LEGE nr. 9 din 1 ianuarie 1949

Administrația vamilor este condusă de Ministerul de Finanțe*). Ea se face de Direcția vamilor. Organizarea Direcției vamilor va fi cea prevăzută de legea de organizare a acestui minister. Pe lîngă Direcția vamilor funcționează Comisia centrala vamală. Compunerea Comisiei centrale vamale și atribuțiile ei vor fi stabilite prin decizia Ministerului de Finanțe.

Toate operațiile vamale sînt efectuate prin administrații vamale, birouri vamale și sucursalele lor, care se înființează și se desființează prin decizia Ministerului de Finanțe.

Decizia Consiliului de Miniștri**), data în aplicarea acestei legi, va fixa în detaliu atribuțiile și răspunderile fiecăreia din categoriile de funcționari vamali.

-------------

Birourile de vamuire și expeditii, societățile și agențiile de navigație și societățile de transporturi, spre a putea funcționa pe lîngă birourile vamale, pentru îndeplinirea formalităților de import, export și altele, vor trebui sa îndeplinească condițiile fixate prin decizia Consiliului de Miniștri, data în aplicarea acestei legi.

Capitanii, patronii sau agenții vaselor care vor acosta în primul port sau schela, pentru a descarca mărfuri străine sau indigene, sînt datori ca în termen de 24 ore de la sosire, să depună la biroul vamal manifestul (statul) general al incarcamintului.

Capitanii, patronii sau agenții vaselor care nu vor depune manifestul în termen de 24 ore, vor fi supuși la o amenda de 300 lei*), pentru fiecare 24 ore întîrziere.

În caz de descărcare în mai multe porturi ale R.P.R., se va urma potrivit normelor stabilite prin decizia Consiliului de Miniștri, data în aplicarea prezentei legi.

Vasele încărcate cu mărfuri, destinate în total sau în parte porturilor R.P.R., pot fi vizitate oricînd de organele vamale.

Capitanul vasului este obligat să prezinte, la cererea vămii, manifestul original general, pentru a fi vizat. Refuzul de a prezenta manifestul la viza se va pedepsi ca și nedepunerea manifestului.

Biroul vamal care va constata deosebiri între manifest și incarcamint va aplica următoarele pedepse:

I. - Pentru lipsurile de colete sau din conținutul coletelor, precum și lipsurile din mărfurile în vrac, capitanul sau patronul vasului, în afară de plată drepturilor de import, va fi supus la o amenda egala cu de trei ori drepturile cuvenite pentru mărfurile găsite lipsa.

În caz cînd nu se poate stabili natura sau felul mărfii, se va aplica o amenda de 30 lei*) de kg sau fracțiune de kg lipsa.

Cînd mărfurile ce lipsesc au fost mărfuri prohibite, capitanul sau patronul vasului va fi supus la o amenda egala cu valoarea mărfii, minimul amenzii fiind de lei 50*) de fiecare kg sau fracțiune de kg.

Dacă lipsa mărfurilor ar proveni din cauza de incendiu sau alt caz de forta majoră, justificat și ivit după depunerea manifestului, nu se va aplica căpitanului sau patronului vasului nici o pedeapsă.

Dacă lipsa mărfurilor s-a produs în timpul transportului, la descărcarea mărfurilor, capitanul sau patronul vasului este dator sa arate și să justifice lipsa, iar vama s-o constate printr-un proces-verbal. Orice alte lipsuri de mărfuri constatate ulterior se vor considera și trata ca contrabanda, afară de cazurile cînd se va dovedi ca lipsurile provin din scurgere sau alte cauze naturale inerente naturii mărfurilor.

II. - Pentru mărfurile găsite în plus față de manifest, capitanul sau patronul vasului, deosebit de plată drepturilor cuvenite în caz de import, va fi supus la o amenda egala cu de trei ori drepturile de import aferente mărfurilor constatate în plus.

Cînd coletele în plus vor conține mărfuri prohibite, capitanul sau patronul vasului va fi supus, deosebit de confiscarea mărfurilor, și la o amenda de 50 lei*) pentru fiecare kg, sau fracțiune de kg.

Dacă lipsurile sau plusurile de mărfuri vor putea fi justificate, nu se vor aplica pedepsele prevăzute la punctele I și II ale acestui articol.

Justificarea va fi facuta în termen de 6 luni.

III. - Dacă se vor găsi mărfuri prohibite, înscrise în manifest sub o alta denumire, în scop de a se ascunde natura lor, aceste mărfuri se vor confisca și capitanul, patronul sau agentul vasului va fi supus la o amenda fixa de 50 lei*) de fiecare kg sau fracțiune de kg. Dacă însă vor putea justifica buna-credința, vor putea fi dispensați de amenda.

IV. - Nedeclararea în manifest a preparatelor stupefiante, declararea lor sub o denumire falsa, precum și plusul de greutate constatat față de greutatea manifestată, se vor trata ca o contrabanda, aplicindu-se dispozițiile legii speciale pentru combaterea abuzului de stupefiante.

Toate infracțiunile privind contrabanda de stupefiante se vor preda pentru cercetare penală organelor de poliție, după ce s-au aplicat dispozițiile legii de fața în ceea ce privește infracțiunea vamală.

Orice vas care a încărcat mărfuri în apele R.P.R. nu va putea sa părăsească un port sau o schela fără a avea un manifest de încărcare, vizat de vama și indicind natura și cantitatea mărfurilor.

În caz de încărcare în mai multe porturi ale R.P.R., se va urma potrivit prevederilor stabilite prin decizia Consiliului de Miniștri, data în aplicarea prezentei legi.

Capitanul, patronul sau agentul vasului care va părăsi portul sau schela, fără a avea un manifest de incarcamint vizat de vama, va fi supus la o amenda de 300 lei*).

Capitanii, patronii sau agenții vaselor încărcate pentru export care se vor găsi avînd pe vasele lor mărfuri neînscrise în manifestul prezentat vămii sau înscrise sub o falsa denumire se vor pedepsi:

În cazul cînd capitanii, patronii sau agenții vaselor vor fi justificat, în ceea ce privește mărfurile înscrise în manifest sub o alta denumire și întrucît aceste mărfuri se vor afla în colete închise, ca nepotrivirile provin din faptul încărcătorilor, amenzile de care se vor fi făcut pasibili capitanii, patronii sau agenții se vor aplica încărcătorilor.

Dacă amenzile datorate de capitanii sau patronii vaselor, pentru asemenea contravenții, nu vor fi consemnate sau garantate prin cauțiuni solvabile, biroul vamal va putea retine vasul pentru asigurarea amenzilor.

Nici o marfa nu se va putea descarca din vase, incarca în ele sau transborda, decît în virtutea unei permisiuni eliberate de biroul vamal. Descarcarile, incarcarile și transbordarile se vor face în orele de serviciu și sub supravegherea efectivă a funcționarilor vamali.

Cînd mărfurile s-au descărcat, încărcat sau transbordat fără permisiunea respectiva, eliberata de biroul vamal, faptul se va considera contrabanda, aplicindu-se sancțiunile legale căpitanului, agentului sau proprietarului mărfii, găsit în culpa.

Dacă se constată că s-au încărcat și descărcat ori transbordat alte mărfuri sau mai multe decît cele arătate în permisiune, faptul se va pedepsi conform art. 72 din prezenta lege.

În caz de urgenta, birourile vamale vor putea sa autorizeze incarcarile, descarcarile și transbordarile și în afară de orele de serviciu.

În caz de nevoi justificate, birourile vamale pot autoriza atît vasele de pasageri, cît și cele de mărfuri sa descarce mărfurile chiar înainte de depunerea manifestului și chiar în timpul nopții.

Incarcarile produselor solului și subsolului destinate exportului sau cabotajului se vor putea face și în locuri unde nu se găsesc birouri vamale, cu condiția ca aceste locuri să fie depărtate cu cel puțin 5 km de biroul vamal cel mai apropiat.

Cei interesați la operațiile de mai sus sînt obligați sa plătească o indemnizație, fixată prin decizia Ministerului Finanțelor și să asigure funcționarilor vamali delegați cu supravegherea pe toată durata operației întreținerea și mijloacele de transport.

Orice vas, încărcat sau gol, care se va opri în raza vreunui port sau unei schele, va intra din acel moment sub autoritatea vămii în ceea ce privește reglementările aduse de prezenta lege.

Acostarea vaselor încărcate cu mărfuri în alte locuri decît cele fixate operațiilor vamale va fi considerată ca o tentativa de contrabanda și tratata ca atare, afară de cazurile de forta majoră, care vor trebui justificate prin căpitănia portului.

Barcile și salupele aparținînd locuitorilor statelor străine nu vor putea acosta la malurile R.P.R. decît în locurile desemnate de vama, în înțelegere cu căpitănia de port și numai între răsăritul și apusul soarelui.

Barcile și salupele aparținînd supusilor români sînt supuse acelorași obligații în ce privește acostarea în raza portului.

Contravenienții se vor pedepsi cu o amenda de 50 lei*) fără prejudiciul celorlalte sancțiuni în caz de frauda sau contrabanda.

Spre a inlatura fraudele ce s-ar putea comite, vama va putea aplica plumburi sau sigilii la ușile magaziilor vaselor intrate în port.

Ruperea plumburilor sau sigiliilor fără autorizarea vămii și fără justificarea unui caz de forta majoră atrage pentru capitanul, patronul sau agentul vasului o amenda de 500 lei*), fără a prejudicia asupra celorlalte sancțiuni, prevăzute de prezenta lege în caz de frauda.

În timpul stationarii vaselor în porturi, vama va putea posta pe ele funcționari vamali, în vederea supravegherii vamale sau în orice alt scop.

De asemenea, cînd vasele fac operații de tranzit de mărfuri, pe porțiunea Dunării interioare, vama va putea aplica sigilii sau plumburi unde va fi nevoie și va putea posta funcționari insotitori pe bordul acestor vase.

Intrarea oricărui fel de vas din apele internaționale sau internationalizate în apele interioare ale R.P.R. nu este permisă decît în timpul zilei.

Descărcarea din vase sau încărcarea mărfurilor în vase se va face numai în cuprinsul porturilor sau schelelor, în locurile afectate operațiilor vamale, potrivit instrucțiunilor din decizia Consiliului de Miniștri, data în aplicarea legii de fața.

Capitanii, patronii sau agenții vaselor sînt datori să depună vămii, în decurs de 24 ore de la acostare, declarația proviziilor de bord.

Articolele de hrana și îmbrăcăminte ale echipajului materialele trebuincioase serviciului vaselor, înscrise în inventar, precum și alimentele și toate obiectele restaurantelor pentru nevoile călătorilor de pe vase, în cursul voiajului, constituie provizii de bord.

Nedepunerea declarației în termenele arătate mai sus se pedepsește cu o amenda de 200 lei*) iar în caz cînd la vizita vaselor se vor găsi mărfuri prohibite și nedeclarate, faptul se va și trata și pedepsi ca o contravenție.

Dacă, la verificarea proviziei de bord, se vor constata cantități mai mari decît cele declarate sau articole și obiecte nedeclarate, se vor aplica dispozițiile articolului relativ la contravenții.

Nedeclararea în proviziile de bord a preparatelor stupefiante, declararea lor sub o denumire falsa sau plusul de greutate constatat față de greutatea declarata se va trata ca o contrabanda, aplicindu-se dispozițiile legii pentru combaterea abuzului de stupefiante.

Proviziile de bord nu pot fi descărcate de pe vase decît în caz de forta majoră, cînd vor fi transportate și depozitate în magaziile biroului vamal.

Articolele prohibite pot fi lăsate pe bord sub sigiliul biroului vamal.

Vizitarea vaselor pentru verificarea proviziei de bord, în timpul cînd se găsesc ancorate în porturile R.P.R., se va face de către funcționarii vamali, însoțiți de graniceri, de organele Căpităniei de Port și ale Corpului Consular, conform regulilor stabilite pentru aceasta.

Vasele sub pavilion R.P.R. se pot vizita de funcționarii vamali însoțiți de graniceri și fără asistența organelor căpităniei de port.

Capitanii, patronii și agenții vaselor sînt răspunzători pentru orice abateri săvîrșite de personalul de pe vase, împotriva oricărei dispoziții din prezenta lege.

Înainte de eliberarea manifestului pentru plecare, biroul vamal va proceda la verificarea proviziei de bord.

Ruperea sau îndepărtarea sigiliilor se va pedepsi cu o amenda de 500 lei*), iar nepotrivirile între constatările făcute la verificare și cele arătate în declarația de provizii de bord se vor trata și pedepsi la fel cu contrabandele.

Restauratorilor sau personalului vaselor este interzisă vînzarea de orice fel de articole în timpul cînd vasele stationeaza în porturile R.P.R., sub pedeapsa unei amenzi de 200 lei*), deosebit de celelalte sancțiuni, cînd aceste articole, vor fi scoase de pe vas prin frauda.

Vasele de război străine sînt dispensate de a face vreo formalitate la biroul vamal, iar cele ale R.P.R. vor declara la sosire, dacă vin dintr-un port străin, toată provizia de bord ce o au.

Pontoanele, precum și slepurile care fac oficiu de pontoane sînt considerate ca făcînd parte din uscat și supuse oricînd controlului vamal.

Obiectele sau mărfurile depuse pe ele vor fi considerate ca descărcate pe uscat fără permisiunea și asistența biroului vamal, iar faptul va fi supus pedepselor relative la contrabanda.

Combustibilul de orice fel aflat pe bordul vaselor și necesar lor nu va fi impus la nici un fel de taxe.

Aprovizionarea vaselor R.P.R. sau străine, cu produse indigene sau indigenate pentru hrana, iluminarea și orice alte obiecte necesare vasului și pasagerilor ori echipajului, în limita necesităților, se va face în scutire de orice fel de taxa la export.

Carbunii și brichetii indigeni sau străini livrați din depozitele sau intrepozitele din porturi pentru aprovizionarea vaselor vor fi scutiți de orice drepturi la export.

Combustibilul lichid și lubrifianții străini vor fi scutiți de orice taxe vamale, atunci cînd vor fi scoase din depozite sau intrepozite pentru aprovizionarea vaselor.

Combustibilul lichid și lubrifianții din R.P.R., incarcati de vasele R.P.R. sau străine pentru aprovizionarea lor, sînt scutite de taxe la export, în limitele cantităților de care au nevoie, sub controlul și supravegherea biroului vamal.

Obiectele de hrana și de iluminat străine, indigene sau indigenate, ce se vor imbarca în vase în timpul stationarii lor în porturi, pentru trebuințele zilnice ale echipajului, precum și obiectele de orice fel străine, indigene sau indigenate; necesare aprovizionarii vaselor, care vor părăsi porturile, se vor scuti de orice drepturi de import sau export, întrucît cantitățile nu vor întrece strictul trebuincios.

Transportul pe apa al mărfurilor indigene sau indigenate, de la un port al R.P.R. la alt port al R.P.R., se numește cabotaj.

Mărfurile transportate în cabotaj nu sînt supuse la plata drepturilor de import sau export. Transportul lor se va efectua pe baza unui act zis de cabotaj, întocmit după aceleași norme și supus aceluiași control ca și actul de tranzit.

Mărfurile indigene sau indigenate expediate în cabotaj vor fi supuse acelorași verificări ca și mărfurile destinate importului sau exportului, atît la biroul vamal de încărcare, cît și la biroul vamal de destinație.

Declarațiile neadevărate, relative la mărfurile destinate cabotajului, constatate la vama emitenta, vor atrage următoarele pedepse:

La descărcare, pentru mărfurile lipsa în total sau în parte, dacă sînt supuse drepturilor de export, pe lîngă plata acestora, se va aplica și o amenda egala cu valoarea drepturilor de export.

Pentru mărfurile prohibite la export, faptul se va califica contrabanda vamală și se va trata ca atare.

Mărfurile constatate în plus la descărcare se vor considera ca nedeclarate, aplicindu-se dispozițiile art. 72 din prezenta lege.

Dacă se vor prezenta pentru cabotaj mărfuri străine, pentru care nu s-au îndeplinit formalitățile de import, drept mărfuri indigene, faptul se va trata și se va pedepsi ca o contrabanda.

Transportul mărfurilor expediate în cabotaj trebuie să se efectueze în termen de 60 zile.

Mărfurile sosite la destinație după acest termen se vor considera ca aduse din străinătate și se vor supune drepturilor de import, iar pentru cele prohibite nu se va permite intrarea în țara.

Garantarea ajungerii la destinație a mărfurilor expediate în cabotaj se face, fie prin consemnarea taxelor de export de către proprietarul mărfurilor, fie printr-o scrisoare de garanție acceptată de minister.

Direcția vamilor va putea simplifica formalitățile de cabotaj pentru transporturile făcute între porturile de pe Dunarea interioară.

Mărfurile venind din străinătate nu pot intră în R.P.R. decît pe drumurile vamale autorizate de Direcția vamilor.

Orice marfa introdusă pe alte cai va fi considerată ca trecută în contrabanda.

Mărfurile sosite din străinătate cu calea ferată trebuie prezentate de organele căilor ferate la primul birou vamal de frontieră, însoțite de o foaie recapitulativa.

Direcția C.F.R. este datoare să depună o foaie recapitulativa și pentru coletele sosite ca bagaje. Pe aceeași foaie recapitulativa se va arata și numărul sacilor postali.

Întreprinderile de transporturi sînt obligate a pune la dispoziția Administrației vamilor, în mod gratuit, în stațiile, porturile, aerogarile sau alte asemenea locuri, unde sînt înființate administrații vamale și birouri vamale sau sucursale ale acestora, încăperi necesare pentru birouri, revizia călătorilor și bagajelor, rampe pentru descărcarea mărfurilor, încăperi și magazii pentru depozitarea mărfurilor sau examinarea lor.

Instalațiile necesare pentru cintarirea mărfurilor ca: poduri, bascule și cîntare, cad în sarcina acestor întreprinderi.

Descărcarea și depozitarea mărfurilor supuse unei condiționari speciale de descărcare și conservare, precum și manipularea acestora se fac exclusiv pe riscul și răspunderea proprietarului, destinatarului sau expeditorului.

Biroul vamal nu răspunde pentru scaderile naturale, precum și pentru stricăciunile sau pierderile incarcaturilor ce au avut loc în timpul descărcării sau păstrării lor în magaziile biroului vamal, din cauze independente de acesta.

Mărfurile descărcate din vagoane, neinsotite de scrisorile de trasura, nici înscrise în foile recapitulative, se vor considera ca mărfuri de contrabanda, dacă nu se va constata ca faptul se datorește unei erori.

Mărfurile străine ce se vor ridica din vagoane fără autorizația biroului vamal, ori se vor transporta și descarca în alte locuri decît cele destinate operațiilor vamale, se vor considera ca mărfuri de contrabanda, dacă nu se va constata ca faptul se datorește unei erori.

Toate mărfurile străine neprohibite la import pot fi admise în tranzit prin R.P.R., intrebuintind orice mijloace de transport, pe uscat, pe apa sau prin aer, în condițiile stabilite prin decizia Consiliului de Miniștri, data în aplicarea legii de fața.

Transportatorii, proprietarii sau reprezentanții lor trebuie să prezinte la vama de intrare un act de tranzit.

Îndată după prezentarea actului de tranzit biroul vamal va proceda la verificare, ca și pentru mărfurile declarate pentru import.

Pentru mărfurile tranzitate cu alte mijloace de transport decît calea ferată, navigația pe apa și cea aeriană, se vor stabili drepturile de import, care se vor consemna sau se vor asigura printr-o scrisoare de garanție, acceptată de minister.

În cazul cînd tranzitarea se face cu însoțitor vamal, nu se vor mai pretinde garanțiile cerute de alineatul precedent.

Declarațiile neadevărate relative la mărfurile destinate tranzitului, constatate la vama emitenta, vor atrage următoarele pedepse:

Dovada efectuării tranzitului se va face de biroul vamal de ieșire sau de destinație al mărfii, certificîndu-se foaia de transport a actului de tranzit ca mărfurile au fost scoase din țara sau ca au sosit la destinație. Foaia de transport, cu certificarea biroului vamal, va fi înapoiată vămii emitente.

Termenul în care transportul mărfurilor în tranzit va urma să fie efectuat se va hotărî de biroul vamal care a emis actul de tranzit, după distanta și după modul de transport. În nici un caz acest termen nu va fi mai lung de 45 zile. Numai Direcția vamilor poate incuviinta prelungirea acestui termen.

Măsurile nu pot fi îndreptate și prezentate decît la vama arătată în actul de tranzit.

Birourile vamale de ieșire sau de destinație nu vor certifica efectuarea tranzitului pe foaia de transport decît după ce vor fi constatat ca plumburile sînt intacte, după ce vor fi examinat numărul, starea și greutatea coletelor și după ce vor fi verificat natura, felul, greutatea și cantitatea mărfii.

Dacă biroul vamal de ieșire sau de destinație va constata ca s-au sustras ori s-au înlocuit o parte din colete sau din mărfurile prezentate, pentru mărfurile ce s-ar găsi lipsa sau pentru cele ce s-ar fi schimbat în cursul transportului, garantul și cărăușul vor fi obligați a plati solidar:

Dacă autorii substituirilor sau sustragerilor vor fi dovediți, faptul se va trata și se va pedepsi ca o contrabanda.

În cazul indepartarii ori ruperii plumburilor ori a sigiliilor vamale, faptul se va pedepsi cu o amenda de 500 lei*).

Constatarea lipsurilor sau înlocuirii mărfurilor, precum și îndepărtarea sau ruperea plumburilor sau sigiliilor vamale, se va face de biroul vamal de ieșire sau de destinație, printr-un proces-verbal, conform dispozițiilor din Codul de procedură fiscală.

Aceleași sancțiuni și aceeași procedura se va aplica și, în cazul cînd mărfurile din actul de tranzit nu vor fi prezentate sau dacă se vor prezenta după expirarea termenului acordat pentru executarea tranzitului.

Acțiunea de urmărire împotriva cărăușului sau garantului, pentru încasarea drepturilor de import și a amenzilor datorate pentru lipsurile sau substituirile constatate se va face obligatoriu în termen de maximum 9 luni de la emiterea actului de tranzit.

-------------

Orice aeronava care merge în străinătate sau vine din străinătate, oriunde s-ar afla, deasupra teritoriului R.P.R., trebuie să se supună dispozițiilor ce urmează și deciziilor Consiliului de Miniștri, date în aplicarea prezentei legi.

Funcționarii vamali au dreptul sa viziteze orice aeronava și incarcamintul ei.

Orice aeronava venind din străinătate datorează drepturile de import de îndată ce aterizeaza în R.P.R. Drepturile de import sînt datorate și pentru piesele de schimb, echipamentul și obiectele din inventar.

Dacă aeronava și obiectele aflate pe bordul ei se reexporta în condițiile prevăzute de legea de fața, ele beneficiază de dispozițiile art. 58 al prezentei legi.

Orice aeronava nu poate pleca sau ateriza decît pe un aerodrom vamal sau un aerodrom special, desemnat de autoritatea competentă, unde se vor îndeplini formalitățile vamale.

Aerodromul vamal este aerodromul unde funcționează permanent un serviciu vamal.

Cînd o aeronava este forțată sa aterizeze înainte de a fi atins un aerodrom vamal, comandantul ei este obligat sa anunțe imediat autoritățile fiscale și de poliție*) cele mai apropiate, care pot verifica incarcamintul și manifestul și vor viza carnetul de drum. Nici o aeronava nu va putea pleca mai înainte de a fi obținut aceasta viza.

După reluarea zborului, aeronava este obligată sa aterizeze la cel mai apropiat aerodrom vamal sau la cel care i se va indica de autoritățile care au constatat aterizarea forțată.

Înainte de plecare, comandantul aeronavei trebuie să prezinte autorităților de vama și de poliție*) carnetul de drum, iar dacă aeronava transporta și mărfuri sau provizii de bord, trebuie să prezinte biroului vamal și manifestul mărfurilor și lista proviziilor de bord.

Pe lîngă fiecare manifest trebuie anexată și declarația detaliată a mărfurilor, întocmită de expeditor.

La sosire, comandantul aeronavei trebuie să prezinte autorităților de vama și de poliție*) carnetul de drum, iar dacă aeronava transporta mărfuri sau provizii de bord, trebuie să prezinte serviciului vamal și manifestul mărfurilor cu declarațiile anexe, întocmite de expeditor, precum și lista proviziilor de bord, după care se procedează conform deciziei Consiliului de Miniștri, data în aplicarea prezentei legi.

Mărfurile destinate importului, exportului, tranzitului sau intrepozitarii, sosite sau plecate pe calea aerului, sînt supuse aceluiași regim vamal ca și mărfurile sosite sau plecate pe apa sau pe uscat.

Pentru plusuri sau minusuri la manifestul aeronavelor, se vor aplica sancțiunile prevăzute la capitolul intrării și iesirii mărfurilor pe apa.

Cînd o aeronava care nu transporta mărfuri face escala, comandantul ei este obligat să depună spre vizare numai carnetul de drum biroului vamal și biroului de poliție de la aerodromul de aterizare.

Dacă o aeronava transporta mărfuri fără însă a face operații de încărcare sau descărcare, comandantul este dator să depună biroului vamal și biroului poliției*) carnetul de drum, manifestul, declarațiile ce-i sînt anexate și lista proviziilor de bord, spre a fi vizate.

În tot timpul șederii, aeronava este sub supravegherea vămii, care poate aplica plumburi sau sigilii la cabina mărfurilor pînă la plecare.

Combustibilul și lubrifianții care se găsesc pe bord, destinați consumului aeronavei, nu vor fi impusi la nici un fel de taxe, dacă nu depășesc cantitatea necesară, efectuării voiajului indicat în carnetul de drum.

------------------

Introducerea coletelor poștale străine în magazii se va face după controlul biroului vamal.

Coletele poștale și sacii inchisi, conținînd pachete, subbenzi sau plicuri cu probe de mărfuri, cu sau fără valoare, se vor expedia însoțite de acte de tranzit, de la frontiera pînă la oficiile poștale din interior, unde sînt birouri vamale.

Numai sacii cu corespondenta propriu-zisa ce sosesc din străinătate se vor expedia de la frontiera la oficiul de destinație fără formalități de tranzit.

Tariful drepturilor de vama pentru import și export se stabilește prin decret*).

Regimul ce se aplică mărfurilor este cel în vigoare în momentul înregistrării declarațiilor de import sau export.

---------------

Mărfurile vor fi taxate după natura lor, pe greutate, pe măsura, pe număr sau pe valoare, după regulile fixate prin tarif sau prin decizia Consiliului de Miniștri, data în aplicarea prezentei legi.

Mărfurile deteriorate, avariate sau alterate, ce nu mai pot avea întrebuințarea inițială, pot fi impuse prin asimilare la articolul din tarif cel mai potrivit destinației ce li s-ar mai putea da.

Sînt prohibite la import mărfurile și produsele prohibite prin tariful vamal, prin legi speciale, precum și cele hotărîte prin decrete prezidiale și decizii ale Consiliului de Miniștri.

Sînt scutite de drepturi la import, potrivit normelor stabilite prin decizia Consiliului de Miniștri, data în aplicarea prezentei legi:

1. - Obiectele, chiar monopolizate, destinate membrilor Corpului diplomatic, reprezentind în R.P.R. statele străine, sub condiția de reciprocitate și membrilor Comisiei Dunarene, cu excepția delegaților R.P.R.

2. - Efectele și mobilele de prima instalare ale consulilor de cariera străini, functionînd în R.P.R., precum și registrele, imprimatele și rechizitele de cancelarie, adresate consulatului, sub condiții de reciprocitate.

3. - Materialele aduse pentru lucrările Comisiei Dunarene, întrucît nu s-ar putea procura din țara.

4. - Efectele, obiectele casnice și mobilele uzate, care au făcut parte din instalatia militarilor și funcționarilor R.P.R. trimiși în străinătate și care se reintorc după o ședere de cel puțin un an. Ofițerii de marina care călătoresc temporar pe vasele R.P.R. nu beneficiază de scutire.

5. - Efectele, obiectele casnice și mobilele uzate, constituind strictul necesar familial, care fac parte din instalatia străinilor care se stabilesc în R.P.R. sau pleacă din R.P.R.

6. - Obiectele de arta destinate muzeelor publice.

7. - Cărțile, chiar legate, destinate bibliotecilor și instituțiilor publice.

8. Efectele uzate și cărțile de studii, chiar legate, aparținînd studenților care se înapoiază din străinătate.

9. - Efectele călătorilor, cetățeni ai R.P.R., întrucît vor avea urme de întrebuințare și nu vor întrece necesitățile șederii în străinătate, precum și obiectele și mobilele provenind dintr-o succesiune deschisă în străinătate și aparținînd unui cetățean al R.P.R.

10. - Efectele călătorilor străini, întrucît vor avea urma de întrebuințare și nu vor întrece necesitățile șederii în R.P.R.

11. - Uneltele purtate de muncitorii agricoli și de meseriasi pentru uzul lor personal, întrucît nu vor întrece mai mult de o bucata de același fel și dimensiuni, pentru fiecare muncitor sau meserias.

12. - Alimentele călătorilor pentru uzul lor pe 3 zile.

13. - Mostrele fără valoare, importate în conformitate cu dispozițiile legii de fața.

14. - Cărțile științifice străine, chiar legate, sosite prin posta, sub banda la adresa particularilor, fiecare carte în cîte un singur exemplar.

15. - Instrumentele pe care muzicantii le poarta cu dinsii.

16. - Articolele de pansament, instrumentele și aparatele medicale și chirurgicale, destinate spitalelor statului, dacă nu se produc în țara.

17. - Instrumentele, aparatele, reactivii și produsele chimice destinate laboratoriilor universitare și școlare.

Ministerul de Finanțe poate acorda și alte scutiri decît cele menționate mai sus, precum și reduceri sau creditări de drepturi la import sau export.

Destinatarii mărfurilor nu vor putea fi siliti a plati drepturile datorate pentru ele, dacă vor declara în scris ca le părăsesc în vama.

Mărfurile părăsite devin proprietatea statului.

Mărfurile deteriorate, avariate sau alterate, vor putea fi părăsite și parțial.

Oricine va voi sa importe sau sa exporte mărfuri va trebui să le prezinte la biroul vamal, pentru îndeplinirea formalităților de vamuire și să facă o declarație, după care se urmează prescripțiile stabilite prin decizia Consiliului de Miniștri aflată în aplicarea prezentei legi.

Mărfurile supuse regimului reglementării comerțului exterior, declarate la import sau export, dacă nu vor avea în prealabil autorizația eliberata de Ministerul Comerțului Exterior, vor fi tratate ca prohibite.

Abaterile se vor pedepsi conform dispozițiilor acestei legi în materie de contravenție sau contrabanda.

În termen de 15 zile de la stabilirea drepturilor statului, declarantul poate introduce contestație la Direcția vamilor, care hotărăște articolul din tarif ce trebuie aplicat, mărfurilor.

În cazul cînd contestatorul nu este multumit cu decizia Direcției vamilor, el se poate adresa cu apel Comisiei centrale vamale, în termen de 15 zile de la data comunicării hotărîrii Direcției vamilor.

Deciziile Comisiei centrale vamale sînt obligatorii și au caracter definitiv.

Pentru toate erorile de calcul și pentru gresita aplicare a tarifului vamal sau a altor legi fiscale, constatate de serviciul de control cu ocazia verificării și controlului operațiunilor vamale, se scot diferențele de drepturi cuvenite statului.

Aceste diferențe sînt datorate în afară de prejudiciul sancțiunilor ce ar rezultă în cazurile cînd se dovedește frauda.

Diferențele trebuie scoase în termen de 9 luni, socotite de la data lichidării actelor vamale și se prescriu după trecerea acestui termen.

Diferențele constatate în favoarea importatorilor sau exportatorilor se vor restitui acestora, cu condiția ca ele să fie cerute în termen de 9 luni de la achitarea lor.

Pe tot timpul cît mărfurile aduse pentru import-export, tranzit sau intrepozit vor sta în magaziile de depozit, în incinte, pe rampe, în intrepozite sau în magaziile poștale ale birourilor vamale, proprietate sau exploatate de Direcția vamilor, sînt supuse unui magazinaj, care se fixează prin decizie ministerială.

Pentru acoperirea împotriva riscului de incendiu a mărfurilor aflate în magaziile de depozit, pe rampe, în incinte, în intrepozite sau magaziile poștale ale birourilor vamale, proprietarii sau destinatarii lor sînt obligați a le asigura pe cont propriu.

Mărfurile intrate în magaziile biroului vamal și pentru care în termen de 30 zile de la înscrierea lor în registrul de magazie nu s-a depus nici un fel de declarație cad în rebut.

Mărfurile căzute în rebut se vor vinde după îndeplinirea formalităților prevăzute în decizia Consiliului de Miniștri, data în aplicarea prezentei legi.

După trecerea termenului de mai sus, mărfurile se incarca cu o amenda de rebut, a carei cota se stabilește prin decizie ministerială.

În cazul neridicarii mărfurilor în termenul prevăzut la art. 48 ele se vor inventaria.

Inventarul va fi trimis Comisiei centrale vamale, care va repartiza mărfurile și va stabili prețurile de preluarea lor, ținînd seama după caz de prețurile din decizii, liste vizate, registrul de autocalculatie sau, în cazul mărfurilor cu beneficii neplafonate, de prețul mediu practicat pe piața.

Mărfurile refuzate sau neridicate de cei desemnați cumpărători, de către Comisia centrala vamală, în termenul prevăzut în decizia Consiliului de Miniștri, data în aplicarea prezentei legi, precum și mărfurile rămase nerepartizate, se vor vinde prin licitație publică.

Pînă în momentul cînd vînzarea nu este definitivă, destinatarul lor poate să le reclame în scopul de a le importa, intrepozita, sau retranzita la origine.

Vînzarea mărfurilor prin licitație publică se va face fie la biroul vamal unde se găsesc depozitate, fie la orice alt birou unde vînzarea s-ar putea face în condiții mai avantajoase*).

În cazul cînd prima licitație a dat un rezultat negativ, mărfurile vor fi scoase din nou la licitație.

Dacă și a doua licitație a dat un rezultat negativ, fie din lipsa de concurenți, fie că nu s-a oferit cel puțin o sumă egala cu drepturile ce grevează marfa, precum și în cazul neridicarii mărfurilor vîndute la licitație, în termenul stabilit, mărfurile de rebut devin proprietatea statului.

Mărfurile proprietatea statului vor putea, fi cedate, distribuite sau valorificate în condițiile ce se vor stabili de Ministrul Finanțelor.

Mărfurile alterate, deteriorate, precum și acelea cărora nu li se va găsi nici o întrebuințare se vor distruge.

------------------

Drepturile cuvenite statului pentru materiile prime importate de întreprinderile din R.P.R., pentru a fi transformate în produse finite, se pot restitui, dacă produsele finite se vor exporta.

Pentru a beneficia de acest avantaj, întreprinderile se vor adresa Direcției vamilor, aratind materia prima ce voiesc sa importe, produsul finit la care vor sa ajungă și care sînt procentele de pierderi ce rezultă din prelucrarea materiei prime.

Direcția vamilor poate admite exportul de mărfuri indigene cu dreptul de reimportare în scutire de drepturi vamale.

Mașinile și părțile de mașini de orice fel, instrumentele și aparatele științifice și orice obiecte care necesita o reparatie ce nu poate fi facuta în R.P.R. pot fi admise să fie exportate în acest scop.

Tot astfel, produsele indigene sau indigenate a căror industrializare nu se poate desavirsi în R.P.R. pot fi admise a fi importate vremelnic.

Ambalajele de orice fel, obișnuite în comerț, exportate, fie pline cu produse indigene, fie goale, pot fi reimportate în scutire de drepturi de import, în termen de 1 an de la data exportului, cu condiția să se rezerve acest drept prin declarația de export.

Tot astfel, ambalajele arătate mai sus, importate, fie pline cu produse străine, fie goale, vor putea fi exportate în scutire de drepturi de export în termen de 1 an de la data importului, dacă importatorii și-au rezervat acest drept, chiar dacă exportul se face și de alte firme decît acelea care au importat ambalajele cu condiția să se stabilească cu certitudine identitatea lor.

Mașinile, uneltele și sculele aduse temporar, necesare montarii de instalații industriale și altor construcții, se pot importa temporar pe termen de 6 luni, cu drept de prelungire pînă la 1 an.

Mostrele și modelele fără valoare comercială sînt scutite de drepturi de import și export. Pentru cele cu valoare comercială, importate în mod provizoriu, se vor consemna taxele, pe termen de 6 luni, cu drept de prelungire pînă la 1 an, luindu-se măsuri de asigurarea identității.

În decizia Consiliului de Miniștri, data în aplicarea prezentei legi, se vor preciza caracterele mostrelor și modelelor și condițiile în care pot fi importate, precum și persoanele care pot beneficia de aceste dispoziții.

Hainele, costumele și decorurile de teatru pe care trupele de artiști le aduc în turneele întreprinse în R.P.R. precum și animalele rare și de menajerii aduse de circuri, dimpreuna cu carutele sau custile necesare, se vor importa temporar, garantindu-se drepturile vamale de import și luindu-se măsuri pentru asigurarea identității pînă la ieșirea din R.P.R. cînd se va restitui garanția.

Reexportarea nu se va putea face într-un termen mai mare de 6 luni de la data efectuării importului.

Vehiculele de orice fel și vitele de povara servind călătorilor și cărăușilor se vor scuti de drepturile de import sau export la intrarea și ieșirea din R.P.R., cu condiția de a se garanta înapoierea lor în străinătate sau reimportul lor în R.P.R. în termen de cel mult 6 luni.

În cazurile cînd înapoierea în străinătate sau reimportul în R.P.R. nu se va face în termenul fixat, taxele sînt dobîndite pentru stat.

Lotcile și uneltele de pescuit care ar fi aduse sau scoase din R.P.R. în mod provizoriu de pescari vor fi supuse acelorași formalități și garanții ca și vehiculele și vitele de povara.

Autovehiculele de orice fel și remorcile lor pot fi introduse temporar în R.P.R., de călătorii străini, pe bază de carnete de trecere prin vami sau triptice valabile, eliberate de automobil cluburile străine recunoscute.

La expirarea valabilității acestor documente vamale internaționale, vamile vor urmări Automobil Clubul R.P.R., pentru încasarea drepturilor datorate, în cazul cînd vehiculele nu au părăsit R.P.R.

Cetățenii R.P.R., cu domiciliul stabil în străinătate vor beneficia de regimul de mai sus.

Intrepozitul vamal este locul unde pot fi depuse temporar mărfurile străine, în vederea importului sau tranzitului, fără a se achită imediat drepturile statului.

Dreptul de a crea și exploata intrepozite vamale aparține exclusiv Ministerului de Finanțe*).

Intrepozitele sînt de doua feluri: reale și nominale.

1. - Intrepozitul real este acela în care oricine își poate depune mărfurile ce-i sînt destinate. Magaziile și incinta acestui intrepozit sînt puse sub supravegherea și administrația permanenta a biroului vamal, în ceea ce privește intrarea, manipularea și ieșirea mărfurilor.

2. - Intrepozitul nominal este acela în care se pot depune numai mărfuri omogene, fie străine, fie indigene, precum și cele cu volum sau greutate mare, aparținînd aceluiași proprietar.

----------------

Pentru intrepozitarea mărfurilor, proprietarii lor trebuie să depună o declarație amănunțită ca și pentru mărfurile ce se declara la import sau export. Verificarea și toate celelalte forme se vor îndeplini conform prevederilor capitolului import și export, iar contravențiile se vor pedepsi conform art. 72 din prezenta lege.

Durata intrepozitelor nu poate trece peste 2 ani, cu drept de prelungire de maximum încă 1 an.

La scoaterea din intrepozite, în vederea importului sau tranzitului, se îndeplinesc aceleași formalități ca și pentru mărfurile scoase din magaziile de depozit, aplicindu-se aceleași sancțiuni pentru toate nepotrivirile constatate la verificare.

La lichidarea definitivă a unei partizi de mărfuri intrepozitate, pentru orice plusuri constatate față de declarația de intrepozitare, se vor percepe drepturile simple; pentru orice lipsuri constatate față de declarația de intrepozitare, pe lîngă plata drepturilor simple, ce va aplica o amenda egala cu aceste drepturi, afară de cazurile cînd este vorba de pierderi provenite din cauze inerente naturii mărfurilor.

Sustragerile și substituirile dovedite, se vor trata ca o contrabanda și se pedepsesc conform dispozițiilor acestei legi și Codului de procedura fiscală.

Călătorii care vor intra și vor ieși din R.P.R cu orice mijloc de transport vor fi datori să-și scoată singuri și să prezinte biroului vamal toate obiectele supuse drepturilor de import și export.

Articolele neprezentate ce se vor găsi de funcționarii vamali printre bagaje sau asupra corpului călătorilor se vor considera ca nedeclarate, aplicindu-se pe lîngă plata drepturilor și dispozițiile privitoare la contravenții.

Pentru articolele nescoase sau mestesugit ascunse și dosite de călători, pentru a fi sustrase reviziei vamale și găsite de funcționarii vamali printre bagaje sau asupra corpului călătorilor, se vor aplica pe lîngă plata drepturilor și indoitul sancțiunilor de la contravenții.

Supravegherea vamală a granițelor se face de către comandamentul trupelor de graniceri, după normele stabilite de Ministerul Afacerilor Interne, de acord cu Ministerul Finanțelor.

Funcționarii vamali exercita dreptul de control și supraveghere vamală în colaborare cu granicerii cu organele de poliție și securitate în punctele vamale stabilite în localitățile de pe linia și zona de frontieră și în întreaga zona de frontieră, cu excepția unei fasii de 500 m de la linia de frontieră către interiorul tarii.

Proprietarii sau conducătorii de vite străine aduse pentru pasunarea pe teritoriul R.P.R., vor fi obligați să depună la biroul vamal pe unde vor intra în R.P.R. o declarație, în care vor arata felul și numărul vitelor, locul pasunarii și termenul ce-și rezerva pentru înapoierea vitelor în străinătate.

Nepotrivirile constatate prin verificarea asupra felului sau numărului vitelor constituie o contravenție, aplicindu-se dispozițiile articolului 72 din prezenta lege.

Pentru recunoașterea vitelor care au fost aduse la pasunat, biroul vamal va elibera un permis conform normelor stabilite prin decizia Consiliului de Miniștri, data în aplicarea prezentei legi.

Acest permis va fi prezentat oricînd la cerere autorităților de frontieră.

În cazul cînd vitele introduse se vor vinde în R.P.R declarația de import se va lichidă în scutire, numai pentru vitele care ies din R.P.R., facindu-se venit la stat drepturile consemnate pentru vitele vîndute.

Prasila dobîndită la vite, în timpul șederii lor în R.P.R., și produsele ca: lina, brinza, lapte, unt și altele obținute în timpul pasunarii, se vor considera ca indigene și nu vor fi impuse la nici o taxa de import.

Înapoierea vitelor în străinătate se va face prin același birou vamal prin care s-au introdus, afară de cazul cînd se va fi dobîndit o autorizație specială a Direcției vamilor de a le înapoia prin alt punct.

La inapoiere se va face din nou verificarea vitelor, spre a se constata dacă numărul și felul lor corespunde cu cel adus la pasunat, iar declarația se va lichidă după normele prevăzute la art. 65 din prezenta lege, platindu-se taxele de export pentru prasila și produse.

Pentru vitele indigene care merg sa pasuneze într-o țara străină, proprietarii sau conducătorii lor vor îndeplini aceleași formalități de export cu drept de reimport, aplicindu-se dispozițiile de la acest capitol.

În zona de frontieră, pînă la 10 km spre interiorul R.P.R., pasunatul vitelor indigene se va face numai în baza unei permisiuni eliberate de biroul vamal, cu avizul granicerilor, care va fi prezentată întotdeauna de proprietarii sau conducătorii autorităților de frontieră.

Vitele aflate la pasunat în zona de 10 km, fără permisia de pasunat din partea vămii, se considera ca au fost aduse pentru a fi trecute în contrabanda și proprietarii lor vor fi supuși sancțiunilor prevăzute la art. 77 al prezentei legi.

De asemenea, lipsurile de vite nejustificate se vor trata ca o contrabanda la export.

Dacă, la înapoierea de la pasune, numărul vitelor va fi mai mare decît acela pentru care s-a dat permisul și nu vor putea fi justificate, ca provenind din prasila, sau se vor găsi vite substituite, ele se vor considera ca aduse în contrabanda, aplicindu-se sancțiunile prevăzute de această lege.

Termenul de pasunare este de 9 luni, cu începere de la 1 martie a fiecărei an.

La expirarea termenului de pasunare sau la înapoierea vitelor de la pasune, se va proceda la verificarea felului și numărului vitelor, spre a se vedea dacă corespund cu cele arătate în permisiunile de pasunat, care se vor restitui biroului vamal.

Neprezentarea vitelor în total sau în parte se va trata ca o contrabanda, afară de cazurile bine justificate.

Cererile de eliberarea permiselor de pasunat, certificatele de intabularea vitelor, eliberate de primării*), ca și permisiile de pasunat, sînt scutite de timbru.

Pentru vitele indigene sau străine care vin la pasunat în ostroavele Dunării se vor îndeplini formalitățile și se vor lua garanțiile prevăzute la alineatele precedente.

-----------------

Cetățenii R.P.R., proprietari în țările limitrofe de pămînturi tăiate prin linia de frontieră, care vor justifica o stapinire anterioară ultimelor delimitari, se vor bucura de libertatea de a importa fără plata de drepturi produsele agricole provenite de pe părțile acestor pămînturi situate în străinătate.

Aceasta scutire se transmite moștenitorilor, însă numai pentru paminturile care le vor reveni direct și personal prin succesiune.

Străinii care poseda în R.P.R. pămînturi tăiate prin linia de frontieră vor avea facultatea de a exporta fără plata de drepturi produsele agricole, provenind de pe acele pămînturi, însă numai sub condiția de reciprocitate pentru cetățenii R.P.R., proprietari de pămînturi în străinătate.

Proprietarii care vor voi sa profite de scutirile acordate prin articolele precedente vor fi obligați sa dovedească drepturile lor la aceste scutiri, prezentind la birourile vamale cele mai apropiate titlurile originale de proprietate sau copii certificate de autoritățile țărilor unde sînt situate paminturile.

Scutirile se acordă numai pentru recoltele propriu-zise, adică pentru produsele anuale ale pămîntului. Lemnele, chiar tăiate din padure, supuse unei exploatări anuale, materialele extrase din cariere și orice alte obiecte nu se vor bucura de scutire.

Grinele vor putea fi importate, treierate sau în starea în care se vor ridica de pe cimp.

Importul și exportul nu se vor putea face în scutire, decît de la 1 iunie la 15 noiembrie al anului recoltei. Prin excepție, vinurile noi vor putea fi admise pînă la finele lunii noiembrie.

Importul și exportul se vor face numai prin birourile de vama, unde proprietarii vor fi dovedit, conform primului alineat al acestui articol, dreptul lor la scutire.

În fiecare an, la apropierea recoltei, proprietarii vor face la birourile de vama declarații, aratind cultura la care vor fi întrebuințate paminturile și cantitățile aproximative de produse, ce vor cere să fie privite ca recolte de pe aceste pămînturi.

Fiecare transport de produse, pentru care se va cere importul sau exportul în scutire, va trebui să fie însoțit de o declarație prin care se va arata felul și cantitatea produselor și proprietarul va dovedi ca aceste produse provin de pe pămîntul sau, tăiat prin linia de frontieră.

Dacă proprietarii vor prezenta ca recolta de pe paminturile tăiate de linia de frontieră produsele de pe alte pămînturi, faptul se va pedepsi ca o contrabanda.

Proprietarii paminturilor tăiate prin linia de frontieră vor avea dreptul, cu îndeplinirea formalităților și sub pedepsele prevăzute la capitolul pasunarii vitelor, sa treacă oricînd vor crede util de pe partea R.P.R. pe partea străină a paminturilor și viceversa vitele de muncă întrebuințate la cultura pămîntului și acelea pe care le vor trimite pentru pasunare sau pentru a consuma pe loc furajele.

Orice deosebire între arătările unei declarațiuni vamale și între rezultatul verificării sau contrareviziei făcute mărfurilor cuprinse în declarații, deosebiri din care ar rezultă prejudicii pentru stat, constituie o contravenție și atrage aplicarea următoarelor amenzi, deosebit de plată drepturilor datorate:

Nu se admite nici un fel de compensație între doua sau mai multe poziții ale aceleiași declarații, fie ca deosebirile constatate se referă la plus de greutate, fie la falsa declarare, fie la amindoua.

Cînd mărfurile declarate s-ar găsi în condițiile prevăzute de lege, care le acorda beneficiul unei verificări parțiale, amenzile rezultate din deosebirile constatate vor fi majorate cu 50%.

Plusul de greutate constatat la verificarea unei marfi, care nu trece de 2% peste greutatea declarata, nu se va considera contravenție și se va taxa conform rezultatului verificării.

În ce privește diferențele constatate în plus la greutate, număr și măsura, oricare ar fi cuantumul amenzii, procesele-verbale se încheie în rezumat chiar pe declarație, fără somație și fără remitere de copie, condamnarea raminind definitivă în urma deciziei de confirmare a procesului-verbal.

Aceeași procedura se va aplica și pentru procesele-verbale la falsa declarare sau nedeclararea mărfurilor, atunci cînd prejudiciul statului nu depășește 200 lei*).

Pentru contravențiile constatate asupra produselor monopolizate, precum și pentru toate celelalte produse prohibite prin legi speciale, se va aplica procedura prevăzută de aceste legi, iar în cazul cînd ele nu prevăd o procedură specială, procesele-verbale se vor încheia urmindu-se normele stabilite de Codul de procedură fiscală.

------------------

După încheierea proceselor-verbale, contravenienții vor putea să-și ridice mărfurile, afară de cele prohibite, numai dacă consemnează la biroul vamal, în numerar, drepturile și amenzile pronunțate prin aceste procese.

Dacă nu se îndeplinesc aceste condiții, biroul vamal este în drept a retine o parte sau toate mărfurile cuprinse în declarația care a dat naștere contravenției, pînă la o valoare egala cu totalitatea drepturilor și amenzilor.

Orice import sau export încercat sau savirsit fără expunerea unei declarații vamale, în contra dispozițiilor legii de fața, fie în scopul de a nu se plati drepturile statului, sau de a se încalcă o prohibitie, fie numai pentru a se inlatura îndeplinirea unor formalități, constituie o contrabanda.

Substituirile de mărfuri făcute sau încercate în cuprinsul birourilor vamale sau în cursul tranzitului constituie de asemenea o contrabanda.

Nici o deosebire nu se face în aplicarea sancțiunilor legii între o contrabanda săvîrșită și una numai incercata.

Abaterea prevăzută de art. 72 al prezentei legi, descoperită prin orice mijloace, după lichidarea declarației vamale, constituie o contravenție.

În cazul cînd o asemenea abatere nu a putut fi comisă decît prin folosire de acte false sau alte manopere frauduloase, ea se considera contrabanda.

Contrabandele de mărfuri tarifate sau prohibite la import sau export, fie prin locuri hotărîte pentru operații vamale, fie prin locuri ascunse sau interzise trecerii, precum și abaterile prevăzute de art. 76 al prezentei legi, se vor pedepsi în modul următor:

În calcularea amenzilor nu intra drepturile cuvenite statului la import sau export, care sînt datorate.

Contrabanda de mărfuri scutite de drepturi vamale se va pedepsi cu o amenda de lei 500*), oricare ar fi locul pe unde mărfurile se vor importa sau exporta.

Dacă asemenea mărfuri sînt supuse la alte drepturi decît cele vamale, dar care se percep de birourile vamale, vinovații vor fi deosebit condamnați și la o amenda egala cu indoitul acestor drepturi, afară de cazul cînd legile speciale pe baza cărora se percep aceste drepturi nu prevăd alte dispoziții.

---------------

Personalul vaselor, al căilor ferate, al avioanelor și în genere oricine da concurs efectiv la contrabanda, pe lîngă obligația solidară la plata amenzilor, va fi trimis în judecata pentru a i se aplică aceleași pedepse ca și principalilor făptuitori.

În cazurile de contrabanda vamală cu mărfuri prohibite sau chiar neprohibite, mijloacele de transport pot fi confiscate.

Orice abatere săvîrșită de călători cu ocazia iesirii sau intrării lor în R.P.R. este asimilată contravențiilor vamale.

Pentru orice abatere la legea de fața se va încheia proces-verbal, urmindu-se normele stabilite de Codul de procedură fiscală.

Procesul-verbal se va inainta Parchetului*) pentru deschiderea - dacă este cazul - a acțiunii penale.

Amenzile prevăzute de prezenta lege au caracter civil, chiar dacă ar fi transformabile în închisoare.

Pedepsele penale pentru abaterile săvîrșite la prezenta lege sînt independente de sancțiunile civile, prevăzute în legea de fața.

--------------------

O decizie a Consiliului de Miniștri va dezvolta principiile acestei legi.

Deciziile date de Direcția vamilor, în conformitate cu legea de fața, sînt obligatorii.

Legea vamilor din 13 aprilie 1933 cu modificările ulterioare, precum și toate dispozițiile cu caracter fiscal, contrarii prezentei legi, chiar și cele cuprinse în legi speciale, se abroga.

-----------------