Articolul 1
Senatul României constată că:
– prezenta directivă modifică Directiva TVA în temeiul art. 113 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. În temeiul acestui articol, Consiliul, hotărând în unanimitate în conformitate cu o procedură legislativă specială și după consultarea Parlamentului European și a Comitetului Economic și Social, adoptă dispoziții de armonizare a normelor statelor membre în domeniul impozitării indirecte;
– propunerea de directivă respectă principiul subsidiarității, întrucât Uniunea poate interveni numai dacă obiectivele preconizate nu pot fi realizate în mod satisfăcător de statele membre acționând singure și, prin urmare, având în vedere amploarea și efectele acțiunilor propuse, pot fi realizate mai bine la nivelul Uniunii. Normele privind TVA referitoare la comerțul transfrontalier în interiorul Uniunii nu pot, prin natura lor, să fie stabilite de statele membre individuale, deoarece, în mod inevitabil, sunt implicate întreprinderi situate în mai multe state membre. Mai mult, TVA este un impozit armonizat la nivelul Uniunii și, prin urmare, orice inițiativă de a introduce sistemul definitiv de TVA pentru livrările transfrontaliere de bunuri necesită o propunere de modificare a Directivei TVA din partea Comisiei;
– propunerea de directivă respectă principiul proporționalității, întrucât nu depășește ceea ce este necesar pentru atingerea obiectivelor tratatelor, în special buna funcționare a pieței unice. Ca și în cazul testului de subsidiaritate, statele membre nu pot soluționa probleme cum ar fi frauda sau complexitatea în absența unei propuneri de modificare a Directivei TVA.