control al bolii și crearea fermelor de reproducție în care să fie folosiți, la montă, numai berbecii rezistenți genetic la scrapie. PRECIZĂRI TEHNICE 1. Programul urmărește examinarea unui număr suficient de probe prelevate de la berbecii de reproducție crescuți în exploatații aflate pe teritoriul României, pentru determinarea genotipului lor în relație cu rezistența la EST. 2. DSVSA realizează o verificare inițială a efectivului și a statusului sanitar-veterinar al exploatațiilor care participă la program pe baza istoricului bolilor anterioare, a inspecțiilor clinice și a testelor specifice de laborator, unde este cazul. 3. Berbecii pentru reproducere care participă la program vor fi supuși unui test de genotipare pentru identificarea genotipului, cu respectarea cerințelor minime prevăzute la cap. C, partea 2, pct. 2 din anexa nr. VII la Regulamentul (CE) nr. 999/2001, cu modificările și completările ulterioare. 4. ANSVSA, în urma unei solicitări scrise a DSVSA, poate acorda derogări de la cerințele stabilite la cap. C, partea 2, pct. 2, lit. c) și d) din anexa nr. VII la Regulamentul (CE) nr. 999/2001, cu modificările și completările ulterioare, în scopul protejării raselor și caracteristicilor de producție. 5. Recunoașterea rezistenței la scrapie a efectivelor de ovine se acordă numai pentru efectivele participante în program și care îndeplinesc cerințele acestuia și se acordă pentru nivelul reprezentat de efective ale căror descendenți provin exclusiv din berbeci cu genotipul ARR/ARR, conform prevederilor cap. C, partea 3, pct. 1, lit. b) din anexa nr. VII la Regulamentul (CE) nr. 999/2001, cu modificările și completările ulterioare. 6. DSVSA realizează certificarea berbecilor participanți la program care au fost supuși unui test de genotipare prin alocarea unui număr de identificare individual, în baza instrucțiunilor transmise de ANSVSA. 7. Selectarea berbecilor pentru reproducere pentru testele de genotipare se va face în baza instrucțiunilor transmise de ANSVSA prin notă de serviciu. 8. Genotiparea și studiile de epidemiologie moleculară se efectuează în cadrul IDSA și în alte laboratoare din cadrul LSVSA, acreditate și desemnate de ANSVSA. 9. Acțiunea de prelevare a probelor de sânge pentru identificarea rezistenței la EST se efectuează concomitent cu acțiunea de prelevare a probelor de sânge de la toți berbecii înainte de montă pentru B. Melitenis și B. Abortus Ovis, în lunile mai-iunie, astfel încât să se deconteze pentru o singură manoperă de prelevare. 10. Prelevarea probelor de sânge integral se face în condiții speciale, cu sistem vacutainer ce conține EDTA ca anticoagulant; tubul și acul de prelevare sunt utilizate individual, pentru fiecare animal; nu este recomandată prelevarea pe alte tipuri de substanță anticoagulantă - heparină, deoarece aceasta inhibă reacțiile enzimatice ulterioare. 11. Ambalarea probelor de sânge integral se face în suporturi dedicate - suport tuburi vacutainer, cu respectarea ordinii din tabelul de prelevare. 12. Identificarea probelor de sânge integral se realizează cu ajutorul numărului de crotalie al animalului de la care se prelevează proba, număr care se regăsește și în tabelul nominal anexat la nota de însoțire a probelor; pentru ușurință, numărul de pe tubul de prelevare poate fi cel atribuit numărului curent din tabelul nominal anexat la nota de însoțire a probelor. 13. Pe nota de însoțire se înscriu atât data și ora preleveazării, cât și codul de identificare a animalului, rasa, sexul și vârsta acestuia, pentru a se putea face o statistică pe baza rezultatelor - pe rase, sexe etc. 14. Transportul probelor de sânge integral se face într-un timp cât mai scurt, pentru a fi posibilă extracția, în condiții optime, a ADN-ului genomic, la temperaturi de refrigerare. 15. După prelevare, probele se păstrează în condiții de refrigerare, la o temperatură cuprinsă între 2 - 8° C, pentru maximum 12 ore, până la procesarea acestora; acest interval cuprinde inclusiv timpul necesar pentru transportul probelor la laborator. 16. Dacă intervalul de timp este mai mare de 12 ore, probele se păstrează la temperaturi de congelare până la procesarea acestora, inclusiv intervalul de timp necesar pentru transportul probelor la laborator. 17. DSVSA transmit ANSVSA un raport privind cerințele prevăzute la cap. C, partea 1, pct. 2, lit. a) și b) din anexa nr. VII la Regulamentul (CE) nr 999/2001, cu modificările și completările ulterioare; LNR-EST transmite la ANSVSA un raport privind cerințele prevăzute la cap. C, partea 1, pct. 2, lit. c) din anexa nr. VII la Regulamentul (CE) nr. 999/2001, cu modificările și completările ulterioare. 18. DSVSA realizează inspecții periodice sau inopinate în exploatațiile participante la program și sancționează nerespectarea implementării programului pe teritoriul județului. 19. DSVSA organizează campanii de informare adresate medicilor veterinari, asociațiilor de crescători și altor instituții cu atribuții în implementarea programului cu privire la obiectivele, conținutul și măsurile prevăzute în acesta. 20. DSVSA furnizează, la cerere, informații relevante crescătorilor de ovine interesați în achiziționarea de ovine de un genotip rezistent la scrapie. 21. DSVSA supraveghează aplicarea corespunzătoare a măsurilor stabilite în program după aflarea rezultatului testului de genotipare în cadrul exploatațiilor participante la program prin efectuarea de inspecții regulate, la fiecare 4 luni, precum și inspecții inopinate. PRECIZĂRI EXECUȚIE 1. Medicii veterinari de liberă practică împuterniciți prelevează probe de sânge integral de la berbecii de reproducție crescuți în exploatații aflate pe teritoriul României, conform instrucțiunilor ANSVSA 2. Medicii veterinari oficiali ai CSVSAO realizează o verificare inițială a statusului sanitar-veterinar al exploatațiilor care participă la program. c) Zoonoze și agenți zoonotici, conform Directivei 99/2003/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 17 noiembrie 2003 privind monitorizarea zoonozelor și a agenților zoonotici, de modificare a Deciziei 90/424/CEE a Consiliului și de abrogare a Directivei 92/117/CEE a Consiliului A. Zoonozele și agenții zoonotici care trebuie monitorizați 1. Bruceloză și agenții acesteia Bruceloza la Canide (Brucella canis) Supravegherea în canise și adăposturi PRECIZĂRI TEHNICE Supravegherea activă 1.a) În canise: Examen serologic, clinic, anatomopatologic și bacteriologic în efectivele din canise de reproducție și al tuturor masculilor folosiți la reproducție, efectuat la cerere. Probele cu rezultate pozitive, neconcludente serologic, vor fi reexaminate prin hemoculturi; de la femelele care au avortat și de la masculii seropozitivi care au fost castrați se trimit probe de avortoni cu învelitori fetale și testicule, în vederea efectuării examenului de laborator. 1.b) În adăposturi: Examen clinic a tuturor animalelor nou introduse. Examen serologic al animalelor care prezintă semne specifice brucelozei canine. 2. Examinare serologică, astfel: a) la cerere, în canise, la canidele de reproducție o dată pe an, cu ocazia acțiunilor imunoprofilactice; b) canidele care prezintă manifestări clinice care conduc la suspiciunea de infecție brucelică inclusiv la câinii comunitari. De la femelele avortate și de la masculii seropozitivi care au fost castrați în urma diagnosticului serologic pozitiv se trimit probe de avortoni cu învelitori fetale respectiv testicule, în vederea efectuării examenului complex de laborator. Cadavrele/organele de la câinii morți, cu leziuni suspecte de bruceloză se examinează anatomopatologic, bacteriologic și histopatologic (metoda HE/HEA/HEV și metoda Brown și Brenn). PRECIZĂRI EXECUȚIE Supraveghere activă 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit. 2. Examenele se efectuează la LSVSA desemnate și/sau, după caz, la LNR-IDSA. Diagnosticul de laborator se confirmă prin izolarea și identificarea agentului etiologic al bolii, examen microscopic direct (Stamp, OMS) + examen cultural + identificare fenotipică și genetica a Brucella canis. 2. Echinococoza/Hidatidoza 3. Scop: Evaluarea infecției cu Echinococcus la animale în România în vederea adoptării unui program multianual de control și eradicare a bolii care să conducă la diminuarea riscului de infecție la om I. Supravegherea în exploatațiile nonprofesionale II. Supravegherea în exploatațiile comerciale de creștere a animalelor, inclusiv în exploatațiile comerciale de tip A Precizări tehnice Precizări tehnice Supravegherea pasivă Supravegherea pasivă Monitorizarea datelor relevante despre boală în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 34/2006 , cu modificările și completările ulterioare. Monitorizarea datelor relevante despre boală în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 34/2006 , cu modificările și completările ulterioare. Supravegherea activă Supravegherea activă Supravegherea gazdelor intermediare prin examene de laborator: Supravegherea gazdelor intermediare prin examene de laborator: - probe: fragmente de organe cu formațiuni chistice prelevate de la gazdele intermediare pentru evidențierea formelor larvare de Echinococcus spp. prin examen macroscopic și microscopic. Se prelevează fragmente de organe cu modificări chistice de către medicii veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar de la nivelul abatoarelor și se transmit la LSVSA pentru efectuarea examenelor de laborator (examen parazitologic și morfopatologic); probele pozitive pentru genul Echinococcus se transmit la IDSA pentru identificarea speciei prin tehnici de biologie moleculară. În baza rezultatelor analizelor de laborator care atestă infectarea animalelor cu Echinococcus spp, medicii veterinari din cadrul DSVSA au obligația să întocmească ancheta epidemiologică în scopul stabilirii sursei de infestare. Supravegherea gazdelor definitive prin examene de laborator: Se efectuează examene de laborator pe probe de fragmente de intestin prelevate de la cadavrele gazdelor definitive domestice și sălbatice pentru evidențierea adulților de Echinococcus spp. Se efectuează examene coprologice și/sau alte examene de laborator, la toti câinii din ferme și stâni din localitatile unde s-a declarat boala, inclusiv în gospodăriile în care au fost depistate cazuri pozitive. Câinii infectati cu Taenia spp. se tratează obligatoriu. Tratamentul câinilor pozitivi se va face de câte ori este nevoie cu respectarea procedurii de tratament ce implică în mod obligatoriu, restricționarea deplasării în exterior a câinilor tratați în primele 3 zile de la tratament. Materiile fecale eliminate în aceste 3 zile de la câinii pozitivi vor fi strânse și inactivate. După efectuarea tratamentului la câinii pozitivi se efectuează o reexaminare prin examen coprologic pentru verificarea eficienței deparazitării în maxim 14 zile. - probe: fragmente de organe cu formațiuni chistice prelevate de la gazdele intermediare pentru evidențierea formelor larvare de Echinococcus spp. prin examen macroscopic și microscopic. Se prelevează fragmente de organe cu modificări chistice de către medicii veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar de la nivelul abatoarelor și se transmit la LSVSA pentru efectuarea examenelor de laborator examen parazitologic și morfopatologic (HE/HEA/HEV și PAS/AA PAS); probele pozitive pentru genul Echinococcus se transmit la IDSA pentru identificarea speciei prin tehnici de biologie moleculară. În baza rezultatelor analizelor de laborator care atestă infectarea animalelor cu Echinococcus spp, medicii veterinari din cadrul DSVSA au obligația să întocmească ancheta epidemiologică în scopul stabilirii sursei de infestare. Supravegherea gazdelor definitive prin examene de laborator: Se efectuează examene de laborator pe probe de fragmente de intestin prelevate de la cadavrele gazdelor definitive domestice și sălbatice pentru evidențierea adulților de Echinococcus spp. Se efectuează examene coprologice și/sau alte examene de laborator la toți câinii din exploatațiile comerciale de creștere a animalelor din localitățile unde s-a declarat boala. Cainii infectati cu Taenia spp. se tratează obligatoriu. Tratamentul câinilor pozitivi se va face de câte ori este nevoie cu respectarea procedurii de tratament ce implică în mod obligatoriu, restricționarea deplasării în exterior a câinilor tratați în primele 3 zile de la tratament. Materiile fecale eliminate în aceste 3 zile de la câinii pozitivi vor fi strânse și inactivate. După efectuarea tratamentului la câinii pozitivi se efectuează o reexaminare prin examen coprologic pentru verificarea eficienței deparazitării în maxim 14 zile. Precizări execuție Precizări execuție Supravegherea pasivă Supravegherea pasivă Medicul veterinar de liberă practică împuternicit și medicul veterinar oficial. Medicul veterinar de liberă practică și medicul veterinar oficial. Supravegherea activă Supravegherea activă Examenele de laborator se efectuează la LSVSA și/sau LNR- IDSA. Examenele de laborator se efectuează la LSVSA și/sau LNR-IDSA. Diagnosticul de laborator se confirmă prin examen histologic la gazdele intermediare. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008 , cu modificările și completările ulterioare. 4. Listerioza și agenții acesteia I. Supravegherea în exploatațiile nonprofesionale II. Supravegherea în exploatațiile comerciale de creștere a animalelor, inclusiv în exploatațiile comerciale de tip A Precizări tehnice Precizări tehnice Supravegherea pasivă Supravegherea pasivă Monitorizarea datelor relevante despre boală. Examene de laborator pe probe de la animale moarte ce au prezentat semne nervoase, învelitori placentare și avortoni. Probele de creier de la rumegătoarele cu simptomatologie nervoasă, se vor examina concomitent prin examene de laborator, pentru boala Aujeszky, rabie, listerioză și pentru encefalopatii spongiforme transmisibile la LSVSA care dețin metode acreditate în acest scop. Testele de confirmare EST, se efectuează la LNR -EST din cadrul IDSA. Examenele histopatologice se vor efectua la LSVSA acreditate prin metoda HE/HEA/HEV sau Brown Brenn. Monitorizarea datelor relevante despre boală Examene de laborator pe probe de la animale moarte ce au prezentat semne nervoase, învelitori placentare și avortoni. Probele de creier de la rumegătoarele cu simptomatologie nervoasă, se vor examina concomitent prin examene de laborator, pentru boala Aujeszky, rabie, listerioză și pentru encefalopatii spongiforme transmisibile la LSVSA care dețin metode acreditate în acest scop. Testele de confirmare EST, se efectuează la LNR-EST din cadrul IDSA. Examenele histopatologice se vor efectua la LSVSA acreditate prin metoda HE/HEA/HEV sau Brown Brenn. Supraveghere activă În abator: examinarea ante- și post-mortem a bovinelor, ovinelor și porcinelor Precizări execuție Precizări execuție Medicul veterinar de liberă practică împuternicit și/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit și/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA. Examinarea probelor de organe se realizează la LSVSA desemnate și la IDSA. Examinarea probelor de organe se realizează la LSVSA desemnate și la IDSA. Examenele de laborator pentru precizarea diagnosticului se realizează la LSVSA desemnate si la IDSA. Tulpinile de Listeria spp. izolate în LSVSA vor fi trimise la IDSA pentru confirmare și identificare fenotipică. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008 , cu modificările și completările ulterioare. 5. Salmoneloza și agenții acesteia conform- Partea a II-a Programe de supraveghere, control și eradicare a bolilor la animale, zoonozelor și agenților zoonotici, conform prevederilor unor reglementări specifice, altele decât cele menționate în partea I, pentru: a) Salmoneloze zoonotice, conform Regulamentului (CE) nr. 2160/2003. 6. Trichineloza și agenții acesteia Supraveghere 1. Monitorizarea datelor relevante despre boală în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 34/2006 , cu modificările și completările ulterioare. 2. Supraveghere prin examene de laborator la speciile receptive. Precizări tehnice 1. Prelevarea probelor destinate examenelor de laborator în domeniul sănătății animalelor se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 145/2018 , de la toate animalele suspecte de boală. 2. Prelevarea probelor destinate examenelor de laborator în domeniul siguranței alimentelor de origine animală se efectuează în conformitate cu prevederile Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2015/1375 al Comisiei din 10 august 2015 de stabilire a normelor specifice aplicabile controalelor oficiale privind prezența Trichinellei în carne, cu modificările și completările ulterioare. 3. Se efectuează examene de laborator pentru detecția chisturilor și larvelor de Trichinella prin examen trichineloscopic pentru suinele provenite din exploatațiile nonprofesionale destinate consumului familial, precum și pentru porcii mistreți vânați, destinați consumului propriu al vânătorului. 4. Se efectuează examene de laborator pentru evidențierea larvelor de Trichinella prin digestie artificială pentru suinele provenite din exploatațiile comerciale, precum și pentru porcii mistreți vânați, cu excepția celor destinați consumului propriu al vânătorului. 5. Examinarea cărnii animalelor care nu aparțin speciei porcine (cal, urs, nutrie etc.) se realizează prin metoda digestiei artificiale, în conformitate cu prevederile Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2015/1375, cu modificările și completările ulterioare. Precizări execuție 1. Medicul veterinar de liberă practică și/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA. Medicii veterinari care efectuează examenul prin trichineloscopie trebuie să facă dovada instruirii în acest sens. Certificatul este valabil timp de 3 ani. Instruirea se realizează de către DSVSA sau IISPV după caz. 2. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008 , cu modificările și completările ulterioare. 3. Examenele de laborator se efectuează la cabinete medicale veterinare, LSVSA, CSVSA, IISPV. 7. Tuberculoza produsă de Mycobacterium bovis conform Partea I. Programe naționale de supraveghere, prevenire, control și eradicare a bolilor la animale și a zoonozelor, conform prevederilor Regulamentului (UE) 2016/429 și ale actelor delegate și de implementare ale acestuia, pentru b) boli de categoria B+D+E 8. Escherichia coli verotoxigenă - conform Anexei nr. 2 - Norme metodologice de aplicare a programului de supraveghere și control în domeniul siguranței alimentelor B. Lista zoonozelor și a agenților zoonotici care trebuie monitorizați în funcție de situația epidemiologică 1. Zoonoze virale 1.1. Calicivirus -supraveghere pasivă 1.2. Virusul hepatitei A- supraveghere pasivă 1.3. Virusul gripei -supraveghere pasivă 1.4. Rabia Grupa de animale-țintă: toate animalele din speciile susceptibile la infecția cu virusul rabic care nu au fost listate în capitolul I secțiunea 1 partea I, la lit. b) pct. 4.1 și 4.2. și la lit. e) pct. 3 în regiunile de risc din mediul urban, silvatic, rural. Se va aplica aceeași metodologie de diagnostic ca la capitolul I secțiunea 1 partea I, la lit. b) pct. 4.1. 1.5. Virusurile transmise de artropode - supraveghere pasivă 2. Zoonoze bacteriene 2.1. Borelioza și agenții săi -supraveghere pasivă 2.2. Botulismul și agenții săi - conform anexei nr. 2 - Norme metodologice de aplicare a programului de supraveghere și control în domeniul siguranței alimentelor 2.3. Leptospiroza și agenții săi Monitorizarea datelor relevante despre boală se face de către medicii veterinari oficiali din cadrul DSVSA. Examenul clinic și anatomopatologic îl face medicul veterinar de liberă practică împuternicit. Probele sunt recoltate de medici veterinari de liberă practică împuterniciți. Preleveazările de probe în caz de suspiciune se fac în prezența medicului veterinar oficial. Examenul serologic este efectuat la cerere și pe cheltuiala proprietarilor de animale, prin testul standard WOAH, ”Detecția anticorpilor anti-Leptospira spp. prin testul de microaglutinare (MAT)”, document de referință - Manual of Diagnostic Tests and Vaccines for Terrestrial Animals, WOAH, capitolul Leptospirosis, ediția în vigoare. Se recomandă utilizarea serotipurilor de Leptospira spp., în funcție de specia de animal de la care provin probele de examinat, după cum urmează: Serurile prelevate de la câini se examinează cu setul de 4 serotipuri: Pomona, Icterohaemorrhagiae, Canicola și Sejroe. Serurile de porcine și cabaline indigene se examinează cu setul de 6 serotipuri: Pomona, Icterohaemorrhagiae, Canicola, Hardjo, Grippothyphosa și Australis. Serurile de bovine, ovine și canine indigene se examinează cu setul de 9 serotipuri: Pomona, Icterohaemorrhagiae, Canicola, Hardjo, Grippothyphosa, Australis; Wolffi, Autumnalis și Bataviae. Serurile animalelor destinate circulației în interiorul Uniunii Europene sau import din țări terțe se examinează cu setul de11 serotipuri: Pomona, Icterohaemorrhagiae, Canicola, Hardjo, Grippothyphosa, Australis; Wolffi, Autumnalis, Bataviae Ballum și Sejroe. Serurile animalelor destinate exportului în țări terțe se examinează cu setul de serotipuri solicitat de țara respectivă. Diagnosticul se confirmă/infirmă prin testul de microaglutinare (MAT - testul standard WOAH), în urma anchetei epidemiologice prin care sunt coroborate rezultatul testului de microaglutinare, a modificărilor morfopatologice evidențiate prin examenele morfopatologice efectuate pe animalele din efectivul respectiv (animale moarte, tăiate în scop de diagnostic sau la examenul morfopatologic efectuat în abator, la tăierile în scop de consum public), a prezenței manifestărilor clinice și a evidențelor cu privire la vaccinarea antileptospirică a animalelor. Metodele histologice, bacteriologice și de biologie moleculară sunt metode complementare de diagnostic. Vaccinarea efectivelor de animale trebuie efectuată cu respectarea legislației sanitare veterinare în vigoare și documentele care însoțesc probele la laborator trebuie să conțină datele cu privire la imunizarea animalelor examinate și atunci când este relevant, a mamelor animalelor examinate (data vaccinării, denumirea comercială, serotipurile de Leptospira spp. conținute, date cu privire la schema de vaccinare a animalului/efectivului de animale, elaborată pe baza recomandărilor menționate în prospectul și autorizația de comercializare a vaccinului. 2.4. Psitacoza și agenții săi Scop: supraveghere și control Supraveghere în crescătoriile de porumbei și în crescătoriile organizate în asociațiile de profil PRECIZĂRI TEHNICE Cadrul legal este reprezentat de art. 9 lit. (d) din Regulamentul (UE) 2016/429 1. Supravegherea se va efectua în următoarele tipuri de exploatații de păsări: a) crescătorii de porumbei organizați în asociații de profil; 2. Agent etiologic: Chlamydia psitaci 3. Tipuri de probe ce trebuie recoltate: tampoane cloacale, fecale ca atare, cadavre sau păsări bolnave, secreții nazale și lacrimale. 4. Recoltările se vor realiza o dată pe an de la păsări cu manifestări clinice și la cele sănătoase de la tipul de păsări menționat anterior PRECIZĂRI EXECUȚIE 1. În vederea testării bacteriologice nu vor fi recoltate probe de la efective ce au fost tratate cu produse medicinale veterinare antimicrobiene în decursul ultimelor două-trei săptămâni, înainte de testare. 2 Probele se testează numai în cadrul IDSA. 3. Contravaloarea examenelor de laborator și a investigațiilor necesare supravegherii este suportată de către administratorul/deținătorul de animale. 4. În situația depistării unui caz pozitiv, se execută recontrolul întregului efectiv de către medicul veterinar oficial. Cu excepția cazurilor în care este vorba de efective de păsări cu valoare ridicată, este recomandat eliminarea păsărilor bolnave și izolarea celor sănătoase pe o perioadă de cel puțin 30 zile; de asemenea noile efective de păsări achiziționate vor trebui să fie ținute izolate de restul grupului pe o perioadă de cel puțin 30 zile. 5. Este interzisă vânzarea, participarea la concursuri sau alte activități a păsărilor bolnave sau suspicionate a avea contact cu păsări bolnave. 6. Recoltarea probelor și examinarea clinică se execută de către un medic veterinar de liberă practică organizat în condițiile legii , cu care asociația de profil deține contract de prestări servicii. Confirmarea se efectuează prin: Examene bacteriologice și PCR. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008 , cu modificările și completările ulterioare. 2.5. Tuberculoza, cu excepția celei menționate la capitolul I secțiunea 1 partea I lit. b)pct. 3 2.5.1. INFECȚIA CU COMPLEXUL MYCOBACTERIUM TUBERCULOSIS (M. bovis, M. caprae, M. tuberculosis) la ovine și caprine Scop: supravegherea bolii Supravegherea în exploatațiile de ovine/caprine l. Supravegherea activă a) În exploatațiile de ovine/caprine, pentru îndeplinirea cerințelor sanitare veterinare pentru circulația în uniune, prevăzute la art. 15 secțiunea 2 capitolul 2 partea II din Regulamentul delegat (UE) 2020/688, supravegherea are ca scop depistarea semnelor clinice de boală ce pot fi atribuite infecției cu Complexul Mycobacterium tuberculosis și investigarea acestora în vederea infirmării sau confirmării suspiciuni de boală. b) În exploatațiile de caprine în vederea îndeplinirea cerințelor de sănătate animală pentru circulația în interiorul uniunii, se va aplica un program de supraveghere așa cum este prevăzut în partea 1 a anexei II la Regulamentul delegat (UE) 2020/688. 2. Testarea caprinelor/ovinelor se face conform protocolului de tuberculinare cutanată postat de către EURL Tunerculoză bovină Spania pe site-ul:. https://www.visavet.es/bovinetuberculosis/databases/protocols.php 3. Pentru precizarea diagnosticului de infecție cu MTBC se recoltează următoarele probe pentru examene de laborator: a) limfonodurile capului - retrofaringian stâng și drept, mandibular stâng și drept, parotidian stâng și drept; b) limfonodurile traheobronhice stâng și drept, mediastinale anterior și posterior; c) limfonodurile hepatice, iliac intern și extern, retromamar superior și inferior și poplitei; d) porțiuni de țesuturi și organe cu leziuni macroscopice de infecție cu MTBC: pleură, pulmon, ficat, splină, intestin, organe genitale, glandă mamară etc. Examenele de laborator (histopatologic și bacteriologic) pentru precizarea diagnosticului se realizează la LSVSA desemnate sau la LNR-IDSA. În cazul izolării speciilor din complexul Mycobacterium tuberculosis, tulpinile se trimit la LNR pentru Tuberculoză și Paratuberculoză, în vederea identificării fenotipice și genetice 4. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Normei sanitare veterinare privind notificarea internă și declararea oficială a unor boli transmisibile ale animalelor, aprobate prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 79/2008 , cu modificările și completările ulterioare. 2.5.2. INFECȚIA CU COMPLEXUL MYCOBACTERIUM TUBERCULOSIS (M. bovis, M. caprae, M. tuberculosis) la cervide, camelide Scop: supravegherea bolii Supravegherea în exploatațiile comerciale de cervidee, carmelide l. Supravegherea pasivă a) În exploatațiile comerciale de cervide, camelide pentru îndeplinirea cerințelor sanitare veterinare pentru circulația în uniune, prevăzute la art. 26 și art. 23 din secțiunea 6 capitolul 2 partea II din Regulamentul delegat (UE) 2020/688, supravegherea are ca scop depistarea semnelor clinice de boală ce pot fi atribuite infecției cu complexul Mycobacterium tuberculosis și investigarea acestora în vederea infirmării sau confirmării suspiciuni de boală. 2. Supravegherea activă a) În exploatațiile comerciale de cervidee, camelide în vederea îndeplinirea cerințelor de sănătate animală pentru circulația în interiorul uniunii, se va aplica un program de supraveghere așa cum este prevăzut în partea 2 și partea 3 din anexa II la Regulamentul delegat (UE) 2020/688. a) Materialul germinativ destinat circulației în interiorul uniunii, trebuie să provină de la cervideele care îndeplinesc cerințele de sănătate menționate la art. 38 capitolul 3 partea III din Regulamentul delegat (UE) 2020/686. 3.Testarea cervideelor se face conform protocolului de tuberculinare cutanată postat de către EU-RL Tunerculoză bovină Spania, pe site-ul: https://www.visavet.es/bovinetuberculosis/databases/protocols.php. 4. Pentru precizarea diagnosticului de infecție cu MTBC se recoltează următoarele probe pentru examene de laborator: e) limfonodurile capului - retrofaringian stâng și drept, mandibular stâng și drept, parotidian stâng și drept; f) limfonodurile traheobronhice stâng și drept, mediastinale anterior și posterior; g) limfonodurile hepatice, iliac intern și extern, retromamar superior și inferior și poplitei; h) porțiuni de țesuturi și organe cu leziuni macroscopice de infecție cu MTBC: pleură, pulmon, ficat, splină, intestin, organe genitale, glandă mamară etc. Examenele de laborator (histopatologic și bacteriologic) pentru precizarea diagnosticului se realizează la LSVSA desemnate sau la LNR-IDSA. În cazul izolării speciilor din complexul Mycobacterium tuberculosis, tulpinile se trimit la LNR pentru Tuberculoză și Paratuberculoză, în vederea identificării fenotipice și genetice 5. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Normei sanitare veterinare privind notificarea internă și declararea oficială a unor boli transmisibile ale animalelor, aprobate prin Ordinul președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 79/2008, cu modificările și completările ulterioare 2.6. Vibrioza și agenții săi- conform anexei nr. 2- Norme metodologice de aplicare a programului de supraveghere și control în domeniul siguranței alimentelor 2.7. Yersionioza și agenții săi conform anexei nr. 2- Norme metodologice de aplicare a programului de supraveghere și control în domeniul siguranței alimentelor 3. Zoonoze parazitare 3.1. Anisakioza și agenii săi conform anexei nr. 2- Norme metodologice de aplicare a programului de supraveghere și control în domeniul siguranței alimentelor 3.2. Criptosporiodioza și agenii săi Scop: Supraveghere 1. Monitorizarea datelor relevante despre boală în conformitate cu Ordinul președintelui ANSVSA nr. 34/2006, cu modificările și completările ulterioare. 2. Supraveghere prin examene de laborator la speciile receptive. Precizări tehnice Prelevarea probelor se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 145/2018 . Se efectuează examene de laborator pentru evidențiere parazitului din materii fecale/conținut intestinal, prin examen microscopic al frotiului fixat și colorat (la animale în viață și la cadavre) și/sau prin examene histopatologice ( met. HEA; ZNM) pe fragmente de intestine de la cadavre. Precizări execuție Medicul veterinar de liberă practică și/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA. Examenele de laborator se efectuează la LSVSA și/sau LNR din IDSA. 3.3. Cistercoza și agenii săi a) Cisticercoza bovină Supraveghere 1. Monitorizarea datelor relevante despre boală, în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 34/2006 , cu modificările și completările ulterioare. 2. Supraveghere anatomopatologică și de laborator la animalele receptive. 3. Supraveghere în abator a bovinelor sacrificate ținând cont de locurile de elecție a parazitului. Precizări tehnice 1. Prelevarea probelor se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 145/2018 . 2. Se efectuează examene de laborator pentru evidențierea formelor larvare de Cysticercus bovis prin examen macroscopic șimicroscopic Precizări execuție 1. Medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA. 2. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008 , cu modificările și completările ulterioare. 3. Examenele de laborator se efectuează la LSVSA și/sau LNR din IDSA. b) Cisticercoza porcină Supraveghere 1. Monitorizarea datelor relevante despre boală, în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 34/2006 , cu modificările și completările ulterioare. 2. Supraveghere anatomopatologică și de laborator la animalele receptive. 3. Supraveghere în abator a porcinelor sacrificate ținând cont de locurile de elecție a parazitului. Precizări tehnice 1. Prelevarea probelor se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 145/2018 . 2. Se efectuează examene de laborator pentru evidențierea formelor larvare de Cysticercus cellulosae prin examen macroscopic și microscopic. Precizări execuție 1. Medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA. 2. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului Președintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările și completările ulterioare. 3. Examenele de laborator se efectuează la LSVSA și/sau LNR din IDSA. 3.4. Toxoplasmoza și agenii săi I. Supravegherea în exploatațiile nonprofesionale II. Supravegherea în exploatațiile comerciale de creștere a animalelor, inclusiv în exploatațiile comerciale de tip A Precizări tehnice Precizări tehnice Supravegherea pasivă Supravegherea pasivă 1. Monitorizarea datelor relevante despre boală în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 34/2006 , cu modificările și completările ulterioare. 2. Supraveghere prin examene de laborator la speciile receptive, în caz de suspiciune. 1. Monitorizarea datelor relevante despre boală în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 34/2006 , cu modificările și completările ulterioare. 2. Supraveghere prin examene de laborator la speciile receptive, în caz de suspiciune. Se efectuează examene serologice (ELISA) și alte examene de laborator, pe probe prelevate de la speciile receptive, în funcție de situația epidemiologică sau la solicitarea proprietarilor. Se efectuează examene serologice (ELISA) și alte examene de laborator, pe probe prelevate de la speciile receptive, în funcție de situația epidemiologică sau la solicitarea proprietarilor. Precizări execuție Medicul veterinar de liberă practică, și/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA. Examenele de laborator se efectuează la LSVSA și/sau LNR-IDSA. 4. Alte zoonoze și agenți zoonotici, în funcție de contextul epidemiologie 4.1. Fascioloza Supraveghere 1. Monitorizarea datelor relevante despre boală și a gasteropodele gazde intermediare, în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 34/2006 , cu modificările și completările ulterioare. 2. Supraveghere prin examene anatomopatologice și de laborator la speciile receptive (animale domestice și sălbatice). Precizări tehnice 1. Prelevarea probelor se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 145/2018 . 2. Supravegherea gazdelor definitive, bovine, ovine și alte specii receptive prin examen coproparazitologic 3. Examenele coproparazitologice se efectuează de două ori pe an toamna și primăvara pe un procent de 1-3% din animalele în vârstă de peste 6 luni, în vederea atestări zonelor indemne de fascioloză. 4. La cadavrele gazdelor receptive se efectuează examene pentru evidențierea parazitului adult din țesuturi și organe. 5. Examenele de identificare a gasteropodelor gazde intermediare se efectuează în intervalul aprilie-octombrie. 6. Examenele pentru determinarea încărcăturii parazitare a gasteropodelor se efectuează pe speciile gazde intermediare. Precizări execuție 1. Medicul veterinar de liberă practică și/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA, gestionarii fondurilor cinegetice, alte persoane implicate în managementul silvic sau al faunei ori, după caz, vânătorii. 2. Examenul de laborator se efectuează la LSVSA și/sau LNR IDSA 4.2. Filarioze Supraveghere 1. Monitorizarea datelor relevante despre boală în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 34/2006 , cu modificările și completările ulterioare. 2. Supraveghere prin examene anatomopatologice și de laborator la speciile receptive (animale domestice și sălbatice). 3. Supravegherea entomologică prin capturare și identificarea vectorilor. Precizări tehnice 1. Prelevarea probelor se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 145/2018 . 2. Vectorii filariozelor sunt: Musca autumnalis, țânțarii din genurile: Culex, Aedes, Stegomya și Anopheles, dar și speciile genului Culicoides și simulidele. 3. Stabilirea punctelor de colectare a vectorilor va fi realizată de către DSVSA la propunerea LNR din IDSA și ANSVSA în funcție de situația epidemiologică. Înregistrarea coordonatelor geografice (latitudine, longitudine, altitudine) se realizează cu dispozitive GPS în toate punctele de colectare a vectorilor 4. Se efectuează examene de laborator pentru evidențierea parazitului adult din țesuturi și organe prin examen macroscopic și microscopic și a microfilariilor prin examen microscopic direct și frotiu colorat. 5. Examenele de identificare a vectorilor se efectuează în intervalul aprilie-octombrie. Precizări execuție: 1. Medicul veterinar de liberă practică și/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA, gestionarii fondurilor cinegetice, alte persoane implicate în managementul silvic sau al faunei ori, după caz, vânătorii. 2. Examenele de laborator se efectuează la LSVSA și/sau LNR din IDSA. 4.3. Ancilostomoza carnivorelor Supraveghere Monitorizarea datelor relevante despre boală în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 34/2006 , cu modificările și completările ulterioare. 2. Supraveghere prin examene anatomopatologice și de laborator la speciile receptive (animale domestice și sălbatice). Precizări tehnice 1. Prelevarea probelor se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 145/2018 . 2. Se efectuează examene de laborator pentru evidențiere a ouălor și oochisturilor de paraziți din fecale/conținut intestinal prin metode de flotație/sedimentare și a paraziților adulți din țesuturi și organe prin examen macroscopic și microscopic. Precizări execuție 1. Medicul veterinar de liberă practică și/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA, gestionarii fondurilor cinegetice, alte persoane implicate în managementul silvic sau al faunei ori, după caz, vânătorii. 2. Examenele de laborator se efectuează la LSVSA și/sau LNR din IDSA. 4.4. Balantidioza Supraveghere 1. Monitorizarea datelor relevante despre boală în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 34/2006 , cu modificările și completările ulterioare. 2. Supraveghere prin examene de laborator la speciile receptive (animale domestice și sălbatice). Precizări tehnice 1. Prelevarea probelor se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 145/2018 . 2. Se efectuează examene de laborator pentru evidențierea parazitului din materii fecale/conținut intestinal prin metode de flotație/sedimentare. Precizări execuție 1. Medicul veterinar de liberă practică și/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA, gestionarii fondurilor cinegetice, alte persoane implicate în managementul silvic sau al faunei ori, după caz, vânătorii. 2. Examenele de laborator se efectuează la LSVSA și/sau LNR din IDSA. 4.5. Hemosporidioze Supraveghere 1. Monitorizarea datelor relevante despre boală în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 34/2006 , cu modificările și completările ulterioare. 2. Supraveghere prin examene de laborator la speciile receptive. 3. Supravegherea căpușelor vectoare, prin colectarea și identificarea speciilor. Precizări tehnice 1. Prelevarea probelor se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 145/2018 . 2. Se efectuează examene de laborator pe probe de sânge pe EDTA prelevate de la animalele receptive pentru evidențierea paraziților (Babesia Anaplasma, Theileria etc.), prin examenul microscopic al frotiurilor fixate și colorate. 3. Identificarea speciilor de Babesia și Theileria, prin tehnici de biologie moleculară. 4. Vectorii hemosporidiozelor sunt căpușele ixodide 5. Stabilirea punctelor de colectare a vectorilor va fi realizată de către DSVSA la propunerea LNR din IDSA și ANSVSA, în funcție de situația epidemiologică. 6. Examenele pentru determinarea încărcăturii parazitare a căpușelor se efectuează pe toate probele examinate. Precizări execuție 1. Medicul veterinar de liberă practică și/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA. 2. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008 , cu modificările și completările ulterioare. 3. Examenele de laborator se efectuează la LSVSA și/sau LNR din IDSA. 4.6. Sarcocistoza Supraveghere Monitorizarea datelor relevante despre boală în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 34/2006 , cu modificările și completările ulterioare. 2. Supraveghere prin examene anatomopatologice și de laborator, la speciile receptive(animale domestice și sălbatice). Precizări tehnice 1. Prelevarea probelor se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 145/2018 . 2. Se efectuează examene de laborator pentru detecția chisturilor de Sarcocystis din țesut muscular prin examen microscopic și examene histopatologice (met. HEA și AA/AA-PAS), după caz. Precizări execuție 1. Medicul veterinar de liberă practică și/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA. 2. Examenele de laborator se efectuează la LSVSA și/sau LNR din IDSA. 4.7. Teniaze Supraveghere 1. Monitorizarea datelor relevante despre boală în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 34/2006 , cu modificările și completările ulterioare. 2. Supraveghere prin examen anatomopatologic și de laborator la speciile receptive (animale domestice și sălbatice). Precizări tehnice 1. Prelevarea probelor se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 145/2018 . 2. Se efectuează examene de laborator pentru identificarea speciilor zoonotice din genul Taenia, prin metode de flotație/sedimentare din fecale/conținut intestinal și a paraziților adulți prin examen macroscopic și microscopic. Precizări execuție 1. Medicul veterinar de liberă practică și/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA, gestionarii fondurilor cinegetice, alte persoane implicate în managementul silvic sau al faunei ori, după caz, vânătorii. 2. Examenele de laborator se efectuează la LSVSA și/sau LNR din IDSA. 4.8. Dermatoze produse de acarieni și alți ectoparaziți ai animalelor Supraveghere 1. Monitorizarea datelor relevante despre boală în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 34/2006 , cu modificările și completările ulterioare. 2. Supraveghere prin examene clinice și de laborator la speciile receptive. Precizări tehnice 1. Prelevarea probelor se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 145/2018 . 2. Se efectuează examene de laborator pentru identificarea genurilor și speciilor de ectoparaziți prin examen macroscopic/microscopic. Precizări execuție 1. Medicul veterinar de liberă practică și/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA. 2. Examenele de laborator se efectuează la LSVSA și/sau LNR din IDSA. 4.9. Giardioza Supraveghere 1. Monitorizarea datelor relevante despre boală în conformitate cu Ordinul Președintelui ANSVSA nr. 34/2006 , cu modificările și completările ulterioare. 2. Supraveghere prin examene de laborator la speciile receptive. Precizări tehnice 1. Prelevarea probelor se realizează în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 145/2018 . 2. Se efectuează examene de laborator pentru evidențierea parazitului din materii fecale/ conținut intestinal prin examen microscopic al preparatului colorat. PRECIZĂRI EXECUȚIE 1. Medicul veterinar de liberă practică și/sau medical veterinar official din cadrul DSVSA. 2. Examenele de laborator se efectuează la LSVSA și/sau LNR din IDSA. 4.10. Mesocercarioza (Alaria spp.) SUPRAVEGHERE 1. Monitorizarea datelor relevante despre boală în conformitate cu Ordinul Președintelui ANSVSA nr. 34/2006 , cu modificările și completările ulterioare. 2. Supraveghere prin examene de laborator la speciile receptive. PRECIZĂRI TEHNICE 1. Prelevarea probelor se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 145/2018 . 2. Se efectuează examene de identificare a parazitului din țesut muscular, țesut adipos și organe, prin examen microscopic la toate cadavrele și organele provenite de la animalele domestice și sălbatice receptive. PRECIZĂRI EXECUȚIE 1. Medicul veterinar de liberă practică și/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA 2. Examenele de laborator se efectuează la LSVSA și/sau LNR din IDSA. 4.11. Leishmanioza Supraveghere 1. Monitorizarea datelor relevante despre boală, în conformitate cu Ordinul președintelui ANSVSA 34/2006, cu modificările și completările ulterioare. 2. Supraveghere prin examene de laborator la animalele. 3. Supravegherea entomologică prin capturare și identificare a vectorilor. Precizări tehnice 1. Prelevarea probelor se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 145/2018 . 2. Vectorii leishmaniozei sunt insecte din genurile Phlebotomus și Lutzomyia. 3. Stabilirea punctelor de colectare a vectorilor este realizată de către DSVSA la propunerea LNR din IDSA și ANSVSA în funcție de situația epidemiologică. Înregistrarea coordonatelor geografice - latitudine, longitudine, altitudine - se realizează cu dispozitive GPS în toate punctele de colectare a vectorilor. 4. Se efectuează examene de Laborator pentru evidențiere a parazitului prin examen microscopic. Precizări execuție 1. Medicul veterinar de liberă practică și/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA. 2. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008 , cu modificările și completările ulterioare. 3. Examenele de laborator se efectuează la LSVSA și/sau LNR din IDSA. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008 , cu modificările și completările ulterioare C. Rezistența antimicrobiană a bacteriilor zoonotice și comensale, conform prevederilor Deciziei de punere în aplicare (UE) 1729/2020 a Comisiei din 17 noiembrie 2020; 1. Programul privind monitorizarea și raportarea rezistenței antimicrobiene a bacteriilor zoonotice și comensale în anii 2021, 2023, 2025 și 2027 Scop: monitorizarea rezistenței antimicrobiene și evaluarea tendințelor și a surselor de rezistență antimicrobiană a bacteriilor zoonotice și comensale în România EȘANTIONAREA ȘI COLECTAREA IZOLATELOR DE: - Salmonella spp; - Campylobacter jejuni (C. Jjejuni); - Campylobacter coli ( C. coli); - Escherichia coli indicator comensal (E. Ccoli IC); - Escherichia coli care produc ESBL sau AmpC sau carbapenemază; - Escherichia coli (E. coli) sintetizatoare betalactamaze cu spectru extins (ESBL) sau betalactamaze AmpC (AmpC) sau carbapenemaze (CP); BAZA LEGALĂ 1. Decizia de punere în aplicare (UE) 2020/1729 a Comisiei din 17 noiembrie 2020 privind monitorizarea și raportarea rezistenței la antimicrobiene a bacteriilor zoonotice și comensale și de abrogare a deciziei de punere în aplicare a comisiei 2013/652/UE cu modificările si completările ulterioare, 2. Specificații tehnice privind randomizarea eșantionării în scopul monitorizării rezistenței antimicrobiene de la animalele de la care se obțin produse alimentare și produse alimentare începând cu 2021, publicate de Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) la 30 Noiembrie 2020, 3. Decizia Grant anuală, privind planul de control coordonat pentru monitorizarea rezistenței antimicrobiene care: a) este gestionată și se acordă Statelor Membre în conformitate cu prevederile Regulamentului (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE și de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012 și a prevederilor Regulamentului (UE) 2021/690 al Parlamentului European și al Consiliului din 28 aprilie 2021 de instituire a unui program privind piața internă, competitivitatea întreprinderilor, inclusiv a întreprinderilor mici și mijlocii, domeniul plantelor, animalelor, produselor alimentare și hranei pentru animale și statisticile europene (Programul privind piața unică) și de abrogare a Regulamentelor (UE) nr. 99/2013, (UE) nr. 1287/2013, (UE) nr. 254/2014 și (UE) nr. 652/2014, cu amendamentele sale. b) se acordă sau nu României, numai în urma cererii de propuneri lansate anual de către Comisia Europeană, în următoarele condiții: (i) pentru anul 2021, 2023, 2025 și 2027, (ii) cu condiția aprobării anuale a “Planului de control coordonat pentru monitorizarea și raportarea Rezistenței la antimicrobiene de la animalele de la care se obțin produse alimentare și produse alimentare” elaborat, în conformitate cu normele armonizate stabilite la punctul 1 și punctul 2 menționate ca bază legală, și înaintat de către ANSVSA Comisiei Europene spre evaluare, (iii) cererea de propunere a Comisiei Europene de la punctul (b) deține informațiile referitoare la condițiile de primire a propunerilor, criteriile de eligibilitate, excludere, selecție si atribuire a programului, (iv) acordarea grantului anual de către Comisia Europeană nu stabilește niciun drept la sprijin financiar al României pentru anii următori, dar neacordarea Deciziei Grant anuală României, nu exclude obligația României de punere în aplicare a Deciziei (UE) 2020/1729 a Comisiei din 17 noiembrie 2020 privind monitorizarea și raportarea rezistenței la antimicrobiene a bacteriilor zoonotice și comensale și de abrogare a deciziei de punere în aplicare a comisiei 2013/652/UE cu modificările si completările ulterioare. (v) grantul este plătit integral cu condiția ca planul anual aprobat să fie pus în aplicare în conformitate cu cerințele tehnice stabilite prin Decizia de punere în aplicare (UE) 2020/1729, Specificațiile tehnice pentru un studiu de referință la nivelul UE privind rezistența antimicrobiană a bacteriilor de la animalele de la care se obțin produse alimentare și produse alimentare, publicate de Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) la 30 Noiembrie 2020 și prevederile contractuale stipulate în Decizia Grant, semnată anual de către ANSVSA și Comisia Europeană. Comisia Europeană prin Autoritatea de Execuție (HADEA), care acordă Grantul poate - în orice moment - respinge, reduce costurile și contribuțiile, suspenda sau termina Grantul, impune măsuri administrative sau sancțiuni României în conformitate cu cerințele legale stipulate în Decizia Grant ORIGINEA IZOLATELOR ÎN ANII 2021, 2023, 2025 și 2027 A) Izolate de Salmonella spp provenite din: - probe de conținut cecal prelevate la sacrificarea, în abator, a porcilor pentru îngrășat; - probe de conținut cecale prelevate la sacrificarea, în abator, a bovinelor cu vârsta mai mică de un an și producția națională de carne de bovine de peste10 000 de tone pe an. B) Izolate de Campylobacter coli și jejuni provenite din: - probe de conținut cecal prelevate la sacrificarea, în abator, a bovinelor cu vârsta mai mică de un an și producția națională de carne de bovine de peste10 000 de tone pe an. C) Izolate de Campylobacter coli provenite din: - probe de conținut cecal prelevate la sacrificarea, în abator, a porcilor pentru îngrășat. D) Izolate de Escherichia coli, indicator comensal, provenite din: - probe de conținut cecal prelevate la sacrificarea, în abator, a porcilor pentru îngrășat; - probe de conținut cecal prelevate la sacrificarea, în abator, a bovinelor cu vârsta mai mică de un an și producția națională de carne de bovine de peste10 000 de tone pe an; - probele de carne proaspătă de porc și bovine prelevate la punctele de control la frontieră. E) Escherichia coli ESBL sau AmpC sau CP provenite din: - probe de conținut cecal prelevate la sacrificarea, în abator, a porcilor pentru îngășat; - probe de conținut cecal prelevate la sacrificarea, în abator, a bovinelor cu vârsta mai mică de un an și producția națională de carne de bovine de peste10 000 de tone pe an; - probele de carne proaspătă de porc și bovine prelevate în unitățile de vânzare cu amănuntul; - probele de carne proaspătă de porc și bovine prelevate la punctele de control la frontieră. PRECIZĂRI TEHNICE A. Frecvența eșantionării Eșantionarea, colectarea și testarea susceptibilității la agenții antimicrobieni se efectuează o dată la doi ani, pe baza unui sistem de rotație în anii 2021, 2023, 2025 și 2027, pentru porci pentru îngrășat, bovine cu vârsta mai mică de un an, carnea proaspătă de porc și de bovine. B. Dimensiunea eșantioanelor Testarea susceptibilității la antimicrobiene se realizează pe un număr de izolate definit prin decizie pentru fiecare combinație de specii bacteriene și tip de eșantion de populație animală sau categorie de produse alimentare examinate. În vederea obținerii numărului de izolate prescris pentru fiecare combinație de specii bacteriene și tip de eșantion de populație animală sau categorie de produse alimentare examinate, numărul de probe care se prelevează la nivelul abatoarelor, punctelor de control la frontieră și a unităților de vânzare cu amănuntul se calculează anual în conformitate cu prevederile legale din decizie. În cazurile în care prevalența speciilor bacteriene monitorizate este cunoscută ca fiind inferioară sau egală cu 30% în populația de animale considerată sau când această prevalență este necunoscută în primul an de monitorizare sau când numărul de unități epidemiologice disponibile pentru prelevare este insuficient pentru a preveni eșantionarea repetată a acelorași unități epidemiologice sau producție anuală națională este de mai puțin de 100 000 de tone de carne de porc, sau mai puțin de 50 000 de tone de carne de bovine, numărul de probe calculat se limitează pentru fiecare combinație de specii bacteriene și tip de eșantion de populație animală sau categorie de produse alimentare examinate în conformitate cu prevederile legale prevăzute în decizie. Înainte de a aplica pentru prima dată eșantionarea redusă, sunt prezentate Comisiei Europene dovezi documentate. C. Metoda eșantionării Izolatele supuse testării susceptibilității la antimicrobiene se obțin prin programele de eșantionare elaborate de către ANSVSA în baza cerințelor legale și ținând cont de specificațiile tehnice EFSA privind eșantionarea randomizată pentru monitorizarea armonizată a rezistenței antimicrobiene la bacteriile zoonotice și comensale. Monitorizarea prevede cel mult un izolat pe specie de bacterie din aceeași unitate epidemiologică/an. D. Raportare: a) informații referitoare la fiecare eșantion individual; b) descrierea pasivă a punerii în aplicare a monitorizării RAM - rezistență antimicrobiană; c) informații generale; d) informații specifice privind eșantionarea; e) informații specifice privind testarea susceptibilității la antimicrobiene; f) informații generale privind eșantionarea, colectarea și testarea susceptibilității la antimicrobiene a cărnii importate, colectate din Posturile de Inspecție la Frontieră PRECIZĂRI EXECUȚIE Prelevarea probelor se realizează numai de către medicii veterinari oficiali din abator cu responsabilități în examinarea post-mortem și în unitățile de vânzare cu amănuntul. Testarea susceptibilității la antimicrobiene a izolatelor se realizează în cadrul IDSA, LSVSA nominalizate. Raportarea rezultatelor testărilor efectuate în cadrul LSVSA și IDSA se efectuează de către IDSA și sunt transmise la ANSVSA. Testarea susceptibilității la antimicrobiene a izolatelor se realizează în cadrul IISPV și LSVSA nominalizate. Raportarea rezultatelor testărilor efectuate în cadrul LSVSA și IISPV se efectuează de către IISPV și sunt transmise la ANSVSA. IDSA, IISPV împreună cu ANSVSA analizează rezultatele și tendințele privind RAM, întocmind un raport anual. 2. Programul privind monitorizarea și raportarea rezistenței antimicrobiene a bacteriilor zoonotice și comensale în anii 2022, 2024 și 2026 Scop: monitorizarea rezistenței antimicrobiene și evaluarea tendințelor și a surselor de rezistență antimicrobiană a bacteriilor zoonotice și comensale în România EȘANTIONAREA ȘI COLECTAREA IZOLATELOR DE: - Salmonella spp; - Campylobacter jejuni (C. Jejuni); - Campylobacter coli ( C. Coli); - Escherichia coli indicator comensal (E. Coli IC); - Escherichia coli care produc ESBL sau AmpC sau carbapenemază; - Escherichia coli (E. coli) sintetizatoare betalactamaze cu spectru extins (ESBL) sau betalactamaze AmpC (AmpC) sau carbapenemaze (CP); BAZA LEGALĂ 1. Decizia de punere în aplicare (UE) 2020/1729 a Comisiei din 17 noiembrie 2020 privind monitorizarea și raportarea rezistenței la antimicrobiene a bacteriilor zoonotice și comensale și de abrogare a deciziei de punere în aplicare a comisiei 2013/652/UE cu modificările și completările ulterioare, 2. Specificații tehnice privind randomizarea eșantionării în scopul monitorizării rezistenței antimicrobiene de la animalele de la care se obțin produse alimentare și produse alimentare începând cu 2021, publicate de Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) la 30 Noiembrie 2020, 3. Decizia Grant anuală, privind planul de control coordonat pentru monitorizarea rezistenței antimicrobiene care: a) este gestionată și se acordă Statelor Membre în conformitate cu prevederile Regulamentului (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE și de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012 și a prevederilor Regulamentului (UE) 2021/690 al Parlamentului European și al Consiliului din 28 aprilie 2021 de instituire a unui program privind piața internă, competitivitatea întreprinderilor, inclusiv a întreprinderilor mici și mijlocii, domeniul plantelor, animalelor, produselor alimentare și hranei pentru animale și statisticile europene (Programul privind piața unică) și de abrogare a Regulamentelor (UE) nr. 99/2013,(UE) nr. 1287/2013, (UE) nr. 254/2014 și (UE) nr. 652/2014, cu amendamentele sale. b) se acordă sau nu României, numai în urma cererii de propuneri lansate anual de către Comisia Europeană, în următoarele condiții: i. pentru anul 2022, 2024 și 2026, ii. cu condiția aprobării anuale a “Planului de control coordonat pentru monitorizarea și raportarea Rezistenței la antimicrobiene de la animalele de la care se obțin produse alimentare și produse alimentare” elaborat, în conformitate cu normele armonizate stabilite la punctul 1 și punctul 2 menționate ca bază legală, și înaintat de către ANSVSA Comisiei Europene spre evaluare, iii. cererea de propunere a Comisiei Europene de la punctul (b) deține informațiile referitoare la condițiile de primire a propunerilor, criteriile de eligibilitate, excludere, selecție si atribuire a programului, iv. acordarea grantului anual de către Comisia Europeană nu stabilește niciun drept la sprijin financiar al României pentru anii următori, dar neacordarea Deciziei Grant anuală României, nu exclude obligația României de punere în aplicare a Deciziei (UE) 2020/1729 a Comisiei din 17 noiembrie 2020 privind monitorizarea și raportarea rezistenței la antimicrobiene a bacteriilor zoonotice și comensale și de abrogare a deciziei de punere în aplicare a comisiei 2013/652/UE cu modificările si completările ulterioare. v. grantul este plătit integral cu condiția ca planul anual aprobat să fie pus în aplicare în conformitate cu cerințele tehnice stabilite prin Decizia de punere în aplicare (UE) 2020/1729, Specificațiile tehnice pentru un studiu de referință la nivelul UE privind rezistența antimicrobiană a bacteriilor de la animalele de la care se obțin produse alimentare și produse alimentare, publicate de Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) la 30 Noiembrie 2020 și prevederile contractuale stipulate în Decizia Grant, semnată anual de către ANSVSA și Comisia Europeană vi. Comisia Europeană prin Autoritatea de Execuție (HADEA), care acordă Grantul poate - în orice moment - respinge, reduce costurile și contribuțiile, suspenda sau termina Grantul, impune măsuri administrative sau sancțiuni României în conformitate cu cerințele legale stipulate în Decizia Grant. ORIGINEA IZOLATELOR ÎN ANII 2022, 2024 și 2026 A. Izolate de Salmonella spp provenite: - din populația de găini ouătoare, pui de carne și curcani pentru îngrășare de la care s-au prelevat probe în cadrul programelor naționale de control stabilite în conformitate cu prevederile art. 5 din Regulamentul (CE) nr. 2.160/2003; - din probele de carne proaspătă de pui de carne și curcan prelevate la punctele de control la frontieră. B. Izolate de Campylobacter jejuni provenite din: - probe de conținut cecal prelevate la sacrificarea, în abator, a puilor de carne; - probe de conținut cecal prelevate la sacrificarea în abator a curcanilor pentru îngrășat, unde producția națională de carne de curcan este mai mare de 10 000 de tone pe an. C. Izolate de Campylobacter coli provenite din: - probe de conținut cecal prelevate la sacrificarea, în abator, a puilor de carne; - probe de conținut cecal prelevate la sacrificarea în abator a curcanilor pentru îngrășat, unde producția națională de carne de curcan este mai mare de 10 000 de tone pe an. D. Izolate de Escherichia coli, indicator comensal, provenite din: - probe de conținut cecal prelevate la sacrificarea, în abator, a puilor de carne; - probe de conținut cecal prelevate la sacrificarea în abator a curcanilor pentru îngrășat, unde producția națională de carne de curcan este mai mare de 10 000 de tone pe an; - probe de carne proaspătă de pui de carne și curcan prelevate la punctele de control la frontieră. E. Escherichia coli ESBL sau AmpC sau CP provenite din: - probe de conținut cecal prelevate la sacrificarea, în abator, a puilor de carne; - probe de conținut cecal prelevate la sacrificarea în abator a curcanilor pentru îngrășat, unde producția națională de carne de curcan este mai mare de 10.000 de tone pe an; - probe de carne proaspătă de pui de carne și curcan prelevate în unitățile de vânzare cu amănuntul; - probe de carne proaspătă de pui de carne și curcan prelevate la punctele de control la frontieră. PRECIZĂRI TEHNICE A. Frecvența eșantionării Eșantionarea, colectarea și testarea susceptibilității la agenții antimicrobieni se efectuează o dată la doi ani, pe baza unui sistem de rotație în anii 2022, 2024, și 2026, pentru puii de carne și curcani pentru îngrășat, carnea proaspătă de puii de carne și curcan. B. Dimensiunea eșantioanelor Testarea susceptibilității la antimicrobiene se realizează pe un număr de izolate, definit prin decizie, pentru fiecare combinație de specii bacteriene și tip de eșantion de populație animală sau categorie de produse alimentare examinate. În vederea obținerii numărului de izolate prescris pentru fiecare combinație de specii bacteriene și tip de eșantion de populație animală sau categorie de produse alimentare examinate, numărul de probe care se prelevează la nivelul abatoarelor, fermelor, punctelor de control la frontieră și a unităților de vânzare cu amănuntul se calculează anual în conformitate cu prevederile legale din decizie. În cazurile în care prevalența speciilor bacteriene monitorizate este cunoscută ca fiind inferioară sau egală cu 30% în populația de animale considerată sau când această prevalență este necunoscută în primul an de monitorizare sau când numărul de unități epidemiologice disponibile pentru prelevare este insuficient pentru a preveni eșantionarea repetată a acelorași unități epidemiologice sau producție anuală națională este de mai puțin de 100 000 de tone de carne de pui, mai puțin de 100 000 de tone de carne de curcan, numărul de probe calculat se limitează pentru fiecare combinație de specii bacteriene și tip de eșantion de populație animală sau categorie de produse alimentare examinate în confomitate cu prevederile legale prevăzute în decizie. Înainte de a aplica pentru prima dată eșantionarea redusă, sunt prezentate Comisiei Europene dovezi documentate. C. Metoda eșantionării Izolatele supuse testării susceptibilității la antimicrobiene se obțin prin programele de eșantionare elaborate de către ANSVSA în baza cerințelor legale și ținând cont de specificațiile tehnice EFSA privind eșantionarea randomizată pentru monitorizarea armonizată a rezistenței antimicrobiene la bacteriile zoonotice și comensale. Monitorizarea prevede cel mult un izolat pe specie de bacterie din aceeași unitate epidemiologică/an. D. Raportare: a) informații referitoare la fiecare eșantion individual; b) descrierea pasivă a punerii în aplicare a monitorizării RAM - rezistență antimicrobiană; c) informații generale; d) informații specifice privind eșantionarea; e) informații specifice privind testarea susceptibilității la antimicrobiene; f) informații generale privind eșantionarea, colectarea și testarea susceptibilității la antimicrobiene a cărnii importate, colectate din Posturile de Inspecție la Frontieră PRECIZĂRI EXECUȚIE Prelevarea probelor se realizează numai de către medicii veterinari oficiali din abator cu responsabilități în examinarea post-mortem. Testarea susceptibilității la antimicrobiene a izolatelor se realizează în cadrul IDSA, LSVSA nominalizate. Raportarea rezultatelor testărilor efectuate în cadrul LSVSA și IDSA se efectuează de către IDSA și sunt transmise la ANSVSA. Testarea susceptibilității la antimicrobiene a izolatelor se realizează în cadrul IISPV și LSVSA nominalizate. Raportarea rezultatelor testărilor efectuate în cadrul LSVSA și IISPV se efectuează de către IISPV și sunt transmise la ANSVSA. IDSA, IISPV împreună cu ANSVSA analizează rezultatele și tendințele privind RAM, întocmind un raport anual. Instrucțiunile tehnice detaliate privind implementarea programului de monitorizare și raportare a rezistenței antimicrobiene a bacteriilor zoonotice și comensale sunt transmise prin nota de serviciu. 3. Programul privind monitorizarea și raportarea rezistenței antimicrobiene a Staphylococcus aureus rezistent la meticilină (MRSA) la porcii pentru îngrășare, în anul 2025 Scop: pentru obținerea de informații cuprinzătoare, comparabile și fiabile privind dezvoltarea și răspândirea MRSA la nivelul României în vederea dezvoltării, dacă se consideră necesar, a unor intervenții adecvate pentru prevenirea și controlul infecțiilor cu MRSA la nivelul Uniunii EȘANTIONAREA ȘI COLECTAREA IZOLATELOR DE: Staphylococcus aureus rezistent la meticilină (MRSA) BAZA LEGALĂ 1. Decizia de punere în aplicare (UE) 2023/1017 a Comisiei din 23 mai 2023 de modificare a Deciziei de punere în aplicare (UE) 2020/1729 în ceea ce privește monitorizarea Staphylococcus aureus rezistent la meticilină (MRSA) la porcii pentru îngrășare, 2. Specificațiile tehnice pentru un studiu de bază privind prevalența Staphylococcus aureus rezistent la meticilină (MRSA) la porci, publicate de Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) la 29 Septembrie 2022, 3. Decizia Grant anuală, privind planul de control coordonat pentru monitorizarea rezistenței antimicrobiene care: i. pentru anul 2025, ii. cu condiția aprobării anuale a “Planului de control coordonat pentru monitorizarea și raportarea Staphylococcus aureus rezistent la meticilină (MRSA) la porci” elaborat, în conformitate cu normele armonizate stabilite la punctul 1 și punctul 2 menționate ca bază legală, și înaintat de către ANSVSA Comisiei Europene spre evaluare, iii. cererea de propunere a Comisiei Europene de la punctul (b) deține informațiile referitoare la condițiile de primire a propunerilor, criteriile de eligibilitate, excludere, selecție si atribuire a programului, iv. acordarea grantului anual de către Comisia Europeană nu stabilește niciun drept la sprijin financiar al României pentru anii următori, dar neacordarea Deciziei Grant anuală României, nu exclude obligația României de punere în aplicare a Deciziei (UE) 2020/1729 a Comisiei din 17 noiembrie 2020 privind monitorizarea și raportarea rezistenței la antimicrobiene a bacteriilor zoonotice și comensale și de abrogare a deciziei de punere în aplicare a comisiei 2013/652/UE cu modificările si completările ulterioare. v. grantul este plătit integral cu condiția ca planul anual aprobat să fie pus în aplicare în conformitate cu cerințele tehnice stabilite prin Decizia de punere în aplicare (UE) 2023/1017, Specificațiile tehnice pentru un studiu de bază privind prevalența Staphylococcus aureus rezistent la meticilină (MRSA) la porci, publicate de Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) la 29 Septembrie 2022 și prevederile contractuale stipulate în Decizia Grant, semnată anual de către ANSVSA și Comisia Europeană. vi. Comisia Europeană prin Autoritatea de Execuție (HADEA), care acordă Grantul poate - în orice moment - respinge, reduce costurile și contribuțiile, suspenda sau termina Grantul, impune măsuri administrative sau sancțiuni României în conformitate cu cerințele legale stipulate în Decizia Grant. ORIGINEA IZOLATELOR ÎN ANUL 2025 Izolate de MRSA provenite: - din probe nazale prelevate la sacrificare de la porci pentru îngrășare din România PRECIZĂRI TEHNICE A. Frecvența eșantionării Eșantionarea, colectarea și testarea susceptibilității la agenții antimicrobieni se efectuează în anul 2025. B. Dimensiunea eșantioanelor Pentru monitorizarea specifică vizând Staphylococcus aureus rezistent la meticilină (MRSA), se analizează suficiente unități epidemiologice din populația de porci pentru îngrășare, pentru a obține o estimare exactă a prevalenței MRSA în populația domestică de porci pentru îngrășare a României. În acest scop, vor fi utilizate formule de calcul pentru numărul loturilor de sacrificare care urmează să fie eșantionate, astfel cum se menționează în specificațiile tehnice ale EFSA pentru un studiu de referință privind prevalența Staphylococcus aureus rezistent la meticilină (MRSA) la porci. Tampoanele nazale se prelevează la nivelul abatorului. Testarea susceptibilității la antimicrobiene se realizează utilizând până la 208 izolate. C. Metoda eșantionării Izolatele supuse testării susceptibilității la antimicrobiene se obțin prin programele de monitorizare pe baza unei metode de eșantionare aleatorie, provenite din unități epidemiologice selectate în mod aleatoriu sau selectate în mod aleatoriu în abatoare. Monitorizarea prevede cel mult un izolat pentru fiecare unitate epidemiologică/an. D. Raportare: a) informații referitoare la fiecare eșantion individual; b) descrierea pasivă a punerii în aplicare a monitorizării RAM - rezistență antimicrobiană; c) informații generale; d) informații specifice privind eșantionarea; e) informații specifice privind testarea susceptibilității la antimicrobiene; f) informații specifice cu privire la rezultatele metodei de testare; g) rezultatele testelor sinergice. PRECIZĂRI EXECUȚIE Prelevarea probelor se realizează numai de către medicii veterinari oficiali din abator cu responsabilități în examinarea post-mortem. Testarea MRSA și a susceptibilității la antimicrobiene a izolatelor se realizează în cadrul IDSA. Raportarea rezultatelor testărilor efectuate în cadrul IDSA se efectuează de către IDSA și sunt transmise la ANSVSA. IDSA analizează rezultatele și tendințele privind RAM, întocmind un raport anual pe care îl prezintă ANSVSA. 4. Programul privind monitorizarea și raportarea rezistenței antimicrobiene (RAM) în producția de acvacultură, în anul 2028 Scop: pentru obținerea de informații cuprinzătoare, comparabile și fiabile privind dezvoltarea și răspândirea RAM în producția de acvacultură a României, în vederea dezvoltării, dacă se consideră necesar, a unor intervenții adecvate pentru prevenirea și controlul infecțiilor cu RAM în producția de acvacultură la nivelul Uniunii EȘANTIONAREA ȘI COLECTAREA IZOLATELOR DE: Instrucțiunile tehnice detaliate privind implementarea, monitorizarea și raportarea rezistenței antimicrobiene în producția de acvacultură, în anul 2028 vor fi transmise prin nota de serviciu 1. Decizia de punere în aplicare (UE) 2020/1729 a Comisiei din 17 noiembrie 2020 privind monitorizarea și raportarea rezistenței la antimicrobiene a bacteriilor zoonotice și comensale și de abrogare a deciziei de punere în aplicare a comisiei 2013/652/UE cu modificările si completările ulterioare, 2. Specificațiile tehnice pentru un studiu de referință la nivelul UE privind rezistența antimicrobiană a bacteriilor de la animalele de acvacultură, publicate de Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) la 31 Iulie 2024, 3. Decizia Grant anuală, privind planul de control coordonat pentru monitorizarea rezistenței antimicrobiene care: a) este gestionată și se acordă Statelor Membre în conformitate cu prevederile Regulamentului (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE și de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012 și a prevederilor Regulamentului (UE) 2021/690 al Parlamentului European și al Consiliului din 28 aprilie 2021 de instituire a unui program privind piața internă, competitivitatea întreprinderilor, inclusiv a întreprinderilor mici și mijlocii, domeniul plantelor, animalelor, produselor alimentare și hranei pentru animale și statisticile europene (Programul privind piața unică) și de abrogare a Regulamentelor (UE) nr. 99/2013, (UE) nr. 1287/2013, (UE) nr. 254/2014 și (UE) nr. 652/2014, cu amendamentele sale. b) se acordă sau nu României, numai în urma cererii de propuneri lansate anual de către Comisia Europeană, în următoarele condiții: i. pentru anul 2028, ii. cu condiția aprobării anuale a “Planului de control coordonat pentru monitorizarea și raportarea Rezistenței la antimicrobiene la animalele de acvacultură” elaborat, în conformitate cu normele armonizate stabilite la punctul 1 și punctul 2 menționate ca bază legală, și înaintat de către ANSVSA Comisiei Europene spre evaluare, iii. cererea de propunere a Comisiei Europene de la punctul (b) deține informațiile referitoare la condițiile de primire a propunerilor, criteriile de eligibilitate, excludere, selecție si atribuire a programului, iv. acordarea grantului anual de către Comisia Europeană nu stabilește niciun drept la sprijin financiar al României pentru anii următori, dar neacordarea Deciziei Grant anuală României, nu exclude obligația României de punere în aplicare a Deciziei (UE) 2020/1729 a Comisiei din 17 noiembrie 2020 privind monitorizarea și raportarea rezistenței la antimicrobiene a bacteriilor zoonotice și comensale și de abrogare a deciziei de punere în aplicare a comisiei 2013/652/UE cu modificările si completările ulterioare. v. grantul este plătit integral cu condiția ca planul anual aprobat să fie pus în aplicare în conformitate cu cerințele tehnice stabilite prin Decizia de punere în aplicare (UE) 2020/1729, Specificațiile tehnice pentru un studiu de referință la nivelul UE privind rezistența antimicrobiană a bacteriilor de la animalele de acvacultură, publicate de Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) la 31 Iulie 2024 și prevederile contractuale stipulate în Decizia Grant, semnată anual de către ANSVSA și Comisia Europeană. vi. Comisia Europeană prin Autoritatea de Execuție (HADEA), care acordă Grantul poate - în orice moment - respinge, reduce costurile și contribuțiile, suspenda sau termina Grantul, impune măsuri administrative sau sancțiuni României în conformitate cu cerințele legale stipulate în Decizia Grant. ORIGINEA IZOLATELOR ÎN ANUL 2028 Instrucțiunile tehnice detaliate privind implementarea, monitorizarea și raportarea rezistenței antimicrobiene în producția de acvacultură, în anul 2028 vor fi transmise prin nota de serviciu PRECIZĂRI TEHNICE A. Frecvența eșantionării Eșantionarea, colectarea și testarea susceptibilității la agenții antimicrobieni se efectuează în anul 2028. B. Dimensiunea eșantioanelor Pentru monitorizarea specifică vizând raportarea rezistenței antimicrobiene în producția de acvacultură din România se analizează suficiente unități epidemiologice din producția de aquacultură a României, pentru a obține o estimare exactă a prevalenței RAM în populația respectivă. În acest scop, vor fi utilizate formule de calcul pentru numărul unităților epidemiologice din producția de aquacultură a României care urmează să fie eșantionate, astfel cum se menționează în specificațiile tehnice ale EFSA pentru un studiu de referință privind rezistența antimicrobiană a bacteriilor de la animalele de acvacultură, publicate de Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) la 31 Iulie 2024. C. Metoda eșantionării Izolatele supuse testării susceptibilității la antimicrobiene se obțin prin programele de monitorizare elaborate de ANSVSA pe baza unei metode de eșantionare aleatorie, provenite din unități epidemiologice selectate în mod aleatoriu din producția de acvacultură a României. Monitorizarea prevede cel mult un izolat pentru fiecare unitate epidemiologică/an. D. Raportare: a) informații referitoare la fiecare eșantion individual; b) descrierea generală a punerii în aplicare a monitorizării RAM - rezistență antimicrobiană; c) informații generale; d) informații specifice privind eșantionarea; e) informații specifice privind testarea susceptibilității la antimicrobiene; f) informații specifice cu privire la rezultatele metodei de testare; g) rezultatele testelor sinergice. PRECIZĂRI EXECUȚIE Prelevarea probelor se realizează numai de către medicii veterinari oficiali cu responsabilități în domeniul programului implementat. Testarea susceptibilității la antimicrobiene a izolatelor se realizează în cadrul IDSA. Raportarea rezultatelor testărilor efectuate în cadrul IDSA se efectuează de către IDSA și sunt transmise la ANSVSA. IDSA analizează rezultatele și tendințele privind RAM, întocmind un raport anual pe care îl prezintă ANSVSA. Instrucțiunile tehnice detaliate privind implementarea programului de monitorizare și raportare a rezistenței antimicrobiene a bacteriilor zoonotice și comensale (pentru perioada 2021-2027) și implementarea programului de monitorizare și raportare a rezistenței antimicrobiene a Staphylococcus aureus rezistent la meticilină (MRSA) la porcii pentru îngrășare (pentru anul 2025) și în producția de acvacultură (în anul 2028) vor fi transmise prin notă de serviciu. Partea III Acțiuni de supraveghere, control și eradicare a bolilor la animale, altele decât cele menționate în partea I și II, pentru boli ale animalelor terestre sau acvatice care sunt listate conform capitolului 1.3 al Codului de sănătate al animalelor terestre sau acvatice ale WOAH, în cazul suspiciunii/evoluției acestora în România și/sau în funcție de antecedentele epidemiologice ale României, în funcție de contextul epidemiologie 1. Maedi visna Scop: certificare pentru comerț intracomunitar/export Supravegherea în exploatațiile de ovine destinate creșterii și reproducției Supraveghere pasivă 1. a) Monitorizarea bolii în populația de ovine. b) Anunțarea cazurilor clinice de boală. c) Prelevarea de probe de la animalele cu semne clinice în vederea efectuării examenelor de laborator pentru confirmarea diagnosticului. 2. Ovinele pentru export sau comerț intracomunitar cu destinația creștere și reproducție, în vederea asigurării cerințelor de certificare trebuie să îndeplinească, următoarele condiții: a) trebuie să fi provenit dintr-o exploatație liberă de boală și au fost în contact numai cu animale dintr-o astfel de exploatație: b) Maedi - Visna nu a fost diagnosticată clinic și serologic în ultimii 3 ani în efectivul de origine sau animalele cu vârsta de peste 12 luni se supun unui test serologic, cu rezultat negativ, cu 30 zile înainte de îmbarcare; c) totuși, această perioadă trebuie să fie redusă la 12 luni, dacă animalele infectate cu Maedi - Visna au fost tăiate și animalele care au rămas în exploatație au reacționat negativ la două teste recunoscute conform procedurii comunitare; d) nu a fost adus în atenția medicului veterinar oficial, responsabil cu eliberarea certificatului de sănătate, nici un fapt care sugerează că cerințele de la lit. b) nu au fost îndeplinite; e) proprietarii declară că nu au avut cunoștință de un astfel de fapt și care, în plus, au declarat în scris că animalul sau animalele destinate comerțului intracomunitar respectă cerințele prevăzute la lit. b). Diagnosticul de Maedi Visna se confirmă prin ELISA sau ID. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008 , cu modificările și completările ulterioare. Notă *) Probele sunt recoltate de medicii veterinari de liberă practică împuterniciți în prezența medicului veterinar oficial. 2. Infecția albinelor cu Metissococcusplutonius (Loca europeană) I. Supravegherea în exploatațiile nonprofesionale II. Supravegherea în exploatațiile comerciale Precizări tehnice Precizări tehnice Supravegherea pasivă Supravegherea pasivă Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA. În caz de suspiciune supraveghere prin diagnostic de laborator. Probele pentru examenele de laborator se constituie din rame întregi sau porțiuni de 20 cmp/probă, fagure cu puiet necăpăcit și căpăcit. Pentru probele pozitive, diagnosticul de locă europeană se confirmă la LNR - IDSA. În caz de suspiciune, supraveghere prin diagnostic de laborator. Probele pentru examenele de laborator se constituie din rame întregi sau porțiuni de minim 20 cmp/probă, fagure cu puiet necăpăcit și căpăcit. Pentru probele pozitive, diagnosticul de locă europeană se confirmă la LNR - IDSA. Precizări execuție Precizări execuție Supravegherea pasivă Supravegherea pasivă 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit și/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA și/sau IDSA. 1.Medicul veterinar de liberă practică împuternicit și/sau Medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA și/sau IDSA. 2. Examenele se efectuează la LSVSA și/sau la LNR din Cadrul IDSA, astfel: 2. Examenele se efectuează la LSVSA și/sau la LNR din cadrul IDSA, astfel: 2.1. pentru supraveghere - examen AP și microscopic direct (bacterioscopic); 2.1. pentru supraveghere - examen AP și microscopic direct (bacterioscopic); 2.2. pentru diagnostic - examen bacteriologic și PCR convențional sau Real-Time PCR 2.2. pentru diagnostic - examen bacteriologic și PCR conventional sau Real-Time PCR Diagnosticul de laborator se confirmă prin izolare, identificare biochimică și PCR convențional sau Real-Time PCR a speciei Melissococcus plutonius, la LNR-IDSA. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008 , cu modificările și completările ulterioare. 3. Acarapioza albinelor (Acarapis woodi) I. Supravegherea în exploatațiile nonprofesionale II. Supravegherea în exploatațiile comerciale Precizări tehnice Precizări tehnice Supravegherea pasivă Supravegherea pasivă 1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA. 2. În caz de suspiciune, supraveghere prin examene de laborator. Probele pentru examenele de laborator se constituie din minim 50 de albine vii cu incapacitate de zbor de la urdiniș sau din fața stupului pe o rază de 3 metri și/sau muribunde și/sau moarte, recoltate primăvara devreme și/sau toamna târziu. 1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA. 2. În caz de suspiciune, supraveghere prin examene de laborator. Probele pentru examenele de laborator se constituie din minim 50 de albine vii cu incapacitate de zbor de la urdiniș sau din fața stupului pe o rază de 3 metri și/sau muribunde și/sau moarte, recoltate primăvara devreme și/sau toamna târziu. Precizări execuție Precizări execuție Supravegherea pasivă Supravegherea pasivă 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit și medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA și/sau IDSA. 2. Examenele se efectuează la LSVSA și/sau după caz, la LNR din cadrul IDSA, pentru diagnostic - prin examen microscopic prin disecție pentru identificarea parazitului și a leziunilor specifice ale traheei. 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit și medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA și/sau IDSA. 2. Examenele se efectuează la LSVSA și/sau după caz, la LNR din cadrul IDSA, pentru diagnostic - prin examen microscopic prin disecție pentru identificarea parazitului și a leziunilor specifice ale traheei. Diagnosticul de laborator se confirmă prin examenul microscopic prin disecție la nivelul traheei pentru identificarea parazitului Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008 , cu modificările și completările ulterioare. 4. Nosemoza albinelor I. Supravegherea în exploatațiile nonprofesionale II. Supravegherea în exploatațiile comerciale Precizări tehnice Precizări tehnice Supravegherea activă Supravegherea activă 1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA. 2. Supravegherea prin examene de laborator, iar în caz de necesitate diagnostic complet de laborator. 3. Supraveghere clinică și anatomopatologică a albinelor lucrătoare, în perioada februarie - octombrie la: a) 5% din coloniile stupinelor de producție, b) primăvara după iernat și toamna după stupăritul pastoral; c) la schimbarea vetrei stupinei; 4. Probele pentru examenele de laborator se constituie din 10 g/probă albine vii și/sau moarte, recoltate de la urdiniș. 1.Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA 2.Supravegherea prin examene de laborator, iar în caz de necesitate diagnostic complet de laborator. 3.Supraveghere clinică și anatomopatologică a albinelor lucrătoare, în perioada februarie- octombrie la: a) cel puțin 15% din coloniile stupinelor comerciale de reproducție: elita și multiplicare a materialului biologic; b)5% din coloniile stupinelor comerciale sau/și producție; c) primăvara după iernat și toamna după stupăritul pastoral; d) la schimbarea vetrei stupinei; 4. Probele pentru examenele de laborator se constituie din 10 g/probă albine vii și/sau moarte, recoltate de la urdiniș. Precizări execuție Precizări execuție Supravegherea activă Supravegherea activă 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit și medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA 2. Examenele se efectuează la LSVSA și/sau după caz, la LNR din cadrul IDSA, astfel: 2.1 pentru supraveghere - examen microscopic de evidențiere și identificare a sporilor Nosema spp. 2.2 pentru diagnostic - examen AP și microscopic de determinare a numărului de spori de Nosema spp. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit și medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA 2. Examenele se efectuează la LSVSA și/sau după caz, la LNR din cadrul IDSA, astfel: 2.1 pentru supraveghere- examen microscopic de evidențiere și identificare a sporilor Nosema spp. 2.2 pentru diagnostic - examen AP și microscopic de determinare a numărului de spori de Nosema spp. Diagnosticul de laborator se confirmă prin examenul microscopic de determinare a numărului de spori de Nosema spp. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008 , cu modificările și completările ulterioare. 5. Artrita/encefalita caprina Scop: certificare pentru comerț intracomunitar/export Supravegherea în exploatațiile de caprine destinate creșterii și reproducției Supraveghere pasivă 1. a) Monitorizarea artritei-encefalitei caprine în populația de caprine. b) Anunțarea cazurilor clinice de boală. c) Prelevarea de probe de la animalele cu semne clinice în vederea efectuării examenelor de laborator pentru confirmarea diagnosticului. 2. Caprinele pentru export sau comerț intracomunitar cu destinația creștere și reproducție, în vederea asigurării cerințelor de certificare trebuie să îndeplinească, următoarele condiții: a) acestea trebuie să fi provenit dintr-o exploatație liberă de boală și au fost în contact numai cu animale dintr-o astfel de exploatație: b) artrita/encefalita caprină nu a fost diagnosticată clinic și serologic în ultimii 3 ani în efectivul de origine sau animalele cu vârsta de peste 12 luni se supun unui test serologic, cu rezultat negativ, cu 30 zile înainte de îmbarcare; c) totuși, această perioadă trebuie să fie redusă la 12 luni, dacă animalele infectate cu artrita/ encefalita caprină au fost tăiate și animalele care au rămas în exploatație au reacționat negativ la două teste recunoscute, conform procedurii comunitare; d) nu a fost adus în atenția medicului veterinar oficial, responsabil cu eliberarea certificatului de sănătate, nici un fapt care sugerează că cerințele de la lit. b) nu au fost îndeplinite; e) proprietarii declară că nu au avut cunoștință de un astfel de fapt și care, în plus, au declarat în scris că animalul sau animalele destinate comerțului intracomunitar respectă cerințele prevăzute la lit. b). Diagnosticul de artrită/encefalită caprină se confirmă prin ELISA sau ID. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008 , cu modificările și completările ulterioare. Notă *) Probele sunt recoltate de medicii veterinari de liberă practică împuterniciți în prezența medicului veterinar oficial. 6. Boala cronică cahectizantă a cervidelor BCCC și EST la alte rumegătoare aflate în mediul silvatic sau în captivitate Scop: Supravegherea cervidelor pentru BCCC și a EST la alte rumegătoare aflate în mediul silvatic sau în captivitate I. Supraveghere pasivă II. Supraveghere activă CONDUITA DE EXECUȚIE 1.Supraveghere și/sau monitorizare în conformitate cu Decizia 2016/1.918/CE a Comisiei din 28 octombrie 2016 privind un studiu asupra bolii cronice cașectizante a cervidelor 2.Supraveghere clinică în caz de suspiciune sau de confirmare a bolii CONDUITA DE EXECUȚIE 1. Supraveghere prin examene de laborator 2. Supraveghere și/sau monitorizare în conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) 2017/1.972 din 30 octombrie 2017, de modificare a anexelor I și III la Regulamentul (CE) nr. 999/2001, cu modificările și completările ulterioare 3. Raportare lunară, incluzând numărul testelor rapide efectuate la cervidele din grupele-țintă, tipul testului rapid și rezultatele testelor, transmise de către DSVSA PRECIZĂRI TEHNICE 1. Prelevarea probelor provenite de la cervide cu semne clinice și transmiterea la LNR, pentru a fi supuse examinărilor specifice, în conformitate cu prevederile cap. C pct. 3 din anexa nr. X la Regulamentul (CE) nr. 999/2001, cu modificările și completările ulterioare PRECIZĂRI TEHNICE 1. Prelevarea probelor de creier se efectuează în spații special amenajate în abatoarele autorizate sau în sălile de necropsie din incinta laboratoarelor EST sau la nivelul fondurilor de vânătoare, cu respectarea măsurilor de prevenire a transmiterii unor boli infecțioase de la animale la om. 2. "Specia-țintă" este reprezentată de cerbul roșu (Cervus elaphus) sălbatic și de crescătorie. 3. Se prelevează probele de creier provenite de la toate cervidele în vârstă de peste 18 luni din grupele-țintă: a) cervide sănătoase, vânate; b) cervide sănătoase, sacrificate în abatoare; c) cervide care prezintă semne clinice sau semne de boală; d) cervide rănite sau ucise pe șosele; e) cervide moarte/ucise, în conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 999/2001, cu modificările și completările ulterioare. 4. Prelevarea probelor de creier se realizează imediat după sacrificare și în cel mai scurt timp după moarte/eutanasie și se efectuează numai de la animale care îndeplinesc cerințele de testare privind vârsta. 5. Prelevarea și testarea probelor de creier de la cervidele care nu îndeplinesc cerințele de testare privind vârstă se efectuează numai la solicitarea proprietarului de animale, pe cheltuiala acestuia. În cazul obținerii unui rezultat pozitiv la testul rapid realizat la cervidele din grupele-țintă, se trimite proba la LNR-EST din cadrul IDSA în vederea confirmării/infirmării rezultatului. 7. În cazul obținerii unui rezultat pozitiv la testul rapid realizat la cervidele din grupele-țintă se transmite, prin fax, la ANSVSA, raportul de notificare a suspiciunii de BCCC; toate părțile corpului unui cervid declarat pozitiv la testul rapid, inclusiv pielea, sunt distruse direct în conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 1.069/2009, cu modificările ulterioare. 8. Pentru fiecare caz pozitiv de EST la cervide se determină genotipul proteinei prion pe probe de creier; genotiparea se realizează în cadrul IDSA. 9. Prelevarea, prelucrarea primară, ambalarea și transportul probelor la LNR-EST/LSVSA desemnate pentru diagnosticul BCCC, după caz, se efectuează cât mai curând posibil după prelevare, în conformitate cu prevederile legislației în vigoare. 10. Procesarea și examinarea probelor de creier pentru EST la cervide și alte specii de rumegătoare sălbatice mici se realizează în cadrul rețelei naționale de laboratoare de morfopatologie din cadrul LSVSA aparținând DSVSA, coordonate tehnic de LNR pentru encefalopatii spongiforme transmisibile din cadrul IDSA, conform arondării stabilite de ANSVSA. 11. Metodele uzitate pentru diagnosticul EST sunt cele precizate de LNR- EST din cadrul IDSA în conformitate cu prevederile Manualului WOAH de standarde pentru teste de diagnostic și vaccinuri și cu cerințele specificate în cap. C, pct. 4 din anexa nr. X la Regulamentul (CE) nr. 999/2001, cu modificările și completările ulterioare. Laboratoarele de morfopatologie din cadrul DSVSA desemnate pentru supravegherea EST și LNR-EST din cadrul IDSA pot efectua unul dintre testele rapide înregistrate și acreditate în România: - testul rapid ELISA pentru EST, protocol dublu sandwich; - testul rapid ELISA pentru EST, protocolul cu polimeri chimici și anticorpi monoclonali. 12. Până la obținerea unui rezultat negativ la testul rapid, nicio parte din corpul animalelor care au făcut obiectul sacrificării și testării pentru EST nu intră în lanțul alimentar comercial și nici nu se utilizează la fabricarea produselor alimentare, a produselor cosmetice sau a medicamentelor. 13. Confirmarea se efectuează numai de către LNR-EST din IDSA, prin unul sau mai multe teste de confirmare: - testul de confirmare western blot pentru EST; - testul de confirmare imunohistochimic pentru EST. 14. Confirmarea diagnosticului se efectuează în exclusivitate la LNR-EST din cadrul IDSA, aplicându-se prevederile Regulamentului (CE) nr 999/2001, cu modificările și completările ulterioare. PRECIZĂRI EXECUȚIE 1. Orice persoană fizică care observă cervide cu comportament anormal și/sau tulburări locomotorii și/sau o stare pasivă proastă are obligația anunțării medicilor veterinari oficiali din cadrul DSVSA. PRECIZĂRI EXECUȚIE 1. Medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA prelevează probe de la cervidele din grupele-țintă. 2. Prelevarea probelor de creier se realizează cu truse de unică folosință cu respectarea prevederilor legislației în vigoare. 3. Examinarea probelor se realizează la LSVSA și/sau, după caz, la LNR din cadrul IDSA. Responsabilul ESB/EST din cadrul DSVSA, nominalizat prin decizie a directorului executiv, transmite, prin fax, la ANSVSA, raportul de notificare a suspiciunii de BCCC. 4. DSVSA informează vânătorul, paznicul de vânătoare sau crescătorul de animale, prin mijloace autorizate, cu privire la rezultatele testelor rapide/de confirmare. INSPECȚIA ANIMALELOR ABATORIZATE I. ANIMALE VII II. CARNE ȘI ORGANE Se examinează ante- și post-mortem. Se prelevează probe de la cervidele eligibile ca vârstă pentru testare. Până în momentul în care prin examenul de laborator se stabilește un diagnostic negativ, nicio parte din corpul animalelor care au făcut obiectul sacrificării și investigației pentru BCCC nu se utilizează pentru consum și nici la fabricarea produselor alimentare, a produselor cosmetice sau a medicamentelor. Examinarea carcaselor se efectuează în unități de tăiere autorizate sanitar- veterinar, de către medici veterinari oficiali. În caz de suspiciune/confirmare carnea, organele și subprodusele se confiscă și se distrug, aplicându-se prevederile Regulamentului (CE) nr. 999/2001, cu modificările și completările ulterioare, și ale Regulamentului (CE) nr. 1.069/2009, cu modificările ulterioare. PRECIZĂRI EXECUȚIE 1. Medic veterinar oficial din cadrul DSVSA PRECIZĂRI EXECUȚIE 1. Medic veterinar oficial din cadrul DSVSA 2. Examinare la LSVSA și/sau, după caz, la LNR din cadrul IDSA Secțiunea a 2-a Acțiuni strategice de supraveghere sanitar-veterinară a reproducției și a tulburărilor genetice la animale Supravegherea sanitar-veterinară a materialului seminal congelat din import. Secțiunea 3-a Acțiuni de protecție ecologică 1. Ecopatologie și protecția mediului, potabilitatea apei; a. Supraveghere a) Monitorizarea documentelor privind asigurarea calității apei potabile destinate adăpării animalelor, în fermele de animale. (1) Apa destinată adăpării animalelor trebuie să fie de un nivel calitativ corespunzător. (2) Apa trebuie să provină din surse protejate corespunzător, supuse testării fizico-chimice și bacteriologice, și trebuie să se încadreze în parametrii prevăzuți de legislația în vigoare. (3) În cazul în care calitatea apei este suspectă, se iau măsuri suplimentare de siguranță în scopul prevenirii contaminării. (4) Se testează, semestrial, apa provenită din sursă proprie și anual apa provenită din rețeaua publică, recoltată din spațiile de cazare. b) Prelevarea de probe în situația în care starea de sănătate și bunăstare a animalelor o impune. c) Ori de câte ori, în cadrul inspecțiilor oficiale, medicul veterinar oficial consideră oportun. (2) Precizări tehnice a) Raport trimestrial transmis la IDSA de DSVSA. b) Analizele de laborator se efectuează cu metode elaborate de LNR din IDSA. Parametrii microbiologici urmăriți: numărul de bacterii coliforme (UFC/100 ml), numărul Escherichia coli (UFC/100 ml), numărul de enterococi intestinali (UFC/100 ml). Parametrii fizico-chimici urmăriți: determinarea pH-ului, determinarea conținutului de nitriți (azotiți), determinarea conținutului de nitrați (azotați) - metoda cu acid sulfosalicilic, determinarea conținutului de nitrați (azotați) - metoda spectrometrică UV, determinarea conținutului de amoniu, determinarea conținutului de cloruri, determinarea unor elemente chimice prin spectrometrie de absorbție atomică - flacără - Zn, determinarea unor elemente chimice prin spectrometrie de absorbție atomică - cuptor de grafit (Pb, Cd, Cu), test screening de identificare a unor contaminanți prin gaz-cromatografîe cuplată cu spectometrie de masa - carbofuran, lindan, DDT, clorpirifos, dimetoat, diazinon, paration, malation, cihalotrin, cipermetrin, deltametrin, teflutrin, fenvalerat, bioresmetrin, permetrin, tebuconazol, piperonil butoxid (NR), test screening de identificare a unor contaminanți prin lichid-cromatografie cuplată cu spectometrie de masa - raticide anticoagulante derivați de 4-hidroxicumarină (warfarină, cumatetralil, difenacum, brodifacum, bromadiolonă, flocumafen). Valoarea parametrilor analizați se raportează la prevederile legislației actuale privind calitatea apei potabile ( Legea 96/2024 pentru aprobarea Ordonanței Guvernului 7/2023 privind calitatea apei destinate consumului uman). (3) Precizări execuție 1. Analizele se efectuează la LSVSA - Domeniul Sănătate Animală și/sau, după caz, la IDSA. 2. Probele se recoltează de către medical veterinar de liberă practică împuternicit și/sau medicul veterinar oficial. 2. Analiza apei din bazine piscicole, lacuri și iazuri amenajate pentru piscicultură, precum și din ape curgătoare; (1) Supraveghere: a) Monitorizarea documentelor privind analiza apelor din bazinele piscicole, lacuri și iazuri amenajate pentru piscicultură, precum și din ape curgătoare. (2) Precizări tehnice: a) Raport trimestrial transmis la IDSA de DSVSA. b) Analizele de laborator se efectuează cu metode elaborate de LNR din IDSA. Parametrii fizico-chimici urmăriți: determinarea pH-ului, determinarea conținutului de nitriți (azotiți), determinarea conținutului de nitrați (azotați) - metoda cu acid sulfosalicilic, determinarea conținutului de nitrați (azotați) - metoda spectrometrică UV, determinarea conținutului de amoniu, determinarea conținutului de cloruri, determinarea unor elemente chimice prin spectrometrie de absorbție atomică - flacără - Zn, determinarea unor elemente chimice prin spectrometrie de absorbție atomică - cuptor de grafit (Pb, Cd, Cu), test screening de identificare a unor contaminanți prin gaz-cromatografie cuplată cu spectometrie de masa - carbofuran, lindan, DDT, clorpirifos, dimetoat, diazinon, paration, malation, cihalotrin, cipermetrin, deltametrin, teflutrin, fenvalerat, bioresmetrin, permetrin, tebuconazol, piperonil butoxid (NR), test screening de identificare a unor contaminanți prin lichid-cromatografie cuplată cu spectometrie de masa - raticide anticoagulante derivați de 4-hidroxicumarină (warfarină, cumatetralil, difenacum, brodifacum, bromadiolonă, flocumafen). Valoarea parametrilor analizați se raportează la prevederile legislației actuale privind calitatea apei de suprafață ( Ord MMGA nr. 161/2006 ). (3) Precizări execuție: 1. Analizele se efectuează la LSVSA - Domeniul Sănătate Animală și/sau, după caz, la IDSA. 2. Probele se recoltează de către medical veterinar de liberă practică împuternicit și/sau medicul veterinar oficial. 3. Verificarea eficienței decontaminării după evoluția unor boli, de necesitate. (1) Supraveghere 1. Elaborarea și respectarea procedurilor specifice de efectuare a decontaminării în exploatațiile de animale și în PIF. 2. Monitorizarea documentelor privind verificarea eficienței decontaminării. 3. Prin verificarea eficienței decontaminării în exploatațiile de creștere a animalelor, după fiecare decontaminare de necesitate. 4. Elaborarea de instrucțiuni specifice (2) Precizări tehnice Raport trimestrial transmis la ANSVSA de DSVSA. (3) Precizări de execuție Probele se prelevează de către medicul veterinar oficial. În cazul unui rezultat neconform, se reia acțiunea de dezinfecție și verificare până la obținerea unui rezultat conform legislației sanitar-veterinare în vigoare. În cazul rezultatelor neconforme, costul analizelor de laborator pentru probele recoltate ulterior de către medicul veterinar oficial este suportat de către operatorul economic. Popularea și repopularea exploatației comerciale se efectuează numai după obținerea unui rezultat conform legislației sanitar-veterinare în vigoare. Examenele de laborator se efectuează conform metodelor acreditate, în cadrul LSVSA - Domeniul Sănătate Animală și IDSA. Secțiunea a 4-a Acțiuni generale de medicină veterinară preventivă, de protecție și bunăstare a animalelor și protecție a mediului 1. Urmărirea, respectarea regulilor generale de biosecuritate; (1) Supraveghere Monitorizarea documentelor privind instituirea și respectarea măsurilor de biosecuritate, prin controlul permanent privind: a) aplicarea și respectarea normelor sanitar-veterinare, în organizarea și desfășurarea fluxului tehnologic; b) accesul în exploatațiile de animale; c) livrările de animale și produse; d) condițiile de igienă din adăposturi, spațiile de prelucrare și incinte; Supraveghere: 1. Elaborarea și respectarea procedurilor specifice de efectuare a decontaminării în exploatațiile de animale. 2. Monitorizarea documentelor privind verificarea eficienței decontaminării. 3. Verificarea eficienței decontaminării profilactice în exploatațiile de creștere a animalelor, înainte de populare. 4. Elaborarea de instrucțiuni specifice Precizări tehnice Raport trimestrial transmis la ANSVSA de DSVSA. Precizări de execuție După efectuarea dezinfecției se prelevează teste de sanitație din fiecare adăpost, în vederea verificării eficienței dezinfecției, iar popularea se face după obținerea buletinului de analiză cu rezultat conform emis de un laborator sanitar-veterinar autorizat; prelevarea acestor probe se efectuează de medicul veterinar de liberă practică împuternicit. e) parametrii de microclimat f) atestările medicale privind sănătatea personalului; g) amplasarea și sistematizarea unităților zootehnice, de producere a furajelor, de industrie alimentară și alte unități cu profil zooveterinar indiferent de proprietate; h) calitatea apei: analizele de laborator se efectuează cu metode elaborate în IDSA, pentru apă destinată adăpării animalelor: determinarea pH-ului, determinarea conținutului de nitriți (azotiți), determinarea conținutului de nitrați (azotați) - metoda cu acid sulfosalicilic, determinarea conținutului de nitrați (azotați) - metoda spectrometrică UV, determinarea conținutului de amoniu, determinarea conținutului de cloruri, determinarea unor elemente chimice prin spectrometrie de absorbție atomică - flacără - Zn, determinarea unor elemente chimice prin spectrometrie de absorbție atomică - cuptor de grafit (Pb, Cd, Cu), test screening de identificare a unor contaminanți prin gaz-cromatografie cuplată cu spectometrie de masa - carbofuran, lindan, DDT, clorpirifos, dimetoat, diazinon, paration, malation, cihalotrin, cipermetrin, deltametrin, teflutrin, fenvalerat, bioresmetrin, permetrin, tebuconazol, piperonil butoxid (NR), test screening de identificare a unor contaminanți prin lichid-cromatografie cuplată cu spectometrie de masa - raticide anticoagulante derivați de 4-hidroxicumarină (warfarină, cumatetralil, difenacum, brodifacum, bromadiolonă, flocumafen). Valoarea parametrilor analizați se raportează la prevederile legislației actuale privind calitatea apei potabile ( Legea 96/2024 pentru aprobarea Ordonanței Guvernului 7/2023 privind calitatea apei destinate consumului uman). i) salubritatea furajelor; j) salubritatea furajelor; k) instituirea măsurilor de supraveghere a animalelor nou introduse în exploatație; l) evaluarea stării de sănătate a animalelor din zona de protecție a exploatațiilor; m) controlul privind condițiile sanitare veterinare pentru funcționarea târgurilor, bazelor de achiziții, piețelor și altor locuri cu aglomerări temporare de animale; n) controlul legalității circulației animalelor, în cadrul localităților și în afara lor; o) controlul legalității comerțului intracomunitar, importului, tranzitului și a exportului, verificarea documentară și fizică; p) evaluarea condițiilor de bunăstare a animalelor. q) protecția mediului. r) controlul și supravegherea privind: (i) vânzările și cumpărările de animale; (ii) aplicarea și respectarea condițiilor de carantină pentru animalele nou introduse în exploatație; (iii) respectarea regulilor de protecție și bunăstare a animalelor, prelevarea, prelucrarea și valorificarea produselor de origine animală; (iv) controlul respectării interdicției creșterii animalelor pe gropile de gunoi. (2) Precizări tehnice 1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA. 2. Asigurarea împrejmuirii, în vederea opririi accesului și ieșirii necontrolate a animalelor și personalului. 3. Asigurarea funcționalității dezinfectorului rutier și a filtrului sanitar-veterinar. 4. Amplasarea rampei de încărcare/descărcare animale la nivelul împrejmuirii. 5. Asigurarea spațiului pentru executarea necropsiilor. 6. Ecarisarea corespunzătoare a exploatațiilor, exploatațiilor individuale și a teritoriului. 7. Asigurarea echipamentului de protecție și materialelor de igienizare. 8. Respectarea prevederilor următoarelor acte normative: a) Regulamentului (CE) nr. 1069/2009; b) Regulamentul (CE) nr. 152/2009 al Comisiei din 27 ianuarie 2009 de stabilire a metodelor de eșantionare și analiză pentru controlul oficial al furajelor 9. Se identifică și se apreciază pe obiective, acțiuni și efective de animale. 2. Protecția și bunăstarea animalelor: 2.1. Protecția animalelor din România; 2.2. Protecția animalelor în timpul transportului; 2.3. Protecția găinilor ouătoare; 2.4. Protecția puilor crescuți pentru producția de carne; 2.5. Protecția porcinelor; 2.6. Protecția vițeilor; 2.7. Protecția animalelor de fermă din speciile neacoperite de legislație specifică; 2.8. Protecția animalelor în timpul tăierii și uciderii; 2.9. Protecția animalelor sălbatice în captivitate; 2.10. Protecția animalelor de companie; 3. Protecția animalelor utilizate în scopuri experimentale și științifice; 4. Acțiuni generale de medicină preventivă: a) expertiza pajiștilor naturale și a pășunilor; b) expertiza parazitologică a pajiștilor naturale și a pășunilor c) Supravegherea artropodelor vectori ai bolilor la animale și om Obiective Generale: – colectarea de informații și date de actualitate privind distribuția și abundența spațială și temporală a artropodelor vectori; – monitorizarea schimbărilor în distribuția și abundența spațială și temporală a acestor vectori; – colectarea de date relevante pentru a-i informa pe cei implicați în evaluarea riscului, inclusiv competența vectorilor, în vederea gestionării riscurilor bolilor transmise prin vectori; – detectarea prezenței unor vectori specifici sau confirmarea absenței; – înțelegerea căilor de intrare a vectorilor și a agenților patogeni cu transmitere prin vectori. I. Supravegherea entomologică a insectelor din genul Culicoides vectori pentru bluetongue, virusul Schmallenberg, pesta africană a calului, filarioze Obiective specifice: – colectarea de informații și date de actualitate privind distribuția și abundența spațială și temporală a insectelor din genul Culicoides; – colectarea de date relevante pentru a-i informa pe cei implicați în evaluarea riscului, inclusiv competența vectorilor, în vederea gestionării riscurilor bolilor transmise prin insectele din genul Culicoides; – monitorizarea schimbărilor în distribuția și abundența spațială și temporală a insectelor din genul Culicoides; Precizări tehnice Supraveghere activă 1. Prelevarea probelor se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 145/2018 . 2. Capturarea sistematică de vectori cu capcane fixe sau mobile, conform unui grafic stabilit în cadrul programelor specifice de supraveghere a bolilor. 3. Înregistrarea coordonatelor geografice (latitudine, longitudine, altitudine) cu dispozitive GPS în toate punctele de colectare a vectorilor. Precizări execuție Examenele de identificare a speciilor de Culicoides vectori se efectuează la LSVSA desemnate și la IDSA. Probele pentru confirmarea speciilor de vectori se trimit la IDSA. II. Supravegherea entomologică a căpușelor ixodide vectori pentru boli virale, bacteriene, parazitare Obiective specifice: – colectarea de informații și date de actualitate privind distribuția și abundența spațială și temporală a căpușelor ixodide vectori; – monitorizarea schimbărilor în distribuția și abundența spațială și temporală a acestor vectori; – colectarea de date relevante pentru a-i informa pe cei implicați în evaluarea riscului (inclusiv competența vectorilor) în vederea gestionării riscurilor bolilor transmise de căpușele ixodide; – detectarea prezenței unor vectori specifici sau confirmarea absenței; – înțelegerea căilor de intrare a vectorilor și a agenților patogeni cu transmitere prin vectori. Precizări tehnice Supraveghere activă 1. Prelevarea probelor se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 145/2018 . 2. Monitorizarea căpușelor vectori se efectuează prin: i) colectarea sistematică de căpușe de pe animale pe tot parcursul anului ii) colectarea căpușelor de pe vegetație în perioada de maximă activitate aprilie - octombrie (de 2 ori/lună). iii) înregistrarea coordonatelor geografice (latitudine, longitudine, altitudine) cu dispozitive GPS în toate punctele de colectare a vectorilor. 3. Examenele pentru determinarea încărcăturii parazitare a căpușelor se efectuează pe toate probele examinate. Precizări execuție Examenele de identificare a speciilor de căpușe din genul Ixodes se efectuează la JDSA III. Supravegherea entomologică a flebotomilor vectori pentru leishmanioză Obiective specifice – detectarea prezenței flebotomilor vectori pentru leishmanioză sau confirmarea absenței; – colectarea de date relevante pentru a-i informa pe cei implicați în evaluarea riscului (inclusiv competența vectorilor) în vederea gestionării riscului privind leishmanioza. Precizări tehnice Supraveghere pasivă 1. Prelevarea probelor se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinul președintelui ANSVSA nr. 145/2018 . 2. Vectorii leishmaniozei sunt insecte din genurile Phlebotomus și Lutzomyia. 3. Stabilirea punctelor de colectare a vectorilor va fi realizată de către DSVSA la propunerea LNR din IDSA și ANSVSA în funcție de situația epidemiologică. 4. Înregistrarea coordonatelor geografice (latitudine, longitudine, altitudine) cu dispozitive GPS în toate punctele de colectare a vectorilor. IV. Supravegherea entomologică a țânțarilor vectori pentru boli virale, bacteriene, parazitare. Obiective specifice: – colectarea de informații și date de actualitate privind distribuția și abundența spațială și temporală a țânțarilor vectori; – colectarea de date relevante pentru a informa factorii decizionali implicați în evaluarea riscului, în vederea gestionării riscului bolilor transmise prin țânțari vectori; – monitorizarea schimbărilor în distribuția și abundența spațială și temporală a țânțarilor vectori; Precizări tehnice: Supraveghere activă 1. Prelevarea probelor se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 145/2018 . a) Capturarea vectorilor (țânțari) se efectuează cu capcane mobile; stabilirea perioadei, frecvenței și a punctelor de colectare a vectorilor va fi realizată de către DSVSA la propunerea LNR din IDSA și ANSVSA în funcție de situația epidemiologică. b) Înregistrarea coordonatelor geografice (latitudine, longitudine, altitudine) cu dispozitive GPS în toate punctele de colectare a vectorilor. Examenele de identificare a genurilor și speciilor de țânțari se efectuează la LSVSA desemnate și LNR din IDSA. c) Expertiza sanitară veterinară a furajelor și a apei potabile destinate adăpării animalelor care au contribuit la apariția morbidității și a mortalității crescute Supravegherea prin examene de laborator în toate stările de morbiditate sau de mortalitate, în care sunt incriminate furajele: de volum, suculente, materii prime vegetale, materii prime de origine minerală, făinuri proteice, premixuri vitaminice, minerale și apa potabilă destinată adăpării animalelor. Precizări tehnice 1. Se prelevează probe de furaje, materii prime, premixuri, apă potabilă destinată adăpării animalelor. 2. Probele se examinează: organoleptic, bacteriologic, micologic, micotoxicologic, toxicologic, chimic, biochimic. 3. Metodele de analiză utilizate sunt cele stabilite de IDSA. Precizări de execuție: analizele se efectuează la LSVSA - Domeniul Sănătate Animală și/sau după caz la IDSA. d) expertiza sanitar-veterinară a zonelor de producție și relocare a moluștelor bivalve prin examene de laborator; Contaminanți bacterieni în moluște bivalve Supraveghere Supraveghere activă Supraveghere prin examene de laborator a zonelor de producție și relocare a moluștelor bivalve, în conformitate cu Titlul V din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/627 al Comisiei din 15 martie 2019 de stabilire a unor modalități practice uniforme pentru efectuarea controalelor oficiale asupra produselor de origine animală destinate consumului uman în conformitate cu Regulamentul (UE) 2017/625 al Parlamentului European și al Consiliului și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2074/2005 al Comisiei în ceea ce privește controalele oficiale. Precizări tehnice: Clasificare zone de producție și de relocare moluște bivalve: 1. Stabilirea amplasării și delimitarea zonelor de producție și de relocare moluște bivalve, solicitate a fi clasificate, în conformitate cu art. 52 pct. 1 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/627; 2. Efectuarea anchetei sanitare în conformitate cu art. 56 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/627; 3. Efectuarea de programe de monitorizare în conformitate cu art. 57-58 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/627, cu stabilirea planului de eșantionare care trebuie să conțină repartizarea geografică a punctelor de eșantionare, numărul eșantioanelor și frecvența eșantionării, pentru fiecare zonă de producție, ținând cont de prevederile art. 61 pct. 2 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/627; 4. Prelevarea probelor de moluște bivalve se realizează conform capitolului XII - art. 170 și 171 din anexa la Ordinul președintelui ANSVSA nr. 145/2018 ; 5. Metoda de analiza pentru determinarea numărului de E. coli în moluște bivalve este tehnica determinării celui mai probabil număr, prevăzuta în anexa IV la Regulamentul UE 627/2019, respectiv standardul ISO 16649-3. 6. Clasificarea zonelor de producție și de relocare pentru moluștele bivalve vii trebuie să respecte cerințele din capitolul 1 art. 53-55 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/627; Monitorizarea zonelor de producție și de relocare clasificate: 1. Se elaborează planuri de eșantionare cu stabilirea repartizării geografice a punctelor de eșantionare și frecvența de eșantionare, conform art. 61 pct. 1 și 2 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/627; 2. Prelevarea probelor de moluște bivalve se realizează conform capitolului XII - art. 170 și 171 din anexa la Ordinul președintelui ANSVSA nr. 145/2018 ; 3. Metoda de analiza pentru determinarea numărului de E. coli în moluște bivalve este tehnica determinării celui mai probabil număr, prevăzută în anexa IV la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/627, respectiv standardul ISO 16649-3. 4. Gestionarea zonelor de producție și de relocare clasificate în urma monitorizării se realizează în conformitate cu art. 62-65 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/627. Precizări execuție Clasificare zone de producție și de relocare moluște bivalve: 1. Autoritatea competentă stabilește amplasarea și limitele zonelor de producție și de relocare pe care le clasifică, coordonează realizarea anchetei sanitare, instituie un program de monitorizare pentru zonele de producție moluște bivalve vii, clasifică zonele de producție și de relocare; 2. Medicul veterinar oficial prelevează probe de moluște pentru determinarea numărului de E. coli. 3. Examenele de laborator se efectuează la LSVSA Constanța și Tulcea și/sau, după caz, LNR din cadrul IDSA; Monitorizarea microbiologica a zonelor de producție și de relocare clasificate: 1. Autoritatea competenta elaborează planurile de eșantionare 2. Medicul veterinar oficial prelevează probe de moluște bivalve pentru detecția contaminanților bacterieni. 3. Examenele de laborator se efectuează la LSVSA Constanța și Tulcea și/sau, după caz, LNR din cadrul IDSA; 4. Autoritatea competentă gestionează zonele de producție și de relocare clasificate în funcție de rezultatele examenelor de laborator înregistrate în urma monitorizării. Biotoxine marine Supraveghere Supraveghere activă Supraveghere prin examene de laborator a zonelor de producție a moluștelor bivalve clasificate în conformitate cu Titlul V art. 59-61 și anexa V la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/627. Precizări tehnice 1. Monitorizarea zonelor de producție și de relocare clasificate se realizează în conformitate cu art. 59-61 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/627, cu stabilirea planurilor de eșantionare ce conțin repartizarea geografică a punctelor de eșantionare și frecvența de eșantionare pentru verificarea prezenței fitoplanctonului toxic în apă și a biotoxinelor marine în moluștele bivalve. 2. Prelevarea probelor 2.1. Prelevarea probelor de moluște bivalve se realizează conform capitolului XII - art. 170 și 171 din anexa la Ordinul președintelui ANSVSA nr. 145/2018 . 2.2. Prelevarea probelor de apă în vederea verificării prezenței fitoplanctonului toxic se realizează conform standardului SR EN 15972:2012 Calitatea apei. Ghid pentru studiu cantitativ și calitativ al fitoplanctonului marin 3. Metode de detecție 3.1. Metodele de detecție a biotoxinelor marine sunt cele prevăzute în anexa V la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/627, respectiv: – metoda oficială AOAC OMA 2005.06, publicată în AOAC Internațional Journal 88(6), 1714-1732 (metoda Lawrence) pentru detecția biotoxinelor paralitice (PSP), – cromatografie lichidă de înaltă performanță cu detecție de ultraviolete (HPLC/UV) și/sau metoda oficială AOAC 2006.02, publicată în AOAC Internațional Journal 90, 1011-1027 [metoda testului de imunoabsorbție cu anticorpi marcați enzimatic (ELISA)] pentru detecția biotoxinelor amnezice (ASP). Confirmarea rezultatului se realizează prin metoda HPLC/UV; – metoda de cromatografie lichidă - spectrometrie de masă/spectrometrie de masă stabilită de laboratorul de referință al UE (EURL LC-MS/MS) sau metode LC-MS cu aceeași parametrii de performanță ca metoda EURL. Această metodă determină cel puțin următorii compuși: (a) toxine din grupa acidului ocadaic: OA, DTX1 și DTX2, inclusiv esterii lor (DTX3); (b) toxine din grupa pectenotoxinelor: PTX1 și PTX2; (c) toxine din grupa iesotoxinelor: YTX, 45 OH YTX, Homo YTX și 45 OH Homo YTX; (d) toxine din grupa azaspiracidelor: AZA 1, AZA 2 și AZA 3. 3.2. Metoda de detecție a speciilor de fitoplancton toxic este menționată în SR EN 15972:2012 Calitatea apei. Ghid pentru studiu cantitativ și calitativ al fitoplanctonului marin și SR EN 15204:2007 Calitatea apei. Ghid pentru analiza de rutină a abundenței și compoziției fitoplanctonului prin utilizarea microscopiei inverse (metoda UtermOhl). 4. Gestionarea zonelor de producție și de relocare clasificate în urma monitorizării se realizează în conformitate cu art. 62-65 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/627; Precizări execuție 1. Autoritatea competentă elaborează planurile de eșantionare; 2. Medicul veterinar oficial prelevează probe de moluște bivalve pentru detecția biotoxinelor marine și probe de apă de mare pentru verificarea speciilor de fitoplancton toxic; 4. Examenele de laborator pentru detecția speciilor de fitoplanton toxic se efectuează la IDSA, iar examenele de laborator pentru detecția biotoxinelor marine în moluște bivalve se efectuează la LNR din cadrul IDSA sau la laboratoarele desemnate de autoritatea competentă, care dispun de aparatura necesară. 5. Autoritatea competentă gestionează zonele de producție și de relocare clasificate în funcție de rezultatele examenelor de laborator rezultate în urma monitorizării. e) acțiuni profilactice de decontaminare, deratizare și dezinfecție; f) controlul ecarisării; 5. Acțiuni specifice de intervenție pentru imobilizarea animalelor care amenință viața sau integritatea corporală a persoanelor prin utilizarea și administrarea substanțelor din categoria stupefiante, psihotrope sau a altor produse medicinale veterinare: a) Tranchilizarea exemplarelor de urs brun; b) Eutanasierea animalelor sălbatice aparținând speciei urs brun; c) Recoltarea/prelevarea de probe biologice de la exemplarele de animalele sălbatice aparținând speciei urs brun tranchilizate/imobilizate sau, după caz, eutanasiate. Secțiunea a 5-a Supraveghere toxicologică A. SUPRAVEGHEREA TOXICOLOGICĂ A ANIMALELOR TERESTRE Precizări tehnice 1. Monitorizarea datelor din programul de supraveghere și Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA. 2. în cazuri de intoxicație sau suspiciune de intoxicație. Probe necesare pentru stabilirea diagnosticului sunt: sânge, urină, lapte, păr sau conținut gastric, organe, țesut muscular, precum și furajele și apa destinată consumului animal folosite în hrănirea și adăparea animalelor, sau orice element ce poate conduce la stabilirea diagnosticului în cazurile de intoxicație. 3. Expertiză de necesitate. 4. Pentru depistarea toxicului din probele prevăzute la pct. 2 și 3, se utilizează metodele de analiză stabilite de LNR. Analizele de laborator se efectuează cu metode elaborate în IDSA, pentru apă destinată consumului animal: determinarea pH-ului, determinarea conținutului de nitriți (azotiți), determinarea conținutului de nitrați (azotați) - metoda cu acid sulfosalicilic, determinarea conținutului de nitrați (azotați) - metoda spectrometrică UV, determinarea conținutului de amoniu, determinarea conținutului de cloruri, determinarea unor elemente chimice prin spectrometrie de absorbție atomică - flacără - Zn, determinarea unor elemente chimice prin spectrometrie de absorbție atomică - cuptor de grafit (Pb, Cd, Cu), test screening de identificare a unor contaminanți prin gaz-cromatografie cuplată cu spectometrie de masa - carbofuran, lindan, DDT, clorpirifos, dimetoat, diazinon, paration, malation, cihalotrin, cipermetrin, deltametrin, teflutrin, fenvalerat, bioresmetrin, permetrin, tebuconazol, piperonil butoxid (NR), test screening de identificare a unor contaminanți prin lichid-cromatografie cuplată cu spectometrie de masa - raticide anticoagulante derivați de 4-hidroxicumarină (warfarină, cumatetralil, difenacum, brodifacum, bromadiolonă, flocumafen). Valoarea parametrilor analizați se raportează la prevederile legislației actuale privind calitatea apei potabile ( Legea 96/2024 pentru aprobarea Ordonanței Guvernului 7/2023 privind calitatea apei destinate consumului uman). Pentru probe de material biologic (conținut gastric, organe, țesut muscular), precum și furaje, analizele de laborator efectuate cu metode elaborate în IDSA sunt: determinarea pH-ului din conținut gastric, determinarea conținutului de cloruri din furaje, determinarea unor elemente chimice prin spectrometrie de absorbție atomică - flacără - Zn din furaje, determinarea unor elemente chimice prin spectrometrie de absorbție atomică - cuptor de grafit (Pb, Cd, Cu) din furaje și Pb din țesut muscular, test screening de identificare a unor contaminanți prin gaz-cromatografie cuplată cu spectometrie de masa - carbofuran, lindan, DDT, clorpirifos, dimetoat, diazinon, paration, malation, cihalotrin, cipermetrin, deltametrin, teflutrin, fenvalerat, bioresmetrin, permetrin, tebuconazol, piperonil butoxide din furaje (NR) și conținut stomacal, test screening de identificare a unor contaminanți prin lichid-cromatografie cuplată cu spectometrie de masa - raticide anticoagulante derivați de 4-hidroxicumarină (warfarină, cumatetralil, difenacum, brodifacum, bromadiolonă, flocumafen) din furaje (NR) și conținut stomacal. B. SUPRAVEGHEREA TOXICOLOGICĂ A ANIMALELOR ACVATICE Precizări tehnice 1. Monitorizarea datelor din programul de supraveghere: 2. În cazuri de intoxicație sau suspiciune de intoxicație la animale acvatice. 3. Expertiză de necesitate. 4. Pentru depistarea toxicului din probele prevăzute la pct. 2 și 3, se utilizează metodele de analiză stabilite de LNR: Probe necesare pentru stabilirea diagnosticului sunt: cadavre, furaje și apă din bazine piscicole, lacuri și iazuri amenajate pentru piscicultura, precum și din ape curgătoare, sau orice element ce poate conduce la stabilirea diagnosticului în cazurile de intoxicație. Pentru probele de apă analizele de laborator care vor trebui efectuate: determinarea pH-ului, determinarea conținutului de nitriți (azotiți), determinarea conținutului de nitrați (azotați) - metoda cu acid sulfosalicilic, determinarea conținutului de nitrați (azotați) - metoda spectrometrică UV, determinarea conținutului de amoniu, determinarea conținutului de cloruri, determinarea unor elemente chimice prin spectrometrie de absorbție atomică - flacără - Zn, determinarea unor elemente chimice prin spectrometrie de absorbție atomică - cuptor de grafit (Pb, Cd, Cu), test screening de identificare a unor contaminanți prin gaz-cromatografie cuplată cu spectometrie de masa - carbofuran, lindan, DDT, clorpirifos, dimetoat, diazinon, paration, malation, cihalotrin, cipermetrin, deltametrin, teflutrin, fenvalerat, bioresmetrin, permetrin, tebuconazol, piperonil butoxid (NR), test screening de identificare a unor contaminanți prin lichid-cromatografie cuplată cu spectometrie de masa - raticide anticoagulante derivați de 4-hidroxicumarină (warfarină, cumatetralil, difenacum, brodifacum, bromadiolonă, flocumafen)(NR). Valoarea parametrilor analizați se raportează la prevederile legislației. Pentru probe de material biologic (conținut gastric, organe, țesut muscular), precum și furaje, analizele de laborator efectuate cu metode elaborate în IDSA sunt: determinarea pH-ului din conținut gastric, determinarea conținutului de cloruri din furaje, determinarea unor elemente chimice prin spectrometrie de absorbție atomică - flacără - Zn din furaje, determinarea unor elemente chimice prin spectrometrie de absorbție atomică - cuptor de grafit (Pb, Cd, Cu) din furaje și Pb din țesut muscular, test screening de identificare a unor contaminanți prin gaz-cromatografie cuplată cu spectometrie de masa - carbofuran, lindan, DDT, clorpirifos, dimetoat, diazinon, paration, malation, cihalotrin, cipermetrin, deltametrin, teflutrin, fenvalerat, bioresmetrin, permetrin, tebuconazol, piperonil butoxide din furaje (NR) și conținut stomacal, test screening de identificare a unor contaminanți prin lichid-cromatografie cuplată cu spectometrie de masa - raticide anticoagulante derivați de 4-hidroxicumarină (warfarină, cumatetralil, difenacum, brodifacum, bromadiolonă, flocumafen) din furaje (NR) și conținut stomacal. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA. 5. Pentru depistarea toxicului din probele prevăzute la pct. 4 se utilizează metodele de analiză stabilite de LNR. Secțiunea a 6-a Acțiuni imunologice obligatorii, de urgență sau opționale pentru unele boli la animale 1. Antrax Scop: Păstrarea indemnității teritoriale prin aplicarea vaccinării și a măsurilor de biosecuritate Precizări tehnice 1. Vaccinarea anticărbunoasă a tuturor animalelor receptive se va efectua, în mod obligatoriu, o dată pe an, în intervalul de 12 luni de la ultima vaccinare respectându-se recomandările producătorului referitoare la vârsta și starea fiziologică a animalelor la care se efectuează vaccinarea, cu un vaccin care să asigure imunitatea minim 12 luni. În cazul animalelor care vor fi scoase la pășunat, vaccinarea anticărbunoasă se va efectua primăvara, înainte de scoaterea animalelor la pășune, conform recomandărilor menționate în prospectul vaccinului. 2. Se execută lunar vaccinări de completare la animale din specii receptive care la data efectuării vaccinării nu aveau vârsta de vaccinare, sau a celor care nu au putut fi vaccinate din diferite motive. 3. În cazul apariției unor focare de antrax în zona Deltei Dunării se va executa încă o vaccinare, de necesitate, cu aprobarea ANSVSA. Precizări execuție Medicul veterinar de liberă practică împuternicit. 2. Infecția cu virusul bolii de Newcastle sau pesudopestei aviare Scop: supravegherea și controlul bolii Vaccinarea păsărilor din exploatațiile nonprofesionale Vaccinarea păsărilor din exploatațiile comerciale și din grădinile zoologice. Programele de vaccinare împotriva bolii de Newcastle se avizează de către DSVSA. A. Primavara: A. În județele/exploatațiile indemne de boală de Newcastle 1. vaccinare cu vaccin viu atenuat preparat din tulpini lentogene, administrat oculoconjunctival sau parenteral și cu vaccin inactivat administrat parenteral la puii din speciile receptive, cu respectarea vârstei de vaccinare și a modului de administrare recomandate in prospectul si autorizatia de comercializare a produsului biologic; 2. vaccinare cu vaccin inactivat adjuvantat, parenteral, la efectivele de adulte. B. Toamna: o vaccinare în covor la întregul efectiv, cu vaccin inactivat adjuvantat, administrat parenteral. C. Între cele două campanii de vaccinare (primăvară și toamnă), se va efectua în mod obligatoriu vaccinarea de completare în funcție de perioada de imunitate specificată de producătorul vaccinului; D. Se va efectua în mod obligatoriu, o vaccinare efectuată cu vaccin viu atenuat preparat din tulpini lentogene, administrat oculoconjunctival sau parenteral pe o raza de 3 km în jurul exploatațiilor comerciale avicole în perioada iulie-august; 1. Programele de vaccinare împotriva bolii de Newcastle a păsărilor din gospodăriile populației se avizează de DSVSA. 2. Administrarea vaccinului se realizează în mod obligatoriu individual, la toate speciile și categoriile de păsări receptive la virusul bolii de Newcastle; Vaccinarea se efectuează de către medicii veterinari de liberă practică. Costul vaccinului și al manoperei este suportat de către proprietar. În cazul apariției unui focar de pseudopestă aviară în efectivele în care vaccinarea este obligatorie, medicul veterinar de liberă practică (în cazul în care nu a fost respectată procedura, metoda de vaccinare și instrucțiunile recomandate de producătorul de vaccin), sau proprietarul de păsări (în cazul în care acesta un a permis medicului de liberă practică sa efectueze vaccinarea obligatorie a păsărilor), vor fi sancționați conform legislației în vigoare. 1. Pui de carne: a) obligatoriu 2 vaccinări, la vârsta de 9-10 zile și 23-24 zile cu vaccinuri vii preparate din tulpini lentogene; b) opțional se pot aplica 3 vaccinări, la vârsta de o zi, 9-10 zile și 23-24 zile. căile de administrare: oculo-nazal, aerosoli, sau parenteral Este exclusă vaccinarea prin administrarea vaccinului în apa de băut; În funcție de perioada de exploatare, se vor aplica vaccinări suplimentare pentru menținerea unui status imun corespunzător. În cazul în care vaccinarea de la vârsta de o zi va fi considerată optională, se va avea în vedere obligativitatea asigurării și existenței unui status imu corespunzător contra boli de Newcastle, până la prima vaccinare de la 9-10 zile. Găini de reproducție – părinți rase ușoare și grele Obligatoriu: a) vaccinări cu vaccinuri vii preparate din tulpini lentogene la vârsta de o zi în stațiile de incubație, 9-10 zile, 23-24 zile, 41-42 zile, 83-84 zile și la transfer; b) vaccinul se administrează în masă – sub formă de aerosoli, individual oculo- nazal sau injectabil; c) la transfer, se efectuează o vaccinare cu vaccin inactivat, urmată, in mod obligatoriu, în funcție de nivelul și uniformitatea titrului de anticorpi al efectivului, la jumatatea perioadei de exploatare (vârsta de 40 – 45 săptămâni), de una sau doua vaccinări. 3. Găini ouătoare Obligatoriu: a) vaccinări cu vaccinuri vii preparate din tulpini lentogene la vârsta de o zi în stațiile de incubație, 9-10 zile, 23-24 zile, 41-42 zile, 83-84 zile; b) vaccinări cu vaccinuri inactivate la transfer. c) la transfer, se efectuează o vaccinare cu vaccin inactivat, urmată, in mod obligatoriu, în funcție de nivelul și uniformitatea titrului de anticorpi al efectivului, la jumatatea perioadei de exploatare (vârsta de 40 – 45 săptămâni), de una sau doua vaccinări; 4. Curcani Obligatoriu: Minim 3 vaccinări: prima la varsta de o zi în statia de incubație, a doua până la a două săptămână, a treia până la 6 săptămâni, cu vaccinuri autorizate conform legislației în vigoare în funcție de specificațiile tehnice ale producătorului de vaccinuri. Opțional, în funcție de perioada de exploatare se poate efectua a patra vaccinare până la 14 săptămâni cu vaccinuri autorizate conform legislației în vigoare în funcție de specificațiile tehnice ale producătorului de vaccinuri. Vaccinul se administreaza prin aerosoli, oculo-nazal, apa de băut sau parenteral. B. În județele/exploatațiile cu antecedente de boală de Newcastle în ultimele 12 luni Pui de carne: 1. obligatoriu 3 vaccinări la vârsta de 1 (una) zi, 9-10 zile și 23-24 zile cu vaccinuri vii atenuate preparate din tulpini lentogene; 2. opțional, vaccinarea la vârsta de 1 zi cu vaccin viu atenuat, sub formă de aerosoli, poate fi dublată de o vaccinare efectuată injectabil, cu vaccin inactivat. Procedura de vaccinare în exploatațiile avicole, autorizate sanitar - veterinar, se aplică la propunerea administrației acestora, cu avizul DSVSA, care este obligată să verifice existența și funcționalitatea aparaturii și instrumentarului necesar vaccinării. Pentru exploatațiile comerciale, strategia de vaccinare este în mod obligatoriu însoțită de măsuri de biosecuritate specifice. Vaccinarea se efectuează de către o echipă de vaccinare, sub supravegherea și responsabilitatea medicilor veterinari de liberă practică împuterniciți. Costul vaccinului și al manoperei este suportat de către fermier. C. ÎN GRĂDINILE ZOOLOGICE Administrarea vaccinului se realizează obligatoriu individual, la toate categoriile de păsări receptive la virusul bolii de Newcastle. Vaccinarea se efectuează de către medicii veterinari de liberă practică, organizați în condițiile legii. Costul vaccinului și a manoperei este suportat de către proprietar. 3. Infecția cu virusul rabie Scop: aplicarea programului de vaccinare profilactică la animalele de companie, domestice și sălbatice în vederea eradicării rabiei pe teritoriul României Conduita de execuție Conform recomandărilor producătorului de vaccin. Vaccinurile recunoscute la nivel comunitar sunt acele vaccinuri care sunt fabricate în conformitate cu Farmacopeea Europeană, respectiv vaccinuri inactivate, recombinante, de uz veterinar. În conformitate cu prevederile: 1. Deciziei 275/94/CE a Comisiei din 18 aprilie 1994 privind recunoașterea vaccinurilor antirabice; 2. Ordinului președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 29/2008, cu modificările și completările ulterioare. Precizări tehnice 1.Vaccinarea profilactică antirabică a câinilor, pisicilor, dihorilor domestici, câinilor de stână, animalelor din adăposturi speciale, precum și a animalelo sălbatice din grădini zoologice, circuri și alte spații în care acestea sunt adăpostite este obligația proprietarilor și a deținătorilor de animale, persoane fizice sau juridice și se va realiza în campanie în perioada octombrie – decembrie, urmată de vaccinări de completare, cu respectarea legislației sanitar-veterinare în vigoare. Se vor utiliza vaccinuri antirabice care să asigure o imunitate vaccinală de cel puțin 24 luni. 2. Vaccinarea antirabică a câinilor, pisicilor și dihorilor în vârstă de peste 3 luni se realizează astfel: A. Câinii cu stăpân vor fi imunizați cu respectarea specificațiilor din prospectul sau autorizatia de comercializare a vaccinului, în ultimile 2 luni de imunitate vaccinală. B. Pisicile și dihorii cu stăpân vor fi imunizate/imunizați in cursul fiecărei campanii anuale, chiar dacă perioada de imunitate vaccinală este mai mare. 3. La solicitarea proprietarilor, vaccinarea antirabică a câinilor, pisicilor și dihorilor în vârstă de peste 12 săptămâni se efectuează cu respectarea prospectului vaccinului antirabic. Precizări execuție 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit și autorizat conform Ordinului președintelui ANSVSA nr. 1/2014 pentru aprobarea Normelor privind identificarea și înregistrarea câinilor cu stăpân, cu modificările și completările ulterioare, realizează vaccinarea profilactică a câinilor și pisicilor conform pct. 2 de la Precizările tehnice. Costurile vaccinării antirabice a câinilor din timpul campaniei din octombrie - decembrie și din timpul vaccinărilor de completare sunt suportate integral de la bugetul de stat. Contravaloarea manoperei de vaccinare a pisicilor este suportată de către proprietarii acestora, ia contravaloarea vaccinului este suportată de la bugetul de stat. 2. Orice medic veterinar de liberă practică și autorizat conform Ordinului președintelui ANSVSA nr. 1/2014 , cu modificările și completările ulterioare, poate realiza vaccinarea profilactică antirabică la solicitarea și alegerea proprietarilor animalelor menționate la pct. 3 de la Precizări tehnice, iar costurile sunt suportate integral de către proprietari. 3. Proprietarul animalului/animalelor de companie deține carnetul de sănătate cu vaccinările antirabice completat la zi. 4. Gestionarea carnetelor de sănătate pentru vaccinările antirabice efectuate în campanie în cadrul Programului de către medicii veterinari împuterniciț este realizată de CMV, iar pentru animalele identificate la cerere se vor respecta prevederile Ordinului președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 1/2014 , cu modificările și completările ulterioare. 5. Pentru circulația animalelor de companie între statele membre ale UE se eliberează și se completează pașaport, conform Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 577/2013 al Comisiei din 28 iunie 2013 privind modelele de documente de identificare pentru circulația necomercială a câinilor, pisicilor și dihorilor domestici, stabilirea de liste de teritorii și țări terțe și cerințele referitoare la format, punere în pagină și limbă ale declarațiilor care atestă respectarea anumitor condiții prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 576/2013 al Parlamentului European și al Consiliului.” 4. Infecția cu virusul dermatozei nodulare contagioase Vaccinarea este aplicabilă în cazul în care în România este confirmată boala și trebuie derulat un program de monitorizare, control și eradicare. La confirmarea primului focar de dermatoză nodulară contagioasă a bovinelor, în funcție de riscul epidemiologic, în România se va aplica un program de vaccinare de urgență pentru teritoriul stabilit de ANSVSA, în conformitate cu prevederile Regulamentului delegat (UE) 2023/361 al Comisiei din 28 noiembrie 2022 de completare a Regulamentului (UE) 2016/429 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește normele de utilizare a anumitor medicamente de uz veterinar în vederea prevenirii și controlului anumitor boli listate. Vaccinarea de urgență se efectuează de către medicii veterinari de liberă practică împuterniciți, sub coordonarea DSVSA. Vaccinarea se realizează utilizându-se ace de unică folosință, care sunt ulterior depozitate în siguranță și distruse. Vaccinul este păstrat în condițiile indicate de producător și administrat în aceeași zi în care este deschis flaconul. Echipele de vaccinare respectă măsuri stricte de biosecuritate atunci când efectuează vaccinarea. Flacoanele goale trebuie păstrate și restituite la DSVSAla sfârșitul zilei de lucru. În caz de discrepanțe, se iau măsuri corective. Planul de vaccinare include și examinările clinice în vederea depistării reacțiilor postvaccinale, prin controale aleatorii la fața locului cu examinarea clinică a animalelor vaccinate. Această activitate este efectuată de medicii veterinari oficiali; toate neconformitățile se raportează și se pun în aplicare măsurile recomandate de Comisia Europeană în acest sens. 5. Pesta porcină africană - se aplică în situația aprobării unui program național de vaccinare de către CE. 6. Gripa aviară înalt patogenă - se aplică în situația aprobării unui program național de vaccinare de către CE. 7. Variola ovină și caprină - se aplică în situația aprobării unui program național de vaccinare de către CE. 8. Rinotraheita infecțioasă bovină/vulvovaginita pustuloasă infecțioasă - se aplică în situația aprobării unui program național de vaccinare de către CE. 9. Febra Aftoasă - se aplică în situații de urgență sau în situația aprobării unui program național de vaccinare de către CE. 10. Vaccinarea în cadrul programelor naționale de control al Salmoneloze zoonotice la găini ouătoare sau de reproducție (Gallus gallus) a.Vaccinarea antisalmonelică a efectivelor de găini de ouătoare și de reproducție incluse în cadrul Programului național de control al salmonelozelor zoonotice în efectivele de găini ouătoare și de reproducție din România este opțională și se face în conformitate cu prevederile art. 3 din Regulamentul (CE) nr. 1177/2006. Schema de vaccinare este prezentată de către reprezentantul exploatației pentru avizare la DSVSA înainte de populare / împreună cu prospectele vaccinurilor utilizate. b. Vaccinurile vii împotriva salmonelei nu se pot utiliza, în cadrul programelor naționale de control, dacă fabricantul nu furnizează o metodă corespunzătoare care să permită diferențierea bacteriologică a tulpinilor de salmonela de tip sălbatic de tulpinile vaccinale. c. În acest sens operatorul economic care a solicitat aprobarea vaccinării cu vaccin viu contra serotipurilor de Salmonella relevantă va deține în permanență o metodă de diferențiere furnizată de furnizorul de vaccin precum și vaccinul utilizat, acestea fiind puse la dispoziția LNR din cadrul IDSA pentru acțiunea de diferențiere a serotipurilor vaccinale de cele sălbatice. d. Nu se consideră efectiv vaccinat acel efectiv ce nu are schema de vaccinare completă, conform instrucțiunilor producătorului. e. Vaccinurile vii împotriva serotipurilor de Salmonella relevante nu se pot utiliza, în cadrul programelor naționale de control, la găinile ouătoare în perioada de producție, ci numai dacă s-a stabilit că această utilizare este sigură și cu condiția ca vaccinurile să fie autorizate în acest scop. În cazul efectivelor unde s-au identificat serotipurile relevante de Salmonella anterior, pentru reducerea presiunii infecțioase la următoarele loturi cu care se vor popula, operatorul economic v-a prezenta obligatoriu la DSVSA program de vaccinare împotriva Salmonellei la aceste noi loturi care va conține cel puțin trei administrări până la transfer sau începerea perioadei de ouat. 11. Infecția cu virusul bolii limbii albastre 1. Se aplică vaccinarea voluntară a rumegătoarelor mari și mici, la solicitarea proprietarului de animale. 2. Vaccinurile împotriva virusului bluetongue și serotipul/serotipurile izolat/izolate pe teritoriul României trebuie să fie inactivate. 3. Inocularea vaccinului este efectuată de către medicul veterinar de liberă practică din unitatea care desfășoară activități de asistență medical-veterinară cu care exploatația are încheiat contract de prestări servicii, sub supravegherea și controlul oficial al DSVSA. 4. Medicii veterinari responsabili de vaccinare au obligația respectării condițiilor de transport, depozitare și administrare a vaccinului utilizat, conform instrucțiunilor prevăzute în prospectul aprobat al vaccinului. 5. Pentru vaccinarea animalelor împotriva infecției cu virusul bolii limbii albastre se utilizează numai produse medicinale veterinare imunologice autorizate pentru comercializare în România în conformitate cu prevederile Regulamentului (UE). Produsele medicinale veterinare imunologice utilizate trebuie însoțite de Certificatul european OBPR (certificat de eliberare oficială a seriilor de produse medicinale veterinare pe baza protocoalelor de producție și control) emis de ICBMV sau de altă autoritate competentă din UE 6. Situația animalelor vaccinate contra infecției cu virusul bolii limbii albastre se raportează lunar la ANSVSA. NOTĂ: Utilizarea produsului medicinal veterinar imunologic pentru combaterea infecției cu virusul bolii limbii albastre la alte specii de rumegătoare domestice și sălbatice decât speciile-țintă prevăzute în prospect, dar care sunt considerate un risc de infecție, trebuie realizată cu precauție și după testarea vaccinului pe un număr mic de animale înainte de vaccinarea în masă, în condițiile stabilite de ANSVSA. Nivelul de eficiență la alte specii poate fi diferit față de cel observat la bovine și ovine. 12. Alte boli în funcție de contextul epidemiologie. Obiectiv: reducerea presiunii infecțioase și protecția animalelor din speciile receptive. Secțiunea a 7-a Activități de elaborare, participare la activitatea de standardizare, evaluare, pregătire profesională, analiză, monitorizare în domeniul sanitar-veterinar 1. Activitatea de elaborare și difuzare de materiale științifice în domeniul sanitar-veterinar; 2. Activitatea de instruire și perfecționare continuă a specialiștilor din cadrul Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor și din unitățile subordonate, pe domeniile de competență, prin organizarea de cursuri pe profil, în țară și în străinătate; 3. Analize epidemiologice, de statistică medicală veterinară, analiză de risc și prognoze sanitare veterinare și protecția consumatorului; 4. Acțiuni de instruire, informare și educație sanitar-veterinară a populației pentru apărarea sănătății publice și protecția consumatorilor; 5. Monitorizarea activităților și a situației sanitar-veterinare la nivel județean, al institutelor naționale veterinare de referință și al ANSVSA, astfel: a) monitorizarea de către ansvsa a bolilor infecțioase și parazitare la animale, inclusiv a celor transmisibile la om; b) monitorizarea de către IDSA a bolilor infecțioase și parazitare la animale, inclusiv a celor transmisibile la om; c) monitorizarea datelor privind ecopatologia și identificarea factorilor de risc pentru sănătatea animalelor și sănătatea publică; d) monitorizarea avorturilor la animale; e) monitorizarea datelor privind supravegherea ecotoxicologică; f) monitorizarea unităților de producere a furajelor; g) monitorizarea acțiunilor de supraveghere în domeniul sanitar-veterinar, monitorizarea rezistenței antimicrobiene a bacteriilor patogene pentru animale, inclusiv a celor transmisibile la om; Secțiunea a 8-a Acțiunile de supraveghere și control ale activităților desfășurate de laboratoarele sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor autorizate/înregistrate în care se desfășoară activități de testare și analize de laborator în domeniul sănătății și bunăstării animalelor Tipul laboratorului Frecvența controalelor Precizări de execuție LSVSA Conform Planului cifric de control anual și ori de câte ori este necesar(*) Componența echipei de control: ANSVSA împreună cu reprezentanți ai LNR din cadrul IDSA a) verificarea respectării condițiilor sanitar-veterinare ce au stat la baza autorizării laboratoarelor sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor; b) asigurarea că metodele de analiză efectuate in laborator pe domeniul sănătății și bunăstării animalelor, respectă legislația europeană în vigoare; Privat Conform Planului cifric de control anual și ori de câte ori este necesar(*) Componența echipei de control: ANSVSA împreună cu reprezentanți ai LNR din cadrul IDSA a) verificarea respectării condițiilor sanitar-veterinare ce au stat la baza autorizării laboratoarelor sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor; b) asigurarea că metodele de analiză efectuate in laborator pe domeniul sănătății și bunăstării animalelor, respectă legislația europeană în vigoare; Uzinal Conform Planului cifric de control anual și ori de câte ori este necesar(*) Componența echipei de control: ANSVSA împreună cu reprezentanți ai LNR din cadrul IDSA a) verificarea respectării condițiilor sanitar-veterinare ce au stat la baza autorizării/înregistrării laboratoarelor sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor; b) asigurarea că metodele de analiză efectuate in laborator pe domeniul sănătății și bunăstării animalelor, respectă legislația europeană în vigoare; * Prioritate vor avea: – laboratoarele sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor în care s-au constatat neconformități în timpul controalelor efectuate pe parcursul anului precedent; – laboratoarele care au fost programate pentru a fi controlate în decursul anului precedent și nu au fost verificate; – laboratoarele nou înființate; – laboratoarele care nu au fost controlate de o lungă perioada de timp. Secțiunea a 9-a Inspecția animalelor din exploatațiile nonprofesionale și, consecutiv, operarea în SNIIA a mișcărilor și evenimentelor declarate de deținător cu ocazia inspecției animalelor Conduita de execuție Programul de inspecție a animalelor din exploatațiile nonprofesionale constă în: 1. realizarea unitară a inspecției tuturor exploatațiilor și a animalelor din exploatație, cu utilizarea formularelor-tip, stabilite prin procedură specifică aprobată de președintele ANSVSA, disponibile în aplicația "inspecții" din Baza națională de date; 2. efectuarea inspecției exploatațiilor nonprofesionale cu bovine, porcine, ovine și caprine privind statusul de sănătate a animalelor din exploatație pentru bolile specifice speciei respective cuprinse în Programul acțiunilor de supraveghere, prevenire, control și eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om, protecția animalelor și protecția mediului, de imobilizare a animalelor care amenință viața sau integritatea corporală a persoanelor prin utilizarea și administrarea substanțelor din categoria stupefiante, psihotrope, de identificare și înregistrare a bovinelor, porcinelor, ovinelor, caprinelor și ecvideelor; 3. identificarea animalelor cu semne clinice de boli transmisibile ale bovinelor, porcinelor, ovinelor și caprinelor existente în exploatație; 4. inspecția fiecărei exploatații nonprofesionale, înregistrată sau nu în registrul național al exploatațiilor, în perioada 15 martie - 31 august, pentru toate speciile, cu excepția ecvideelor. Inspecția cu scopul de a identifica animalele cu semne clinice de boli transmisibile ale bovinelor, porcinelor, ovinelor și caprinelor se va realiza în: 4.1. exploatațiile înregistrate în registrul național al exploatațiilor dacă în Baza națională de date și în exploatație există cel puțin un animal la momentul inspecției; 4.2. exploatațiile care nu sunt înregistrate în registrul național al exploatațiilor la momentul efectuării inspecției, dar la inspecție se constată că sunt prezente animale în exploatație. În acest caz, medicul veterinar de liberă practică împuternicit notifică DSVSA, pentru a verifica și înregistra exploatația în registrul național al exploatațiilor, conform prevederilor legale. Doar după înregistrarea în registrul național al exploatațiilor, acțiunea de inspecție, în aceste exploatații, va putea fi decontată; 4.3. exploatațiile nonprofesionale care sunt înregistrate în registrul național al exploatațiilor, dar care nu au animale înregistrate în Baza națională de date, dar la data inspecției se constată că sunt prezente animale în exploatație; 5. verificarea și confirmarea faptului că animalele din exploatație au fost supuse acțiunilor sanitare veterinare în conformitate cu planul cifric întocmit potrivit prevederilor Programului acțiunilor de supraveghere, prevenire, control și eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om, protecția animalelor și protecția mediului, de imobilizare a animalelor care amenință viața sau integritatea corporală a persoanelor prin utilizarea și administrarea substanțelor din categoria stupefiante, psihotrope, de identificare și înregistrare a bovinelor, porcinelor, ovinelor, caprinelor și ecvideelor. 6. Inspecțiile se vor face ținându-se cont de situația epidemiologică și de cerințele specifice din zona de protecție și zona de supraveghere. 7. Cu ocazia inspecției, atunci când este cazul, se va efectua supravegherea pasivă pentru depistarea animalelor cu semne clinice de boli transmisibile la bovine, porcine, ovine și caprine. În acest caz, recoltarea probelor și decontarea se vor face în conformitate cu prevederile legale. 8. În cursul efectuării inspecțiilor, medicul veterinar de liberă practică împuternicit are următoarele obligații: - să facă corelarea animalelor prezente în exploatație și inspectate cu cele înregistrate în Baza națională de date; - să identifice animalele din speciile bovine, porcine, ovine și caprine găsite neidentificate în momentul inspecției, dacă se poate face dovada trasabilității, cu respectarea și aplicarea prevederilor legale privind identificarea și înregistrarea animalelor; - să notifice DSVSA cu privire la neconformitățile constatate, conform prevederilor procedurii specifice, 9. Plata tarifului de inspecție a animalelor din exploatațiile nonprofesionale, prevăzut în anexa nr. 3 la Hotărârea Guvernului nr. 1.156/2013 pentru aprobarea acțiunilor sanitar-veterinare cuprinse în Programul acțiunilor de supraveghere, prevenire, control și eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om, protecția animalelor și protecția mediului, de imobilizare a animalelor care amenință viața sau integritatea corporală a persoanelor prin utilizarea și administrarea substanțelor din categoria stupefiante, psihotrope, de identificare și înregistrare a bovinelor, porcinelor, ovinelor, caprinelor și ecvideelor, a acțiunilor prevăzute în Programul de supraveghere și control în domeniul siguranței alimentelor, precum și a tarifelor aferente acestora, cu modificările și completările ulterioare, este condiționată de operarea în Baza națională de date a mișcărilor și evenimentelor declarate de deținător cu ocazia inspecției exploatației și a animalelor din exploatație. 10. În cazul în care au fost impuse restricții asupra exploatației, iar medicul veterinar de liberă practică împuternicit nu poate opera mișcările în Baza națională de date în perioada de desfășurare a inspecțiilor, notifică DSVSA. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit va opera mișcările în Baza națională de date după ridicarea restricției. DSVSA va accepta aceste exploatații la decont și va urmări ca medicul veterinar de liberă practică împuternicit să finalizeze operarea în Baza națională de date, imediat ce neconformitățile au fost remediate, iar restricțiile au fost ridicate. (la 06-07-2026, Tabelul de la Sectiunea a 9-a , Capitolul I a fost modificat de Punctul 2. , Articolul I din ORDINUL nr. 742 din 1 iulie 2026, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 551 din 6 iulie 2026 ) Capitolul II Acțiunile de supraveghere și control ale activităților desfășurate de laboratoarele sanitar-veterinare și pentru siguranța animalelor autorizate/înregistrate în care se desfășoară activități de testare și analize de laborator în domeniul hranei pentru animale Tipul laboratorului Frecventa controalelor Precizări de execuție LSVSA Conform Planului cifric de control anual și ori de câte ori este necesar(*) Componența echipei de control: ANSVSA împreună cu reprezentanți ai LNR din IISPV și/sau din cadrul DSVSA, după caz a) verificarea respectării condițiilor sanitar-veterinare ce au stat la baza autorizării laboratoarelor sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor; b) asigurarea că metodele de analiză efectuate in laborator pe domeniul hranei pentru animale, respectă legislația europeană în vigoare; Privat Conform Planului cifric de control anual și ori de câte ori este necesar(*) Componența echipei de control: ANSVSA împreună cu reprezentanți ai LNR din IISPV și/sau din cadrul DSVSA judetene, după caz a) verificarea respectării condițiilor sanitar-veterinare ce au stat la baza autorizării laboratoarelor sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor; b) asigurarea că metodele de analiză efectuate in laborator pe domeniul hranei pentru animale respectă legislația europeană în vigoare; Uzinal Conform Planului cifric de control anual și ori de câte ori este necesar(*) Componența echipei de control: ANSVSA împreună cu reprezentanți ai LNR din IISPV și/sau din cadrul DSVSA judetene, după caz a) verificarea respectării condițiilor sanitar-veterinare ce au stat la baza autorizării/înregistrării laboratoarelor sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor; b) asigurarea că metodele de analiză efectuate in laborator pe domeniul hranei pentru animale respectă legislația europeană în vigoare; * Prioritate vor avea: – laboratoarele sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor în care s-au constatat neconformități în timpul controalelor efectuate pe parcursul anului precedent; – laboratoarele care au fost programate pentru a fi controlate în decursul anului precedent și nu au fost verificate; – laboratoarele nou înființate; – laboratoarele care nu au fost controlate de o lungă perioada de timp. Capitolul III Supravegherea și controlul unităților farmaceutice veterinare și a deținătorilor autorizațiilor de comercializare pentru produse medicinale veterinare Tipul unității Frecvență Precizări de execuție 1 2 3 Unitate fabricație produse medicinale veterinare biologice Conform Programului anual de inspecții la fabricanții/ importatorii de produse medicinale veterinare din România*1) și ori de câte ori este necesar*2). Direcția de specialitate din cadrul ANSVSA și, la solicitarea acesteia, ICBMV. Controlul calității produselor medicinale veterinare - conform Planului anual de prelevare și testare a produselor medicinale veterinare comercializate în România*3). 1. Prelevarea probelor se realizează de către reprezentanții DSVSA. 2. Testarea probelor se realizează în cadrul laboratoarelor ICBMV. 3. ICBMV raportează rezultatele testelor de laborator către deținătorul autorizației de comercializare (DAC), DSVSA și ANSVSA. Controlul calității produselor medicinale imunologice veterinare utilizate în acțiunile de imunoprofilaxie obligatorii la animale *6). 1. Prelevarea probelor se realizează de către reprezentanții ICBMV. 2. Testarea probelor se realizează în cadrul laboratoarelor ICBMV. 3. ICBMV raportează rezultatele testelor de laborator către DAC și ANSVSA. Controlul calității produselor medicinale veterinare biologice utilizate în acțiunile obligatorii de diagnostic in vivo la animale *7). 1. Prelevarea probelor se realizează de către reprezentanții ICBMV. 2. Testarea probelor se realizează în cadrul laboratoarelor ICBMV. 3. ICBMV raportează rezultatele testelor de laborator către DAC și ANSVSA. Deținătorii autorizațiilor de comercializare a produselor medicinale veterinare biologice Eliberarea oficială a seriilor de produse medicinale veterinare imunologice pe baza evaluării protocoalelor de producție și control *4), conform cerințelor art. 128 alin. (1) din Regulamentul (UE) 2019/6. 1. Înaintarea la ICBMV a documentelor necesare eliberării oficiale a seriilor pentru produsele medicinale veterinare imunologice. 2. Evaluarea documentelor în vederea eliberării oficiale a seriilor pentru produsele medicinale veterinare imunologice și emiterea Certificatului European Standard OBPR de către ICBMV. 3. ICBMV raportează rezultatele evaluărilor către ANSVSA, deținătorul autorizației de comercializare și Directoratul European pentru Calitatea Medicamentelor (European Directorate for the Quality of Medicines - EDQM). Eliberarea oficială a seriilor de produse medicinale veterinare imunologice pe baza testării de laborator *5), conform cerințelor prevăzute la art. 128 alin. (3) din Regulamentul (UE) 2019/6 1. Înaintarea la ICBMV a documentelor și a probelor necesare testării și eliberării oficiale a seriilor pentru produsele medicinale veterinare imunologice*10). 2. Evaluarea documentelor și testarea probelor în vederea eliberării oficiale a seriilor pentru produsele medicinale veterinare imunologice și emiterea Certificatului European Standard OCABR de către ICBMV*10). 3. ICBMV raportează rezultatele testării către ANSVSA, DAC și EDQM*10). Unitate pentru fabricația produselor medicinale veterinare, altele decât cele biologice Conform Programului anual de inspecții la fabricanții/ importatorii de produse medicinale veterinare din România*1) și ori de câte ori este necesar*2). Direcția de specialitate din cadrul ANSVSA și, la solicitarea acesteia, ICBMV. Controlul calității produselor medicinale veterinare - conform Planului anual de prelevare și testare a produselor medicinale veterinare comercializate în România*3). 1. Prelevarea probelor se realizează de către reprezentanții DSVSA. 2. Testarea probelor se realizează în cadrul laboratoarelor ICBMV. 3. ICBMV raportează rezultatele testelor de laborator către DAC, DSVSA și ANSVSA. Importatori produse medicinale veterinare biologice Conform Programului anual de inspecții la fabricanții/ importatorii de produse medicinale veterinare din România*1) și ori de câte ori este necesar*2). 1. Direcția de specialitate din cadrul ANSVSA și, la solicitarea acesteia, ICBMV. 2. DSVSA. Controlul calității produselor medicinale veterinare - conform Planului anual de prelevare și testare a produselor medicinale veterinare comercializate în România*3). 1. Prelevarea probelor se realizează de către reprezentanții DSVSA. 2. Testarea probelor se realizează în cadrul laboratoarelor ICBMV. 3. ICBMV raportează rezultatele testelor de laborator către DAC, DSVSA și ANSVSA. Controlul calității produselor medicinale imunologice veterinare utilizate în acțiunile de imunoprofilaxie obligatorii la animale *6). 1. Prelevarea probelor se realizează de către reprezentanții ICBMV sau DSVSA, dupa caz*9). 2. Testarea probelor se realizează în cadrul laboratoarelor ICBMV. 3. ICBMV raportează rezultatele testelor de laborator către DAC, DSVSA și ANSVSA. Controlul calității produselor medicinale veterinare biologice utilizate în acțiunile obligatorii de diagnostic in vivo la animale *7). 1. Prelevarea probelor se realizează de către reprezentanții ICBMV sau DSVSA, dupa caz*9). 2. Testarea probelor se realizează în cadrul laboratoarelor ICBMV. 3. ICBMV raportează rezultatele testelor de laborator către DAC, DSVSA și ANSVSA. Importatori produse medicinale veterinare, altele decât cele biologice Conform Programului anual de inspecții la fabricanții/ importatorii de produse medicinale veterinare din România*1) și ori de câte ori este necesar*2). 1. Direcția de specialitate din cadrul ANSVSA și, la solicitarea acesteia, ICBMV. 2. DSVSA. Controlul calității produselor medicinale veterinare conform Planului anual de prelevare și testare a produselor medicinale veterinare comercializate în România*3). 1. Prelevarea probelor se realizează de către reprezentanții DSVSA. 2. Testarea probelor se realizează în cadrul laboratoarelor ICBMV. 3. ICBMV raportează rezultatele testelor de laborator către DAC, DSVSA și ANSVSA. Distribuitori produse medicinale veterinare biologice Anual și ori de câte ori este necesar*2). DSVSA Controlul calității produselor medicinale veterinare conform Planului anual de prelevare și testare a produselor medicinale veterinare comercializate în România*3). 1.Prelevarea probelor se realizează de către reprezentanții DSVSA. 2.Testarea probelor se realizează în cadrul laboratoarelor ICBMV. 3.ICBMV raportează rezultatele testelor de laborator către DAC, DSVSA și ANSVSA. Controlul calității produselor medicinale imunologice veterinare utilizate în acțiunile de imunoprofilaxie obligatorii la animale *6). 1.Prelevarea probelor se realizează de către reprezentanții ICBMV sau DSVSA, dupa caz*9). 2.Testarea probelor se realizează în cadrul laboratoarelor ICBMV. 3.ICBMV raportează rezultatele testelor de laborator către DAC, DSVSA și ANSVSA. Controlul calității produselor medicinale veterinare biologice utilizate în acțiunile obligatorii de diagnostic in vivo la animale *7). 1.Prelevarea probelor se realizează de către reprezentanții ICBMV sau DSVSA, dupa caz*9). 2.Testarea probelor se realizează în cadrul laboratoarelor ICBMV. 3.ICBMV raportează rezultatele testelor de laborator către DAC, DSVSA și ANSVSA. Distribuitori produse medicinale veterinare, altele decât cele biologice Anual și ori de câte ori este necesar*2). DSVSA Controlul calității produselor medicinale veterinare conform Planului anual de prelevare și testare a produselor medicinale veterinare comercializate în România*3). 1.Prelevarea probelor se realizează de către reprezentanții DSVSA. 2.Testarea probelor se realizează în cadrul laboratoarelor ICBMV. 3.ICBMV raportează rezultatele testelor de laborator către DAC, DSVSA și ANSVSA. Importatori/ producători/ distribuitori substanțe active utilizate la obținerea produselor medicinale veterinare Ori de câte ori este necesar. Direcția de specialitate din cadrul ANSVSA. Farmacii și puncte farmaceutice veterinare Anual și ori de câte ori este necesar*2). DSVSA. Controlul calității produselor medicinale veterinare conform Planului anual de prelevare și testare a produselor medicinale veterinare comercializate în România*3). 1.Prelevarea probelor se realizează de către reprezentanții DSVSA. 2.Testarea probelor se realizează în cadrul laboratoarelor ICBMV. 3.ICBMV raportează rezultatele testelor de laborator către DAC, DSVSA și ANSVSA. Farmacii și puncte farmaceutice veterinare care comercializează la distanță (online) produse medicinale veterinare ce se eliberează fără prescripție medical veterinară Anual și ori de câte ori este necesar*2). ANSVSA verifică site-urile și DSVSA punctele de lucru Controlul calității produselor medicinale veterinare conform Planului anual de prelevare și testare a produselor medicinale veterinare comercializate în România*3). 1.Prelevarea probelor se realizează de către reprezentanții DSVSA. 2.Testarea probelor se realizează în cadrul laboratoarelor ICBMV. 3.ICBMV raportează rezultatele testelor de laborator către DAC, DSVSA și ANSVSA. Deținătorii autorizațiilor de comercializare Conform programului anual de inspecții de farmacovigilență *8) Direcția de specialitate din cadrul ANSVSA și la solicitarea acesteia, DSVSA. NOTE: *1) Programul anual de inspecții la fabricanții/ importatorii de produse medicinale veterinare din România se întocmește de către direcția de specialitate din cadrul ANSVSA la începutul fiecărui an pentru care este elaborat și se aprobă de către președintele ANSVSA. Programul anual de inspecții la fabricanții/ importatorii de produse medicinale veterinare din România se elaborează în conformitate cu prevederile art. 123 din Regulamentul (UE) 2019/6, urmărind procedura pentru elaborarea programului de inspecții la fabricanții de produse medicinale, pe baza evaluării riscului, prevăzută în documentul Compilation of Community Procedures on Inspections and Exchange of Information updated to include new EU formats and procedures. *2) În toate cazurile în care: a) se înregistrează evenimente adverse postvaccinale/postterapeutice; b) se suspicionează lipsa de eficacitate; c) se constată defecte de calitate; d) se constată deficiențe privind condițiile de depozitare, se recoltează probe din seriile de produse medicinale veterinare respective și se trimit la ICBMV, pentru testare. Numărul de flacoane de produse medicinale veterinare/probă și cantitatea de produse medicinale veterinare/probă se stabilesc de către IPBMV, conform Farmacopeei Europene și/sau a Documentației tehnice a produselor medicinale veterinare, cu respectarea prevederilor Ordinului președintelui ANSVSA nr. 125/2016 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind metodologia de prelevare, ambalare, identificare, depozitare și transport al probelor de produse medicinale veterinare în vederea efectuării controlului de laborator, cu modificările și completările ulterioare. ICBMV transmite anual rezultatele controalelor la direcția de specialitate din cadrul ANSVSA. *3) 1. Controlul calității produselor medicinale veterinare se realizează pe baza Planului anual de prelevare și testare a produselor medicinale veterinare comercializate în România, întocmit de către ICBMV pe baza analizei de risc și aprobat de ANSVSA, care are ca scop asigurarea faptului că produsele medicinale veterinare aflate pe piață corespund specificațiilor aprobate. 2. Obiectivele Planului anual de prelevare și testare a produselor medicinale veterinare comercializate în România sunt următoarele: a) supravegherea calității produselor medicinale veterinare plasate pe piață; b) verificarea conformității produselor medicinale veterinare plasate pe piață cu specificațiile autorizate; c) verificarea calității produsului finit pe întreg lanțul de distribuție - depozite, farmacii, puncte farmaceutice etc, pe întreaga perioadă de valabilitate autorizată; d) asigurarea că metodele de control menționate de către deținătorul autorizației de comercializare în documentația de autorizare sunt corespunzătoare; e) investigarea, când este cazul, a defectelor de calitate suspicionate. 3. Planul de prelevare și testare a produselor medicinale veterinare comercializate în România se desfășoară în 4 etape: a) selectarea produselor medicinale veterinare pe baza analizei de risc și întocmirea Planului anual de prelevare și testare a produselor medicinale veterinare comercializate în România; b) prelevarea de pe întreg lanțul de distribuție a produselor medicinale veterinare selectate; c) testarea produselor medicinale veterinare; d) raportarea rezultatelor obținute. a) Selectarea produselor medicinale și întocmirea Planului anual de prelevare și testare a produselor medicinale veterinare comercializate în România Selectarea inițială a produselor medicinale autorizate și includerea lor în Planul anual de prelevare și testare a produselor medicinale veterinare comercializate în România se efectuează pentru toate produsele care au o autorizație de comercializare validă, cu excepția produselor medicinale veterinare imunologice supuse eliberării oficiale a loturilor conform prevederilor art. 128 alin. (1) și (3) din Regulamentul (UE) 2019/6, precum și a produselor medicinale veterinare imunologice utilizate în acțiuni obligatorii de imunoprofîlaxie și diagnostic în vivo, la care controlul de laborator/evaluarea protocoalelor de producție și control se efectuează pentru fiecare serie în parte. Produsele medicinale veterinare imunologice polivalente, ce au în compoziție agenți biologici care fac obiectul art. 128 alin. (1) și (3) din Regulamentul (UE) 2019/6 precum și alți agenți biologici, se selectează și se includ în Planul anual de prelevare și testare a produselor medicinale veterinare comercializate în România. La aceste produse, în cadrul Planului anual de prelevare și testare, ICBMV efectuează testarea de laborator numai a agenților biologici ce nu fac obiectul art. 128 alin. (1) și (3) din Regulamentul (UE) 2019/6. De asemenea, în Planul anual de prelevare și testare a produselor medicinale veterinare comercializate în România sunt selectate și incluse și produsele medicinale veterinare puse pe piața din România prin comerț paralel, precum și cele avizate conform art. 5 din Regulamentul (UE) 2019/6. Selectarea și includerea în Planul anual de prelevare și testare a produselor medicinale veterinare comercializate în România se efectuează pe baza analizei factorilor de risc obligatorii, astfel încât toate produsele medicinale veterinare să fie testate de mai multe ori în timpul ciclului de viață al produsului medicinal veterinar, la intervale de maximum 10 ani, în funcție de rezultatul analizei de risc. În Planul anual de prelevare și testare sunt incluse și produsele medicinale veterinare care nu au fost prelevate și testate în anul anterior, produsele la care au fost constatate defecte de calitate în urma analizelor de laborator, precum și cele raportate la ANSVSA cu defecte de calitate prin sistemul rapid de alertă. Planul anual de prelevare și testare a produselor medicinale veterinare comercializate în România este constituit din patru anexe, după cum urmează: Anexa I: Produse autorizate prin procedura națională - produse indigene. Anexa II: Produse autorizate prin procedura națională - produse provenite din comerțul intracomunitar. Anexa III: Produse puse pe piață prin comerț paralel. Anexa IV: Produse avizate conform art 5 din Regulamentul (UE) 2019/6. Clasificarea produselor medicinale veterinare și evaluarea riscurilor asociate defectelor produsului se realizează pe baza factorilor asociați proprietăților farmaceutice, a datelor legate de producător și de procesul de fabricație, precum și utilizarea de produsului. Atribuirea unui risc pentru un produs medicinal se realizează printr-un sistem de notare care se aplică fiecărui indicator în parte, în conformitate cu recomandările cuprinse în ghidurile europene pentru supravegherea produselor medicinale aflate pe piață, pe baza analizei riscului și procedura ICBMV. Scorul total bazat pe combinarea scorurilor fiecărui indicator individual pentru un produs va stabili dacă acel produs prezintă un risc înalt, mediu sau minim și acest lucru va sta la baza aprecierii gradului de prioritate în controalele de supraveghere a pieței. Pentru produsele medicinale veterinare cu aviz de comercializare, care au depus solicitare de avizare înaintea datei de 11 mai 2022, Deținătorii Avizului de Comercializare vor transmite, la solicitarea ICBMV, documentația privind testele de control efectuate pe produsul finit conform cerințelor stabilite în Regulamentul delegat (UE) 2021/805 al Comisiei din 8 martie 2021 de modificare a anexei II la Regulamentul (UE) 2019/6. În cazul în care Deținătorii Avizului de Comercializare nu transmit documentația privind testele de control efectuate pe produsul finit, CAPMV poate decide suspendarea avizului de comercializare. b) Prelevarea produselor medicinale veterinare Inspectorii desemnați din cadrul DSVSA prelevează probe de produse medicinale veterinare de pe întreg lanțul de distribuție al produselor medicinale veterinare, conform Planului anual de prelevare și testare a produselor medicinale veterinare comercializate în România. Dacă în timpul acțiunii de prelevare se constată că produsele medicinale veterinare incluse în plan nu sunt în stoc, inspectorii informează imediat ICBMV. Consecutiv informării, ICBMV notifică deținătorul autorizației de comercializare și apoi DSVSA pentru efectuarea prelevării acestor produse de pe lanțul de distribuție. Recoltarea probelor se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 125/2016 , cu modificările și completările ulterioare. c) Testarea produselor prelevate Laboratoarele oficiale de control din cadrul ICBMV testează produsul pe baza specificațiilor cuprinse în documentația tehnică de autorizare, respectiv în Farmacopeea Europeană sau pe baza altor metode validate conform cerințelor europene aplicabile Laboratoarelor oficiale de control pentru medicamente, elaborate de către Directoratul European pentru Calitatea Medicamentelor (LOCM - EDQM). d) Raportarea rezultatelor obținute La sfârșitul controlului de laborator se emite un buletin de analiză în care sunt înscrise toate rezultatele obținute la testare. Buletinul de analiză se trimite deținătorului autorizației de comercializare, iar o copie scanată se transmite DSVSA implicată în prelevare. În cazul în care rezultatele sunt necorespunzătoare, ICBMV informează ANSVSA în maximum 6 ore de la constatarea defectului de calitate, pentru defectele încadrate în clasa I și în maxim 24 ore de la constatarea defectului de calitate, pentru defectele încadrate în clasa II. După finalizarea controlului de laborator, ICBMV actualizează baza de date a produselor medicinale veterinare cu numărul Buletinului de analiză pentru toate probele analizate. Anual se întocmește și se transmite către EDQM, raportul OMLC RO Vet (ICBMV) care include produsele medicinale veterinare prelevate și testate conform Planul de prelevare și testare anual. 4. Planul anual de prelevare și testare a produselor medicinale veterinare comercializate în România se aprobă de către ANSVSA și se postează pe site-ul ICBMV (http://www.icbmv.ro/ro/). 5. DSVSA sunt informate de către ANSVSA, prin notă de serviciu, asupra modului de derulare a Planului anual de prelevare și testare a produselor medicinale veterinare comercializate în România. 6. Deținătorii autorizațiilor de comercializare sunt informați de către ICBMV privind aprobarea Planului anual de prelevare și testare a produselor medicinale veterinare comercializate în România și postarea acestuia pe site-ul institutului. 7. Toate modificările apărute în Planul anual de prelevare și testare a produselor medicinale veterinare comercializate în România, ulterior aprobării acestuia, trebuie aprobate de către ANSVSA. ICBMV comunică la DSVSA și deținătorului autorizației de comercializare toate modificările Planului de prelevare și testare. Aceste modificări se vor regăsi ca anexă la Planul de prelevare și testare aprobat inițial. *4) 1. Eliberarea oficială a seriilor de produse medicinale veterinare imunologice se realizează pe baza evaluării protocoalelor de producție și control, conform Procedurii administrative de aplicare armonizată a prevederilor art. 128 alin. (1) din Regulamentul (UE) 2019/6 - Official Batch Protocol Review (OBPR) și cuprinde următoarele etape: a) ICBMV informează deținătorii autorizațiilor de comercializare că produsele medicinale veterinare imunologice vor fi supuse procedurii de eliberare oficială a seriilor prin evaluarea protocoalelor de producție și control; b) deținătorul autorizației de comercializare înștiințează persoana de contact din cadrul ICBMV despre fiecare serie care urmează să fie comercializată pe teritoriul României; c) deținătorul autorizației de comercializare înaintează documentele relevante către ICBMV în vederea eliberării oficiale a seriilor - protocoale de producție și control, prospect, eticheta primară și secundară; d) evaluarea de către ICBMV a documentelor înaintate; e) eliberarea și transmiterea Certificatului European Standard OBPR deținătorului autorizației de comercializare; f) completarea Raportului anual pentru informarea EDQM. 2. ICBMV finalizează eliberarea oficială a seriei în 15 zile lucrătoare de la primirea setului complet de documente și emite Certificatul European Standard pentru eliberarea oficială a seriei după achitarea tarifului corespunzător de către deținătorul autorizației de comercializare. 3. ICBMV efectuează eliberarea oficială a seriilor de produse medicinale veterinare imunologice, autorizate pentru comercializare în România, inclusiv cele autorizate prin procedură centralizată, pe baza evaluării protocoalelor de producție și control pentru fiecare serie din următoarele tipuri de vaccinuri: – inactivate contra: rabiei, rujetului, bolii Bluetongue, diareei virale bovine (BVD), rinotraheitei infecțioase bovine (IBR), parainfluenței bovine de tip 3, virusului sincițial respirator bovin (VRSB), rotavirusului și coronavirusului bovin, botulismului, Clostridium novyi, septicum și perfringens, sindromului respirator și reproductiv porcin (PRRS), bolii Ausjesky, parvovirozei porcine, rotavirusului porcin, sindromului capului umflat (TRT); – vii contra anemiei infecțioase a puilor și encefalomielitei aviare. 4. Procedura de eliberare oficială a unei serii de produs medicinal veterinar imunologic, pe baza evaluării protocoalelor de producție și control, utilizată de ICBM VV este postată pe site-ul ICBMV (http://www.icbmv.ro/ro/). 5. Dacă deținătorul autorizației de comercializare are intenția să comercializeze pe teritoriul României o serie de produs medicinal veterinar imunologic, cu Certificat European Standard OBPR eliberat de către un alt stat membru al UE, pentru care deține o autorizație de comercializare în România, inclusiv pentru produsele autorizate prin procedură centralizată, se aplică prevederile art. 128 alin. (1) din Regulamentul (UE) 2019/6; în acest caz, deținătorul autorizației de comercializare trebuie să înștiințeze ICBMV prin transmiterea Formularului de Informare pentru Comercializare împreună cu Copia Certificatului European Standard emis de către statul respectiv, protocoalele de producție și control, prospect, eticheta primară și secundară. După trimiterea acestor documente, ICBMV verifică și completează Formularul de informare pentru certificarea conformității produsului într-un interval de 7 zile lucrătoare. *5) 1. Eliberarea oficială a seriilor de produse medicinale veterinare imunologice se realizează în baza testării de laborator, conform Procedurii administrative de aplicare armonizată a prevederilor art. 128 alin. (3) din Regulamentul (UE) 2019/6 - Official Control Authority Batch Release (OCABR) și cuprinde următoarele etape: a) ICBMV informează deținătorul autorizației de comercializare care sunt tipurile de produse medicinale veterinare imunologice supuse procedurii de eliberare oficială a seriilor prin testare de laborator, conform ghidurilor elaborate de EDQM; b) deținătorul autorizației de comercializare înștiințează persoana de contact din cadrul ICBMV despre fiecare serie care urmează să fie comercializată pe teritoriul României; c) deținătorul autorizației de comercializare înaintează documentele - protocoale de producție și control, prospect, eticheta primară și secundară către ICBMV și probe din seria care urmează să fie comercializată în România, în vederea eliberării oficiale a seriilor; d) testarea produsului de către ICBMV conform cerințelor din ghidurile elaborate de EDQM și procedurilor de operare standard din documentația tehnică a produsului; e) eliberarea și transmiterea Certificatului European Standard OCABR către deținătorul autorizației de comercializare; f) completarea Raportului anual pentru informarea EDQM. 2. ICBMV finalizează eliberarea oficială a seriei în termen de 60 zile de la primirea rapoartelor de producție și de control, precum și a probelor pentru teste de laborator și emite Certificatul European Standard OCABR după achitarea tarifului de către deținătorul autorizației de comercializare. 3. ICBMV eliberează oficial seriile de produse medicinale veterinare imunologice, autorizate pentru comercializare în România în baza testării de laborator pentru toate seriile de vaccinuri vii contra rabiei și de vaccinuri vii contra Bolii de Newcastle. La solicitarea deținătorilor autorizațiilor de comercializare, ICBMV poate elibera Certificat European OCABR pentru produsele medicinale veterinare imunologice vii, contra bolii Aujeszky. 4. Procedura de eliberare oficială a unei serii de produs medicinal veterinar immunologic, pe baza testării de laborator, utilizată de ICBMV este postată pe site-ul ICBMV (http://www.icbmv.ro/ro/). 5. Dacă deținătorul autorizației de comercializare are intenția să comercializeze pe teritoriul României o serie de produs medicinal veterinar imunologic, cu Certificat European Standard OCABR eliberat de un alt stat membru al UE, pentru care deține o autorizație de comercializare în România, inclusiv pentru produsele autorizate prin procedură centralizată, se aplică prevederile art. 128 alin. (3) din Regulamentul (UE) 2019/6. În acest caz, deținătorul autorizației de comercializare trebuie să înștiințeze ICBMV prin trimiterea Formularului de Informare pentru Comercializare împreună cu copia Certificatului European Standard OCABR de conformitate emis de statul respectiv, raportul de testare, protocoalele de producție și control, prospectul, eticheta primară și secundară. După trimiterea acestor documente, ICBMV verifică și completează Formularul de informare pentru certificarea conformității produsului, într-un interval de 7 zile lucrătoare. *6),*7) 1. Controlul de laborator al seriilor de produse medicinale veterinare imunologice se realizează pentru toate seriile de vaccinuri vii contra antraxului și de vaccinuri inactivate contra Bolii de Newcastle, utilizate în acțiuni de imunoprofilaxie obligatorii la animale, precum și pentru toate seriile de produse medicinale veterinare utilizate în acțiunile obligatorii de diagnostic in vivo - tuberculina PPD aviar și tuberculina PPD bovin și cuprinde următoarele etape: a) producătorul/deținătorul autorizației de comercializare solicită, în scris, la ICBMV sau DSVSA, după caz, prelevarea produsului medicinal veterinar în vederea testării de laborator; b) ICBMV sau DSVSA, după caz, desemnează un reprezentat din cadrul serviciului implicat în testare/prelevare, care să preleveze produsul medicinal veterinar imunologic; c) reprezentantul ICBMV sau DSVSA, după caz, prelevează probe din seria care urmează să fie comercializată în România și solicită documentele care însoțesc produsul - fișă de control, prospect, etichetele primară și secundară; d) DSVSA transmite probele prelevate la ICBMV; e) testarea produsului de către ICBMV se efectuează conform procedurilor de operare standard elaborate de producător și aprobate la autorizarea produsului; f) întocmirea și transmiterea devizului de cheltuieli pentru analizele efectuate; g) emiterea buletinului de analiză și transmiterea acestuia către deținătorul autorizației de comercializare, după confirmarea achitării devizului de cheltuieli. În cazul în care produsul medicinal veterinar este prelevat de către reprezentantul DSVSA, se va transmite o copie scanată a buletinului de analiza DSVSA-ului implicat în prelevare. Dacă produsul medicinal veterinar a fost identificat cu defecte de calitate, o copie a Buletinului de analiza se transmite și la ANSVSA. *8) Programul anual de inspecții de farmacovigilență la deținătorii autorizațiilor de comercializare din România se întocmește de către direcția de specialitate din cadrul ANSVSA, la începutul fiecărui an pentru care este elaborat și se aprobă de către președintele ANSVSA. Programul se elaborează în conformitate cu prevederile art. 123 și 126 din Regulamentul (UE) 2019/6. *9) ICBMV prelevează produsele medicinale veterinare imunologice de la importatorii și distribuitorii de produse medicinale veterinare biologice situați pe raza Municipiului București și a Județului Ilfov. Prelevarea produselor medicinale veterinare imunologice din unități aflate pe raza celorlalte județe se va realiza de către inspectorii DSVSA din județele respective. *10) În cazul vaccinurilor vii contra rabiei utilizate în campaniile de vaccinare antirabică orală a vulpilor cu momeli vaccinale, precum și a vaccinării în cazul apariției unor focare distincte de rabie în România, prelevarea probelor se realizează de către ICBMV. Institutul eliberează un Buletin de analiză, iar rezultatele testării sunt raportate către ANSVSA, iar în cazul rezultatelor neconforme către ANSVSA și DAC. Capitolul IV Controlul oficial al unităților care utilizează produse medicinale veterinare Tipul unității Frecvență Precizări de execuție 1 2 3 1. Exploatații de animale; 2. Unități de asistență medicală veterinară; 3. Adăposturi pentru animale deținute de ministere, primării/ consilii locale/ asociații/ organizații pentru protecția animalelor; 4. Grădini zoologice; 5. Rezervatii naturale de animale; 6. Delfinarii; 7. Unități producătoare de foraje medicamentate; Anual și ori de câte ori este necesar*1). DSVSA. 1. DSVSA; 2. Institutele naționale veterinare de referință; 3. Unități de cercetare din domeniul farmaceutic. Ori de câte ori este necesar*1). Direcția de specialitate din cadrul ANSVSA. NOTE *1) În cazurile în care: a) se înregistrează evenimente adverse postvaccinale/postterapeutice; b) se suspicionează lipsa de eficacitate; c) se constată defecte de calitate; d) se constată deficiențe privind condițiile de depozitare; e) se suspicionează falsificarea sau contrafacerea, se recoltează probe din seriile de produse medicinale veterinare respective și se trimit la ICBMV, pentru testare. Numărul de flacoane de produse medicinale veterinare/probă și cantitatea de produse medicinale veterinare/probă se stabilesc de către ICBMV, conform Farmacopeei Europene și/sau a Documentației tehnice a produselor medicinale veterinare, cu respectarea prevederilor Ordinului președintelui ANSVSA nr. 125/2016 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind metodologia de prelevare, ambalare, identificare, depozitare și transport al probelor de produse medicinale veterinare în vederea efectuării controlului de laborator, cu modificările și completările ulterioare. Capitolul V - EXPERTIZA SANITARĂ VETERINARĂ A FURAJELOR Nr. crt. Examen de laborator*1) Substanța Grupa de furaje/matrici*2) Tip supraveghere Unități controlate/operatori Referențial interpretare rezultate*3) 1 2 3 4 5 6 7 1. Pesticide organoclorurate și PCB Pesticide organoclorurate - conform Directivei 2002/32/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 7 mai 2002 privind substanțele nedorite din furaje, cu amendamentele ulterioare Materii prime furajere vegetale: cereale boabe și subproduse, leguminoase boabe și subproduse, semințe întregi și subproduse oleaginoase Control (probă planificată) Unități producătoare de furaj combinat PIF Albița PIF Galați PIF Sculeni PIF Siret Directiva 2002/32/CE, cu amendamentele ulterioare Materii prime furajere obținute prin procesarea peștelui sau viețuitoarelor marine (făină de pește, hidrolizate proteice de pește) Control (probă planificată) Materii prime furajere obținute prin procesarea peștelui sau viețuitoarelor marine (făină de pește, hidrolizate proteice de pește) Grăsimi și uleiuri Control (probă planificată) Unități producătoare de furaj combinat Furaje combinate pentru păsări, porci, rumegătoare, cabaline, pești de crescătorie și iepuri Control (probă planificată) Unități producătoare de furaj combinat PCB neasemănătoare dioxinelor (ICES-6) - conform Directivei 2002/32/CE, cu amendamentele ulterioare Materii prime furajere vegetale: cereale boabe și subproduse, leguminoase boabe și subproduse, semințe întregi și subproduse oleaginoase Control (probă planificată) Unități producătoare de furaj combinat PIF Albița PIF Sculeni Directiva 2002/32/CE, cu amendamentele ulterioare Materii prime furajere obținute prin procesarea peștelui sau viețuitoarelor marine (făină de pește, hidrolizate proteice de pește) Control (probă planificată) Unități producătoare de furaj combinat Unități furnizoare/ Depozite Materii prime furajere de origine minerală (carbonați, fosfați, oxizi) Control (probă planificată) Unități producătoare de furaj combinat PIF Moravița Aditivi furajeri: grupe funcționale de oligoelemente, lianți, agenți antiaglomeranți Control (probă planificată) Unități producătoare de furaj combinat Grăsimi și uleiuri Control (probă planificată) Unități producătoare de furaj combinat Furaje combinate pentru păsări, porci, rumegătoare, cabaline, pești de crescătorie, iepuri Control (probă planificată) Unități producătoare de furaj combinat Preamestecuri (premixuri) de aditivi furajeri Control (probă planificată) Unități producătoare de furaj combinat 2. Micotoxine Aflatoxina B1 Materii prime furajere vegetale: cereale boabe și subproduse, leguminoase boabe și subproduse, semințe întregi și subproduse oleaginoase Control (probă planificată) Unități producătoare de furaj combinat Directiva 2002/32/CE, cu amendamentele ulterioare Unități furnizoare/ Depozite/Distribuitori/ Importatori PIF Albița PIF Sculeni PIF Constanța Nord PIF Galați Exploatații comerciale Exploatații nonprofesionale Furaje combinate pentru păsări, porci, rumegătoare, cabaline, pești de crescătorie, iepuri Control (probă planificată) Unități producătoare de furaj combinat PIF Moravița PIF Siret Deoxinivalenol (DON) Cereale boabe și subproduse Control (probă planificată) Unități producătoare de furaj combinat PIF Sculeni PIF Albița Recomandarea (UE) 2016/1.319 a Comisiei de modificare a Recomandării 2006/576/CE în ceea ce privește deoxinivalenolul, zearalenona și ochratoxina A în hrana pentru animale de companie Recomandarea Comisiei 2013/165/UE privind prezența toxinelor T-2 și HT-2 în cereale și în produsele pe bază de cereale Furaje combinate pentru porci, rumegătoare, păsări, cabaline, pești de crescătorie și iepuri Control (probă planificată) Unități producătoare de furaj combinat Zearalenona Cereale boabe și subproduse Control (probă planificată) Unități producătoare de furaj combinat PIF Sculeni PIF Galați PIF Albița Furaje combinate pentru porci și rumegătoare Control (probă planificată) Unități producătoare de furaj combinat Ochratoxina A Cereale boabe și subproduse Control (probă planificată) Unități producătoare de furaj combinat PIF Sculeni Furaje combinate pentru porci, păsări Control (probă planificată) Unități producătoare de furaj combinat Fumonisinele B1 și B2 Cereale boabe și subproduse Control (probă planificată) Unități producătoare de furaj combinat PIF Sculeni Furaje combinate pentru porci, rumegătoare, păsări, cabaline, pești de crescătorie, iepuri Control (probă planificată) Unități producătoare de furaj combinat Toxinele T-2 și HT-2 Cereale boabe și subproduse Control (probă planificată) Unități producătoare de furaj combinat PIF Sculeni PIF Albița Furaje combinate pentru porci, rumegătoare, păsări, cabaline, pești de crescătorie, iepuri Control (probă planificată) Unități producătoare de furaj combinat 3. Metale grele Plumb, cadmiu, arsen, mercur Materii prime furajere vegetale: cereale boabe și subproduse, leguminoase boabe și subproduse, semințe întregi și subproduse oleaginoase Control (probă planificată) Unități producătoare de furaj combinat PIF Sculeni PIF Albița PIF Galați PIF Siret Directiva 2002/32/CE, cu amendamentele ulterioare Materii furajere obținute prin procesarea peștelui sau viețuitoarelor marine (făină de pește, hidrolizate proteice de pește) Control (probă planificată) Unități producătoare de furaj combinat Unități furnizoare/Depozite Materii prime furajere de origine minerală (carbonați, fosfați, oxizi) Control (probă planificată) Unități producătoare de furaj combinat PIF Albița PIF Moravița Furaje complete pentru păsări, porci, rumegătoare, cabaline, pești de crescătorie, iepuri Control (probă planificată) Unități producătoare de furaj combinat Plumb, cadmiu, arsen Aditivi furajeri: grupe funcționale de oligoelemente, lianți, agenți antiaglomeranți Control (probă planificată) Unități producătoare de furaj combinat PIF Halmeu Plumb, cadmiu Preamestecuri (premixuri) de aditivi furajeri Control (probă planificată) Unități producătoare de furaj combinat Plumb Furaje simple: furaje fibroase și grosiere, murate, verzi Control (probă planificată) Exploatații comerciale 4. Nitriți Nitriți Materii prime furajere Control (probă planificată) Unități producătoare de furaj combinat PIF Sculeni Directiva 2002/32/CE, cu amendamentele ulterioare Furaje complete pentru porci, rumegătoare, păsări, cabaline, pești de crescătorie, iepuri Control (probă planificată) Unități producătoare de furaj combinat 5. Impurități botanice: semințe de buruieni, plante toxice, semințe de plante invazive cu potențial alergen Alte substanțe nedorite (dăunători) Semințe și coji, fructe de buruieni nemăcinate, nezdrobite și plante cu conținut de alcaloizi, glicozizi și alte substanțe toxice Materii prime furajere: cereale boabe, leguminoase boabe, semințe întregi oleaginoase și subproduse (șroturi) Control (probă planificată) Unități producătoare de furaj combinat Directiva 2002/32/CE a Parlamentului European și a Consiliului privind substanțele nedorite din furaje, cu amendamentele ulterioare Ambrosia artemisiifolia Materii prime furajere vegetale: cereale boabe, semințe întregi oleaginoase Control (probă planificată) Unități producătoare de furaj combinat Alte semințe și fructe: amestecuri de grăunțe și semințe nemăcinate pentru păsări (inclusiv hrana porumbeilor, a păsărilor de colivie și a păsărilor de expoziție) Control (probă planificată) Producători/Furnizori/ Distribuitori/Importatori Claviceps spp. (cornul secarei) Cereale boabe Control (probă planificată) Unități producătoare de furaj combinat 6. Constituenți de origine animală (interdicția de furajare cu PAP - proteine animale procesate) Proteine animale procesate/ Constituenți de origine animală Materii furajere obținute prin procesarea peștelui sau viețuitoarelor marine (făină de pește și hidrolizate proteice de pește) și materii furajere obținute prin procesarea insectelor de crescătorie (făină de insecte) Control (probă planificată) Unități producătoare de furaj combinat Regulamentul (CE) nr. 999/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 mai 2001 de stabilire a unor reglementări pentru prevenirea, controlul și eradicarea anumitor forme transmisibile de encefalopatie spongiformă, cu amendamentele ulterioare Unități furnizoare și depozite Preamestecuri (premixuri) de aditivi furajeri (cu conținut de proteină brută > 5%) Control (probă planificată) Unități producătoare de furaj combinat Grăsimi animale Control (probă planificată) Unități producătoare de furaj combinat Furaje complete pentru păsări, porci*4) Control (probă planificată) Unități producătoare de furaj combinat Unități producătoare de furaj combinat pentru mai multe specii Mijloace de transport înregistrate*5) Exploatații comerciale Exploatații nonprofesionale Furaje complete pentru rumegătoare*6) Control (probă planificată) Unități producătoare de furaj combinat Unități producătoare de furaj combinat pentru mai multe specii Mijloace de transport înregistrate Exploatații comerciale Exploatații mixte rumegătoare/ nerumegătoare Exploatații nonprofesionale Amestec unic pentru rumegătoare (amestec de uruieli din materii cerealiere boabe) Control (probă planificată) Exploatații comerciale Control (probă planificată) Exploatații nonprofesionale Furaje complete pentru acvacultură*7) Control (probă planificată) Unități producătoare de furaj combinat Exploatații acvacultură 7. Melamină Melamină Hrană pentru animale, cu conținut ridicat de proteină (hrană pentru animale ce conține produse derivate din lapte, înlocuitori din lapte praf, produse din soia sau pe bază de soia, materii obținute prin procesarea peștelui sau viețuitoarelor marine) Control (probă planificată) Unități producătoare de furaj combinat Directiva 2002/32/CE, cu amendamentele ulterioare 8. Substanțe interzise ca aditivi furajeri*8) Substanțe cu acțiune antimicrobiană, promotori de creștere: dimetridazol, ronidazol, carbadox, olaquindox, tylosin, spiramicină, virginiamicină, tetraciclină, oxitetraciclină, clortetraciclină, furazolidonă și nifursol Furaje complete pentru păsări (pui de găină, curcani, rațe), porci, rumegătoare (bovine, ovine, caprine), iepuri Control (probă planificată) Unități producătoare de furaj combinat PIF Siret Regulamentul (CE) nr. 1.831/2003 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 septembrie 2003 privind aditivii din hrana animalelor, cu amendamentele ulterioare Recomandarea Comisiei nr. 25/2005/CE referitoare la coordonarea programului de inspecție în sectorul hranei pentru animale pentru anul 2006, în conformitate cu Directiva Consiliului 95/53/CE Exploatații comerciale 9. Substanțe coccidiostatice pentru furaje nevizate*9) (nonțintă - transfer inevitabil) Substanțe cu acțiune histomonostatică și coccidiostatică - conform Directivei 2002/32/CE, cu amendamentele ulterioare Furaje complete pentru: păsări (pui de găină, curcani, rațe, prepelițe, fazani, bibilici, potârnichi), porci, rumegătoare (bovine, ovine, caprine), cabaline, iepuri Control (probă planificată) Unități producătoare de furaj combinat Directiva 2002/32/CE, cu amendamentele ulterioare Exploatații comerciale 10. Substanțe coccidiostatice*10) pentru furaje vizate*11) (țintă) Substanțe cu acțiune histomonostatică și coccidiostatică: monensin, narasin, salinomicin, nicarbazin, lasalocid, robenidină, diclazuril, maduramicin, decochinat, semiduramicin și halofuginonă Furaje complete pentru păsări (pui pentru îngrășat, puicuțe pentru ouat, curcani, prepelițe, fazani, bibilici, potârnichi), iepuri Control (probă planificată) Unități producătoare de furaj combinat Regulamentul (CE) nr. 1.831/2003, cu amendamentele ulterioare - Community Register of Feed Additives (categoria 5 coccidiostatice și histomonostatice/coccidiostatice și alte substanțe medicinale) Exploatații comerciale 11. Cupru și zinc total*12) Cupru total Zinc total Furaje complete pentru porci Control (probă planificată) Unități producătoare de furaj combinat Regulamentul (CE) nr. 1.334/2003 al Comisiei din 25 iulie 2003 de modificare a condițiilor de autorizare a unui număr de aditivi în furaje, care fac parte din grupa de oligoelemente, cu amendamentele ulterioare 12. Microorganisme patogene Salmonella spp. Materii prime pentru furaje reprezentate de boabe de cereale și produsele acestora: tărâțe, făină, turte etc. Materii prime pentru furaje reprezentate de semințe de oleaginoase, fructe oleaginoase, produsele acestora și alte materii prime pentru furaje: semințe de leguminoase, tuberculi, rădăcini, semințe și fructe, fibroase și grosiere Control (probă planificată) Unități producătoare de furaj combinat Ordinul președintelui ANSVSA nr. 110/2020 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind limitele maxime prevăzute pentru microorganisme în anumite categorii de furaje Preamestecuri de aditivi Control (probă planificată) Unități producătoare de furaj combinat Produse și derivate din lapte, înlocuitori de lapte praf - lapte praf, zer praf, pudră proteică, concentrat proteic Control (probă planificată) Unități producătoare de furaj combinat Materii furajere obținute prin procesarea peștelui sau viețuitoarelor marine (făină de pește, hidrolizate proteice de pește) Control (probă planificată) Unități producătoare de furaj combinat Unități furnizoare și depozite Regulamentul (UE) nr. 142/2011 al Comisiei din 25 februarie 2011 de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1.069/2009 al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a unor norme sanitare privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman și de punere în aplicare a Directivei 97/78/CE a Consiliului în ceea ce privește anumite probe și produse care sunt scutite de la controalele sanitar-veterinare la frontieră în conformitate cu directiva menționată, cu amendamentele ulterioare Furaje complete pentru păsări, porci, rumegătoare Control (probă planificată) Unități producătoare de furaj combinat Ordinul președintelui ANSVSA nr. 110/2020 Enterobacteriaceae Materii furajere obținute prin procesarea peștelui sau viețuitoarelor marine (făină de pește, hidrolizate proteice de pește) Control (probă planificată) Unități producătoare de furaj combinat Regulamentul (UE) nr. 142/2011, cu amendamentele ulterioare Unități furnizoare/Depozite Listeria monocytogenes Furaje murate: silozuri și semisilozuri Monitorizare (prelevare la suspiciune) Exploatații comerciale Ordinul președintelui ANSVSA nr. 110/2020 13. Dioxină și PCB asemănători dioxinelor Suma dibenzopara-dioxinelor policlorurate (PCDD) și a dibenzofuranilor policlorurați (PCDF) PCB asemănători dioxinelor [suma dintre bifenilii policlorurați (PCB)] Uleiuri vegetale și subprodusele acestora Control (probă planificată) Unități producătoare de furaj combinat Directiva 2002/32/CE, cu amendamentele ulterioare 14. Constituenți analitici Proteine brute Furaje combinate pentru păsări, porci, rumegătoare, cabaline, pești de crescătorie, iepuri Monitorizare (prelevare la suspiciune) Unități producătoare de furaj combinat Unități de comercializare Regulamentul (CE) nr. 767/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 iulie 2009 privind introducerea pe piață și utilizarea furajelor, de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1.831/2003 al Parlamentului European și al Consiliului și de abrogare a Directivei 79/373/CEE a Consiliului, a Directivei 80/511/CEE a Comisiei, a Directivelor 82/471/CEE, 83/228/CEE, 93/74/CEE, 93/113/CE și 96/25/CE ale Consiliului și a Deciziei 2004/217/CE a Comisiei, cu amendamentele ulterioare 15. Substanța activă din aditivii furajeri Bentonită Aditivi furajeri: bentonită Control (probă planificată) Fabrici de aditivi furajeri Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1.060/2013 al Comisiei din 29 octombrie 2013 privind autorizarea bentonitei ca aditiv furajer pentru toate speciile de animale Oxid de zinc Aditivi furajeri: oxid de zinc Control (probă planificată) Fabrici de aditivi furajeri Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/1.095 al Comisiei din 6 iulie 2016 de autorizare a substanțelor acetat de zinc dihidrat, clorură de zinc anhidră, oxid de zinc, sulfat de zinc heptahidrat, sulfat de zinc monohidrat, chelat de zinc al aminoacizilor hidrat, chelat de zinc al hidrolizatelor de proteine, chelat de zinc al glicinei hidrat (solid) și chelat de zinc al glicinei hidrat (lichid) ca aditivi în hrana tuturor speciilor de animale și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1.334/2003, (CE) nr. 479/2006, (UE) nr. 335/2010 și a Regulamentelor de punere în aplicare (UE) nr. 991/2012 și (UE) nr. 636/2013, cu amendamentele ulterioare Acid benzoic Aditivi furajeri: acid benzoic Control (probă planificată) Fabrici de aditivi furajeri Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/63 al Comisiei din 14 decembrie 2016 privind autorizarea substanțelor alcool benzilic, alcool 4izopropilbenzilic, benzaldehidă, 4izopropilbenzaldehidă, salicilaldehidă, p-tolualdehidă, 2metoxibenzaldehidă, acid benzoic, acetat de benzil, butirat de benzil, format de benzil, propionat de benzil, hexanoat de benzil, izobutirat de benzil, izovalerat de benzil, salicilat de hexil, fenilacetat de benzil, benzoat de metil, benzoat de etil, benzoat de izopentil, salicilat de pentil și benzoat de izobutil ca aditivi în hrana tuturor speciilor de animale și a substanțelor veratraldehidă și acid galic ca aditivi în hrana anumitor specii de animale Lizină Aditivi furajeri: lizină Monitorizare (prelevare la suspiciune) Unități producătoare de furaj combinat Depozite Regulamentele de autorizare specificate în Registrul comunitar al aditivilor furajeri (Community Register of Feed Additives) Triptofan Aditivi furajeri: triptofan Monitorizare (prelevare la suspiciune) Unități producătoare de furaj combinat Depozite Regulamentele de autorizare specificate în Registrul comunitar al aditivilor furajeri (Community Register of Feed Additives) *1) Examene corespunzătoare matricilor indicate. *2) În cererea de analiză se precizează, obligatoriu, tipul furajului combinat (complet sau complementar), conform definițiilor din Regulamentul (CE) nr. 767/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 iulie 2009 privind introducerea pe piață și utilizarea furajelor, de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1.831/2003 al Parlamentului European și al Consiliului și de abrogare a Directivei 79/373/CEE a Consiliului, a Directivei 80/511/CEE a Comisiei, a Directivelor 82/471/CEE, 83/228/CEE, 93/74/CEE, 93/113/CE și 96/25/CE ale Consiliului și a Deciziei 2004/217/CE a Comisiei, cu amendamentele ulterioare, și se specifică inclusiv datele cu privire la specia, categoria, vârsta animalelor cărora le sunt destinate (în zile, săptămâni, luni, corespunzătoare speciei), acesta fiind criteriul de acceptare a cererii de analiză (de exemplu, bovine - vaci lapte, viței 4 luni; păsări - pui carne 21 de zile, puicuțe ouătoare 16 săptămâni; porci - tineret la îngrășat peste 2 luni, scrofițe reproducție). *3) Cu privire la referențialul pentru interpretarea rezultatelor precizăm că actele normative care reglementează domeniul se pot reactualiza în conformitate cu legislația națională, comunitară și internațională. Fiecare act normativ european poate include alte referințe care să amendeze documentul inițial. *4) Probele de furaje complete pentru porci, păsări de curte și preamestecuri (premixuri) vor fi etichetate cu privire la conținutul de proteine animale prelucrate și specia de destinație, conform Regulamentului (CE) nr. 999/2001, cu amendamentele ulterioare. În cazul furajelor complete pentru porci, păsări de curte și preamestecuri (premixuri) cu conținut declarat de proteine provenite de la procesarea subproduselor de origine animală (mamifer terestru/pasăre) se va utiliza metoda PCR. În cazul furajelor complete pentru porci, păsări de curte și preamestecuri (premixuri) care nu conțin proteine animale prelucrate se va utiliza metoda microscopică. *5) Pentru mijloacele de transport se recoltează probe din furajele în vrac transportate după un lot de furaj cu conținut de făină proteică (analiza prafului din benă poate constitui un mod de verificare) pentru controlul contaminării încrucișate. *6) În cazul furajelor complete pentru rumegătoare se va utiliza metoda microscopică (detectare proteine animale prelucrate și detectare insecte). *7) Probele de furaje complete pentru acvacultură trebuie transmise către laborator etichetate și însoțite de fișa tehnică. În cazul furajelor cu conținut declarat de proteine provenite de la procesarea subproduselor de origine animală (mamifer terestru/pasăre) se va utiliza metoda PCR. *8) Utilizarea ca aditivi furajeri a acestor substanțe nu este permisă pentru niciuna dintre matricile și unitățile prevăzute. *9) Furajele nevizate reprezintă furajele care nu conțin coccidiostatic. Nu se trimit spre analiză furaje care conțin coccidiostatic cu solicitarea de substanțe coccidiostatice pentru furaje nevizate. *10) Lista combinațiilor de analiți/matrici/specii în acord cu limitele prevăzute de regulamentele specifice conform Registrului comunitar al aditivilor furajeri - Regulamentul (CE) nr. 1.831/2003, cu amendamentele ulterioare. *11) Furajele vizate reprezintă furajele care conțin coccidiostatic. În cererea de analiză se precizează în mod obligatoriu destinația produsului (specie, categorie și vârstă), coccidiostaticul utilizat, denumirea comercială și rata includerii. Solicitarea este strict pentru determinarea coccidiostaticului inclus. *12) Rețetele furajere controlate sunt cele destinate categoriilor de vârstă de peste 12 săptămâni. NOTĂ: Pentru laboratoarele desemnate pentru controlul oficial al furajelor - pentru probele de furaje prelevate pentru determinarea substanțelor nedorite - dacă rezultatul primei determinări, efectuată din eșantionul 1 al probei-test, depășește 50% din specificația controlată, se va efectua din eșantionul 2 al probei-test determinarea umidității, precum și a doua determinare a analitului, conform procedurilor de laborator, astfel încât rezultatul final să fie reprezentat de media aritmetică a celor două determinări, raportat la un furaj cu un conținut de umiditate de 12%. Probă planificată - prelevare planificată (obiectivă) sau prelevare programată în conformitate cu planul cifric al acțiunilor de supraveghere Probă selectivă - prelevare selectivă sau prelevare suplimentară, ca urmare a identificării unui risc sau a unor probe cu rezultatul analizelor neconform, ce impune o supraveghere suplimentară, antecedente, studii de distribuție Prelevare la suspiciune - prelevare în cazul suspiciunii unor cauze care pot declanșa boli la animale sau la om, contaminare încrucișată Probele prelevate trebuie să ajungă în laborator în maximum 5 zile calendaristice de la data prelevării, cu excepția probelor prelevate pentru determinarea microorganismelor patogene, care trebuie să ajungă în laborator în maximum 48 de ore de la prelevare. Prelevarea de probe din PIF/PI se realizează de către medicii veterinari oficiali ai PIF/PI, în conformitate cu procedurile stabilite de ANSVSA. Transportul probelor de la punctul de prelevare la laborator se realizează de către PIF/PI ale ANSVSA, prin firme specializate de transport care să asigure condițiile specifice pentru furajele în cauză, costurile fiind asigurate din bugetul PIF/PI ale ANSVSA. Costurile aferente testării de laborator a probelor de furaje prelevate în posturile de inspecție la frontieră/punctele de intrare în cadrul Planului de monitorizare pentru detectarea reziduurilor/contaminanților sau altor substanțe periculoase pentru om, animale sau mediul înconjurător în furaje sunt suportate de către importator sau reprezentantul legal al acestuia. Analizele de laborator ale probelor de furaje prelevate în posturile de inspecție la frontieră/punctele de intrare se efectuează în laboratoare specializate, desemnate de ANSVSA. (la 06-07-2026, Actul a fost completat de Punctul 3. , Articolul I din ORDINUL nr. 742 din 1 iulie 2026, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 551 din 6 iulie 2026 ) Capitolul VI - CONTROLUL OFICIAL AL ORGANISMELOR MODIFICATE GENETIC ÎN HRANA PENTRU ANIMALE 1. Hrană pentru animale care conține, constă sau este obținută din soia Nr. crt. Unitatea/Locul de control Modalitate de supraveghere și control Prin verificare Prin recoltarea de probe pentru examene de laborator Frecvența Frecvența de recoltare a probelor**) 1. Depozite La produsele provenite din primul import pentru fiecare țară de origine și o dată pe semestru pentru fiecare depozit La produsele provenite din primul import pentru fiecare țară de origine, declarate a fi libere de organisme modificate genetic, la transporturile de la care nu au fost prelevate în posturile de inspecție la frontieră sau birourile vamale 2. Unități producătoare de furaj combinat La produsele provenite din primul import pentru fiecare țară de origine și o dată pe semestru pentru fiecare unitate*) La produsele provenite din primul import pentru fiecare țară de origine, declarate a fi libere de organisme modificate genetic, la transporturile de la care nu au fost prelevate în posturile de inspecție la frontieră sau birourile vamale *) Se referă la verificarea documentelor necesare asigurării trasabilității. **) Frecvența controalelor poate fi mărită ori de câte ori există situații neprevăzute și/sau indicii că siguranța hranei pentru animale poate fi afectată, cum ar fi la suspiciuni, sesizări, reclamații, notificări. 2. Hrană pentru animale care conține, constă sau este obținută din porumb Nr. crt. Unitatea/Locul de control Modalitate de supraveghere și control Prin verificare Prin recoltarea de probe pentru examene de laborator Frecvența Frecvența de recoltare a probelor**) 1. Depozite La produsele provenite din primul import pentru fiecare țară de origine și o dată pe semestru pentru fiecare depozit La produsele provenite din primul import pentru fiecare țară de origine, declarate a fi libere de organisme modificate genetic, la transporturile de la care nu au fost prelevate în posturile de inspecție la frontieră sau birourile vamale 2. Unități producătoare de furaj combinat La produsele provenite din primul import pentru fiecare țară de origine și o dată pe semestru pentru fiecare unitate*) La produsele provenite din primul import pentru fiecare țară de origine, declarate a fi libere de organisme modificate genetic, la transporturile de la care nu au fost prelevate în posturile de inspecție la frontieră sau birourile vamale *) Se referă la verificarea documentelor necesare asigurării trasabilității. **) Frecvența controalelor poate fi mărită ori de câte ori există situații neprevăzute și/sau indicii că siguranța hranei pentru animale poate fi afectată, cum ar fi la suspiciuni, sesizări, reclamații, notificări. 3. Hrană pentru animale care conține, constă sau este obținută din rapiță Nr. crt. Unitatea/Locul de control Modalitate de supraveghere și control Prin verificare Prin recoltarea de probe pentru examene de laborator Frecvența Frecvența de recoltare a probelor**) 1. Depozite La produsele provenite din primul import pentru fiecare țară de origine și o dată pe semestru pentru fiecare depozit La produsele provenite din primul import pentru fiecare țară de origine, declarate a fi libere de organisme modificate genetic, la transporturile de la care nu au fost prelevate în posturile de inspecție la frontieră sau birourile vamale 2. Unități producătoare de furaj combinat La produsele provenite din primul import pentru fiecare țară de origine și o dată pe semestru pentru fiecare unitate*) La produsele provenite din primul import pentru fiecare țară de origine, declarate a fi libere de organisme modificate genetic, la transporturile de la care nu au fost prelevate în posturile de inspecție la frontieră sau birourile vamale *) Se referă la verificarea documentelor necesare asigurării trasabilității. **) Frecvența controalelor poate fi mărită ori de câte ori există situații neprevăzute și/sau indicii că siguranța hranei pentru animale poate fi afectată, cum ar fi la suspiciuni, sesizări, reclamații, notificări. (la 06-07-2026, Actul a fost completat de Punctul 3. , Articolul I din ORDINUL nr. 742 din 1 iulie 2026, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 551 din 6 iulie 2026 ) Capitolul VII - DETERMINAREA NIVELURILOR DE CONTAMINARE RADIOACTIVĂ A FURAJELOR (RADIOACTIVITATE CUMULATĂ DE CS^137 ȘI CS^134) Nr. crt. Produsele care se controlează Natura probei Metoda de analiză Frecvența recoltării probelor și examinării Referențial interpretare rezultate 1. Hrană pentru animale Furaje gata de consum (furaje fibroase, suculente, grosiere, furaje combinate etc.) Spectrometrie gama de înaltă rezoluție cu detector de Ge hiperpur sau spectrometrie gama de joasă rezoluție cu detector de NaI O dată pe semestru, în ferme și fabrici de furaje combinate Ordinul ministrului sănătății publice, al președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor și al președintelui Comisiei Naționale pentru Controlul Activităților Nucleare nr. 1.805/286/314/2006 NOTĂ: Este obligatorie precizarea, în procesul-verbal de prelevare, a speciei și a categoriei de vârstă pentru care este destinat furajul. Planul de monitorizare pentru detectarea reziduurilor, agenților patogeni sau a altor substanțe periculoase pentru om, animale sau mediul înconjurător în furajele provenite din țări terțe se aprobă prin notă internă de către președintele Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor și se transmite prin notă de serviciu la direcțiile sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor județene, respectiv a municipiului București care au în structură posturi de control la frontieră și puncte de intrare. (la 06-07-2026, Actul a fost completat de Punctul 3. , Articolul I din ORDINUL nr. 742 din 1 iulie 2026, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 551 din 6 iulie 2026 ) (la 06-04-2026, Conținutul normelor metodologice din Anexa nr. 1 a fost modificat de NORMELE METODOLOGICE aprobate prin ORDINUL nr. 358 din 24 martie 2026, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 273 din 6 aprilie 2026 )