(1) Suportul alimentar constă, după caz, într-o masă caldă sau într-un pachet alimentar, după cum urmează:
a) masă caldă, preparată în regim propriu, pentru unitățile de învățământ în care există cantină cu avize de funcționare, înregistrată sanitar-veterinar și pentru siguranța alimentelor, și spațiu adecvat de servire a mesei;
b) masă caldă, în regim catering, pentru unitățile de învățământ în care nu există cantină pentru prepararea în regim propriu, dar în care există un spațiu de servire a mesei sau un alt spațiu amenajabil în acest scop, iar produsele alimentare vor fi depozitate în spații amenajate în care să existe condiții adecvate de manipulare și depozitare, la temperaturi adecvate care să poată fi monitorizate și controlate;
c) pachet alimentar, pentru unitățile de învățământ în care nu există nici cantină și nici spațiu amenajabil în scopul servirii mesei. Produsele alimentare vor fi depozitate în spații amenajate în care să existe condiții adecvate de manipulare și depozitare, la temperaturi adecvate care să poată fi monitorizate și controlate.
(2) La solicitarea directorului unității de învățământ, cu aprobarea consiliului de administrație, ordonatorul principal de credite supune aprobării consiliului local diferențierea tipului de suport alimentar pe niveluri de învățământ, în funcție de specificul unității de învățământ dat de structura ciclurilor de
învățământ, de dispunerea geografică, de programul școlar al elevilor sau de alți factori obiectivi.
(3) În sensul prezentelor norme metodologice, documentele-suport, prevăzute la art. 1 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2017, pot fi următoarele:
a) documente medicale care să ateste intoleranțe alimentare sau afecțiuni cronice, după caz, care să îl determine pe părinte/reprezentant legal să formuleze o altă opțiune alimentară;
b) declarație pe propria răspundere a părintelui/ reprezentantului legal cu privire la apartenența la o religie/cult/comunitate culturală care restricționează consumul anumitor alimente, potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 1.
(4) Produsele menționate la alin. (1) trebuie să respecte prevederile Legii nr. 123/2008 pentru o alimentație sănătoasă în unitățile de învățământ preuniversitar și ale Ordinului ministrului sănătății publice nr. 1.563/2008 pentru aprobarea Listei alimentelor nerecomandate preșcolarilor și școlarilor și a principiilor care stau la baza unei alimentații sănătoase pentru copii și adolescenți.
(5) Produsele menționate la alin. (1) lit. b) și c) provin din unități înregistrate/autorizate sanitar-veterinar și pentru siguranța alimentelor aflate pe teritoriul României și se distribuie sub formă ambalată, cu respectarea prevederilor legale în vigoare, referitoare la condițiile sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor, la condițiile igienico-sanitare și la etichetare, conform prevederilor pct. 8 din anexa nr. 2 la prezentele norme metodologice, și pot fi transportate numai cu mijloace de transport autorizate/înregistrate sanitar-veterinar și pentru siguranța alimentelor.
(1) Dreptul de a primi zilnic, pe perioada cursurilor, conform structurii anului școlar, suportul alimentar prevăzut la art. 2 îl au numai elevii prezenți la cursuri. Suportul alimentar nu se acordă pe perioada vacanțelor sau a altor zile declarate prin lege ca zile nelucrătoare.
(2) Inspectoratul școlar județean/al municipiului București este responsabil de comunicarea către Ministerul Educației Naționale a oricăror modificări apărute la nivelul unităților de învățământ, în ceea ce privește numărul beneficiarilor sau schimbarea denumirii, comasarea sau desființarea unor niveluri de învățământ.
(3) Unitățile de învățământ răspund, în mod direct, de asigurarea condițiilor de primire, recepție și distribuție a produselor alimentare, prin nominalizarea persoanelor responsabile în acest sens, precum și de confirmare a documentelor ce stau la baza plății produselor alimentare.
(4) Programul de servire a mesei și timpul alocat acestei activități sunt stabilite de către conducerea unității de învățământ, în funcție de numărul de elevi, de orarul școlii și de particularitățile specifice fiecărei unități de învățământ.
(5) Consiliul de administrație al unității de învățământ va stabili modalitatea prin care se va face prezența preșcolarilor/elevilor pentru a li se comunica furnizorilor, zilnic, numărul de porții/pachete alimentare care li se vor distribui preșcolarilor/elevilor prezenți la cursuri.
(6) Principiile care trebuie respectate în pregătirea mesei pentru preșcolari și elevi, conform recomandărilor Institutului Național de Sănătate Publică, precum și posibile variante de meniu sunt prevăzute în anexa nr. 3.
(1) Sumele alocate conform art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2017 se reflectă în bugetele locale ale unităților/subdiviziunilor administrativ-teritoriale, la partea de venituri, cu ajutorul indicatorului 11.02.02, „Sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru finanțarea cheltuielilor descentralizate la nivelul comunelor, orașelor, municipiilor, sectoarelor și municipiului București“.
(2) La partea de cheltuieli a bugetelor locale, din punctul de vedere al clasificației funcționale a indicatorilor bugetelor locale, creditele bugetare destinate finanțării cheltuielilor determinate de implementarea Programului-pilot de acordare a unui suport alimentar pentru preșcolarii și elevii din 50 de unități de învățământ preuniversitar de stat se reflectă la capitolul 65.02 „Învățământ“, subcapitolul 65.02.11 „Servicii auxiliare pentru educație“, paragraful 65.02.11.30 „Alte servicii auxiliare“, în bugetul propriu al unității/subdiviziunii administrativ-teritoriale, pe codul de identificare fiscală al acesteia. Din punctul de vedere al clasificației economice a indicatorilor, creditele bugetare destinate finanțării cheltuielilor determinate de implementarea Programului-pilot de acordare a unui suport alimentar pentru preșcolarii și elevii din 50 de unități de învățământ preuniversitar de stat se reflectă la titlul 57 „Asistență socială“, articolul 57.02 „Ajutoare sociale“, alineatul 57.02.05 „Suport alimentar“, inclusiv în situația prevăzută la art. 3 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2017.
(3) Sumele acordate unităților/subdiviziunilor administrativ-teritoriale potrivit dispozițiilor art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2017, rămase neutilizate la sfârșitul exercițiului bugetar, se regularizează cu bugetul de stat.
(1) Pentru respectarea principiilor de hrană sănătoasă, produsele alimentare sunt livrate zilnic din unități autorizate/înregistrate sanitar-veterinar și pentru siguranța alimentelor și sunt depozitate în unitățile de învățământ, în condiții de siguranța alimentelor, potrivit prevederilor legale în vigoare.
(2) Pentru asigurarea condițiilor igienico-sanitare, produsele care fac obiectul suportului alimentar trebuie însoțite de ustensile sigilate, după caz, pentru unitățile de învățământ care nu au cantină, care permit consumul în condiții optime de igienă.
(3) Plata produselor și a serviciilor contractate se efectuează de către ordonatorii principali de credite, la solicitarea furnizorilor, pe baza documentelor de recepție calitativă și cantitativă, întocmite și aprobate de unitățile-pilot.
(1) Inspectoratul școlar va desemna un inspector responsabil cu monitorizarea desfășurării programului în unitatea/unitățile de învățământ din județ/municipiu, de regulă inspectorul teritorial.
(2) Monitorizarea se realizează, la decizia fiecărui inspectorat școlar, prin diverse tipuri de activități: colectare și interpretare de date, vizite în unitățile de învățământ, inspecții tematice, rapoarte transmise lunar de către unitatea de învățământ către inspectoratul școlar județean/al municipiului București.
(3) Conducerea unității de învățământ va desemna un coordonator local de program care poate fi din categoria personal didactic, didactic-auxiliar sau nedidactic. În unitățile de învățământ care funcționează cu structuri școlare arondate se va desemna câte un responsabil la nivelul fiecărei structuri.
(4) Coordonarea programului la nivel de unitate de învățământ constă în diverse tipuri de activități, ca de exemplu: recepție de produse-servicii, evidența zilnică a livrării mesei calde/pachetului alimentar, completarea formularelor de raportare periodică.
(5) La nivelul unității de învățământ se elaborează un raport lunar cu privire la derularea programului, potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 4.
(6) La nivel județean/la nivelul municipiului București, coordonarea Programului-pilot este asigurată de către inspectoratul școlar, care elaborează și transmite rapoarte semestriale, respectiv raportul final privind implementarea programului-pilot, către Ministerul Educației Naționale.
(7) La nivel național, coordonarea Programului-pilot este asigurată de către Ministerul Educației Naționale, prin direcția desemnată în acest sens.
Anexa nr. 1
DECLARAȚIE
Declarație pe proprie răspundere a părintelui/reprezentantului legal
Subsemnatul(a), ……………………….…., născut(ă) la data de ...................................., legitimat cu ……………………… seria ……, numărul …………………., părinte/reprezentant legal al minorului …………..………, născut la data de ……………….., declar pe proprie răspundere că:
• fiul/fiica mea suferă de ...........................................................;
• fiul/fiica mea aparține unei/unui religii/cult care restricționează consumul de ……………………………...…………….......;
• Altă situație: ……………………………….………………. .
Atașez acestei declarații următoarele documente doveditoare:
• ……………………………………………………………
• ……………………………………………………………
Anexa nr. 3
Principii care trebuie respectate în pregătirea mâncării pentru copii
1. Nu se adaugă aditivi alimentari, conservanți sau orice alt tip de potențiatori de arome și gust în cazul mâncărurilor calde, preparate la nivelul cantinelor din incinta unităților de învățământ sau la nivelul unităților de tip catering și care urmează a fi servite preșcolarilor și elevilor; de asemenea, produsele de origine animală sau nonanimală din care se prepară aceste mâncăruri nu trebuie să conțină aditivi sau alte substanțe acceptate peste limitele stabilite de legislația în vigoare.
2. Uleiul necesar preparării se utilizează o singură dată, fiind un ulei de calitate superioară.
3. Ceapa pregătită în prima fază a etapei de gătire nu se prăjește, ci se înăbușă cu apă.
4. Sarea iodată utilizată nu trebuie să conțină antiaglomeranți sau orice alt aditiv.
5. Evitarea asocierii alimentelor din aceeași grupă la felurile de mâncare servite (de exemplu, la micul dejun nu se va servi ceai cu pâine cu gem, ci cu preparate din carne sau cu derivate lactate; în schimb se poate folosi lapte cu pâine cu gem sau cu biscuiți; la masa de prânz nu se vor servi felul 1 și felul 2 preponderente cu glucide - cereale, ca de exemplu, supa cu găluște și friptura cu garnitură din paste făinoase, ci din legume).
6. Evitarea mâncărurilor care solicită un efort digestiv puternic sau care au efect excitant ori a căror combinație produce efecte digestive nefavorabile (cum ar fi iahnie de fasole cu iaurt sau cu compot).
7. Nu se vor permite mâncărurile gen tocături prăjite. Ouăle se recomandă a fi servite ca omletă la cuptor și nu ca ochiuri românești sau prăjite.
8. Se recomandă îmbogățirea rației în vitamine și săruri minerale prin folosire de salate din crudități și adăugare de legume-frunze în supe și ciorbe.
9. Interdicția folosirii cremelor cu ouă și frișcă, a maionezelor, indiferent de anotimp, precum și a ouălor fierte (nesecționate după fierbere).
10. Mâncarea livrată trebuie gătită în dimineața zilei în care se servește, păstrându-se în condiții sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor, precum și în condiții igienico-sanitare și la temperaturi corespunzătoare, conform legislației în vigoare.
11. Unitățile de învățământ în care se desfășoară programul au obligativitatea de a păstra 48 de ore probe din alimentele servite copiilor, conform legislației în vigoare.
Notă:
Variante orientative de meniu care includ sugestiile Institutului Național de Sănătate Publică
3. Ciorbă de văcuță cu legume
4. Legume cu piept de pui la grătar
5. Mâncare de mazăre cu piept de pui
6. Pilaf cu legume și ficăței de pui
7. Piure de morcov cu grătar de pui
8. Piure de cartofi cu piept de curcan
9. Mâncare de varză dulce cu friptură la cuptor
10. Ghiveci de legume cu pui
11. Orez cu legume și pui la tavă
12. Sufleu de broccoli cu brânză
13. Cartofi gratinați cu piept de pui la grătar
14. Tocană de legume cu orez brun
15. Piure de cartofi cu sfeclă și chifteluțe de legume
16. Omletă cu legume (ardei, ciuperci, ceapă verde) și brânză telemea
17. Sufleu de conopidă, broccoli și brânză la cuptor
18. Dovlecel umplut cu brânză la cuptor
19. Ciuperci la cuptor umplute cu brânză (pentru copiii cu vârsta mai mare de 7 ani)
21. Cartofi franțuzești (la cuptor, cu brânză și ou)
23. Sandvici cu unt, șuncă, cașcaval și legume (roșii, castravete, salată)
24. Sandvici cu piept de pui la grătar sau pulpă de pui dezosată la grătar cu legume crude (gogoșar, varză, morcov)
25. Salată de fructe (măr, pară, caisă, piersică, banană, portocală)