NORMĂ nr. 262.754 din 1 decembrie 1991

privind așezarea, tehnica de calcul, evidența și vărsarea la bugetul administrației centrale de stat a impozitului pe circulația mărfurilor și accizelor

În temeiul art. 20 din Hotărîrea Guvernului nr. 779/15 noiembrie 1991 privind impozitul pe circulația mărfurilor și accizele, se emit următoarele norme metodologice privind așezarea, tehnica de calcul, evidența și vărsarea la bugetul administrației centrale de stat a impozitului pe circulația mărfurilor și accizelor.

1. Potrivit art. 1 din hotărîre, plătitori de impozite sînt: persoanele juridice, asociațiile familiale care prin actul legal de constituire sau prin autorizații eliberate în acest scop au dreptul să producă, să importe sau să comercializeze produse, să execute lucrări ori să presteze servicii.

Pentru produsele petroliere livrate prin societățile comerciale PECO, plătitorii de impozit pe circulația mărfurilor sînt aceste societăți.

Pentru gaz metan sau gaz de sondă ori amestecul lor, din producția internă sau din import, livrate direct consumatorilor finali, plătitorii accizelor sînt sucursalele de distribuție și Sucursala de exploatare a conductelor magistrale de gaze naturale aparținînd Regiei autonome "Romgaz" Mediaș.

Plătitor al accizei datorate pentru țițeiul din producția internă este Regia autonomă "Petrom".

La activitățile de poștă și telecomunicații, plătitorii impozitului pe circulația mărfurilor sînt: Regia autonomă "Poșta română", Regia autonomă "Telecom", Regia autonomă "Radiocomunicații".

La produsele scoase din rezerva de stat sau rezerva de mobilizare, plata impozitului pe circulația mărfurilor și a accizelor se face de unitățile deținătoare ale acestor stocuri, la livrarea produselor către beneficiari.

2. Impozitul pe circulația mărfurilor și accizele sînt cuprinse în prețuri și tarife și se calculează după cum urmează:

În cazul în care produsele importate de agenții economici sînt desfăcute către populație în magazine proprii, prin aplicarea cotelor de impozit asupra prețurilor de vînzare cu amănuntul din care se deduce adaosul comercial practicat în limita prevederilor legale;

Pentru produsele obținute din producția proprie a unităților de alimentație publică care intră în încasările totale ale acestor unități nu se datorează impozit pe circulația mărfurilor.

În cazul în care unitățile de alimentație publică importa produse, direct sau prin comisionari, datorează și impozit pe circulația mărfurilor sau accize, după caz, calculate prin aplicarea cotelor asupra prețurilor cu ridicată determinate potrivit lit. d) din prezentele norme.

Pentru produsele obținute în laboratoarele proprii, unitățile de cofetărie și patiserie datorează impozit pe circulația mărfurilor calculat prin aplicarea cotelor stabilite în anexa nr. 2 la Hotărîrea Guvernului nr. 779/1991 asupra prețurilor cu amănuntul, mai puțin adaosul comercial practicat;

Societățile comerciale care cumpăra cafea crudă de la alți agenți economici în vederea prăjirii și revînzării datorează accize, calculate prin aplicarea cotei stabilite în anexa nr. 1 la Hotărîrea Guvernului nr. 779/1991 asupra diferenței dintre prețul de vînzare al cafelei prăjite și prețul de cumpărare al cafelei crude, corectat cu coeficientul de 1,20 reprezentînd scăzămîntul maxim admis la prăjire;

În cazul în care livrarea în stare vărsată a produselor respective se face către alți agenți economici care le prelucrează sau îmbuteliază, calcularea și plata accizelor se fac prin aplicarea cotelor asupra prețurilor cu ridicată ale produselor rezultate din prelucrare sau îmbuteliere. În aceasta situație, accizele se plătesc o singură dată, respectiv de agenții economici care prelucrează și îmbuteliază.

3. Pentru mărfurile ce se livrează la export direct sau pe bază de comision, prin agenți economici autorizați să efectueze astfel de operațiuni, persoanele juridice sau asociațiile familiale producătoare de astfel de mărfuri pot solicita Ministerului Economiei și Finanțelor restituirea impozitului pe circulația mărfurilor cuprins în prețul principalelor materii prime, materiale și semifabricate încorporate în mărfurile respective, conform prevederilor legale în vigoare. (Normele metodologice ale Ministerului Economiei și Finanțelor nr. 260458 din 27.II.1991, date în baza art. 2 din Hotărîrea Guvernului nr. 7/1991 privind unele măsuri financiare pentru stimularea suplimentară a exportului, publicate în Monitorul Oficial nr. 94/30 aprilie 1991).

Pentru produsele cumpărate de agenții economici autorizați să efectueze operațiuni de export, de la producătorii interni, la prețuri care cuprind impozit pe circulația mărfurilor sau accize, în scopul revînzării la export, se restituie exportatorilor numai impozitul pe circulația mărfurilor sau accizele, după caz, cuprinse în prețul produsului final exportat, deci nu și impozitul cuprins în prețul principalelor materii prime, materiale și semifabricate încorporate în aceste produse. Restituirea se face de organele fiscale teritoriale conform prevederilor pct. 5, 6, 7, 8 și 9 din Normele Ministerului Finanțelor nr. 260458 din 27.II.1991.

Pentru produsele returnate de la export și valorificate în țara se datorează impozit pe circulația mărfurilor sau accize, după caz.

4. Agenții economici plătitori sînt obligați să calculeze impozitul pe circulația mărfurilor sau accizele, după caz, și să le verse la bugetul administrației centrale de stat la termenele stabilite, fiind răspunzători de exactitatea calculului și de vărsarea integrala a sumelor datorate.

Începînd cu data de 1 decembrie 1991, impozitul pe circulația mărfurilor se vărsa de toți agenții economici la bugetul administrației centrale de stat în contul nr. 60.12x.01, iar accizele în contul nr. 60.12.x02.

Impozitul pe circulația mărfurilor sau accizele, după caz, se datorează din ziua încasării contravalorii produselor livrate, lucrărilor executate sau serviciilor prestate, iar în cazul importurilor directe pentru producție, investiții sau alimentație publică, o data cu recepția produselor.

În cazul agenților economici care rețin impozite din prețurile de achiziție, momentul datorării acestora către bugetul administrației centrale de stat corespunde cu plata contravalorii produselor.

În situația încasării parțiale a valorii produselor livrate, a serviciilor prestate și a lucrărilor executate, inclusiv pentru avansurile încasate de unitățile de construcții-montaj în contul executărilor de lucrări și prestărilor de servicii, impozitul pe circulația mărfurilor sau accizele se datorează din ziua încasării parțiale și proporțional cu suma încasată.

Nu sînt supuse acestui regim sumele încasate drept avans de către unitățile cooperației meșteșugărești și de consum pentru lucrările executate populației pe baza de comanda și măsura individuală.

Plata impozitului pe circulația mărfurilor și a accizelor se efectuează lunar în termen de 15 zile de la expirarea lunii precedente.

Pentru țiței, gaze naturale și produse petroliere, vărsămintele se efectuează chenzinal: la prima chenzină suma de plata reprezintă 50% din impozitul datorat pentru luna precedenta, vărsămîntul efectuîndu-se în ultima zi lucrătoare a lunii pentru care se plătește, iar la chenzina a doua, plata se efectuează pe data de 15 a lunii următoare în baza realizărilor efective.

Plătitorii de impozit pe circulația mărfurilor și accize sînt obligați să specifice în dispoziția de plată sau să solicite înscrierea în documentul de plată a impozitelor perioada pentru care se plătesc impozitele și suma datorată.

Agenții economici care nu au conturi în banca fac vărsămintele la unitățile C.E.C. și la unitățile fiscale teritoriale ale Ministerului Economiei și Finanțelor, în contul bugetului administrației centrale de stat.

5. În vederea stabilirii corecte a impozitului pe circulația mărfurilor și a accizelor datorate bugetului administrației centrale de stat, agenții economici sînt obligați să țină distinct evidenta acestora, potrivit modelului din anexa nr. 1.

Totodată, agenții economici au obligația de a depune la unitățile fiscale teritoriale ale Ministerului Economiei și Finanțelor, unde aceștia își au sediul, decontul impozitului pe circulația mărfurilor sau accizelor, după caz, conform modelului din anexa nr. 2.

Decontul se întocmește și se depune lunar de către plătitorii de impozit care efectuează vărsămintele chenzinal și trimestrial de către cei ce efectuează vărsăminte lunar, în termen de 20 de zile de la expirarea perioadei pentru care se întocmește decontul.

Pe baza deconturilor de impozit lunare sau trimestriale plătitorii de impozite stabilesc impozitul pe circulația mărfurilor și accizele definitiv datorate pentru perioada respectiva, regularizînd cu bugetul administrației centrale de stat eventualele diferențe ce apar între impozitele datorate, stabilite prin decont, și impozitele corespunzătoare calculate la termenele de plată.

6. Neplata impozitului pe circulația mărfurilor și a accizelor la termenele stabilite atrage obligația calculării majorărilor de întîrziere, la 0,1%, pentru fiecare zi întîrziere de către organele fiscale teritoriale și vărsarea acestora la bugetul administrației centrale de stat.

Majorările se calculează din ziua lucrătoare imediat următoare expirării termenului de plata și pînă la inclusiv ziua plății impozitului datorat.

Se considera ziua efectuării plății:

- ziua depunerii sumei pentru plățile în numerar;

- ziua depunerii sumei la oficiul poștal, în cazul depunerii prin poștă;

- ziua virării sumei din contul plătitorului cînd plata se face prin dispoziție de plată.

Majorările aferente diferențelor constatate la verificarea impozitului pe circulația mărfurilor și accizelor se calculează asupra diferenței datorate în plus per sold, prin compensarea impozitelor neplătite la unele produse cu impozitele plătite în plus la alte produse. Compensarea se face în contul lunii respective, în cazul plătitorilor care varsă impozitele chenzinal, în contul trimestrului pentru plătitorii care varsă impozitul lunar.

Majorările de întîrziere, datorate pentru neplata impozitelor curente bugetului, se înregistrează pentru toți plătitorii la capitolul 15, subcapitolul 02 "Penalități și majorări, pentru veniturile nevărsate în termen" din Ordinul ministrului finanțelor nr. 691/1990.

7. Reducerea sau scutirea de plata a majorărilor de întîrziere se aproba numai în cazuri temeinic justificate de către:

- circumscripții fiscale orășenești, pînă la 10.000 lei;

- administrații financiare municipale și ale sectoarelor municipiului București și Sectorului agricol Ilfov, pînă la 50.000 lei;

- direcțiile generale ale finanțelor publice județene și a municipiului București, pînă la 100.000 lei;

- Ministerul Economiei și Finanțelor pentru majorările de orice sumă.

Cererea de reducere sau scutire a majorărilor de întîrziere se depune de către plătitorul în sarcina căruia au fost calculate la unitatea fiscală teritorială în raza căreia își desfășoară activitatea.

Cererea de reducere sau scutire a majorărilor va fi analizată de organul fiscal cu toată exigența, sub aspectul cauzelor care au determinat plata cu întîrziere a sumelor datorate bugetului administrației centrale de stat și frecventa unor asemenea abateri ale plătitorului respectiv. Pe baza acestei analize, se întocmește un referat prin care se propune scutirea, reducerea sau respingerea cererii și care cu viza șefului serviciului sau biroului de impozite indirecte se supune spre aprobare conducerii unității fiscale. Pentru sumele ce depășesc competentele acesteia, documentația se va înainta unităților fiscale superioare sau Ministerului Economiei și Finanțelor, după caz.

Cererea de reducere sau scutire a majorărilor de întîrziere nu suspenda executarea.

Amînarea sau eșalonarea plății sumelor datorate bugetului administrației de stat din impozitul pe circulația mărfurilor și accize se aprobă la cererea agenților economici, de către direcțiile generale ale finanțelor publice conform precizărilor Ministerului Economiei și Finanțelor nr. 2538/1991.

Cererile de amînare sau eșalonare care depășesc competentele aprobate direcțiilor generale ale finanțelor publice se depun cu viza unității fiscale teritoriale la Ministerul Economiei și Finanțelor. Cererea de amînare sau eșalonare nu suspenda executarea.

Pentru sumele a căror plata a fost amînată sau eșalonată nu se datorează majorări de întîrziere pe perioada de la data primirii cererii pînă la noile termene de plată fixate prin amînarea sau eșalonarea aprobată.

8. Pentru produsele, lucrările executate și serviciile prestate care nu figurează în anexele nr. 1 și 2 la Hotărîrea Guvernului nr. 779/1991, cotele de impozit pe circulația mărfurilor și accizele se stabilesc de către Ministerul Economiei și Finanțelor.

În vederea stabilirii cotelor de impozite respective, agenții economici sînt obligați să trimită la Ministerul Economiei și Finanțelor următoarele date: denumirea exactă a produsului, serviciului prestat sau lucrării executate, cheltuielile efectuate, cota de adaos comercial pentru produsele desfăcute populației, nivelul prețului cu ridicată sau cu amănuntul ce se va practica la vînzarea produsului, precum și prețul de deviz sau tariful, după caz. Pentru produsele din import, datele se vor referi și la prețurile de cumpărare în valuta, taxele vamale, cursul de schimb, comisionul societății de export-import și prețul de desfacere.

9. Controlul asupra calculării corecte și plății în termen a impozitului pe circulația mărfurilor și accizelor și modul cum se aplică și se respectă prevederile din Hotărîrea Guvernului nr. 779/1991 se exercită de organele de specialitate ale Ministerului Economiei și Finanțelor și aparatul sau teritorial pe baza documentelor și evidențelor conduse de plătitorii de impozite.

Organele fiscale teritoriale au obligația să efectueze verificări lunare, în termen de 30 de zile de la expirarea lunii, la agenții economici care plătesc impozitul pe circulația mărfurilor chenzinal și în termen de 40 de zile de la expirarea trimestrului, la ceilalți agenți economici.

Cu prilejul controlului se va urmări legalitatea cotelor de impozite și aplicarea corespunzătoare a acestora, determinarea corecta a impozitelor, respectarea termenelor de plată, vărsarea integrala a impozitelor datorate, conducerea corectă a evidenței impozitelor și modul în care sînt respectate prevederile din Hotărîrea Guvernului nr. 779/1991.

Rezultatele verificării se vor consemna într-un act de control, semnat de organul de control și agentul economic (președinte, director, întreprinzător etc) și care va cuprinde: numele și prenumele persoanei care efectuează controlul și unitatea pe care o reprezintă, denumirea agentului economic și a persoanei prin care este reprezentat, perioada la care se referă controlul, abaterile constatate și măsurile luate pentru intrarea în legalitate (stabilirea de diferențe de impozit, vărsarea acestora la buget, calcularea de majorări de întîrziere, sancțiuni aplicate etc.), precum și măsurile ce trebuie luate în continuare de agentul economic pentru înlăturarea și evitarea pe viitor a abaterilor de la prevederile legale.

Pentru abaterile constatate se vor aplica sancțiunile prevăzute la art. 17 din Hotărîrea Guvernului nr. 779/1991, încheindu-se procesul-verbal de contravenție.

Pe data punerii în aplicare a prezentelor norme metodologice își încetează aplicarea: Instrucțiunile Ministerului Finanțelor nr. 117083/1990; ordinele ministrului economiei și finanțelor nr. 748/1991, nr. 1105/1991; Precizările Ministerului Economiei și Finanțelor nr. 4554/1991; Circulara Ministerului Economiei și Finanțelor nr. 262455/1991, precum și orice alte prevederi emise în aplicarea Hotărîrii Guvernului nr. 1109/1990.

Prezentele norme metodologice se aplică pentru livrările de produse, executările de lucrări și prestările de servicii efectuate începînd cu data de 1 decembrie 1991.

Ministrul economiei și finanțelor,

George Marius Danielescu

Ministrul bugetului, veniturilor

statului și controlului financiar,

Florian Bercea

București, 1 decembrie 1991.

Nr. 262.754.