Anexa nr. 1
DEFINIREA TERMENILOR UTILIZAȚI
1. BLEVE - Boiling Liquid Expanding Vapor Explosion (explozie a vaporilor unui lichid în fierbere) - reprezintă un tip de explozie care are loc la rezervoarele care conțin lichide sub presiune (de exemplu, gaze lichefiate). Explozia se produce datorită creșterii temperaturii (prin primirea unui aport termic din exterior) peste punctul de fierbere al lichidului, creându-se astfel condițiile unei vaporizări rapide a lichidului, eliberându-se cantități mari de vapori. În momentul în care lichidul este transformat în vapori, aceștia continuă să primească căldură din exterior, se vor supraîncălzi, iar presiunea acestora va depăși presiunea maximă admisă de execuție a vasului, producând astfel o rupere a rezervorului. Eliberarea bruscă în atmosferă produce suprapresiune care va avea maximul său în epicentrul exploziei. Efectele unei astfel de explozii pot conduce la distrugerea completă a rezervorului de depozitare și proiectarea sau antrenarea de fragmente în mediul înconjurător sau distrugerea parțială a rezervorului cu ruperea unor armături;
2. Fire ball (minge de foc) - o inițiere spontană a unui nor de vapori combustibili care se ridică în aer sub formă de nor sau minge de foc;
3. Efectul de proiectil (misil) - proiectare de fragmente de material rezultate în urma unei explozii și alte corpuri angrenate de suflul exploziei;
4. VCE - Vapor Cloud Explosion (explozia norului de vapori) - explozia unui nor de vapori;
5. Flash Fire (incendiu fulger) - o combustie rapidă, fără explozie, care poate apărea într-un mediu unde combustibilul și aerul s-au amestecat în concentrații adecvate combustiei;
6. Pool Fire (incendiu de baltă) - un incendiu al unei bălți orizontale de substanță/amestecuri de substanțe combustibile;
7. Jet Fire (incendiu sub formă de jet) - este o flacără de difuzie turbulentă, care rezultă din arderea unui combustibil eliberat continuu sub presiune într-o anumită direcție sau direcții. Incendii Jet pot apărea din eliberarea de gaze, lichid intermitent (în două faze) și lichide;
8. Indicii AEGL - Acute Exposure Guideline Levels - (nivel orientativ asupra expunerii acute) sunt ghiduri de expunere concepute pentru a ajuta persoanele care răspund la tratarea urgențelor care implică deversări chimice sau alte evenimente catastrofale, în care membrii publicului larg sunt expuși la o substanță chimică periculoasă pe calea aerului. AEGL estimează concentrațiile la care cei mai mulți oameni - inclusiv persoanele sensibile, cum ar fi bătrâni, bolnavi sau foarte tineri - vor începe să aibă efecte asupra sănătății dacă sunt expuși la o substanță chimică periculoasă pentru o anumită perioadă de timp. AEGL prezintă valori distincte ale concentrației pentru intervale de timp de expunere de 10, 30, 60 de minute, 4 și 8 ore;
9. AEGL 3 - reprezintă valoarea concentrației în aer a unei substanțe, exprimate în ppm sau mg/mc, peste care este previzibil ca majoritatea oamenilor, incluzând indivizii susceptibili, să sufere efecte ce amenință viața sau pot provoca moartea;
10. AEGL 2 -reprezintă valoarea concentrației în aer a unei substanțe, exprimate în ppm sau mg/mc, peste care este previzibil ca majoritatea oamenilor, incluzând indivizii susceptibili, să sufere efecte ireversibile sau serioase, pe termen lung, ce afectează sănătatea sau capacitatea de auto-evacuare;
11. AEGL 1 - reprezintă valoarea concentrației din aer a unei substanțe, exprimată în ppm sau mg/mc, peste care este previzibil ca majoritatea oamenilor, incluzând indivizii susceptibili, să sufere disconfort apreciabil, iritații sau anumite efecte asimptomatice care nu afectează simțurile. Oricum, efectele nu provoacă incapacitate, sunt trecătoare și reversibile când expunerea încetează;
12. LFL - Lower Flammability Limit (limita cea mai joasă de inflamabilitate) - reprezintă concentrația substanței, în aer, la limita inferioară de inflamabilitate;
13. Indicii TEEL - Temporary Emergency Exposure Limits (limite de expunere temporare la urgență) - sunt ghiduri concepute pentru a prezice răspunsul membrilor publicului la diferite concentrații ale unui produs chimic în timpul unui incident de urgență. Ei estimează concentrațiile la care majoritatea oamenilor vor începe să aibă efecte asupra sănătății dacă sunt expuși la o substanță chimică periculoasă pe o durată determinată;
14. TEEL 0 - reprezintă concentrația-limită datorită căreia majoritatea persoanelor nu experimentează efecte apreciabile asupra sănătății;
15. TEEL 1 - reprezintă concentrația maximă din atmosferă datorită căreia se crede că aproape toți indivizii experimentează efecte ușoare și tranzitorii asupra sănătății sau sesizează un miros bine definit;
16. TEEL 2 - reprezintă concentrația maximă din aer, datorită căreia se crede că aproape toți indivizii pot fi expuși, fără să experimenteze sau să desfășoare efecte asupra sănătății serioase și ireversibile sau simptome care pot afecta posibilitatea de a aplica măsuri de protecție;
17. TEEL 3 - reprezintă concentrația maximă din aer, datorită căreia se crede că aproape toți indivizii pot fi expuși, fără să experimenteze sau să desfășoare efecte amenințătoare pentru viață. Nu întâmplător, pot suferi efecte serioase sau ireversibile și simptome care să afecteze posibilitatea de a aplica măsuri de protecție;
18. Indicii ERGP - Emergency Response Planning Guidelines (niveluri de expunere pentru planificarea răspunsului la urgență) sunt ghiduri de expunere concepute pentru a anticipa efectele asupra sănătății ca urmare a expunerii la anumite concentrații chimice în aer. ERPG estimează concentrațiile la care majoritatea oamenilor vor începe să aibă efecte asupra sănătății dacă sunt expuși la o substanță chimică periculoasă pe calea aerului timp de o oră. (Membrii sensibili ai publicului - cum ar fi bătrâni, bolnavi sau foarte tineri - nu sunt acoperiți de aceste orientări și pot avea efecte adverse la concentrații sub valorile ERPG.)
19. ERPG 1 - reprezintă concentrația maximă din aer, datorită căreia se crede că aproape toți indivizii pot fi expuși timp de o oră, experimentând numai efecte adverse ușoare și tranzitorii sau sesizând un miros bine definit;
20. ERPG 2 - reprezintă concentrația maximă din aer, datorită căreia se crede că aproape toți indivizii pot fi expuși timp de o oră, fără să experimenteze sau să desfășoare efecte serioase și ireversibile sau simptome care pot afecta posibilitatea de a aplica măsuri de protecție;
21. ERPG 3 - reprezintă concentrația maximă din aer, datorită căreia se crede că aproape toți indivizii pot fi expuși timp de o oră, fără să experimenteze sau să desfășoare efecte care să amenințe viața. Nu întâmplător, pot suferi efecte serioase sau ireversibile și simptome care să afecteze posibilitatea de a aplica măsuri de protecție.
22. IDLH - Immediately dangerous to life and health (nivelul de pericol imediat pentru viață sau sănătate) - o estimare a concentrației maxime în aer la care un muncitor sănătos poate fi expus, timp de 30 minute, fără a suferi efecte permanente asupra sănătății sau care să îl împiedice să părăsească locul de muncă în caz de accident;
23. Zonă de planificare la urgență - zonă delimitată de un anumit nivel al consecințelor utilizată în planificarea răspunsului de urgență;
24. Notificare de accident/incident - activitatea de informare a entităților posibil a fi afectate de un accident/incident în care sunt implicate substanțe periculoase, cu scopul de a lua măsurile necesare de prevenire, protecție și intervenție;
25. Scenariu accidental - o serie de evenimente care, în final, conduc la producerea unui accident, inițiat de manifestarea unui hazard și eșecul barierelor de protecție;
26. CAS - Chemical Abstract System - sistem de înregistrare și denumire a substanțelor și preparatelor chimice, recunoscut la nivel internațional;
27. DML - doza minimă letală - reprezintă cea mai mică cantitate de substanță la care este expus, prin inhalare, ingerare sau contact, un grup test pentru care apare efectul letal unic.
Anexa nr. 2
ESTIMAREA EFECTELOR ACCIDENTELOR MAJORE
1. Estimarea efectelor accidentelor majore este parte integrantă a evaluării riscurilor prezente pe amplasament și se face prin analiza consecințelor eliberării accidentale de substanțe periculoase, utilizând modele fizice, chimice și matematice adecvate, recunoscute la nivel european.
2. Scopurile analizei consecințelor sunt de a furniza informații cu privire la:
a) efectele accidentelor asupra elementelor vulnerabile;
b) dimensionarea zonelor de planificare la urgență;
c) planificarea răspunsului la urgență.
3. Evenimentele produse pe amplasamentele în care sunt implicate substanțe periculoase pot genera următoarele efecte asupra elementelor vulnerabile:
a) efecte mecanice generate de suprapresiunea în frontul undei de șoc sau de proiectile - efectul de misil;
b) efecte termice generate de radiația termică;
c) efecte toxice determinate de eliberarea sau emisia de substanțe periculoase în atmosferă sau de contaminarea mediului provocată de deversarea necontrolată a substanțelor periculoase.
Aceste efecte se pot produce individual, secvențial sau simultan.
4. Pentru fiecare din efectele menționate la pct. 3 se stabilește o serie de variabile fizico-chimice, denumite indicatori specifici, ale căror valori pot fi suficient de reprezentative pentru evaluarea gravității fenomenului periculos.
5. Zonele potențial afectate de efectele care derivă din evenimentele produse pe amplasamentele industriale în care sunt implicate substanțe periculoase sunt determinate pe baza distanțelor la care aceste variabile fizico-chimice ating anumite valori-prag.
6. În vederea organizării intervenției în caz de accident major se definesc următoarele zone de planificare la urgență:
a) Zona I - „efect domino/mortalitate ridicată“ este zona în care evenimentul se manifestă cu puterea maximă. Pierderile așteptate de personal neprotejat surprins în această zonă sunt cuprinse între 50% și 100%. De asemenea, în această zonă efectele mecanice, termice și toxice pot iniția/agrava consecințele accidentului prin efect domino.
b) Zona II - „prag de mortalitate“ este zona determinată prin acele valori ale indicatorilor specifici care, odată depășite, provoacă moartea a cel puțin unei persoane dintre cele expuse la efectele accidentului.
c) Zona III - „vătămări ireversibile“ este acea zonă în care efectele accidentelor asupra persoanelor surprinse neprotejate conduc la vătămări foarte grave cu caracter permanent.
d) Zona IV - „vătămări reversibile“ este acea zonă în care accidentele provoacă efecte care, deși perceptibile pentru populație, nu provoacă incapacitate și sunt reversibile când expunerea încetează.
7. În vederea optimizării răspunsului, în funcție de nivelul de daune așteptate, măsurile de protecție și intervenție se aplică astfel:
– imediat pentru zonele I-III; accesul personalului de intervenție în această zonă se poate face doar cu echipament de protecție complet și autonom;
– doar pentru grupurile critice ale populației cum ar fi copii, persoane cu dizabilități, bătrâni etc. în zona IV.
8. Stabilirea măsurilor și acțiunilor de intervenție în zonele de planificare la urgență au în vedere următoarele aspecte generale:
a) În interiorul zonei I se va lua în considerare extinderea efectelor prin implicarea altor surse de pericol datorită manifestării evenimentului (efect domino).
b) Zona II - În cazul manifestării fenomenelor ce produc radiație termică, costumul de pompieri aluminizat este esențial. În cazul emisiei de substanțe toxice, evacuarea/adăpostirea persoanelor neprotejate se va face imediat.
c) Accesul forțelor de intervenție în zonele III, II și I se face numai după echiparea corespunzătoare cu mijloace și echipamente speciale de protecție.
d) În afara zonei IV nu sunt necesare acțiuni de evacuare sau intervenție.
9. În vederea stabilirii dimensiunii zonelor de planificare la urgență se vor utiliza scenariile evenimentelor rezonabile, cu probabilitate de manifestare mai mare de 10^-6, calculate conform unei metodologii sistematice de analiză a riscului.
10. Scenariile rezonabile care se iau în considerare, după caz, fără a se limita doar la acestea, sunt următoarele:
a) scurgere de substanță printr-un orificiu cu suprafața mai mică sau egală cu 100 mmp;
b) ruptură a unui furtun flexibil;
c) ruptură completă a unei conducte cu diametrul interior mai mic sau egal cu 20 mm;
d) declanșarea unui dispozitiv de eliberare atmosferică (supapă de suprapresiune, disc de rupere, punct de drenaj/colectare mostre);
e) neaprinderea/stingerea faclei pe durata eliberării;
f) incendiu în cuva de retenție sau în exteriorul rezervorului;
h) explozii ale materialelor explozive etc.
11. Pentru simularea emisiilor de substanțe periculoase ce prezintă efecte toxice pentru oameni se utilizează cel puțin două situații meteorologice diferite, specifice amplasamentului analizat, și anume: condițiile meteorologice cele mai nefavorabile, dar posibile și condițiile meteorologice cele mai frecvente.
12. Condițiile meteorologice selectate se descriu, cel puțin, pe baza următorilor parametri:
a) viteza vântului în m/s;
b) clasa de stabilitate atmosferică Pasquill;
c) temperatura aerului în °C;
e) radiație solară în W/mp.
13. Analiza consecințelor emisiilor de substanțe periculoase ce prezintă efecte toxice pentru oameni se face pentru fiecare valoare-prag și condiție meteorologică, deplasarea și dimensiunea norului toxic fiind reprezentate pentru următoarele intervale de timp trecute de la inițierea accidentului: 10 minute; 30 de minute și 60 de minute.Tabelul 1. Valorile-prag utilizate în vederea stabilirii zonelor de planificare
Zona I - efect domino/ mortalitate ridicată
Zona II - prag de mortalitate
Zona III - vătămări ireversibile
Zona IV - vătămări reversibile
Emisie de substanță toxică
Fire ball (radiație termică variabilă - maximum 30 de secunde)
Jet fire (radiație termică staționară)
Pool fire (radiație termică staționară)
Flash fire (radiație termică instantanee)
BLEVE (radiație termică variabilă – maximum 30 de secunde)
NOTE:
1. Vor fi folosite valorile AEGL finale, intermediare sau propuse pentru publicare de către comitetul AEGL.
2. Dacă o substanță nu are atribuite valori ale indicilor AEGL, se vor utiliza indicii ERPG.
3. Dacă o substanță nu are atribuite valori ale indicilor AEGL și nici ale indicilor ERPG, se vor utiliza valorile indicilor TEEL.
4. Dacă o substanță nu are atribuite valori ale niciunuia dintre indicii AEGL, ERGP sau TEEL, se vor utiliza orice alte valori ale concentrațiilor periculoase disponibile, determinate pentru substanța respectivă prin studii toxicologice, rezultate din fișele toxicologice sau din sistemul REACH.
5. În cazul utilizării indicilor ERPG sau a indicilor TEEL, pentru obținerea valorii concentrației pentru 10, 30 și 60 de minute se folosește definiția dozei toxice bazată pe legea lui Haber - C^n x t = constant (C = concentrația, n = exponentul dozei toxice, iar t = timp).
6. În cazul utilizării indicilor TEEL, pentru expunerea timp de 10 minute se acceptă utilizarea valorii fără a fi interpolată.
7. Doza de radiație termică D primită de organismele umane cauzată de flăcări, corpuri incandescente sau explozii se calculează cu următoarea formulă: D = I_m^(4/3) x t_exp, unde I_m este intensitatea termică medie primită, exprimată în kW/mp, t_exp reprezintă timpul de expunere al țintei, exprimat în secunde.
8. În cazul emisiilor de radiație termică cu o dezvoltare în timp mai lungă de 30 de secunde (pool fire sau jet fire), pentru calculul zonelor de planificare la urgență, folosindu-se metoda dozei, timpul de expunere al țintei folosit în formula de mai sus va fi de 60 de secunde pentru zonele I și II și 30 de secunde pentru zonele III și IV.
9. În cazul stabilirii zonelor de planificare la urgență datorate radiației termice se va utiliza, pe cât posibil, metoda de calcul al dozei.