REGULAMENT

Registrele Curții Constituționale în materie jurisdicțională sînt următoarele:

La sfîrșitul fiecărui an, după ultima operațiune din fiecare registru, se va întocmi un proces-verbal de închidere, care va fi semnat de președintele Curții și de secretarul șef, aplicindu-se sigiliul. Înscrierile se vor face în aceleași registre, reincepindu-se numerotarea, dacă este cazul.

În funcție de necesitățile compartimentelor Curții, la propunerea magistraților-asistenți și a secretarului șef, președintele Curții poate aproba și existenta altor registre decît cele prevăzute în articolul precedent.

Modelul registrelor folosite de Curte se aproba de plenul acesteia.

Actele de sesizare a Curții, sosite prin posta sau curier, se depun la registratura, unde - în aceeași zi - primesc data certa, după care se predau președintelui Curții, avînd atașate și plicurile.

Celelalte cereri și acte, de orice natura, inclusiv corespondenta cu caracter administrativ, sosite prin posta sau curier, se înregistrează mai întîi în registrele corespunzătoare, iar apoi se prezintă, după caz, președintelui sau secretarului șef, împreună cu plicurile în care au fost trimise.

Actele și cererile prezentate direct președintelui primesc data certa la prezentarea lor, după care se predau arhivarului-registrator, care le înregistrează.

În cazul în care Curtea se sesizează din oficiu asupra constituționalității inițiativelor de revizuire a Constituției, actul prin care se declanseaza procedura jurisdicțională este încheierea prin care plenul a hotărît acest lucru.

Dovezile de comunicare a procedurii se primesc direct la arhiva Curții, sub semnatura, după care se atașează la dosar, arhivarul-registrator atestind despre aceasta pe conceptul de citare.

Corespondenta cu caracter secret se prezintă, nedesfacuta, direct președintelui Curții, fiind evidențiată într-un registru special.

Plicurile care poarta mențiunea "confidențial" se înregistrează în registrul prevăzut la alineatul precedent numai cu aceasta mențiune, fără a fi desfăcute, după care se predau destinatarului.

Președintele Curții, primind actul de sesizare în cazurile prevăzute de art. 144 lit. a), b), d), e), f), g) și h) din Constituție, fixează termenul de dezbateri, astfel încît sa existe cel mult 30 de zile de la sesizare, dacă legea nu prevede altfel. La fixarea termenului, președintele va avea în vedere natura cauzei, alcătuirea unor ședințe echilibrate și necesitatea depunerii punctelor de vedere și memoriilor formulate în apărare sau a efectuării unor investigații, potrivit dispozițiilor Legii nr. 47/1992.

Președintele desemnează unu sau mai mulți magistrați-asistenți, în vederea pregătirii dezbaterilor, urmărind o repartizare egala între magistrații-asistenți. Dacă apreciază ca este necesar, președintele poate numi raportor un judecător, care va referi asupra punctelor de vedere și relațiilor cerute, soluțiilor din doctrina și jurisprudenta română și străină, precum și a oricăror alte elemente necesare dezbaterilor.

După luarea acestor măsuri, actele de sesizare se restituie la registratura unde, în aceeași zi, primesc numărul din registrul de dosare și se înscriu, totodată, în registrele prevăzute de art. 7 lit. b), c) și d); dosarele se predau magistratului-asistent desemnat și se păstrează în arhiva.

Dacă actul de sesizare vizează atributia Curții prevăzută de art. 144 lit. c) din Constituție, președintele va stabili completul de judecată, alcătuit din 3 judecători, președintele acestuia, precum și magistratul-asistent care va pregati dezbaterile, după care va dispune formarea dosarului și înregistrarea sesizării în registrele prevăzute de art. 7 lit. a) și b).

Magistratul-asistent stabilit pentru pregătirea dezbaterilor va preda dosarul președintelui completului de judecată, care va desemna pe unul dintre judecătorii completului ca raportor.

Judecătorul raportor verifica dacă sînt îndeplinite cerințele prevăzute de art. 23 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, iar în cazul în care constata ca încheierea nu este motivată ori că nu cuprinde punctele de vedere sau susținerile părților, ori probele depuse de părți sau socotite necesare de către instanța, va solicita completarea actului de sesizare, stabilind și termenul în care instanța sa răspundă. Dacă judecătorul raportor sau, ulterior, completul de judecată apreciază ca este necesar, se va solicita instanței trimiterea dosarului în care s-a ridicat excepția de neconstituționalitate.

Judecătorul raportor, ajutat de magistratul-asistent, va efectua și investigațiile pe care le considera necesare, astfel încît, în cel mult 60 de zile, să poată prezenta un raport preliminar președintelui completului de judecată, în cazul în care își găsesc aplicare dispozițiile art. 24 alin. (2) din Legea nr. 47/1992. Președintele este obligat ca în cel mult 10 zile sa convoace completul de judecată.

Dacă completul de judecată hotărăște, cu unanimitate de voturi, sa respingă excepția, fără citarea părților, se va pronunța o decizie, supusă recursului în condițiile art. 25 din Legea nr. 47/1992.

În cazul în care nu sînt aplicabile prevederile art. 24 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, judecătorul raportor va îndeplini obligațiile ce-i revin potrivit art. 24 alin. (3) din lege, stabilind termenul pentru comunicarea punctelor de vedere la care face referire textul, care poate fi de cel mult 60 de zile. Ținînd seama de investigațiile efectuate și de actele trimise Curții, judecătorul va întocmi un raport, pe baza căruia președintele completului va stabili termenul de judecată și va dispune înregistrarea dosarului în registrele prevăzute de art. 7 lit. c) și d).

În cazul în care Curtea este sesizată cu recurs, în condițiile art. 25 din Legea nr. 47/1992, președintele Curții va fixa completul de judecată potrivit acestui text, iar apoi va proceda potrivit art. 11 din prezentul regulament.

Dacă actul de sesizare vizează atribuțiile Curții prevăzute de art. 144 lit. f) și i) din Constituție, președintele va stabili, după caz, 3 judecători sau un judecător, ca raportori, după care se va dispune formarea dosarului și înregistrarea sesizării în registrele prevăzute de art. 7 lit. a) și b).

În cazul contestațiilor care au ca obiect constituționalitatea unui partid politic, judecătorul raportor va îndeplini de îndată obligațiile ce-i revin potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992.

Judecătorii raportori, ajutați de magistrații-asistenți, vor face toate investigațiile necesare, întocmind raportul în cel mult 30 de zile de la numire, în cazul lit. f), și în cel mult 90 de zile, în cazul lit. i). Raportul se depune în dosar.

Îndată după depunerea raportului, președintele stabilește termenul de dezbateri și dispune înregistrarea dosarului în registrele prevăzute de art. 7 lit. c) și d).

Dacă sesizarea s-a făcut în temeiul art. 144 lit. f) din Constituție, termenul de dezbateri se va stabili în cel mult 15 zile de la data raportului, aducindu-se de îndată la cunoștința Președintelui României.

În cazul prevăzut de art. 144 lit. i) din Constituție, termenul de dezbateri se va stabili în cel mult 45 de zile de la data raportului.

Pe coperta dosarului se va menționa numai: denumirea Curții, numărul dosarului, denumirea organului sau numele persoanei care a făcut sesizarea, obiectul cauzei, termenul de judecată.

Dosarul trebuie să aibă toate filele cusute și numerotate: după soluționarea definitivă se va proceda la snuruire și aplicarea sigiliului, iar pe fața interioară a ultimei coperti arhivarul-registrator va certifica numărul filelor, în cifre și în litere.

Scoaterea din incinta Curții Constituționale a dosarelor, actelor și lucrărilor este interzisă.

Dosarele vor fi puse la dispoziția părților pentru studiu numai în arhiva, după identificarea și notarea de către arhivarul-registrator a prenumelui și numelui persoanelor care le solicita, verificindu-se actele de identitate, procurile sau delegatiile, precum și integritatea dosarului la restituire.

Magistratul-asistent, îndată după primirea dosarelor, întocmește conceptele de citare, dispune emiterea procedurilor de chemare în fața Curții și comunicarea copiilor de pe actele de sesizare, urmărește primirea punctelor de vedere sau a memoriilor prevăzute de lege și asigura aducerea la îndeplinire a tuturor lucrărilor dispuse de președinte sau de judecătorul raportor, după caz.

Totodată, magistratul-asistent ia măsuri de multiplicare, pentru fiecare dintre judecători, a actului de sesizare, a punctelor de vedere primite și a raportului.

Expedierea corespondentei se face numai pe cale oficială, prin posta, agent sau curier.

Chemarea în fața Curții se poate face și telefonic sau prin telegrama, telex ori telefax, pe conceptul de citare urmînd să se facă mențiune despre procedeul folosit, data și ora comunicării.

Magistratul-asistent preia dosarele de la arhiva, prin semnatura în registrul de termene, cu cel puțin 48 de ore înaintea ședinței, după care:

Despre toate măsurile luate, ca și despre neregulile procedurale constatate, magistratul-asistent informează, după caz, președintele Curții sau președintele completului de judecată, iar apoi preda acestora toate dosarele stabilite pentru termenul respectiv.

Verificările menționate la lit. c) și d) se fac și înaintea începerii dezbaterilor.

Președintele Curții asigura persoanelor implicate în mod direct în soluționarea cauzei studierea din timp a dosarelor, cu excepția cauzelor precizate la art. 144 lit. c) din Constituție.

În cazurile în care, potrivit Legii nr. 47/1992, participarea Ministerului Public este obligatorie, acestuia i se comunică actul de sesizare, o dată cu citația.

În cazurile privind soluționarea excepției de neconstituționalitate, dosarele pot fi consultate de părți sau de avocații acestora, pe bază de delegație.

La ședințele de plen participa toți judecătorii Curții, afară de situațiile în care sînt implicați în mod justificat.

Ședințele în plen sînt conduse de președintele Curții sau de inlocuitorul acestuia.

La ședințele în plen participa, în mod obligatoriu, magistratul-asistent desemnat de președinte, iar în cazurile prevăzute de lege, reprezentantul Ministerului Public și alte persoane sau autorități, citate în acest scop.

În cazurile în care legea prevede că dezbaterile au loc pe baza actelor aflate la dosar, președintele poate invita, pentru relații, persoanele socotite necesare.

Ședințele se desfășoară în complet de 3 judecători, în cazul în care Curtea hotărăște asupra excepțiilor ridicate în fața instanțelor judecătorești privind neconstituționalitatea legilor ori a ordonanțelor și în complet de 5 judecători, cînd se soluționează recursurile exercitate, potrivit legii, împotriva deciziilor pronunțate în aceasta materie.

Judecătorii care au făcut parte din completul de 3 nu pot lua parte la judecarea aceleiași cauze în recurs.

Dezbaterile sînt conduse de președintele completului.

Dispozițiile art. 19 alin. 4 sînt aplicabile.

Ședințele de judecată în situațiile prevăzute de art. 144 lit. c), d), e) și i) din Constituție sînt publice, afară de cazul în care, în condițiile art. 14 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, s-a hotărît ședința secreta.

Accesul publicului este limitat la numărul de locuri din sala de ședința.

În scopul asigurării solemnitatii ședinței, utilizarea în sala de ședința a aparatelor ce permit înregistrarea, fixarea sau transmiterea cuvintului ori a imaginii este admisă numai înainte de începerea dezbaterilor și cu autorizarea prealabilă a președintelui care conduce ședința de judecată.

Este interzis cu desăvîrșire ca în sala de ședința să se facă propaganda de orice fel, prin viu grai ori prin afișe, pancarte sau alte materiale de acest gen, sub sancțiunea evacuarii din sala și a sesizării organelor de poliție, dacă președintele apreciază ca fapta are caracter grav.

Dispozițiile art. 122 și 123 Cod procedura civilă sînt aplicabile.

În timpul ședințelor publice judecătorii, magistrații-asistenți și procurorul poarta roba.

Magistratul-asistent care a pregătit dezbaterile intră în sala de ședința înaintea completului, verifica respectarea dispozițiilor art. 21 din regulament și asigura prezenta la usa a aprodului.

Aprodul anunta publicului din sala intrarea, după caz, a plenului sau a completului de judecată.

După deschiderea dezbaterilor de către președinte, cauzele sînt strigate, în ordinea stabilită prin lista de ședința, de către magistratul-asistent.

În fiecare cauza, dacă este cazul, magistratul-asistent face apelul părților și al celorlalte organe sau persoane citate, după care referă asupra modului în care s-a efectuat procedura de citare a persoanelor sau organelor chemate la proces și dacă s-au îndeplinit celelalte măsuri dispuse de Curte, referă pe scurt asupra obiectului cauzei și a stadiului în care se afla judecata acesteia și, cînd este cazul, anunta numele judecătorului desemnat ca raportor.

Dezbaterile au loc oral, dacă legea nu prevede altfel. Dacă a fost desemnat raportor, dezbaterile încep prin expunerea raportului, cu excepția situației în care toate părțile prezentate declara, în mod expres, ca au luat cunoștința de raport și nu mai este necesară expunerea.

Dacă este cazul, se administrează probele propuse de părți și găsite concludente de Curte. În situația în care administrarea probei nu poate avea loc la termenul respectiv, Curtea va stabili un nou termen.

După expunerea raportului sau dării de seama și, eventual, a administrării probelor, președintele da cuvintul părților pentru a-și expune concluziile.

Procurorul, cînd participa, potrivit legii, la dezbateri, ia cuvintul ultimul.

În cazul în care se acordă termen, părțile prezente și procurorul iau termenul în cunoștința și nu vor mai fi citate.

Odată sesizată, Curtea procedează la examinarea constituționalității, nefiind aplicabile dispozițiile referitoare la suspendarea, întreruperea sau stingerea procesului.

În cazul în care completul de 3 judecători sau completul de 5 judecători dorește să se îndepărteze de interpretarea juridică continuta într-o decizie a plenului sau într-o decizie definitivă a unui complet, se va adresa plenului, acordind termen în cauza pe care o dezbate. Interpretarea data de plen cu votul majorității judecătorilor este obligatorie pentru completul de judecată.

În cursul ședinței, magistratul-asistent va consemna în registrul de note, numerotat și sigilat, numărul dosarului, susținerile orale ale părților și procurorului, măsurile dispuse de Curte, precum și toate celelalte aspecte rezultind din desfășurarea dezbaterilor.

Registrul se vizează de președinte după fiecare ședința și, pe baza lui, magistratul-asistent va întocmi încheierea de dezbateri. Registrul se păstrează în arhiva Curții timp de 5 ani de la data ultimelor note scrise.

Dacă Curtea rămîne în pronunțare, președintele anunta la sfîrșitul ședinței ziua și ora stabilite pentru pronunțarea rezultatului deliberării. Amînarea pronunțării nu va depăși, de regula, 10 zile. În condica de ședințe se va trece, în momentul pronunțării, și termenul la care au avut loc dezbaterile.

Curtea nu statuează decît asupra problemelor de drept.

Deliberarea se face în secret și la ea vor fi prezenți numai judecătorii care au participat la dezbateri. Magistratul-asistent care a pregătit dezbaterile și a participat la ele poate fi consultat.

Judecătorul cel mai tinar votează primul, apoi ceilalți judecători și, la sfîrșit, președintele.

Dacă a fost desemnat judecător raportor, acesta votează primul, apoi se urmează ordinea stabilită în alineatul precedent.

În situația în care un judecător cere să se intrerupa deliberarea pentru o mai buna studiere a problemelor ce formează obiectul dezbaterii și președintele sau cel puțin o treime din judecătorii plenului sau completului considera cererea justificată, se va amina pronunțarea pentru o altă dată, ținînd seama de urgenta cauzei.

Dacă în procesul deliberării se constata necesitatea lămuririi suplimentare a unor aspecte, președintele poate dispune redeschiderea dezbaterilor, luînd măsurile procesuale necesare.

Rezultatul deliberării se consemnează într-o minuta, care se certifica de judecătorii care au participat la ședința și de magistratul-asistent.

Magistratul-asistent va trece de îndată în condica de ședințe soluțiile date, iar dacă au avut loc dezbateri orale, președintele le va da citire în ședința publică.

Deciziile, hotărîrile și avizele se redactează în scris de către magistratul-asistent care a participat la dezbateri, urmînd ca după aceea să se definitiveze în ședința judecătorilor care le-au pronunțat. Termenul de redactare este de cel mult 20 de zile, iar în cazul deciziilor date în temeiul art. 144 lit. c) din Constituție nu poate depăși 2 luni de la pronunțare.

Actele Curții, menționate în alineatul precedent, se vor redacta în numărul de exemplare necesar, spre a asigura păstrarea la dosar și în mape speciale la arhiva și biblioteca Curții, comunicarea acestora tuturor persoanelor sau organelor pentru care legea prevede comunicarea și trimiterea, dacă este cazul, spre publicare.

Deciziile, hotărîrile și avizele se certifica de președintele Curții sau al completului și de magistratul-asistent care a participat la dezbateri. Ele primesc număr în ordinea înscrierii lor în condica de ședințe, însă separat pentru decizii, hotărîri și avize.

Actele pronunțate de Curte se comunică și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, în condițiile stabilite prin Legea nr. 47/1992. De asemenea, Curtea editează culegeri de hotărîri, decizii și alte acte și organizează sistematizarea jurisprudenței.

După întocmirea procedurilor de comunicare a deciziilor, a hotărîrilor sau avizelor, magistratul-asistent va preda dosarele arhivarului-registrator, sub semnatura.

La arhiva se păstrează și cîte un exemplar din fiecare act pronunțat de Curte, în mape speciale de decizii, hotărîri și avize, grupate în ordine numerică, pe ani.

În cazul în care s-a dispus amînarea dezbaterilor, magistratul-asistent va trece în condica de ședințe termenul fixat și motivele aminarii, iar în termen de 48 de ore va întocmi încheierea de amînare, conceptele de citare pentru termenul următor, adresele și celelalte măsuri dispuse de Curte.

După redactarea și semnarea încheierilor, magistratul-asistent preda dosarele aminate arhivarului-registrator, care semnează de primirea lor pe lista de procese.