Articolul 1
(1) Se stabilesc următoarele operațiuni care dau dreptul la debitarea contului de TVA:
a) înființarea popririi asupra disponibilităților bănești, de către organele de executare silită competente;
b) înființarea popririi asupra sumelor datorate debitorului de către terți, de organele de executare silită competente;
c) înființarea popririi asupra sumelor pe care debitorul le are de încasat de la autorități sau instituții publice, de către organele de executare silită competente;
d) valorificarea bunurilor sechestrate/intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului, de către organele de executare silită competente și cele de valorificare a bunurilor intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului;
e) compensarea obligațiilor reprezentând TVA de plată cu alte creanțe bugetare aprobate la restituire, în limita sumelor ce au fost compensate;
f) alte situații în care TVA aferentă achizițiilor de bunuri și/sau servicii a fost achitată de titular dintr-un alt cont decât un cont de TVA sau prin alte instrumente/mijloace de plată, acesta neavând obligația efectuării plății din contul de TVA.
(2) Operațiunile prevăzute la alin. (1) se aplică în cazul persoanelor impozabile sau instituțiilor publice înregistrate în scopuri de TVA potrivit art. 316 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, care:
a) se află în cel puțin una dintre situațiile prevăzute la art. 2 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 23/2017 privind plata defalcată a TVA, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 275/2017;
b) optează pentru plata defalcată a TVA.