LEGE nr. 394 din 31 martie 1864

Tote satele, orasiele și orasielele (tergurile) României, voru forma pe viitoriu comune indipendinte, supuse legei de fatie.

Comunele se inpartu în comune rurale, compusse din unul sau mai multe sate cătune etc. și În comune urbane, adică orasie și orasiele.

Comuna ingrijesce singura interessele sale și se administra de sine în marginea legiloru. Ea formedia o persona juridică.

Totu locuitorulu face parte dintr'o comuna și contribuie la sarcinile comunale. Acei carii locuescu afară de unu centru de populatiune, sînt indatoriti se se înscrie și se facă parte din comuna cea mai apropiată de locuintia loru.

Nici o comuna nu va pute numera mai putinu de una suta familii seu cinci sute locuitori.

Satele care nu voru ajunge la acestu numeru, precum și catunele și locuintiele izolate, se voru uni cu comuna cea mai apropiată.

Satele carii, avendu mai putinu de una suta familii, aru declara ca potu se susține singure sarciniele comunale, se voru pute recunosce ca comune.

Neputendu o comuna purta singura tote sarcinele ce 'i sînt inpuse, va ave dreptulu se se întrunească cu una, seu mai multe comune vecine, spre a forma numai o singura comuna în privintia acelor sarcini.

Asemene și candu administrațiunea unei comune aru intempina dificultăți din causa prea marei intinderi seu prea marelui numeru de familii domiciliate în intrulu ei, comuna se va pute subdesparti în mai multe secțiuni, dara care totuși, în interessele cele mari și în raporturile sale esteriore, va infatisia una și singura comuna, și va ave o unitate de administrațiune.

Nici o întrunire seu dezlipire a unei comune nu se va pute face de catu din trei în trei ani, socotindu-se de la anteia classificare.

Tote întrunirile și deslipirile despre care se vorbesce în articolulu de mai susu, nu se voru pute efectua de catu după urmatorele moduri:

Consiliulu comunalu, despre care se va vorbi mai la vale, alu comunei care aru dori întrunirea sea cu o alta comuna, seu dezlipirea uneia din părțile sale, va fi datoru a esamina prealabilu chuestiunea, consultendu și pe cei mai inpusi dintra contribuabilii comunei. Asemene consultare se va face și de catra Consiliele celor-l-alte comune interessate în chuestiune.

La casu de învoirea tutuloru partiloru interessate, Consiliele comunale respective vor constata decisiunea luată prin unu procesu verbalu, care se va aduce la cunoscintia Prefectului; Prefectulu, în urma chibsuirei facuta cu Comitetulu permanentu, va raporta Ministeriului de Interne, spre a se interi lucrarea prin ordonantie Domnesca, iar la casu de contestatiune din partea unia din părțile interessate, chuestiunea se va supune aprobarei Comitetului permanentu de districtu, remaindu decisiunea definitivă la acestu din urma.

Comitetulu permanentu aflendu nedomirire în hotărîrea chuestiunei, va pute numi o Comisiune consultativa compussa dintra membrii cei mai luminati ai comuneloru interessate; acea Comissiune intrunindu-se cu Consiliele comunale respective sub președinția Sub-prefectului arondisimentului în care se afla comuna care cere întrunirea seu dezlipirea, va espune resultatulu deliberatiunei printr'unu prescriptu-verbalu, care se va comunică Comitetului permanentu.

Ori ce întrunire seu dezlipire de comuna ar modifica circonscriptiunea unui districtu, nu se va pute pronuncia de catu prin o lege.

Averea proprie a comunei întregi, seu a unei părți din comuna care se intrunesce cu o alta comuna vecina, remane a sa proprie.

Classificarea comuneloru în rurale și urbane, după cuprinderea Art. 1. se va face de catra Guvernu și se va supune Camerei în cea anteiu sessiune după promulgarea acestei legi.

Nici o schimbare în classificarea acesta nu se va pute apoi face de catu, în intervalulu de cinci în cinci ani, totu prin lege.

Fia-care comuna este datore a ave o casa a comunei numita Primărie.

Fia-care comuna este datore a îngriji de cultulu, de biserica seu de bisericele religiunei la care aparține. Ea este datore a plati pe preotii și servitorii bisericiloru sale. Nimeni inse nu este indatoratu se contribuie pentru serviciului unui cultu care nu este alu seu.

Contribuțiunea pentru serviciului cultului va fi deosebită de cele-l-alte dări.

Fia-care comuna este datore a îngriji de neputinciosii sei și de copii gesiti.

Fia-care comuna va fi datore a ave una seu mai multe scole de baeti și de fete, conformu dispositiiloru legei de instrucțiune publică.

Fia-care comuna urbana va ave un corpu de pompieri bine disciplinați, instruiti la mestesiugulu loru și inarmati.

Fia-care comuna urbana de la 6,000 locuitori în susu va îngriji a ave unu spitalu pentru bolnavi seu scapetati, în marginile trebuintieloru și mijloacelor sale, dacă nu esista spitalu centralu, și fără a se prejudeca subsidiile ce asemene spitalu comunalu aru primi din casa judetiului seu a Statului.

Fia-care comuna rurală de la 500 locuitori în susu, va fi datore a ave tauri, armassari și berbeci de soiu, pentru inbunatetirea viteloru.

Asemene fia-care comuna rurală este datore a ave o gradina de plantatiune pentru respendirea dudiloru (agudiloru.)

Fia-care comuna este represintata prin unu Consiliu comunalu, a căruia compunere, alegere și atributiuni se determine mai josu.

Administrațiunea trebiloru fia-caria comune este incredintiata unei persoane care porta numele de "Primarulu comunei".

Atribuțiunile acestui magistratu se voru determina mai josu.

Consiliulu comunalu se compune de cinci Membrii seu consiliari în comunele pînă la 1,500 locuitori.

Nu potu fi Consiliari în comunele urbane cei ce nu sciu scrie și ceti.

Membrii consiliiloru Comunale se alegu directu de catra adunarea alegetoriloru comunei.

Sînt alegetori în comuna:

Aceste inposite în comunele urbane se compunu de 48 lei contributiunea personală și de sossele, iar restulu de inpositu fonciaru.

Contribuțiunile plătite de catra femeie se potu tinea în sama bărbatului asemene și contribuțiunile plătite de catra minorii tatălui loru.

Vaduva va pute, de va voi, socoti fiului seu celui mai mare, seu ginerului seu, contribuțiunile ce platesce spre a'i procura dreptulu de alegetoru.

Dreptulu de alegetoru se constata după câtimea contributiuniloru plătite în cursulu anului espirata înaintea alegerei.

Sînt alegatori fără nici unu censu (contributiune), toți preotii, professorii și institutorii de ori ce gradu, doctorii și licentiatii, advocatii, medicii, inginerii, arhitecții, toți aceștia avendu diplome liberate, seu recunoscute de Guvernu, precum și funcționarii civili seu militari retrasi din serviciu, carii voru justifica sa primescu o pensiune anuală de 2,000 lei celu putinu.

Israelitii pamenteni, pînă ce voru areta ca au simtimentile și moravurile romanesci și pînă la o modificare a legei de fatie, nu voru pute esercita drepturile comunale de catu în condițiunile urmatore:

Nu potu fi alegetori comunali, ori care aru fi contributiunea ce platescu catra Statu:

1) Servitorii carii primescu simbrie.

2) Interdicții.

3) Faliții nereabilitati.

4) Cei osîndiți judecatoresce la o pedepsa criminală seu la o pedepsa corectiunala, pentru urmatorele delicte:

5) Acei ce în publicu sînt conoscuti ca tenu case de prostitutiune seu de jocu de cărți.

Listele alegetoriloru se pregatescu pe fia-care anu de catra Primării comuneloru pe basa ultimeloru roluri de contribuțiuni.

Aceste liste provisorii se afisiedie în cea d'anteiu Dumineca a lunei lui Ianuarie, în fia care comuna.

Reclamatiunele se voru adressa Prefecturei în cele d'anteiu trei septamani de la data afisierei, iar la comunele rurale la Sub prefect, care le indreptedia Prefectului. După ce Prefectulu, cu asistentia ConsiliuluI permanentu, va fi hotaratu asupra tutuloru reclamatiuneloru ivite, elu încheia listele definitive și le publică negresitu pînă la cea d'anteiu Dumineca a lunei lui Fevruarie.

În cele trei septamani ce urmedia, nemultiumitii voru pute apela în contra hotărîriloru Prefectului la Tribunalulu districtului, iaru contra hotărîriloru Tribunalului la Curtea de cassatiune pînă în 30 dile după primirea hotărîrei Tribunalului.

Tribunalulu și Curtea de cassatiune statuedia de urgentie.

Ori-ce persona admise în listele electorale poate reclama înscrierea seu ștergerea ori cărui individu omisu seu nedreptu inscrisu în lista alegetoriloru comunei din care elu însuși face parte.

Listele odată redigiate după îndeplinirea formalitatiloru de mai susu devinu definitive de la 1 Martie și pentru totu cursulu anului, pînă la urmatorulu 1 Martie.

Adunarea alegatoriloru în comunele urbane are locu din patru în patru ani spre alegerea Membriloru Consiliului Comunalu, reinoindu-se aceștia pe jumătate prin tragerea la sorți din duoi în duoi ani.

La comunele rurale alegerea se face din duoi în duoi ani, reinoindu-se numai o a treia parte din membrii la unu anu.

Acesta adunare se face la cea anteiu Duminica a lunei lui Noemvrie. Ea nu se convoca estraordinarmente, de catu la casu de vacantia celu putinu de o a treia parte a numerului intregu alu Consilieriloru.

Primarele comunei convoca pe alegetori celu putinu cu 15 dile înaintea dilei ficsate pentru alegere. Convocare se face prin publicarea și afisiarea dilei ficsate la Primărie și în totu cuprinsulu comunei.

Alegetorii se intrunescu într'o singura adunare, dacă numerulu loru nu trece peste 300. Candu numerulu va fi mai mare, colegiulu se inparte în mai multe secțiuni analoge cu secțiunile în care este despartita comuna. În afisurile seu publicațiunile de convocare, se arata anume în ce secțiune fia care alegetoru are se votedie.

Adunarea alegetoriloru nu se poate ocupa de catu numai de alegerile pentru care ea este convocată.

Primarele comunei ori în lipsei celu mai în vîrsta din membrii consiliului, presida Adunarea; Secretarii sînt cei duoi mai tineri din alegetori.

Fiindu mai multe secțiuni, fia-care are de Președinte pe unu membru alu consiliului, și Secretaru precum mai sus.

Lipsindu membrii Consiliului, biuroulu se formedia de catra, persoanele din senulu corpului alegetoriloru, aleși de catra însuși alegetori.

Președintele are singuru poliția seunarei; nici o putere armata și nici unu agentu alu poliției nu va putea sta în sala seu imprejurulu salei Adunarei, afară de casulu candu acesta se va cere de catra Președintele.

Președintele face cunoscutu Adunarei numerulu personeloru de alesu.

Fia-care alegatoru chiematu la rendulu seu, depune biletulu seu scrisu pe hârtie alba și inchisu într'o cutia cu doua incuetori, ale cărora chei se pastredia una de catra Președinte și alta de catra celu mai batranu dintra Secretari.

Celu ce nu scie sa scrie chiama pe unulu dintra alegetori în care are încredere și 'i scrie biletulu.

După ce au fostu chiemati toți alegetorii succesivu după ordinulu alfabetului, se mai face o ultima chiemare aceloru carii poate au lipsitu din sala, iar scrutinulu remane deschisu pînă la 4 ore sera. Pentru assigurarea lui se voru pune pecețile mai multora dintra alegetori și voru pute chiaru remanea în sala pentru pada lui.

La deschiderea urnei, fia-care biletu se desface înaintea publicului, numele esitu se scrie de catra fia-care Secretaru pe o lista, și resultatulu generalu se proclama de catra Președinte.

Biletele care cuprindu nume neintielese, seu semne de ori ce natura, care aru presupune o prealabilă intielegere, sînt nulă.

Alegerea se face prin majoritate relativă, iar în casu candu nu se va pute întruni o treime de voturi, se va procede la o noua alegere în termenu de 15 dile.

Processele verbale ale alegetoriloru, constatatore tutuloru operațiuneloru sevarsite, se tramitu de îndată Consiliului permanentu; iar în orasiele Bucuresci, Iași, Craiova, Galați, Brăila, Ismailu și Ploesci, Ministeriului de Interne. Unu alu doilea esemplaru alu acestoru processe verbale se conserva în cancelaria comunală.

Ori-ce contestatiune asupra alegeriloru se face la Consiliile permanente în termenu de 10 dile; iar în orasiele Bucuresci, Iași, Craiova, Galați, Brăila, Ismailu și Ploesci, se adressedia Ministeriului de Interne, care consultendu consiliulu de Statu, va putea casa alegerile dacă se constata iregularitati grave, în acestu casu se procede la alegeri nuoi în termenu de 30 dile.

Cassarea seu mantinerea alegeriloru nu poate prejudeca întru nimicu acțiunea publică, care se poate intenta în contra acelora ce aru fi comisu în cursulu operațiuniloru electorale, ori ce feliu de delictu, prevediutu și pedepsitu de lege.

Pentru a fi alesu Membru unui Consiliu comunalu se ceru acelesi condiții ca ei pentru a fi alegetoru.

Funcțiunile de membrii ai Consiliului comunalu, sînt necompatibile cu ori ce funcțiune salariata a Statului.

Membrii unuia și aceluiași Consiliu nu potu fi uniti intra dinsii prin legături de inrudire, seu aliantie de familie, pînă la alu treilea gradu inclusivu.

Membrii consiliului, la intrarea în funcție, pronuntie urmatorulu juramentu în fatia unui delegatu alu Guvernului, iar acei ai orasiului Bucuresci în fatia Ministeriului de Interne, "juru credintia Domnitorului, supunere legiloru terei și sprijinu interesseloru comunei. Asa sa 'mi ajute Dumnedieu".

Membrii consiliului Comunale rurale își dau demisiunea loru catra Sub-prefectu, iar acei ai Consiliiloru urbane catra Prefecți, Membrii consiliului comunale din cele septe orașe menționate în Art. 47, își dau demisiunea d'a dreptulu catra Ministeriulu de Interne.

Consiliulu se aduna de câte ori ilu ceru trebile speciale ale comunei, regulatu inse elu se convoca celu putinu odată pe luna, afară de acesta se aduna în sedintie estraordinare, ori de câte ori interesulu comunei aru cere.

Convocarea se face prin Primarele comunei, seu după cererea unei treimi a membriloru Consiliului comunalu.

Convocarea se face celu putinu cu o di înainte prin circulara, în care fia-care consiliaru subscrie ca a vediuti chiemarea.

Consiliulu nu poate delibera de catu fiindu fatia majoritate absolută a Membriloru sei. Dacă inse s'a facutu de doua ori convocare regulată fără nici unu resultatu, atunci la a treia convocare consiliulu lucredia cu membrii presenti.

Primarele comunei, seu în lipsei inteiulu seu agiutoru ori în lipsa și a acestuia celu mai în vîrsta dintra Membrii, deschide, presida și închide sedintia. Hotărîrile se dau cu majoritate absolută de voturi, la casu de paritate, propunerea asupra caria se desbate, cade.

Toți membrii 'și dau votulu pe fatia, afară numai de casurile unde sînt persoane în jocu, precumu numiri în funcțiuni, revocari și suspendări de funcțiuni etc. În asemenea casuri votulu este secretu.

Primarulu votedia celu după urma.

Ori-ce membru alu comunei este opritu:

1) De a sta fatia la deliberarea chuestiuniloru în care are unu interessu personalu, adică candu hotărîrea ce se va lua va putea aduce lui seu rudeloru și aliatiloru lui vre unu avantagiu seu paguba.

2) De a lua parte la vre unu serviciu, la vre o stringere de dări, la vre o dare în antreprisa, seu a figura ca garantu în vre o antreprisa a comunei.

3) De a interveni ca advocati seu plenipotenti în processele pornite în contra comunei, precumu nici a apara cu plata vre unu processu alu comunei.

Tote hotărîrile Consiliului se înscriu într'o condica tenuta de secretiri; ele se sub-semnedia de membrii, și sînt pururea la dispositiunea ori-cărui cetatenu din comuna, seu a ori-caria autorități, care ar voi se le cunosca.

Cu tote acestea, consiliulu poate decide pentru unu tempu marginitu secretulu decisiuniloru luate cu ușile închise. Acestu secretu este inse numai în privintia particulariloru, iar nu și a autorității.

În totu anul Consiliulu comunalu, înainte de a se ocupa de budgetu, face unu raportu detailatu asupra administrațiunei și asupra trebiloru comunei, care se va și publică.

Sedintiele consiliului sînt totu d'auna publice, candu va fi de tratatu o chuestiune de budgetu, de dări nuoi, de înstrăinare de vre în avere comunală, de contractare, de inprumuturi, de infiinteri de stabilimente de utilitate publică, și într'unu cuventu de ori-ce chuestiune care atinge directu interessele comunale, fără a pune în jocu nici o persona.

Primarulu are poliția adunariloru; elu are facultate de a pune se arestese și a tramite înaintea Tribunalului politienescu pe ori ce individu care aru veni se turbure liniscea și buna ordina a Adunarei, prin o purtare necuviinciosa.

Consiliulu comunalu face însuși regulamentulu seu de ordine și de serviciu interioru.

În acestu regulamentu, Consiliulu va hotara amenda, pentru acei din Membrii, carii aru lipsi la siedintie fără vre unu motivu primitu de majoritate. Productulu acestoru amenda va intră în cassa comunală.

Consiliulu comunalu nu poate delibera asupra obiecteloru străine atribuțiiloru sale.

Candu Consiliulu aru fi luatu o resolutie, abatuta de atribuțiile sale, seu care vatema interessulu generalu, capulu comunei este datoru a închide siedintia și a insciintia pe Sub-prefectu, care va raporta ne'ntardiatu casulu Prefectului; pentru orasiele mencionate la Art. 47, insciintiarea se face catra Ministeriulu de Interne.

La assemene intemplare autoritatea poate suspenda punere în lucrare a unei resolutii a Consiliului și chiaru adunările acestuia.

Comitetulu permanentu decide dacă suspendarea poate fi menținută.

Atatu Prefectulu catu și Consiliulu comunalu potu apela la Ministeriulu de Interne, de resolutia comitetului permanentu, și Ministeriulu hotarasce luendu avisulu Consiliului de Statu.

Motivele suspendarei se comunică nemijlocitu Consiliului comunalu.

Dacă anularea resolutiei Consiliului comunalu nu intervine pînă în 60 dile de la comunicarea motiveloru, suspendarea este ridicată.

Domnulu poate, printr'o ordonantie motivată, sa anulese actele autoritățiloru comunale care aru fi abatute de atribuțiile loru contrarie legiloru, seu aru vetema interessulu generalu.

Cu tote acestea, actele aprobate de Comitetulu permanentu voru trebui a fi anulate în termenu de 60 dile de la data aprobarei.

După trecerea acestoru 60 dile, actele Consiliiloru comunale nu potu fi anulate de catu prin puterea legislativă

Dacă Consiliulu comunalu aru urma a se departa de atribuțiile sale, seu dacă actele sale aru fi de natura a turbura ordinea publică, Domnulu poate pronuntia disolvarea Consiliului și anularea deliberatiuniloru sale; doue luni celu multu după disolvare se făcut nuoi alegeri, în acestu intervalu afacerile comunei se administra de o comissiune numita de Guvernu și compussa de persoanele ce au intrunitu mai multe voturi la cea din urma alegere.

Deliberațiunile consiliului Comunalu cuprindu în de obsce priveghierea și aperarea tutuloru interesseloru speciale ale comunei, precumu și obiectele ce'i sînt supuse spre deliberare de autoritățile administrative superioare.

Consiliulu controlesa, destepta și ajuta pe Capulu comunei și pe agiutorii sei, în administrația trebiloru locale ale comunei. Deliberatiile consiliului sînt precedate de o cercetare prealabilă candu Guvernului o judeca de trebuintia seu candu ea se prescrie de regulamentele administrative.

Deliberatiile Consiliului privescu:

Consiliulu reguledie prin deliberarea sa:

1) Păstrare, inbunetatire și chipulu administrației averei comunale, pentru ca se nu se risipesca, se aducă pururea celu mai mare folosu putinciosu, și locuitorii comunei se se bucure de o potriva de rodurile ei.

2) Condițiile arenduiriloru (imposesieriloru) și a inchirieriloru proprietățiloru, producteloru și a venituriloru comunei, candu termenulu loru nu trece peste trei ani, precumu și condițiile adjudecatiiloru.

3) Chipulu intrebuintierei și inpartirea pasunei și a roduriloru comunale, și condițiile la care au a se supune fetiele inpartitore, afară dacă aru urma reclamatiune în contra regulerei consiliului comunalu, candu atunci lucrarea este supusă aprobatiei Comitetului permanentu seu Ministeriului de Interne pentru cele septe orasie menționate la articolulu 47.

4) De aru ave comuna padure proprie, chipulu inpartirei aceștia intra locuitori, conformându-se legiloru forestiere.

Ori-ce regulare a Consiliului comunalu asupra obiecteloru arătate în articolulu precedentu, se comunică nemijlocitu Sub-Prefectului de catra Capulu comunei, sub luare de adeverintie de primire spre a se transmite Comitetului permanentu. Dacă acesta nu anulesa, pînă în 30 dile de la data adeverintei, regularea Consiliului comunalu ca abatuta de legile și regulamentele administrative, seu după reclamația vre unei fetie interessante, ea se poate pune în lucrare. Reclamantului 'i remane recursulu deschisu și peste acestu termenu.

Prefectulu statuendu în Comitetulu permanentu poate inse amana punere în lucrare a regulerei Consiliului comunalu încă alte 30 dile, făcându'i cunoscutu înaintea espirarei termenului anteiu.

Obiectele pentru care chibsuirea Consiliului comunalu este supusă aprobatiei formale a Comitetului permanentu, și în unele casuri chiaru dobândirea unei ordonantie Domnesci seu unei legi sînt urmetorele:

1) Budgetulu chieltueliloru comunale și mijlocele pentru a le acoperi.

2) Summele anuale ale venituriloru și ale chieltuieliloru comunale.

3) Cumperarile, instreinarile, schimbările de averi nemiscatore seu de drepturi ale comunei, constituirea de ipotece (amanetarile), delimitatia și împărțirea de nemiscatore în de a valmagie, afară dacă acesta inpartire s'aru ordonă de catra autoritatea juditiara.

Dacă valoarea celoru de mai susu, întrece trei mii lei, seu doue-decimi din venitulu obicinuitu alu comunei, se cere incuviintiarea Domnesca.

4) Darea cu dobînda și intrebuintiarea baniloru comunei.

5) Condițiile inposessierei seu incherierei de nemiscatore ale comunei catra alte fetie, precumu și de acele pe care comuna însăși aru doi ale lua în posessie seu în chirie, dacă termenulu aru întrece unu anu.

6) Asiediare, schimbare seu oborire de contribuții comunale, și de regulamente atingetore de ele.

7) Proiectele de clădiri, de reparații însemnate, seu de deramari ce aru voi se intreprindia comuna.

8) Deschiderea și închiderea de ulitie și pietie publice, precumu și proiectele de aliniare.

9) Direcția și deschiderea drumuriloru vecinale și laterale, potrivitu legiloru și regulamenteloru, și fără jicnirea legiloru privitore la espropriatiunea pentru folosintia publică.

10) Brudinile (taxe de poduri) și alte dări de asemene natura ce s'aru proiecta a se statornici pe teritoriulu comunei.

11) Regulamentele seu tarifele atingetore de stringerea venitului, de închirierea locuriloru de balciuri (iarmaroce), târguri, pietie și zalhanale, de dejugetore pe drumurile publice, precum și taxa cantarului, a mesuriloru și a cotitului.

12) Primirea daruriloru și a legaturiloru făcute comunei, seu asiediaminteloru comunale, candu valoarea loru nu întrece dece mii lei.

De au urmatu reclamații în contra darului seu legatului, aprobarea Comitetului permanentu se notifica totu odată partei reclamante pe calea administrativă.

Ori-ce reclamație în contra aprobatiei Comitetului permanentu, trebe a se face celu multu în 34 dile după notificare.

Candu valoarea darului seu a legatului trece peste dece mii lei, primirea ei este supusă incuviintierei Domnului.

13) Ficsarea numerului și inpartirea parohieloru comunei, cercetarea și aprobarea budgeteloru parohieloru prelucrate de respectivele epitropi ale parohieloru.

La acesta lucrare voru fi ascultați preotii parohiei precumu și protoiereulu de care parohiele atarna.

14) Processele și invoielile comunei, precumu și tote obiectele, în privirea cărora legile și regulamentele supunu deliberațiunile Consiliului comunalu aprobatiei Comitetului permanentu, a Ministeriului de Interne seu incuviintierei Domnului, ori dobandirei unei legi.

Deliberările Consiliiloru comunale rurale, asupra obiecteloru aretate în articolulu precedentu, se adressedia de asemene Sub-prefectului, iar ale Consiliiloru urbane, la Prefectu; Prefectulu este datoru a le transmite nemijlocitu Comitetului permanentu spre aprobare. Se face esceptiune pentru acele septe orasie ale cărora Consiliuri comunale se adressedia la Ministeriulu de Interne.

Comitetulu permanentu seu Ministeriulu refusendu aprobarea, Consiliulu comunalu poate apela la Consiliulu de Statu.

Obiectele asupra cărora Consiliulu comunalu este chiematu a'și da numai socotintia, sînt urmatorele.

1) Proiectele de aliniare ale drumuriloru mari în intrulu orasieloru, targuriloru și sateloru.

2) Primirea daruriloru și legaturiloru făcute asiedieminteloru de bine-facere, atarnate de comuna.

3) Autorisarea ce aru cere aceste asiedieminte de a se imprumuta, de a cumpera, de a schimba, de a instraina, de a porni processe, de a se invoi.

4) Întrunirea de sate, cătune, slobodii, într'o singura comuna, dezlipirea unei secții de satu, pentru a forma o singura comuna seu pentru a se lipi la o alta comuna.

5) Cererile de inpamentenire ale strainiloru domiciliați în comuna.

Nici o inpamentenire nu va pute fi cerută dacă nu va fi însoțită de certificatu liberatu de Consiliulu comunalu unde postulantulu va fi petrecetoru.

6) În fine, tote obiectele asupra cărora consiliile comunale sînt chiemate a'și da socotintia, prin legile seu regulamentele administrative, seu asupra cărora s'aru consulta de catra administrația superioară.

Consiliile comunale potu a'și esprima dorintiele asupra tutuloru, obiecteloru de interessu localu.

Consiliile comunale nu potu a se pune în comuticatiune cu alte consilii comunale, de catu în chuestii de interesse locale reciproce; le este opritu a face seu a publică vre-o protestatiune, proclamatiune seu adresse.

Consiliile comunale delibera asupra summeloru presentate în fia-care anu de catra primării seu Capulu comunei.

Ele cercetedia și ficsedia socotelile celoru alți funcționari ai comunei fără prejuditiulu acțiunii Comitetului permanentu, a Ministerului de Interne și a Curtei compturiloru.

În siedintiele unde se cercetedia summele Capului comunei, consiliulu insemnedia prin votu secretu pe acelu din membrii sei, carii are se înlocuiască pe Capulu comunei în președinția Consiliului.

Capulu comunei poate asista la deliberatiuni pentru a da lămuririle trebuitore, elu se retrage inse la votu.

Locu-tiitorulu seu în presiedintie tramite d'a dreptulu deliberatiunea sub-prefectului seu Ministrului de Interne pentru acele septe orasie arătate la Art. 47.

Consiliulu face regulamentele pentru administrația interioară a comunei și ordonantiele de poliție comunală.

Aceste regulamente și ordonantie nu potu fi contrarie legiloru și regulamenteloru de administrație generală seu districtuala.

Copie după aceste se tramitu pînă în 48 ore la comunele rurale Sub-prefectului, la comunele urbane Prefectului, pentru a o transmite comitetului permanentu, și pentru cele septe orasie Ministerului de Interne.

Consiliile comunale potu fixa pedepse pentru calcatorii regulamenteloru și ordonantieloru loru interioare, dacă asemene pedepse n'aru fi hotărâte încă de legi, ele însă nu voru pute întrece pedepsele de simple poliție.

Consiliulu numesce:

1) Pe funcționarii de ori-ce gradu în comuna.

2) Arhitecții și inpiegatii insercinati cu clădiri seu conservarea edificiiloru comunali.

3) Directorii și conservatorii de asiedieminte de folosintie publică, seu de petrecere, atarnate de comuna, precum și membrii tutuloru consiliiloru ce s'aru rândui în privirea administrației comunei.

4) Doctorii, chirurgii și veterinarii ce se intretinu cu chieltuiala comunei se numescu de Consiliulu comunalu, dintra cei recunoscuți de Consiliulu medicalu superioru, cu dreptulu de a esercita professiunea loru.

5) Professorii și institutorii scoleloru întreținute de comuna, se numescu de Consiliulu comunalu, dintra cei recunoscuți de Consiliulu superioru alu Instructiunei publice.

Consiliulu revoca seu suspenda inpiegatii plătiți de comuna și a cărora numire 'i este atribuită. Aceștia însă potu apela la comitetulu permanentu.

Consiliile comunale ale orasieloru Bucuresci, Iași, Craiova, Galați, Brăila, Ploiesci și Ismailu, în tote casurile prevediute prin articolulu de mai susu și în cele urmatore unde consiliile sînt datore a se adressa spre notificare seu aprobare catra Comitetulu permanentu, se voru adressa la Ministerului de Interne.

Stricandu Ministerului hotărîrea acestoru consiliuri seu refusandule aprobarea sa, ele potu a se adressa Consiliului de Statu și în de pe urma apela la Consiliulu Ministriloru.

Comunele 'și voru păstra vechile loru numiri. Preschimbarile nu se potu face de catu după cererea comunei, incuviintiata de Comitetulu permanentu, și aprobată prin decretu Domnescu.

Fia-care comuna urbana seu rurală, are în capulu iei unu magistratu numitu Primarulu comunei.

Primarulu comunei în comunele rurale se alege de alegetorii comunei de odată cu membrii consiliului și se aproba de Prefectu; în comunele urbane se numescu de Domnu dintra acei trei Consilieri care voru fi intrunitu voturi mai multe la alegeri.

Puterea esecutiva alege și intereste dintru consilieri sese agiutore pentru orasiele ce trecu peste 40,000 locuitori, patru pentru orasiele pînă la 15,000, trei pentru orasiele de la 15,000 pînă la 6,000, duoi pentru comunele de la 6,000 pînă la 3,000 suflete, și unulu pentru comunele mai mici.

Primării comuneloru și agiutorele loru se re'noescu de odată cu membrii ce esu jumetate plusu unu, din duoi în duoi ani în comunele urbane, și la unu anu la comunele rurale, conformu Art. 32. În comunele urbane Primarulu se numesce dintra cei nuoi aleși conformu Art. 83, iar agiutorele dintra toți consilierii.

Tragere la sorți a membrilor ce esu, se va face în siedintia publică. Acesta siedintia se va anuntia celu putinu cu septe dile înaintea tragerei la sorți a membriloru ce esu.

Alegetorii nu se voru pute convoca pentru alegeri de catu peste 15 dile după ce se va publică numele membriloru esiti. Membrii ce esu voru funcționa pînă ce se va face nuoi alegeri.

Primarulu este singuru insercinatu cu administrarea comunei, elu poate inse delega parte din caderile sale unuia seu mai mulți din agiutorii sei, ori în lipsa acestora la însuși unii din membrii comunei cu dritu de alegetoru.

Primarulu fiindu totu odată și unu delegatu alu administrației centrale, se afla sub autoritatea Guvernului. Elu este unu magistratu insercinatu cu privigherea poliției, mantinerea ordinei publice, cu luarea tutuloru mesuriloru privitore la buna stare și liniștea locuitoriloru comunei, și în sfarsitu cu ori-ce alte îndatoriri ce i s'aru pune de lege.

Primarulu este insercinatu cu sub-autoritatea administrațiunei superioare cu urmatorele îndatoriri.

Messurile luate de Primaru în cerculu atributiuniloru sale, se dau sub forma de dispositiuni.

În orasiele care trecu peste o populatiune de 3,000 locuitori, Domnulu are dreptulu de a incredintia privegherea și menținerea ordinei publice unui anume functionaru de Poliție, care în București porta titlulu de Prefectu de poliție, iar în cele-l-alte orasie de Capu, ori de Comissaru de poliție.

Primarulu este insercinatu cu actele civile și le poate delega la unulu din agiutorii sei, seu la unulu din consilieri.

Primarulu este insercinatu cu judecati de contraventiuni de simpla poliție, conformu legei de instrucțiune penale.

Nu potu fi Primaru nici agiutoru, funcționarii Statului sub ori-ce denumire, seu intreprindatorii de venituri și lucrări publice ale comunei.

Primării și agiutorii loru, potu fi suspendați de catra Prefecți în comunele mai josu de 3,000 locuitori; iar la cele de o mai mare populatiune numai de catra Ministerului de Interne.

Revocarea loru la comunele de mai putinu 3,000 locuitori, se face numai de catra Ministerului de Interne, iar la comunele ce trecu peste 3,000 locuitori, numai de catra Domnu.

Primarele are supra-vegherea ospiciiloru, biurouriloru de bine facere, sculeloru, casseloru de inchisore ale comunei, bisericiloru, întru catu se atinge de conservarea și întreținerea loru.

În privintia acesta, elu visitedia disele stabilimente de câte ori socotește de cuviintia și arata Consiliului abusurile ce a descoperitu și inbunetatirile ce sînt trebuitore.

În casu de rescola, atrupamente ostile, de loviri grave făcute pacei publice, seu de alte evineminte nepravediute, candu cea mai mica intardiere aru putea causa pericole seu pagube pentru locuitori, primarulu poate face regulamente și ordonantie polițienești (afară de orasiele unde sînt Prefecți, Capi și Comissari de poliție) cu condițiune de a le comunică de îndată Consiliului comunalu, și de a tramite de îndată copie către Prefecți, aleturandu'i și motivele pentru care elu a credutu a se dispensa de a recurge la Consiliu. Esecutiunea va putea fi suspendată de catra Prefectu seu Sub-prefectu. Aceste regulamente și ordonantie voru conteni de îndată de a ave efectu, dacă nu voru fi interite de Consiliulu comunalu în cea anteiu a sa siedintia.

Primarulu este insercinatu cu îngrijirea de a feri și a opri intemplarile ce aru putea fi ocasionate de furiosii și nebunii lasati în libertate.

Dacă va fi necesitate , Primarulu poate ordonă depunerea furiosului seu a nebunului cu a căruia padia și îngrijire nu s'aru insercina familia, într'o casa de sănătate seu ospiciu, cu acesta inse de a instiintia în termenu de trei dile pe Procurorulu de lange Tribunalulu judetiului.

Primarele are datorie de a priveghea persoanele și locuintiele dedate prostitutiunei. Elu ia tote messurile cuvenite pentru a assigura sănătatea, moralitatea și liniștea publică:

Consiliulu face în privintia acesta regulamentele ce le socotește trebuitore și folositore.

Poliția spectacoleloru aparține Primarului; elu poate opri în inprejurari grave ori-ce representatiune pentru a assigura padia linistei și a moralitatei publice.

Primarele esecuta regulamentulu facutu de Consiliulu comunalu în privintia spectacoliloru.

Consiliulu priveghedia de a nu se da nici o representatiune contrarie ordinului publicu.

Primarulu, seu în lipse'i agiutorulu delegatu de elu, verifica celu putinu odată pe luna starea casei comunale.

Elu redigie unu procesu verbalu de verificări care și 'lu supune Consiliului comunalu.

Primarele poate suspenda pentru unu termenu ce nu va trece inse peste sese septamani, pe inpiegatii comunei, afară inse de Secretaru (scriitoru) și perceptoru (strangatoru de dări).

La casu de necesitate de a se suspenda unulu din acești funcționari, Primarele propune acesta messura Consiliului.

Primarele priveghedia la păstrarea archivelor, titluriloru, documenteloru comunei și registreloru stării civile și priveghedia ca aceste acte se nu se perdia, seu se se instrainedie din depositu. Unu indoitu inventariu se face despre tote aceste acte.

Regulamentele, ordonantiele, corespondentiele, fie ale Consiliului, fie ale Primarului, se subscriu de catra primariu seu agiutorulu ce'lu inlocuesce, și se contrasemnedia de Secretaru.

Dacă casulu s'a hotaratu în Consiliu acesta se mentionedia în publicațiune și în cele-l-alte acte.

Regulamenetele și ordonantiele Consiliului seu ale Primarului se publică prin îngrijirea Primarului prin proclamatiuni și afisie.

În sate publicațiunea se face prin citirea în publicu la esirea din biserica și la casa comunală. Aceste regulamente devinu indatoritore a cincea di după publicațiunea loru, afară de casurile candu termenulu va fi determinatu prin însuși regulamentulu seu ordonantia data.

Aceste regulamente și ordonantie se dau în forma urmatore:

Primarulu (seu Primarul și Consiliulu comunalu din comuna ................. judetiulu ....... plassa ..... hotarasce seu ordonă ..........................

Primării sînt plătiți din cutia comunală. Lefile loru se hotarascu de catra Consiliulu comunalu, Comitetulu permanentu inse are dreptul de a modifica câtimea loru în proportiune cu greutatea functiunei și cu midlocele comunei. Agiutorii sei voru avea numai o diurna pentru dilele în care voru fi lucratu.

Semnulu distinctivu al Primariloru comunali va fi "o esiarpa cu culorile naționale" purtata la cingetore.

În casu de rescola, de atrupamente ostile, seu de loviri grele, făcute pacei publice, Primarulu seu acela ce'lu inlocuesce, va pute cere d'a dreptulu interventiunea puterei armate comunale seu a autorității militare carii voru fi datore a se conformă acestei cereri.

Cerirea va trebui a fi pururea facuta inscrisu.

În fia-care comuna urbana este un Secretaru, în fia-cara comuna rurală este unu Scriitoru. Acestu functionaru este numitu, suspendatu și revocatu de catra Consiliulu comunalu.

Numirile suspendarile și revocările, trebe a fi incuviintiate de Comitetulu permanentu.

Suspensiunea poate inse fi aplicată provisoriu de catra Consiliulu comunalu.

Afară de casurile de bola seu de serviciu publicu nesalariatu, candu absentia Secretarului seu a scriitorului va dura mai multu de o luna, acela care îl va fi inlocuitu se va bucura de salariulu seu.

Consiliulu comunalu, cu apreciatiunea Comitetului permanentu, hotarasce salariulu secretariloru și alu scriitoriloru.

Secretarulu și scriitorulu este în specialu insercinatu cu redactiunea processeloru verbale, și cu transcriptiunea tutulor deliberatiuniloru. Elu pentru acesta tene unu registru sub-scrisu și parafatu de Primarulu comunei.

Processele verbale transcrise sînt adeverite de Primaru și de secretaru seu scriitoru.

Secretarulu (scriitorulu), este datoru a se conformă cu instrucțiunile ce'i sînt date, fie de Consiliu, fie de Primaru, seu de agiutorulu ce'lu inlocuesce.

Consiliulu comunalu numesce, suspenda seu rovoca pe perceptoru, inse cu apreciatiunea Comitetului permanentu.

Consiliulu comunalu hotarasce onorariulu seu alte trebuintie ale perceptorului. Totu Consiliulu comunalu hotarasce garanția ce este a se cere de la dinsulu.

Primaru priveghedia ca acesta garanție, o dată hotărâtă, se fia, depusa și re'noita la casu de trebuintia.

Perceptorulu este insercinatu singuru și pe răspunderea sa, a efectua recetele comunale și a achită după mandate regulate, chieltuielile ordonantiate pînă la summele speciale ale fia-căruia articolu alu budgetului seu alu creditului specialu.

Cheltuelile comuneloru se inpartu în obligatorii și facultative.

Consiliulu comunalu este tenutu de a cuprinde anualu în budgetu tote acele chieltueli, câte sînt rostite de legi ca obligetore.

Cele mai de capitenie sînt urmatorele:

Candu una din chieltuelile obligetore interessedia mai multe comune, ele contribuescu la densele în proportiune cu interessulu ce'lu au în ele, în casu de refusu seu de neînțelegere asupra proportiunei acestui interesu, și asupra sarciniloru ce sînt de purtatu, Comitetulu permanentu intervine și hotarasce, lasendu inse partiloru interessante recursu catra Ministeriulu de Interne. Dacă inse obiectulu se atinge de comune din județe deosebite, chuestiunea se hotarasce de Domnu după raportulu Ministeriului de Interne.

În tote comunele, candu Consiliile comunale aru cauta a se feri de plată datoriiloru obligetore ce legea pune în sarcina loru, refusendu alocatiunea loru în totulu seu în parte Comitetulu permanentu, după ce va fi ascultatu pe Consiliulu comunalu, va înscrie ex-oficio chieltuela la budgetu, în proportiune cu trebuintia.

Consiliulu comunalu va putea apela la Ministeriulu de Interne.

În orasiele Bucuresci, Iași, Craiova, Galați, Brăila, Ploesci și Ismailu, înscrierea acestoru chieltueli se va face ex-oficio de catra Ministeriulu de Interne. Consiliulu comunalu va putea apela la Consiliulu Ministriloru, care va hotara după ce va avea avisulu Consiliului de Statu.

Consiliulu comunalu este datoru a înscrie anualu în budgetu și specificendu-se tote veniturile comunei, precumu și acelea care legea 'i atribue, acelea ce ea 'și creasa din nou, și escedintele aniloru trecuți.

Fia-care comuna are dreptulu a se inpune estraordinaru; acesta se hotarasce de catra Consiliulu comunalu, prin majoritatea absolută a tutuloru membriloru.

Noua contributiune, înainte de a se pune în lucrare, se afisiesa în cursu de 15 dile la usia casei comunale, spre a se pute cunosce de contribuabilii ce s'aru socoti loviti, seu prin noua dare seu prin cotisatiune, voru putea reclama la Consiliulu comunalu.

Ori-care se fie hotărîrea Consiliului asupra acestoru reclamatiuni, Consiliulu odată cu processulu verbalu ce va trebui sa'și inchee despre noua dare, va fi datoru a tramite Comitetului permanentu și tote cererile și reclamatiunile ce va fi primitu în contra noueloru dări.

Nouele contribuțiuni nu se voru pute stringe de catu după ce cu avisulu Comitetului permanentu se va fi incuviintiatu stringerea loru prin Ministerului de Interne, la comunele rurale și ordonantia Domnesca, la comunele urbane.

Consiliulu comunalu alu fia-caria comuna urbane seu rurale se aduna în fia-care anu la 2 Maiu, spre a proceda la regularea provisorie a socoteliloru anului trecutu.

Elu se aduna la 1 Septemvrie, spre a delibera asupra budgetului chieltueliloru și alu venituriloru comunei pe anul viitoru.

Budgetele și socotelile comuneloru se depunu la casa comunală, unde fia-care contribuabilu poate lua comunicație de ele.

Aceste budgete și socoteli se voru și publică și anume prin afișe tipărite, de câte ori disele budgete voru fi de o sumă, ce va trece peste 50,000 lei, iar neajungendu acesta cifra, publicarea se face numai prin afisie scrise și lipite la usia casei comunale.

Budgetele și socotelile se supune de catra Primaru aprobatiunei comitetului permanentu, iar pentru cele septe orasie Ministerului de Interne, carele incuviintiadia cu reserve inse a cercetarei definitive a socoteliloru de catra Curtea de compturi.

Ori ce alocatiune pentru o chieltuiala facultativă, care va fi fostu redusă de catra Comitetulu permanentu, nu va pute fi chieltuita de catra Primaru, fără o noua deliberatiune a Consiliului comunalu.

Consiliile comunale sînt datore, candu supunu budgetulu și socotelile loru la aprobatiunea Comitetului permanentu, ca ele au fostu publicate și afisiate.

Socotelile trebe a fi transmise în fia-care anu Comitetului permanentu, înainte de 1 Iulie. Budgetele trebe a fi tramise înainte de 15 Octomvrie.

Comitetulu permanentu va tramite comissari pe compta personală a autoritățiloru comunale care aru fi intardiatu cu tramiterea socoteliloru și a budgeteloru.

Candu prin inprejuraru neprevediute, o administrațiune comunală va fi recunoscutu necesitatea de a face o chieltuiala care nu era alocata în budgetu, acesta va face obiectulu unei cereri speciale catra Comitetulu permanentu.

Nici o plata din cassa comunală nu se va putea face, de catu în puterea unei alocatiuni cuprinsă în budgetu, incuviintiata de Comitetulu permanentu, seu a unui creditu specialu incuviintiatu de acesta și Comitetu permanentu.

Nici unu articolu din chieltuelile budgetului, nu poate fi covarsitu și nici unu virementu nu se poate face fără învoirea Comitetului permanentu.

Cu tote acestea, Consiliile urbane seu rurale potu face chieltueli reclamate de inprejurari neaparate și neprevediute, luendu într'acesta o resolutiune motivată, care trebuie a fi de îndată adressata Comitetului permanentu seu Ministerului de Interne pentru cele septe orasie mai mari.

În casulu candu cea mai mica intardiere aru ocasiona o paguba vederata, Primarulu poate, sub răspunderea sa, face trebuitorele chieltueli, cu îndatorire inse, ca de îndată se incunosciintiedie consiliulu comunalu care delibera dacă primesce seu respinge chieltuiala, și Comitetulu permanentu pentru a aproba. Mandatele asupra casei comunale, ordonantiate de Primari trebe se fie subscrise de elu, seu de inlocuitorulu seu și contrasemnate de Secretarulu seu scriitorulu comunalu.

DISPOSITIUNI TRANSITORII

Tote consiliile Urbane și Rurale după noua legiuire se voru re'noi în totimea loru în cursulu anului alu punerei în lucrare a legei de fatie.

Guvernului va determina epocile în care trebe a se efectua operațiunile electorale relative la confecționarea listeloru, la anteia convocare a adunariloru alegetoriloru comunali, precumu și epoca alegeriloru, observendu termenile prescrise de art. 28, 29, 30, 31 inclusivu, pentru formarea listeloru și de art. 32, 33, pentru convocarea alegetoriloru.

La anteiele alegeri, în orasiele de resedintie, Biuroulu principalu se va presida de catra presiedintele Tribunalului de anteia instantia. Dacă voru fi mai multe secțiuni, fia-care va fi presidata de catra unu judecatoru din Tribunalulu de anteia instantia.

în comunele unde nu sînt Tribunaluri de anteia instantia, Biuroulu se va presida de catra celu mai în vîrsta și de catra preoti.

Pentru cele-l-alte dispositiuni se voru observa formele prescrise prin aceste legi.

Presiedintii și membrii consiliului Municipalu și Comunalu aste-di esistente, voru urma a 'și îndeplini funcțiunile în cuprinderea legiloru anteriore pînă candu ei voru fi înlocuiți conformu cu legea actuala.

Acesta lege s'a votatu de Adunarea generală a României, în Ședința de la 9 Martie anul 1864, și s'a adoptatu cu majoritate de patru-deci și trei voturi, contra de patru.

---------

| L. S. | (semnătu) Vice-presiedinte L. Catargiu

---------

Secretaru A. I. Arionu.

Facemu cunoscutu și ordonamu ca cele de fatia investite cu sigilulu Statului și trecute în Buletinul legiloru (în Monitorulu Oficialul), se fie adressate Curtiloru, Tribunaleloru și Autoritățiloru administrative, ca se le înscrie în registrele loru, se le observe și se face a se observa, și Ministrulu Nostru Secretaru de Statu la Departamentului Justiției este insercinatu a priveghia publicarea loru.

Datu în Bucuresci, la 31 Martie, 1864.

ALECSANDRU ION

---------

| S. D. |

---------

Ministru Secretaru de Statu

la Departamentului de Interne,

M. Kogălniceanu.

Ministru Secretaru de Stat

la Departamentului Justiției

(ad-interim).

P. Orbescu.

-------