LEGE nr. 6 din 14 martie 1969

Personalul didactic din Republica Socialistă România are misiunea nobila și de înaltă răspundere socială și patriotica de a realiza țelurile învățămîntului, contribuind la formarea multilaterala și armonioasă a personalității umane, la inflorirea orinduirii și națiunii noastre socialiste.

Personalul didactic înfăptuiește politica Partidului Comunist Roman și a statului român în domeniul învățămîntului; el asigura tinerelor generații pregătirea de cultura generală și de specialitate în vederea integrării active în viața socială, le formează conceptia științifică despre natura și societate, le cultiva dragostea netarmurita față de patrie și popor, devotamentul pentru cauza socialismului, pentru idealurile de pace, înțelegere între popoare și progres social.

În îndeplinirea sarcinilor sale, personalul didactic este chemat sa dea dovadă de o înaltă constiinta cetateneasca și profesională, să aibă o comportare demna în școala, în familie și în societate, să se preocupe permanent de ridicarea nivelului pregătirii sale de specialitate, pedagogice și ideologice.

Prezentul statut prevede funcțiile didactice din instituțiile de învățămînt și reglementează ocuparea lor, transferarea , detasarea și eliberarea din funcție, drepturile și îndatoririle personalului didactic, perfecționarea, criteriile de salarizare, distincțiile și premiile, răspunderea disciplinară și materială, precum și trecerea acestuia la pensie.

Prevederile statutului de fața se aplică personalului didactic de predare, personalului didactic ajutator, personalului didactic de conducere și personalului didactic de îndrumare și control din învățămîntul preșcolar, învățămîntul obligatoriu de cultura generală, învățămîntul liceal, învățămîntul profesional și învățămîntul tehnic, precum și personalului didactic al catedrelor și personalului didactic de conducere din învățămîntul superior.

Pentru desfășurarea activității instructiv-educative din învățămîntul preșcolar, învățămîntul obligatoriu de cultura generală, învățămîntul liceal, învățămîntul profesional și învățămîntul tehnic, se stabilesc următoarele funcții didactice:

Funcțiile didactice de predare sînt îndeplinite de următorul personal didactic:

- în învățămîntul preșcolar, de educatoare care desfășoară activități instructive și educative în grădinițele de copii și în căminele organizate pe lîngă grădinițe;

- în învățămîntul obligatoriu de cultura generală, la clasele 1-4 de învățători și institutori; la aceste clase predarea se poate face și de către profesori, pe discipline;

- în învățămîntul obligatoriu de cultura generală, la clasele 5-10, învățămîntul liceal, învățămîntul profesional și învățămîntul tehnic, de profesori și maiștri-instructori, care predau sau instruiesc pe discipline, potrivit cu specialitatea fiecăruia.

Funcțiile didactice ajutatoare în unitățile școlare sînt îndeplinite de:

- pedagogi școlari, pentru sprijinirea muncii de instruire și educare a elevilor în căminele de elevi;

- bibliotecari, pentru organizarea activității bibliotecilor și sprijinirea muncii de îndrumare a lecturii particulare a elevilor;

- laboranti, pentru sprijinirea activității desfășurate în laboratoarele disciplinelor de cultura generală;

- tehnicieni, pentru sprijinirea activității desfășurate în laboratoarele disciplinelor de specialitate, în ateliere, la ferme didactice, în unități școlare organizate pentru copiii cu deficiente senzoriale sau fizice.

Pentru conducerea unităților de învățămînt și educație sînt instituite funcțiile didactice de director și director adjunct.

Pentru îndrumarea și controlul activității de învățămînt și educație, la inspectoratele școlare se stabilesc funcțiile de inspector școlar general, inspector școlar șef și inspector școlar.

La Ministerul Învățămîntului și celelalte ministere sau alte organe centrale care au în subordine școli, funcțiile de îndrumare și control al învățămîntului se stabilesc potrivit normelor privitoare la personalul de specialitate din organele centrale.

Pentru ocuparea funcțiilor didactice se cer următoarele studii:

f)pentru funcția de maistru instructor, absolvirea, cu examen de diploma, a unei școli de maiștri sau absolvirea unei școli de specializare postliceala ori a unui liceu de specialitate; pentru ocuparea funcției de maistru-instructor se cere și un stagiu de 3 ani ca maistru sau 5 ani ca tehnician;

Pot ocupa funcții didactice sau funcții didactice ajutatoare și persoanele care au pregătire echivalenta celor indicate în prezentul articol la lit. a-j, potrivit normelor stabilite de Ministerul Învățămîntului.

La școlile sau secțiile în care predarea se face în limbi ale naționalitatilor conlocuitoare, personalul didactic de predare și personalul didactic ajutator trebuie să cunoască limba în care se face predarea.

Pentru ocuparea funcțiilor didactice de predare de la unitățile din învățămîntul preșcolar, unitățile școlare din învățămîntul obligatoriu de cultura generală, învățămîntul liceal și învățămîntul profesional, organizate pentru copiii și ținerii cu deficiente senzoriale, fizice sau intelectuale, se cere absolvirea, cu examen de diploma, a unei facultăți (secții) de defectologie, psihologie , pedagogie sau, după caz, a uneia din instituțiile de învățămînt prevăzute la articolul precedent lit. a-f și a unui curs de psihologie sau pedagogie specială, dispozițiile art. 9 alin. 2 fiind aplicabile.

Nu pot ocupa funcții didactice persoanele lipsite de acest drept, pe durata stabilită printr-o hotărîre definitivă de condamnare penală, cei care suferă de boli contagioase stabilite prin normele sanitare antiepidemice, precum și cei care, din cauza unor boli mintale sau a unor infirmități, sînt inapti pentru activitatea instructiv-educativă.

De asemenea, nu pot ocupa funcții didactice persoanele care, prin comportarea lor în școala, familie și societate, se dovedesc necorespunzătoare pentru instruirea și educarea elevilor.

Posturile didactice de predare pot fi ocupate prin numire, transferare de la o unitate școlară la alta, detașare sau suplinire.

Numirea în învățămînt a personalului didactic de predare se face de Ministerul Învățămîntului în posturile vacante comunicate de organele competente a face încadrarea, după cum urmează:

Numirea în posturile pentru ocuparea cărora se constituie concurs se face pe baza rezultatelor concursului.

Încadrarea în posturi a personalului se face de către comitetele executive ale consiliilor populare județene și al municipiului București, prin inspectoratele școlare, sau de ministerele și celelalte organe centrale ale administrației de stat, ori de organele centrale ale organizațiilor cooperatiste, care au în subordine școli.

În vederea repartizării în învățămînt a absolvenților prevăzuți la art. 13 lit. a, Ministerul Învățămîntului pune la dispoziția comisiilor de repartizare, în fiecare an, pînă la 1 iunie, liste de posturi rămase vacante după efectuarea operațiilor de transferare și numire la cerere, comunicate de organele care au în subordine școli.

Pe baza acestor liste, absolvenții își aleg posturile în care vor fi numiți, în condițiile prevăzute de dispozițiile legale privitoare la repartizarea absolvenților.

Pentru numirea persoanelor prevăzute la art. 13 lit. b, cererile se depun de acele persoane, după cum urmează:

- la inspectoratele școlare în a căror rază de activitate funcționează instituțiile de învățămînt unde se afla posturile vacante, pentru posturile de educatoare, învățători (institutori) sau de profesori la disciplinele de cultura generală;

- la inspectoratele școlare ori la ministerele, celelalte organe centrale ale administrației de stat sau organele centrale ale organizațiilor cooperatiste în subordinea cărora funcționează unitățile școlare unde se afla posturile vacante, pentru posturile de profesori la disciplinele de specialitate și pentru posturile de maiștri-instructori.

Pentru depunerea cererilor se stabilesc următoarele termene:

- pînă la 1 martie, de către persoanele care au funcționat în învățămînt și au fost nevoite, pentru motive temeinice, sa intrerupa activitatea didactica avînd aprobarea inspectoratelor școlare sau a organelor centrale care au în subordine școli, precum și de către persoanele care, după terminarea studiilor, au fost repartizate în alt sector de activitate. Aceste cereri se rezolva în același timp cu cererile de transferare de la o unitate școlară la alta, potrivit dispozițiilor art. 20 alin. 2 și art. 22-27;

- pînă la 15 august, de către persoanele care au întrerupt activitatea didactica fără motive temeinice. Aceste cereri se rezolva după repartizarea în învățămînt a absolvenților, inspectoratele școlare făcînd propunerile de numire în posturile rămase vacante după repartizarea absolvenților.

Numirea în învățămînt, ca urmare a transferării în interesul învățămîntului a unor persoane din alt sector de activitate, se face, conform art. 13, la propunerea comitetelor executive ale consiliilor populare județene și al municipiului București, prin inspectoratele școlare, sau a ministerelor ori celorlalte organe centrale în subordinea cărora funcționează unitatea școlară la care se afla postul vacant.

Numirile se pot face numai în specialitatile pentru care solicitanții poseda studiile cerute la numirea în învățămîntul sau în specialitatile pentru care au fost atestați potrivit Hotărîrii Consiliului de Miniștri nr. 1390/1954.

Cei numiți în învățămînt în condițiile art. 13 devin angajații persoanelor juridice în subordinea cărora funcționează unitățile școlare, și anume:

- ai județelor ori municipiului București, ai ministerelor, ai celorlalte organe centrale ale administrației centrale cooperatiste, ai întreprinderilor sau altor organizații socialiste. În cazul unităților școlare cu personalitate juridică, cei numiți în învățămînt devin angajații acestor unități.

Organele de conducere ale persoanelor juridice, ai căror angajați sînt cei numiți, sînt îndreptățite sa îndeplinească toate actele în legătură cu raporturile de muncă ale personalului didactic, în afară de numirea și eliberarea din învățămînt, precum și de cazurile în care prin lege se dispune altfel.

Personalul didactic numit în învățămînt potrivit art. 13 este personal titular.

Pînă la definitivarea în învățămînt, în condițiile art. 83, personalul didactic numit potrivit art. 13 lit. a, precum și personalul didactic numit potrivit art. 13 lit. b și c, care nu au obținut definitivarea în învățămînt, este considerat stagiar.

Personalul didactic titular care nu obține definitivarea în învățămînt pierde calitatea de titular și, ca urmare, contractul de muncă al acestuia se desface, aplicindu-se dispozițiile codului muncii, privitoare la desfacerea contractului pentru necorespundere în munca.

Personalul didactic de predare titular poate fi transferat, la cerere, de la o unitate școlară la alta, în posturile publicate vacante sau care devin vacante operațiilor de transferare.

Transferarea de la o unitate școlară la alta, în posturile pentru ocuparea cărora se instituie concurs, se face pe baza rezultatelor concursului.

Posturile vacante se publică în fiecare an, pînă la 1 februarie, în Buletinul Ministerului Învățămîntului.

Poate cere transferarea personalul didactic de predare care, la data de 1 septembrie a anului în care solicită transferarea, are cel puțin 3 ani de activitate didactica în postul în care funcționează.

De asemenea, poate cere transferarea și personalul didactic de predare titular, care nu îndeplinește condiția stabilită în alineatul precedent, dacă:

- funcționează într-o localitate contraindicata pentru starea sănătății sale sau în care nu are posibilitatea - fiind suferind - să-și îngrijească sănătatea;

- funcționează în alta localitate decît acea în care domiciliază soțul (sotia);

- funcționează în alta localitate decît acea în care domiciliază părinții și solicita transferarea în localitatea rurală în care domiciliază părinții.

Cererile de transferare, se depun, pînă la 1 martie, la inspectoratul școlar sau la organul central în subordinea căruia se găsește unitatea școlară la care funcționează solicitantul. Aceste organe transmit cererile de transferare comisiei de pe lîngă inspectoratul școlar sau organul central în subordinea căruia se afla unitatea școlară la care figurează postul vacant, potrivit competentei stabilite la art. 15.

Examinarea cererilor de transferare și numire se face de comisii anume instituite, avînd următoarea componenta:

- la inspectoratele școlare, dintr-un inspector școlar șef, ca președinte, trei inspectori școlari și reprezentantul Uniunii sindicatelor din instituțiile de învățămînt și cultura, ca membri;

- la ministere și celelalte organe centrale, din delegatul șefului direcției de învățămînt (serviciului sau biroului de învățămînt), ca președinte, și din delegatul șefului direcției de personal (serviciului sau biroului de personal) și reprezentantul uniunii sindicatelor din ramura corespunzătoare, ca membri.

În rezolvarea cererilor de transferare se acordă preferinta, potrivit următoarei ordini, persoanelor care cer transferarea:

Dacă în aplicarea ordinii de preferinta prevăzute în prezentul articol, doua sau mai multe persoane au indreptatire la transferare, pentru rezolvarea cererii se va ține seama de, în ordine , de gradul didactic și de rezultatele obținute în activitatea instructiv-educativă, durata activității în învățămînt, situația materială și starea sănătății solicitanților.

Numirea și transferarea educatoarelor, învățătorilor și profesorilor în posturile vacante de la unele unități școlare din anumite orașe și centre aglomerate, de la liceele pedagogice, de la școlile și grădinițele de aplicație ale acestor licee și de la școlile experimentale se fac pe bază de concurs.

Localitățile și posturile pentru care se instituie concurs, precum și data ținerii concursului, vor fi stabilite anual de Ministerul Învățămîntului și publicate în buletinul acestui minister.

Soluționarea cererilor de numire și transferare pe baza de concurs va preceda soluționarea celorlalte cereri de numire și transferare.

La concurs se poate înscrie personalul didactic titular definitiv care, la data de 1 septembrie a anului în care solicită transferarea prin concurs, are cel puțin 3 ani de activitate didactica în postul în care funcționează.

De asemenea, se pot înscrie la concurs, spre a fi numite în învățămînt, și persoanele care au funcționat în învățămînt ca personal didactic titular definitiv și au fost nevoite, pentru motive temeinice, sa intrerupa activitatea didactica, precum și specialiști repartizați în alte sectoare de activitate, cu stagiul legal efectuat.

Cererile de înscriere se depun la organele prevăzute la art. 22, în termen de 15 zile de la publicarea concursului. Cererile vor fi însoțite de un memoriu de activitate, precum și de o caracterizare întocmită, după caz, de conducerea unității didactice la care cel interesat funcționează sau a funcționat pînă la întreruperea activității didactice, avizată de inspectoratul școlar județean sau al municipiului București ori la conducerea organizației socialiste la care a funcționat.

Concursul consta dintr-o proba scrisă și din aprecierea activității candidatului.

În aprecierea candidaților care participa la concurs, comisiile vor tine seama de mediile cu care au obținut gradele didactice, de rezultatele activității didactico-educative și metodice, de lucrările de specialitate realizate, precum și de activitatea obsteasca desfășurată.

Comisiile de concurs numite de inspectorate sînt alcătuite dintr-un inspector delegat, ca președinte, un inspector și trei profesori de specialitate, potrivit cu specialitatea pentru care se tine concursul și avînd cel puțin același grad cu cei înscriși la concurs, ca membri. Aceste comisii funcționează pentru concursurile din învățămîntul preșcolar, învățămîntul obligatoriu de cultura generală și învățămîntul liceal de cultura generală.

Pentru ocuparea posturilor de la disciplinele de cultura generală din învățămîntul liceal de specialitate, învățămîntul profesional și învățămîntul tehnic, comisia de concurs se completează și cu un delegat al ministerului sau al organului central în subordinea căruia se afla unitatea școlară.

Comisiile de concurs numite de ministere și celelalte organe centrale sînt alcătuite din delegatul șefului direcției (al serviciului sau biroului de învățămînt), ca președinte, și din doi profesori de specialitate, potrivit cu specialitatea pentru care se tine concursul și avînd cel puțin același grad didactic cu cei înscriși la concurs, ca membri. Aceste comisii funcționează pentru ocuparea posturilor de la disciplinele de specialitate, învățămîntul profesional și învățămîntul tehnic.

Din comisiile de concurs prevăzute în prezentul articol pot face parte și profesori sau conferențiari universitari de specialitate.

Transferarea personalului didactic de la o unitate școlară la alta în interesul învățămîntului se poate face pentru îmbunătățirea conducerii unor școli sau în caz de restringere de activitate, cu acordul celor ce urmează a fi transferati.

Transferarea prevăzută la alineatul precedent se decide, după caz ,de comitetele executive ale consiliilor populare județene și al municipiului București, prin inspectoratele școlare, sau de ministerele sau celelalte organe centrale care au în subordinea lor unități școlare, luindu-se în considerare nivelul de pregătire al celor în cauza și rezultatele obținute în activitate.

În cazul restringerii de activitate se vor avea în vedere și gradul didactic, vechimea în învățămînt și în unitatea școlară, precum și situația familială.

Rezultatele lucrărilor întocmite de comisiile prevăzute la art. 27 se comunică celor interesați.

Contestațiile privind modul de soluționare a cererilor de numire și de transferare în învățămînt se adresează organelor la care s-au depus cererile în termen de 10 zile de la comunicarea prevăzută la art. 29.

Contestațiile se judeca de comisii avînd următoarea componenta:

- la inspectoratele școlare: inspectorul școlar general județean, ca președinte, reprezentantul Uniunii sindicatelor din instituțiile de învățămînt și cultura și un inspector școlar, ca membri;

- la ministere și celelalte organe centrale: șeful direcției învățămînt (serviciului sau biroului de învățămînt), ca președinte, reprezentantul uniunii sindicatelor din ramura corespunzătoare și un inspector de învățămînt din cadrul direcției, ca membri.

Din componenta comisiilor pentru judecarea contestațiilor nu pot face parte persoanele care au participat în comisiile pentru soluționarea cererilor de transferare și numire.

Hotărîrile prin care se rezolva contestațiile sînt definitive.

Pe baza hotărîrilor comisiilor de numiri și transferări și, dupe caz, a hotărîrilor comisiilor de contestații, comitetele executive ale consiliilor populare județene și al municipiului București, prin inspectoratele școlare, respectiv ministerele și celelalte organe centrale în subordinea cărora se afla unitățile școlare de la care se face transferarea, emit actele de transferare.

Propunerile de numire se înaintează Ministerului Învățămîntului în vederea aprobării.

Operațiile de numire și transferare de la o unitate școlară la alta se efectuează numai în perioada stabilită de Ministerul Învățămîntului, iar actele de numire și transferare intră în vigoare la data de 1 septembrie a anului în care s-au efectuat aceste operații. Fac excepție transferarile prevăzute la art. 28.

Posturile rămase vacante după efectuarea operațiilor de numire în învățămînt și de transferare de la o unitate școlară la alta, posturile rezervate, precum și posturile titularilor al căror raport de muncă este suspendat (concediu pentru incapacitate temporară de muncă, scoaterea din producție etc.), pot fi ocupate prin detașare.

Detasarea personalului didactic titular va putea fi efectuată la o alta unitate școlară, din aceeași sau din alta localitate, pe cel mult 6 luni sau cu consimțămîntul celui în cauza, pe durata unui an școlar, în ambele cazuri cu acordarea drepturilor legale de detașare.

Posturile prevăzute la art. 33 care nu au fost ocupate prin detașare, precum și posturile devenite vacante în cursul anului școlar, pot fi ocupate prin suplinire de către persoane care au studiile cerute pentru numire.

Numirea suplinitorilor se face, după caz, de către inspectoratele școlare sau de către organele care au în subordine școli, pe o durată de cel mult un an școlar în cazul posturilor vacante, sau, pînă la prezentarea titularului postului, în celelalte cazuri prevăzute la art. 33.

Pentru numirea suplinitorilor la disciplinele de cultura generală, ministerele și celelalte organe centrale vor obține, în prealabil, acordul inspectoratului școlar care, potrivit legii, indrumeaza și controlează activitatea unității școlare la care se face numirea. Suplinirile pe o durată care nu depășește 30 de zile se aproba de directorul unității școlare.

Personalul didactic titular aflat în concediu fără plata nu poate fi numit ca suplinitor într-un alt post didactic.

Persoanele care, fără motive temeinice, au întrerupt activitatea didactica nu pot fi numite ca suplinitori decît cu aprobarea Ministerului Învățămîntului.

În cazul în care unele posturi didactice de învățători, profesori sau maistrii instructori nu au putut fi ocupate prin numire în învățămînt, transferare de la o unitate școlară la alta, detașare sau suplinire, activitățile acestor posturi pot fi îndeplinite de persoane care au studiile cerute de prezentul statut, remunerarea facindu-se în condițiile legii.

Eliberarea din învățămînt a personalului didactic de predare titular, în caz de transferare în alt sector de activitate, precum și în caz de desfacere a contractului de muncă, se face de Ministerul Învățămîntului la sesizarea organelor care au dispus încadrarea în posturi a celor în cauza, cu respectarea prevederilor codului muncii și a celorlalte dispoziții ale legislației muncii.

Organele care au dispus încadrarea în posturi emit și actele de transferare în alt sector de activitate sau de desfacere a contractului de muncă al celor eliberați din învățămînt.

Numirea personalului didactic ajutator la unitățile școlare cu personalitate juridică se face de către directorul unității, iar la unitățile școlare fără personalitate juridică, după caz, de inspectoratele școlare sau de organele centrale în subordinea cărora se afla unitățile școlare, cu respectarea condițiilor prevăzute la art. 9 lit. g-j și art. 11.

Transferarea și eliberarea din funcție a personalului didactic ajutator se fac cu respectarea dispozițiilor prevăzute în codul muncii, de către cei care l-au numit.

În funcțiile de director și director adjunct poate fi numit personalul didactic de predare titular, care se distinge în activitatea profesională, dovedește aptitudini organizatorice și îndeplinește condițiile stabilite în prezenta secțiune.

La școlile sau secțiile cu predarea în limbi ale naționalitatilor conlocuitoare, în funcțiile de director sau director adjunct se numește personal didactic din rindul naționalitatilor respective sau care cunoaște limba acelor naționalitati.

Directoarele gradinitelor de copii sînt numite de inspectoratele școlare, dintre educatoarele care au obținut grade didactice sau cel puțin definitivarea în învățămînt. La grădinițele cu un singur post didactic, educatoarea este și directoarea unității.

Directorii școlilor generale sînt numiți de inspectoratele școlare dintre profesorii care au obținut grade didactice sau cel puțin definitivarea în învățămînt și au o vechime de minimum 5 ani. La unitățile școlare care funcționează numai cu clasele I-IV, unul dintre institutori sau învățători este numit și director al școlii. Directorii adjuncți ai școlilor generale sînt numiți de inspectoratele școlare dintre profesori, institutori sau învățători, cu respectarea celorlalte condiții prevăzute pentru funcția de director.

Directorii și directorii adjuncți ai liceelor de cultura generală și ai liceelor pedagogice sînt numiți de inspectoratele școlare județene sau al municipiului București, cu acordul Ministerului Învățămîntului, dintre profesorii care îndeplinesc condițiile de a preda în învățămîntul liceal și are cel puțin gradul didactic II, pentru funcția de director și cel puțin definitivarea și cel puțin 5 ani vechime în învățămînt pentru funcția de director adjunct. La liceele care funcționează și cu clasele I-IV ale școlii generale, unul dintre directorii adjuncți poate fi numit dintre institutori sau învățători.

La liceele și școlile generale cu program special, precum și la liceele pedagogice în funcția de director vor fi numiți, cu precădere, profesori care predau disciplinele de specialitate corespunzătoare profilului unității școlare.

Directorii și directorii adjuncți ai liceelor de specialitate, cu excepția liceelor pedagogice, precum și cei ai unităților școlare din învățămîntul profesional și din învățămîntul tehnic sînt numiți, cu acordul Ministerului Învățămîntului, după caz, de organele centrale care organizează unitățile școlare, sau de inspectoratele școlare, dintre profesorii care îndeplinesc condițiile de a preda la aceste unități și care au obținut grade didactice sau cel puțin definitivarea și o vechime de minimum 5 ani în învățămînt.

În funcția de director vor fi numiți, cu precădere, profesori care predau discipline de specialitate.

În mod excepțional, atunci cînd nu exista posibilitatea de a se ocupa posturile de conducere cu personal indeplinind condițiile prevăzute în alineatul 1, în aceste posturi vor putea fi numiți specialiști cu studii superioare, care nu au obținut definitivarea, dar au o experienta în învățămînt sau în producție de cel puțin 5 ani.

Eliberarea din funcție a personalului didactic de conducere a unităților școlare se face de către organele și cu procedura prevăzută pentru numire.

În funcțiile de îndrumare și control poate fi numit personalul didactic de conducere și personalul didactic de predare titular, care se distinge în activitatea profesională, da dovada de calități organizatorice și îndeplinește condițiile stabilite în aceasta secțiune.

În județele în care funcționează unități de învățămînt cu predarea în limbi ale naționalitatilor conlocuitoare, în funcțiile de îndrumare și de control va fi numit și personalul didactic din rindul acestor naționalitati.

Inspectorii școlari generali de la inspectoratele școlare sînt numiți de consiliile populare județene sau de Consiliul popular al municipiului București, iar între sesiuni, de către comitetele executive ale acestora, cu acordul Ministerului Învățămîntului, dintre profesorii care îndeplinesc condițiile de a preda în învățămîntul liceal, au desfășurat o activitate de conducere sau de îndrumare și control cu bune rezultate în munca și au cel puțin gradul didactic II.

Inspectorii școlari șefi de la inspectoratele școlare sînt numiți de comitetele executive ale consiliilor populare județene sau al municipiului București, cu acordul Ministerului Învățămîntului, dintre profesorii care îndeplinesc condițiile de a preda în învățămîntul liceal, avînd cel puțin gradul didactic II.

Inspectorii școlari de la inspectoratele școlare sînt numiți de inspectorul școlar general, cu acordul Ministerului Învățămîntului, dintre educatoarele, institutorii, invatatorii sau profesorii avînd gradul didactic II sau cel puțin definitivarea și o activitate în învățămînt de minimum 8 ani.

Personalul didactic promovat în funcții de îndrumare și control al învățămîntului la Ministerul Învățămîntului, precum și la celelalte ministere și organe centrale care au în subordine școli, este supus, pe timpul cît exercita alte funcții, reglementărilor privitoare la personalul de specialitate din organele centrale.

Eliberarea din funcțiile de îndrumare și control se face de către organele și cu procedura prevăzute pentru numire.

Personalul didactic beneficiază de drepturile prevăzute în prezentul statut, precum și de drepturile decurgind din calitatea sa de angajat, prevăzute de legislația muncii.

În scopul îndeplinirii sarcinilor ce-i revin, personalul didactic are următoarele drepturi principale:

- sa desfășoare o activitate de specialitate în domeniul învățămîntului, potrivit pregătirii sale profesionale;

- sa folosească, pentru pregătirea și desfășurarea activității didactice și științifice, materialele, utilajele și bibliotecile instituțiilor de învățămînt;

- sa publice manuale, tratate și alte lucrări;

- sa beneficieze de formele organizate de perfecționare profesională, precum și de avantajele pe care legea le acorda ca o consecința a acestei perfecționări;

- să facă parte din organizații profesionale și asociații culturale, naționale și internaționale, ale căror preocupări sînt legate de dezvoltarea învățămîntului, desfășurînd activități în conformitate cu statutele acestor organizații;

- sa folosească baza materială a caselor județene ale personalului didactic, în vederea documentării științifice de specialitate și a ținerii la curent cu noutatile din domeniul științei pedagogice sau pentru realizarea de schimburi de experienta și pentru efectuarea de cercetări științifice.

În scopul stimulării cercetării științifice și metodice, al ridicării nivelului științific și profesional și al valorificării rezultatelor muncii de cercetare, personalul didactic se poate constitui în societăți științifice, pe ramuri de știința.

Societățile științifice se organizează și funcționează ca persoane juridice pe baza statutelor proprii adoptate în conferințele pe țara ale personalului didactic de specialitate. Ele fac parte din Uniunea societăților științifice ale personalului didactic.

Societățile științifice pot colabora cu alte societăți similare din străinătate; de asemenea, societățile științifice se pot afilia, în condițiile legii, la organizațiile internaționale de specialitate, iar membrii lor pot face parte din aceste organizații.

Personalul didactic cu rezultate meritorii în munca didactica, educativă științifică sau artistică poate fi delegat de Ministerul Învățămîntului sa participe la congrese, reuniuni de specialitate sau alte manifestări cultural-științifice naționale sau internaționale.

Personalul didactic are dreptul să obțină transferarea de la o unitate școlară la alta, în condițiile și cu procedura prevăzute în prezentul titlu.

Personalul didactic de predare și personalul didactic de conducere a unităților școlare beneficiază de un concediu anual de odihnă plătit, a cărui durata este de 62 zile calendaristice și care se efectuează, de regula, de la 1 iulie la 31 august.

Concediul prevăzut în alineatul precedent se acordă personalului didactic care a funcționat în tot cursul anului școlar. În cazul în care numirea s-a făcut după începerea anului școlar, durata concediului va fi proporțională cu timpul efectiv servit în învățămînt în acel an, socotindu-se cîte 5 zile lucrătoare pentru fiecare luna de activitate.

Personalul didactic care nu a putut efectua integral concediul de odihnă în perioada prevăzută la articolul precedent, fiind reținut în interes de serviciu, și nici nu a putut completa concediul în alte perioade de întrerupere a cursurilor școlare, va putea efectua concediul în cursul anului școlar următor, în perioadele de întrerupere a cursurilor școlare. Tot astfel, în cazul în care concediul anual de odihnă nu a putut fi efectuat în timpul unui an școlar, din motive temeinice, precum: incapacitate temporară de muncă, concedii de maternitate sau pentru îngrijirea copiilor bolnavi mai mici de 2 ani, programare la cursurile de perfecționare profesională, satisfacerea obligațiilor militare, cu excepția serviciului militar în termen, concediul va putea fi efectuat în anul școlar următor, în perioadele de întrerupere a cursurilor școlare și, în mod excepțional, chiar în timpul cursurilor.

Compensarea în bani a concediului de odihnă neefectuat se va putea face numai în cazurile și condițiile prevăzute de dispozițiile legale privind concediul de odihnă al angajaților.

Personalul didactic de îndrumare și control beneficiază de un concediu de odihnă anual de 31 zile calendaristice.

Personalul didactic ajutator beneficiază de dreptul la concediul de odihnă în condițiile stabilite de Legea privind concediul de odihnă al angajaților.

Potrivit normelor stabilite de Ministerul Învățămîntului, pentru interese personale deosebite și dacă nu se aduc prejudicii bunei desfășurări a învățămîntului, personalul didactic poate obține concedii fără plata, pe timp limitat (fără a se putea depăși un an școlar), cu aprobarea, după caz, a inspectoratelor școlare sau a ministerelor și a celorlalte organe centrale care au în subordine școli. Pentru concediul fără plata cu o durată de pînă la 6 zile într-un an școlar, aprobarea se poate da de directorul unității școlare.

Perioadele de concedii fără plata în interes personal prevăzute în prezentul articol, care depășesc 60 de zile calendaristice într-un an școlar, nu se considera vechime în învățămînt.

În aplicarea prevederilor din alineatul precedent, numărul de zile care întrece multiplul de 30 se neglijează.

Personalului didactic de predare trecut în funcții de conducere, în funcții de îndrumare și control, în funcții de redactor la Editura Didactica și Pedagogica sau în presa pedagogica, în aparatul de partid, al sindicatelor din învățămînt, în aparatul Uniunii Tineretului Comunist, al Organizației pionierilor, al comitetelor de cultura și arta și al consiliilor pentru educație fizica și sport, precum și directorilor căminelor culturale, li se rezerva postul, în condițiile legii, pe timpul cît îndeplinesc aceste funcții.

Personalul didactic de predare titular ales sau numit într-una din funcțiile enumerate mai jos, ori trimis în străinătate cu misiuni de stat, sau care însoțește pe cei trimiși în astfel de misiuni, în caz de eliberare din acele funcții ori de revenire în țara, va fi transferat, cu acordul lui, în interesul învățămîntului, ori numit, la cererea sa, într-un post didactic corespunzător, prin grija Ministerului Învățămîntului.

Pentru aplicarea dispoziției alineatului precedent vor fi luate în considerare următoarele funcții:

În îndeplinirea misiunii sociale ce îi revine în conformitate cu prevederile art. 1, personalul didactic de predare are următoarele îndatoriri principale privind desfășurarea activității didactico-educative și a activității de perfecționare: de a instrui și educa pe elevi prin lecții și lucrări practice la laboratoare sau ateliere școlare, potrivit sarcinilor cuprinse în norma didactica de predare, precum și prin organizarea și desfășurarea unor activități în afară clasei sau extrașcolare, în colaborare cu organizațiile de copii și tineret; de a-și perfectiona pregătirea în domeniul specialitatii și al pedagogiei, participind activ la diferite forme de perfecționare organizate în acest scop; de a-și ridica permanent nivelul pregătirii ideologice și de a milita pentru înfăptuirea politicii partidului și statului; de a fi un exemplu de conduita morala în școala, societate și familie și de a avea în toate privintele o ținuta demna, civilizata.

În îndeplinirea obligațiilor sale de muncă, personalul didactic prestează în medie, 8 ore pe zi. În cadrul acestor obligații de muncă, personalul didactic desfășoară activitățile prevăzute la art. 63-66 în școala (grădinița) și în instituții cultural-educative, precum și în afară acestora.

Personalul didactic ajutator prestează 8 ore pe zi, în afară de cazurile în care, prin dispoziții speciale, se prevede altfel.

Activitatea didactico-educativă a personalului didactic de predare cuprinde:

- ore de predare și pregătire a lectiilor (studiul programelor și al manualelor școlare, al literaturii ajutatoare, pregătirea materialelor didactice, a mijloacelor audio-vizuale, a aparatelor și uneltelor, precum și asigurarea documentației tehnice);

- pregătirea lucrărilor practice (a experientelor, demonstratiilor, lucrărilor de laborator și pe lotul experimental);

- confecționarea unor materiale didactice;

- verificarea temelor și a altor lucrări efectuate de elevi; controlul și efectuarea instruirii practice în producție;

- lecții suplimentare, meditatii și consultații;

- stringerea datelor și a materialului documentar în legătură cu profesiunile spre care pot fi orientati elevii, ținînd seama de specificul economiei locale și de inclinatiile și aptitudinile acestora;

- organizarea și desfășurarea orelor de dirigentie, colaborarea cu familiile elevilor (adunări cu părinții, lectorate, vizite la domiciliu);

- organizarea și desfășurarea activităților educative cu copiii în cadrul Organizației pionierilor și sprijinirea organizațiilor Uniunii Tineretului Comunist în pregătirea și desfășurarea activităților în afară clasei și extrașcolare (informarea politica a elevilor, concursuri, olimpiade, munca de folos obștesc, pregătirea pentru apărarea patriei, acțiuni cultural-artistice, sportive, vizite, excursii, tabere, colonii);

- îndrumarea activității cercurilor de elevi;

- supravegherea elevilor în timpul recreației.

Orele de predare pentru personalul didactic se stabilesc în raport cu funcția îndeplinită și disciplina predată, după cum urmează:

- pentru educatoare, 6 ore pe zi de activitate cu grupa de copii;

- pentru învățători și institutori, 4-5 ore de curs pe zi, potrivit planului de învățămînt, iar pentru invatatorii din unitățile școlare organizate pentru copiii cu deficiente, 6 ore pe zi;

- pentru profesori, 18-20 ore de curs pe saptamina, cu excepția profesorilor care predau muzica, educația fizica, desenul și caligrafia, pentru care norma este de 20-21 ore de curs pe saptamina. Pentru profesorii care predau aceste discipline în liceele pedagogice și în școli de specializare pedagogica postliceala, precum și pentru cei care predau aceleași discipline, ca obiecte de specialitate, în școlile cu program special, se stabilesc 18-20 ore de curs pe saptamina;

- pentru profesorii care au sarcini speciale în orientarea școlară și profesională a elevilor se stabilesc 18-20 ore pe saptamina de predare, de asistența la lecții și de activitate cu elevii în vederea cunoașterii directe a acestora și a adunării materialului necesar întocmirii fișelor de orientare a elevilor;

- pentru maistrii-instructori, 24-30 ore de instruire practica în atelierele-școala.

În unitățile școlare din învățămîntul profesional și învățămîntul tehnic, în care, potrivit planului de învățămînt, practica în producție a elevilor se desfășoară numai în anumite perioade ale anului școlar, obligația de predare va putea fi completată, pînă la cel mult jumătate din numărul total al orelor, cu ore de îndrumare și control al practicii de producție, în condițiile stabilite de Ministerul Învățămîntului, cu acordul Ministerului Muncii.

În stabilirea obligațiilor de predare la unitățile școlare prevăzute la alineatul precedent, numărul de ore din fiecare saptamina poate varia cu condiția ca pe întregul an școlar să se realizeze o medie săptămînală de 18-20 ore.

În cadrul activității de perfecționare, personalul didactic de predare este obligat, pe lîngă participarea la formele de perfecționare organizate în acest scop, să se pregătească și să se prezinte la examenul pentru definitivarea în învățămînt, în condițiile art. 83.

Personalul didactic de predare contribuie, potrivit cu pregătirea și aptitudinile sale, la raspindirea cunoștințelor științifice și la promovarea miscarii cultural-artistice în rindul maselor.

Personalul didactic ajutator desfășoară următoarele activități principale

- pedagogul școlar ajuta pe directorul școlii și personalul didactic în munca de instruire și educare a elevilor, participind alături de personalul didactic și organizațiile Uniunii Tineretului Comunist și de pionieri din școala la formarea unui colectiv unit de elevi, educat în spiritul disciplinei constiente; indrumeaza și ajuta pe elevii din cămine la pregătirea lectiilor, se îngrijește de participarea regulată a elevilor la lecții și la toate celelalte activități programate în școala; sprijină organizațiile Uniunii Tineretului Comunist și de pionieri în organizarea timpului liber al elevilor (lectura particulară, vizionarea spectacolelor, manifestări sportive și altele asemenea);

- laborantul ajuta pe profesor în pregătirea și efectuarea experientelor și a lucrărilor practice de laborator, acorda sprijin cercurilor tehnice de elevi;

- bibliotecarul școlar organizează activitatea bibliotecii și asigura funcționarea acesteia în cadrul programului stabilit de conducerea școlii; ajuta pe profesori în îndrumarea lecturii elevilor și în alegerea materialelor pentru activitatea cercurilor de elevi;

- tehnicianul ajuta pe profesor în utilizarea aparatelor, instrumentelor și utilajelor din cabinete, ateliere sau ferme didactice și răspunde de întreținerea acestora.

Directorul răspunde de întreaga activitate instructiv-educativă desfășurată în școala și în afară școlii, de activitatea administrativ-gospodareasca, precum și de păstrarea și folosirea judicioasă a bunurilor școlii. Directorul reprezintă școala în relațiile cu orice persoană sau organizație.

Directorul își desfășoară activitatea sub îndrumarea inspectoratului școlar, a organelor de învățămînt din ministerul sau organul central căruia îi este subordonata școala, precum și a organelor Ministerului Învățămîntului.

În întreaga sa activitate, directorul se conduce după principiul muncii colective. Pentru buna organizare a activității din școala și îndeplinirea sarcinilor ce-i revin, directorul este ajutat de consiliul profesoral, colaborează cu organizația sindicala, precum și cu organizațiile Uniunii Tineretului Comunist și de pionieri din școala.

În comunele cu un număr mai mare de școli generale, directorul uneia dintre aceste școli poate primi, din partea inspectoratului școlar județean, atribuții de coordonare a unor activități în cadrul celorlalte școli.

Directorul adjunct ajuta pe directorul școlii în organizarea și îndrumarea activității instructiv-educative și a celei administrative-gospodărești, indeplinind atribuțiile ce i-au fost delegate de director.

Obligațiile de muncă ale directorilor și directorilor adjuncți ai unităților școlare, precum și activitățile didactico-educative și de conducere pe care le desfășoară, sînt cele prevăzute în regulamentele de organizare și funcționare a școlilor.

În cadrul obligațiilor de muncă, directorii și directorii adjuncți vor preda un număr de ore săptămînal, stabilit de Ministerul Învățămîntului în raport cu mărimea unităților școlare.

Personalul de îndrumare și control are următoarele îndatoriri principale sa controleze și sa îndrume activitatea instructiv-educativă din unitățile de învățămînt și educație, sa propună sau sa ia măsuri corespunzătoare pentru buna organizare și desfășurare a procesului de învățămînt și a activităților în afară de școala; sa îndrume personalul didactic în vederea perfecționării continue a procesului instructiv-educativ. Constatările și aprecierile făcute cu prilejul controlului efectuat în unitățile școlare vor fi consemnate în procese-verbale de inspecție, care se depun în copie la statutul personal al celor în cauza.

Aprecierile asupra modului în care personalul didactic își îndeplinește îndatoririle se înscriu în caracterizarile întocmite în acest scop la intervale de 5 ani, tinindu-se seama de rezultatele obținute în munca și de participarea la cursurile de informare științifică de specialitate la care a programat.

Pentru personalul didactic de predare, caracterizarile se întocmesc de conducerea școlii, cu consultarea organizației sindicale, și se discuta în consiliul profesoral.

Pentru personalul didactic ajutator, caracterizarile se întocmesc de directorul unității școlare.

Pentru personalul didactic de conducere a unităților școlare, caracterizarile se întocmesc de inspectoratele școlare, ministerele și celelalte organe centrale care au în subordine școli.

Pentru personalul didactic de îndrumare și control de la inspectoratele școlare, caracterizarile se întocmesc de inspectorii școlari generali, iar pentru inspectorii școlari generali, de comitetul executiv al consiliului popular, căruia i se vor transmite aprecierile făcute de organele de îndrumare și control ale Ministerului Învățămîntului.

Caracterizarile privind personalul didactic de predare, de conducere și de îndrumare și control se atașează la statul personal, iar cele privind personalul didactic ajutator se păstrează în arhiva unității școlare.

Caracterizarile se aduc la cunoștința celor în cauza.

În caz de nemulțumire, personalul didactic de predare și personalul didactic ajutator pot face contestații la inspectoratul școlar, ministerul sau organul central în subordinea căruia se afla școala.

Personalul didactic de conducere poate face contestații, după cum urmează:

- la comitetul executiv al consiliului popular județean sau al municipiului București, în cazul caracterizarilor întocmite de inspectoratele școlare; - la Ministerul Învățămîntului, în cazul caracterizarilor întocmite de ministere și celelalte organe care au în subordine școli.

Personalul didactic de îndrumare și control poate face contestație la Ministerul Învățămîntului.

Perfecționarea personalului didactic se realizează de Ministerul Învățămîntului prin instituțiile de învățămînt superior, Institutul central de perfecționare a personalului didactic și filialele acestuia, Centrul de cercetare pedagogica și perfecționare a personalului didactic din învățămîntul profesional și învățămîntul tehnic, precum și prin inspectoratele școlare. La activitatea de perfecționare contribuie, potrivit statutelor lor, și societățile științifice ale personalului didactic.

Sistemul de perfecționare reglementat în prezenta secțiune cuprinde:

Perfecționarea personalului didactic se realizează și prin activitatea în cadrul societăților științifice, precum și prin călătorii de studii și documentare. În cazul institutorilor și profesorilor, perfecționarea se poate realiza, de asemenea, prin sistemul doctoratului, în condițiile prevăzute de lege.

Perfecționarea prin formele prevăzute la articolul precedent, lit. b și c se asigura de inspectoratele școlare.

Cursurile periodice de informare științifică de specialitate se organizează la instituțiile de învățămînt superior care pregătesc personal didactic și la filialele Institutului central de perfecționare a personalului didactic, în condițiile stabilite de Ministerul Învățămîntului.

Personalul didactic va fi programat sa participe la cursurile periodice de informare științifică, pînă la împlinirea vechimii de 25 de ani în învățămînt. Participarea personalului didactic la aceste cursuri este obligatorie.

Pentru personalul didactic cu o vechime de peste 25 de ani în învățămînt participarea la aceste cursuri este facultativă.

Planul anual de cuprindere a personalului didactic la cursurile periodice de informare științifică se întocmește de Ministerul Învățămîntului și se comunică inspectoratelor școlare și instituțiilor de învățămînt la care se organizează aceste cursuri.

Cursurile periodice de informare științifică se desfășoară pe baza planurilor de învățămînt și a programelor de curs elaborate de Ministerul Învățămîntului.

În afară de cursurile periodice de informare științifică de specialitate Ministerul Învățămîntului poate organiza, după necesitați, și alte cursuri speciale de perfecționare a personalului didactic.

Cursurile și instructajele prevăzute la art. 77 lit. f pentru personalul didactic de conducere de la licee și personalul didactic de îndrumare și control de la inspectoratele școlare se organizează de Ministerul Învățămîntului, prin Institutul central de perfecționare a personalului didactic.

Pentru personalul didactic de conducere a unităților din învățămîntul preșcolar și învățămîntul obligatoriu de cultura generală, cursurile și instructajele prevăzute la art. 77 lit. f, precum și instructajele și consfatuirile pentru profesorii diriginti, prevăzute la lit. e, se organizează prin filialele Institutului central de perfecționare a personalului didactic.

Definitivarea în învățămînt se obține, pe baza unei inspecții speciale și a unui examen, de către personalul didactic care îndeplinește condițiile de studii prevăzute la art. 9 și are un stagiu efectiv de 3 ani în activitatea didactica de predare. Prezentarea la examenul pentru definitivarea în învățămînt este obligatorie la expirarea stagiului de 3 ani. Personalul didactic se poate prezenta la acest examen în trei sesiuni consecutive.

Examenul pentru definitivarea în învățămînt consta din probe scrise și orale la următoarele discipline:

- pentru educatoare: limba și literatura română (maternă), scris și oral; probleme de psihologia copilului preșcolar și pedagogie prescolara (oral);

- pentru învățători: limba și literatura română (maternă), scris; aritmetica, probleme de psihologia copilului și pedagogie școlară (oral), socialism științific (oral);

- pentru profesori: obiectul de specialitate, scris și oral; probleme de psihologia copilului și pedagogie școlară (oral); socialism științific (oral)

Invatatorii și educatoarele de la unitățile școlare cu limbi de predare ale naționalitatilor conlocuitoare dau și proba orala la limba și literatura română.

Personalul didactic care a obținut definitivarea în învățămînt pentru o anumită funcție didactica își păstrează definitivarea pentru oricare dintre celelalte funcții didactice prevăzute la art. 5, în cazul cînd a terminat studiile necesare pentru ocuparea acelor funcții.

Perfecționarea științifică și metodica a personalului didactic de predare, de conducere și de îndrumare și control se realizează și prin pregătirea pentru obținerea gradelor didactice: gradul II și gradul I.

În cazul în care profesorii au doua specialități principale sau o specialitate specială și alta secundară, gradele didactice pot fi obținute la una din cele doua specialități.

Institutorii pot obține gradele didactice la una din specialitatile pentru care s-au pregătit în învățămîntul superior.

Gradele didactice se acordă de Ministerul Învățămîntului.

În pregătirea pentru obținerea gradelor didactice, personalul didactic este sprijinit de instituțiile prevăzute la art. 76, prin consultații individuale sau colective, tematici, indicații bibliografice, îndrumări pentru întocmirea unor lucrări medico-științifice, cursuri și alte forme de activitate.

Gradul II se obține, la cerere, pe baza unei inspecții speciale și a unui colocviu în problemele specialitatii, de către personalul didactic care are o buna pregătire de specialitate și pedagogica, oglindita în rezultatele muncii instructiv-educative, și o vechime de cel puțin 5 ani în învățămînt.

Colocviul prevăzut la alineatul precedent se desfășoară pe baza unei tematici și bibliografii aprobate de Ministerul Învățămîntului la următoarele discipline:

- pentru educatoare: literatura pentru copii și metodica activității instructiv-educative în învățămîntul preșcolar;

- pentru învățători: limba română (maternă), aritmetica și metodica predării acestor discipline;

- pentru profesori: obiectul de specialitate și metodica predării acestui obiect.

Gradul I se obține la cerere pe baza unei inspecții speciale și a unei lucrări medico-științifice personale de către personalul didactic care, prin rezultate foarte bune în munca instructiv-educativă, dovedește o pregătire deosebită de specialitate și pedagogica și preocupări de cercetare în domeniul pedagogiei sau al specialitatii și care are o vechime în învățămînt de cel puțin 5 ani de la acordarea gradului II.

Personalul didactic care a obținut titlul științific de doctor i se acorda de drept gradul I.

Inspecțiile speciale în vederea obținerii gradelor didactice se pot efectua de către personalul de specialitate al Institutului central de perfecționare a personalului didactic și al filialelor acestuia, de inspectorii școlari, precum și de personalul didactic delegat în acest scop.

Inspectorii școlari și personalul didactic delegat pentru a efectua inspecții speciale trebuie să aibă un grad didactic cel puțin egal cu acela pentru care se face inspecția.

Termenele prevăzute la art. 86 și 87 se reduc la 4 ani pentru personalul didactic care a obținut definitivarea în învățămînt sau gradul II cu media 10.

Beneficiază de reducerea termenelor de la 5 la 3 ani, pentru obținerea gradului II sau a gradului I, educatoarele, invatatorii, institutorii de la școlile (grădinițele) de aplicație ale liceelor pedagogice, dacă lucrează la aceste școli de cel puțin 3 ani.

Invatatorii și educatoarele care au obținut gradele didactice II sau I și au absolvit cu examen de diploma o instituție de învățămînt superior, fiind numiți în posturi de profesori, se pot înscrie pentru obținerea gradelor didactice în aceasta calitate, fără sa li se mai ceara condiția de vechime prevăzută pentru aceste grade.

Invatatorii care au obținut în aceasta calitate grade didactice beneficiază de ele și după numirea lor ca institutori.

Organizarea și desfășurarea activităților privind obținerea definitivării în învățămînt și a gradelor didactice se stabilesc printr-un regulament emis de Ministerul Învățămîntului.

În scopul perfecționării profesionale, personalul didactic poate fi programat la cursuri organizate în țara sau trimis la cursuri ori pentru studii și documentare în străinătate, precum și pentru specializare în țara sau în străinătate, pe o perioadă de 1-2 ani, acordindu-i-se în acest scop concediul de studii plătit, potrivit dispozițiilor legale speciale.

De asemenea în scopul perfecționării profesionale, personalul didactic poate obține, la cerere, cu precădere și în condițiile prevăzute la art. 58, concedii fără plata.

Sistemul de perfecționare reglementat în prezenta secțiune cuprinde:

Perfecționarea personalului didactic cu studii superioare se poate realiza și prin sistemul doctoratului, precum și prin călătorii de studii și documentare.

Perfecționarea prin forma prevăzută la art. 93 lit. b se realizează prin dezbaterea principalelor probleme ale activității instructiv-educative, în vederea îmbunătățirii acestei activități în școala, ateliere și în producție.

Perfecționarea prin formele prevăzute la art. 93 lit. d, e și f se asigura de Ministerul Învățămîntului, prin Centrul de cercetare pedagogica și perfecționare a personalului didactic din învățămîntul profesional și învățămîntul tehnic, care colaborează în acest scop cu instituțiile de învățămînt superior.

Cursurile periodice și cursurile speciale de informare științifică de specialitate și pedagogica, organizate de Centrul de cercetare pedagogica și perfecționare a personalului didactic din învățămîntul profesional și învățămîntul tehnic, funcționează pe bază de tematici și alte materiale documentare, dipozitiile art. 79 alin. 2 și 3 fiind aplicabile.

Planul anual de cuprindere a personalului didactic la cursurile periodice și cursurile speciale de informare științifică de specialitate și pedagogica se întocmește de Ministerul Învățămîntului, cu consultarea ministerelor și a celorlalte organe centrale interesate.

Cursurile periodice și cursurile speciale de informare de specialitate și pedagogica se desfășoară pe baza planurilor de învățămînt, a tematicilor și a programelor de curs elaborate de Ministerul Învățămîntului prin Centrul de cercetare pedagogica și perfecționare a personalului didactic din învățămîntul profesional și învățămîntul tehnic, cu consultarea specialiștilor din învățămîntul superior și din ministerele interesate, a specialiștilor din institutele departamentale de cercetări sau proiectare, precum și din marile întreprinderi.

Cursurile și instructajele de perfecționare prevăzute în art. 93 lit. e și f se organizează de Ministerul Învățămîntului prin Centrul de cercetare pedagogica și perfecționare a personalului didactic din învățămîntul profesional și învățămîntul tehnic.

Pentru obținerea definitivării în învățămînt și pentru perfecționarea științifică și metodica prin obținerea gradelor didactice sau a doctoratului, se aplică dispozițiile art. 83-87, art. 89, art. 91 și art. 92, cu deosebirile stabilite de prezentul articol.

Inspecțiile speciale se pot efectua de către personalul de specialitate al Centrului de cercetare pedagogica și perfecționare a personalului didactic din învățămîntul profesional și învățămîntul tehnic, precum și de personalul didactic sau alți specialiști, delegați în acest scop de către Ministerul Învățămîntului.

Înscrierea maiștrilor-instructori la examenul de definitivare se poate face numai după absolvirea unui curs de perfecționare metodica.

Examenul pentru definitivarea în învățămînt a maiștrilor-instructori consta din probe scrise și orale la tehnologia meseriei. După caz, una din aceste probe poate fi înlocuită cu o proba practica.

Colocviul pentru obținerea gradului II pentru maiștri-instructori va cuprinde metodica instruirii practice a elevilor.

Lucrarea personală medico-științifică pentru obținerea gradului I de către maiștri-instructori poate fi înlocuită cu un colocviu privind contribuția personală a acestora la organizarea tehnica și la rationalizarea procese lor de lucru sau la elaborarea unor metodici de instruire practica.

La cerere, se pot acorda definitivarea în învățămînt și grade didactice, în condițiile stabilite de Ministerul Învățămîntului, și specialiștilor din producție încadrați ca profesori și retribuiți în conformitate cu art. 36.

Dispozițiile art. 90 alin. 1 se aplică în mod corespunzător maiștrilor-instructori, în cazul în care aceștia trec într-un post de profesor, în urma absolvirii unei instituții de învățămînt superior.

Pentru desfășurarea activității didactice, metodico-educative și de cercetare științifică, în învățămîntul superior se stabilesc următoarele funcții didactice la catedre: profesor, conferențiar, șef de lucrări(lector), asistent și asistent stagiar.

Sarcinile personalului didactic se stabilesc, pentru fiecare catedra, pe posturi, prin statele de funcțiuni și personal și prin planul de muncă al catedrei.

Profesorii și conferentiarii pot îndeplini și funcțiile didactice de conducere prevăzute în cap. 3 din prezentul titlu. La institutele pedagogice aceste funcții pot fi îndeplinite și de șefii de lucrări (lectori).

Numărul posturilor pentru funcțiile didactice din învățămîntul superior se stabilește de Ministerul Învățămîntului, pe facultăți și catedre, la propunerea instituțiilor de învățămînt superior, în raport cu nevoile de acoperire a sarcinilor didactice prevăzute în planurile de învățămînt și a sarcinilor științifice prevăzute în planurile de cercetare, precum și cu numărul studenților.

Numărul posturilor de asistenți stagiari se stabilește în funcție de necesitați, potrivit normelor emise de Ministerul Învățămîntului.

Posturile didactice sînt ocupate cu personal titular.

Este titular în posturile pe care le ocupa personalul didactic care, la data intrării în vigoare a prezentului statut, funcționează ca titular definitiv sau titular provizoriu, precum și personalul didactic care va ocupa posturile în condițiile și cu procedura prevăzute de statut.

Posturile didactice care nu sînt ocupate cu personal titular se considera vacante. În cursul anului universitar în care s-a ivit vacanta, se va deschide în mod obligatoriu, procedura pentru ocuparea acestor posturi.

Ocuparea cu personal titular a posturilor didactice vacante de profesor și conferențiar se face prin concurs.

Posturile de șef de lucrări (lector) și asistent se ocupa cu personal titular prin avansare sau concurs.

Posturile de asistent stagiar se ocupa prin numire, pe baza repartizării de absolvenți ai instituțiilor de învățămînt superior pentru efectuarea stagiului legal, sau prin concurs.

Publicarea concursurilor pentru ocuparea posturilor didactice vacante se face în Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România și într-un ziar de larga raspindire.

Avizele sau hotărîrile privitoare la ocuparea posturilor didactice cu personal titular, prin concurs sau avansare, sa iau de către senate și celelalte consilii profesorale prin vot deschis, cu majoritatea de cel puțin jumătate plus 1 din numărul membrilor lor.

Cei nemultumiti de hotărîrile senatelor (consiliilor profesorale) privitoare la ocuparea posturilor didactice pot face contestație la Ministerul Învățămîntului în termen de 15 zile de la comunicarea hotărîrii.

Prevederile art. 11 se aplică în mod corespunzător, și pentru ocuparea posturilor didactice în învățămîntul superior.

Rectorul instituției de învățămînt superior comunică senatului sau în cazul instituțiilor de învățămînt superior, care nu au senat, Ministerului Învățămîntului, posturile de profesor sau conferențiar vacante care urmează să fie ocupate prin concurs și face propuneri privind componenta comisiilor de concurs pentru fiecare post în parte. Senatul sau Ministerul Învățămîntului numește comisiile de concurs în termen de 30 zile de la primirea propunerii.

Comisia de concurs este formată dintr-un președinte, care poate fi decanul facultății sau un reprezentant al acestuia avînd calitatea de membru al senatului (consiliul profesoral al instituției de învățămînt superior) și din trei referenți, numiți dintre profesorii sau conferentiarii titulari, de specialitate.

Președintele și membrii comisiei de concurs trebuie să ocupe posturi cel puțin egale cu postul scos la concurs.

Rectorul instituției de învățămînt superior dispune publicarea concursului.

La concursul pentru postul de profesor pot candida: persoanele care au titlul științific de doctor în ramura de știința corespunzătoare; conferentiarii care au titlul științific de doctor și o vechime de cel puțin 3 ani ca titulari în funcția de conferențiar în ramura de știința corespunzătoare sau 10 ani de activitate didactica în învățămîntul superior; specialiști din afară învățămîntului care au titlul științific de doctor în ramura de știința corespunzătoare și o vechime de cel puțin 12 ani în activitatea de cercetare științifică, de proiectare, în producție sau în aparatul de stat.

În învățămîntul superior medical, candidații la concursul pentru ocuparea posturilor de profesor la disciplinele clinice trebuie să aibă și titlul de medic primar.

Pentru specialitatile la care, prin specificul lor, nu se organizează doctoratul, Ministerul Învățămîntului poate aproba înscrierea la concurs a persoanelor care au o vechime de cel puțin 3 ani ca titulari în funcția de conferențiar.

La concursul pentru postul de conferențiar pot candida: persoanele care au titlul științific de doctor-docent în științe, precum și persoanele care au titlul științific de doctor în ramura de știința corespunzătoare și o vechime de cel puțin 8 ani în activitatea didactica, de cercetare științifică, de proiectare, în producție sau în aparatul de stat.

În învățămîntul superior medical, candidații la concursul pentru ocuparea posturilor de conferențiar la disciplinele clinice trebuie să aibă și titlul de medic primar.

Pentru specialitatile la care nu se organizează doctoratul, Ministerul Învățămîntului poate aproba înscrierea la concurs a specialiștilor cu studii superioare de specialitate, avînd o vechime de cel puțin 10 ani și o activitate deosebit de valoroasa în domeniul specialitatii din care face parte disciplina postului scos la concurs.

Persoanele care doresc sa participe la concurs înregistrează cererea de înscriere la instituția de învățămînt superior unde se tine concursul,în termen de 30 zile de la data publicării concursului.

Cererea va fi însoțită de lucrările științifice ale candidatului și de actele stabilite prin instrucțiunile Ministerului Învățămîntului.

Concursul consta din verificarea facuta de comisia de concurs a activității didactico-educative, științifice și practice a candidaților.

În învățămîntul superior artistic activitatea de creație și de interpretare se echivaleaza cu activitatea științifică.

Persoanele care participa la concursul pentru ocuparea unui post de profesor sau conferențiar și care nu au mai funcționat în învățămîntul superior în posturi didactice cu sarcini de predare vor tine, în prezenta comisiei, ca proba de concurs, și o prelegere publică, a carei tema, stabilită de comisie va fi comunicată candidatului cu 48 de ore înainte.

După expirarea timpului de înscriere la concurs, rectorul instituției de învățămînt superior pune la dispoziția referentilor numiți de comisia de concurs lucrările științifice și celelalte acte depuse de candidați, în vederea întocmirii rapoartelor asupra activității acestora.

Fiecare referent are obligația sa întocmească în termen de 30 zile, un raport asupra tuturor candidaților înscriși la concurs, cu aprecieri comparative și cu recomandarea temeinic motivată privind candidatul pe care îl considera cel mai corespunzător pentru ocuparea postului.

Rapoartele vor fi predate președintelui comisiei care coordonează activitatea referentilor și sintetizeaza concluziile rapoartelor, în termen de 30 zile.

Rectorul instituției de învățămînt superior stabilește, atunci cînd este cazul, data ținerii prelegerii publice prevăzute la art. 114 alin. 3. Pe baza analizei conținutului științific, a informării în domeniul de specialitate și a nivelului de prezentare a prelegerii, comisia de concurs va aprecia rezultatul acestei probe cu calificativul admis sau respins. Candidații respinsi la proba de concurs nu pot fi recomandați pentru ocuparea postului scos la concurs.

Rapoartele referentilor și concluziile președintelui comisiei de concurs la care se alătură, cînd este cazul, aprecierea comisiei asupra prelegerii publice, se supun spre avizare, de către decan, consiliului profesoral al facultății.

Lucrările comisiei de concurs, avizate de consiliul profesoral al facultății, se supun hotărîrii senatului (consiliului profesoral al instituției de învățămînt superior), în termen de 30 de zile de la avizarea lor.

Hotărîrea senatului (consiliului profesoral al instituției de învățămînt superior) asupra rezultatului concursului pentru ocuparea postului se înaintează de rector Ministerului Învățămîntului. După verificarea legalității concursului, Ministerul Învățămîntului numește candidatul reușit ca titular în post, pe data începerii semestrului următor.

Profesorii și conferentiarii numiți pe bază de concurs la specialitatile la care nu se organizează doctoratul sînt obligați să obțină, în termen de 3 ani de la numirea în post, atestarea în funcție. Atestarea se va face de Comisia superioară de diplome potrivit normelor legale. În caz de neatestare, profesorii și conferentiarii pierd calitatea de titulari, iar posturile didac tice pe care le ocupa vor fi declarate vacante și scoase la concurs.

Posturile de șef de lucrări (lector) pot fi ocupate de personal titular, prin avansare sau concurs.

Pot fi propuși pentru avansare ca șefi de lucrări (lectori) asistenți titulari care au titlul științific de doctor și care au obținut rezultate bune în activitatea didactica, metodico-educativă și științifică.

Propunerea de avansare se face de către șeful catedrei, care prezintă consiliului profesoral al facultății caracterizarea activității didactice, metodico-educative și științifice a persoanei propuse spre avansare.

Consiliul profesoral al facultății hotărăște asupra avansarii, iar decanul facultății înaintează rectorului hotărîrea de avansare, împreună cu lucrările avute în vedere de consiliul profesoral.

După verificarea respectării procedurii de avansare, rectorul supune hotărîrea de avansare confirmării senatului sau avizării consiliului profesoral, în cazul instituțiilor de învățămînt superior care nu au senat.

Numirea persoanelor avansate în posturi de șefi de lucrări (lectori) titulari se face de rector, în cazul confirmării hotărîrii de avansare de către senat, și de Ministerul Învățămîntului, în celelalte cazuri. Numirea se face pe data încheierii procedurii de avansare.

Posturile vacante de șefi de lucrări (lectori), la care nu se aplică procedura de avansare, sînt scoase la concurs.

Rectorul numește o comisie de concurs, formată din decanul facultății sau un reprezentant al acestuia, ca președinte, din șeful catedrei și un profesor sau conferențiar din specialitatea postului pentru care se deschide concursul, ca membri.

Procedura de publicare și înscriere la concurs este cea prevăzută pentru ocuparea posturilor de profesor și conferențiar.

La concursul pentru ocuparea postului de șef de lucrări (lector) pot participa: șefii de lucrări (lectorii) și asistenții care au titlul științific în ramura de știința corespunzătoare sau sînt înscriși la doctorat, au desfășurat o activitate bine apreciată în vederea obținerii titlului științific de doctor și au cel puțin 5 ani vechime în specialitatea respectiva, specialiștii din producție care au titlul de doctor în ramura de știința corespunzătoare și o specialitate de cel puțin 5 ani. Pot participa la concurs și specialiștii din învățămînt sau din afară lui, care nu au titlul științific de doctor, dar care au o vechime de cel puțin 8 ani în activitatea didactica de cercetare științifică, artistică, de proiectare, în producție sau în aparatul de stat, de partid, al organizațiilor obștești, au studii superioare în specialitatea postului scos la concurs și dovedesc, prin lucrările realizate, perspectivele pentru învățămîntul superior.

În învățămîntul superior medical, candidații la concursul pentru ocuparea posturilor de șefi de lucrări (lectori) la disciplinele clinice trebuie să aibă și titlul de medic primar.

Concursul consta din verificarea facuta de comisia de concurs a activității didactico-educative, științifice și practice a candidaților, dispozițiile art. 114 alin. 2 fiind aplicabile.

Persoanele din afară învățămîntului superior care participa la concurs vor susține, în prezenta comisiei, și o proba de concurs constind din conducerea unui seminar sau a unei lucrări practice. Pentru posturile care au sarcini de predare, candidații care nu au mai funcționat în învățămîntul superior în posturi didactice cu asemenea sarcini vor tine, ca proba de concurs, o prelegere publică. Proba de concurs și tema acestei prelegeri vor fi stabilite de comisie și comunicate candidatului cu 48 de ore înainte.

În cazul prevăzut la art. 124 alin. 2 decanul facultății stabilește data sustinerii probei de concurs.

Comisia de concurs va aprecia rezultatul probei cu calificativele admis sau respins.

Candidații respinsi la concurs nu pot fi recomandați pentru ocuparea postului scos la concurs.

Raportul comisiei de concurs asupra activității și pregătirii candidaților, cu concluzii de recomandare a persoanei celei mai corespunzătoare, se în tocmeste în termen de 60 zile de la expirarea termenului de înscriere și se supune, de către decan, consiliului profesoral al facultății, care hotărăște asupra rezultatului concursului. Decanul facultății înaintează rectorului hotărîrea consiliului profesoral împreună cu lucrările avute în vedere de consiliu.

Rectorul va proceda potrivit dispozițiilor art. 119 alin.4.

Numirea candidatului reușit în postul de șef de lucrări (lector) se face pe data începerii semestrului următor de către organele arătate la art. 119 alin. final.

Posturile de asistent pot fi ocupate cu personal titular, prin avansare sau concurs.

Pot fi propuși pentru avansare ca asistent, asistenții stagiari care în perioada stagiului legal au obținut rezultate bune în activitatea didactica, metodico-educativă și științifică.

Procedura de avansare este cea prevăzută în art. 119.

Posturile vacante de asistenți la care nu se aplică procedura de avansare sînt scoase la concurs.

Rectorul dispune publicarea concursului și numește comisia de concurs conform prevederilor art. 121.

La concursul pentru ocuparea posturilor de asistent pot participa persoanele care funcționează în post de asistent; asistenții stagiari, după efectuarea stagiului legal; persoane care funcționează în învățămîntul liceal, învățămîntul profesional sau învățămîntul tehnic, în institute de cercetare științifică sau de proiectare, în producție sau în aparatul de stat, avînd studii superioare în specialitatea postului scos la concurs și stagiul legal efectuat după repartizare.

În învățămîntul superior medical, candidații la concursul pentru ocuparea posturilor de asistenți trebuie să aibă cel puțin titlul de medic specialist.

Dispozițiile alineatului precedent nu se aplică în cazul concursurilor care nu au corespondent în rețeaua sanitară.

Persoanele care doresc sa participe la concurs înregistrează cererea de înscriere la instituția de învățămînt superior, în termen de 15 zile de la data publicării concursului.

Cererea va fi însoțită de actele stabilite în instrucțiunile Ministerului Învățămîntului.

Concursul are loc în cel mult 15 zile de la expirarea termenului de înscriere.

Concursul consta din verificarea pregătirii candidaților la disciplina care profileaza postul, pe baza unei probe scrise și a unei probe orale, precum și pe baza unei probe practice de conducere a unui seminar sau a unei lucrări practice.

Rezultatul probei se apreciază de comisie prin note de la 10 la 1.

Comisia de concurs întocmește, în termen de 5 zile, un raport asupra desfășurării concursului, cu concluzii de recomandare a candidatului care are cea mai buna notare. Raportul se supune, de către decan, consiliului profesoral al facultății, care hotărăște asupra rezultatului concursului. Nu pot fi recomandați cei care n-au obținut cel puțin nota medie 8.

Hotărîrea consiliului profesoral al facultății se supune, de către rector, confirmării senatului (consiliului profesoral al instituției de învățămînt superior), care verifica respectarea procedurii de concurs.

Pe baza confirmării de către senat (consiliul profesoral al instituției de învățămînt superior), rectorul numește candidatul reușit în postul de asistent, pe data începerii semestrului următor.

Posturile de asistent stagiar se ocupa prin numire, pe baza repartizării de absolvenți ai instituțiilor de învățămînt superior pentru efectuarea stagiului legal sau prin concurs, cu procedura prevăzută de art. 129, art. 131, art. 132.

La concursul pentru ocuparea posturilor de asistent stagiar pot participa persoanele care funcționează în învățămîntul liceal, învățămîntul profesional sau învățămîntul tehnic, în institutele de cercetare științifică sau de proiectare, în producție sau în aparatul de stat, avînd studii superioare în specialitatea postului scos la concurs și stagiul legal efectuat după repartizare.

Numirea în posturile de asistent stagiar pe bază de repartizare se face prin ordin al rectorului, în termen de o luna de la data emiterii dispoziției de repartizare, iar numirea pe bază de concurs se face pe data începerii semestrului următor încheierii procedurii de concurs.

Posturile didactice vacante, potrivit art. 103, pînă la ocuparea lor cu personal titular, precum și posturile rezervate, potrivit art. 157, pînă la reluarea activității didactice a postului de către titular, pot fi ocupate cu suplinitori, numiți anual, care îndeplinesc condițiile pentru a candida la ocuparea acelor posturi ca titulari.

Activitățile didactice ale posturilor prevăzute în articolul precedent, dacă aceste posturi n-au putut fi ocupate cu suplinitori, precum și activitățile didactice ale posturilor ocupate de personal titular, în cazurile în care raportul de muncă este suspendat, pot fi îndeplinite de către personalul didactic sau specialiști cu pregătire corespunzătoare din cercetarea științifică, proiectare, producție, aparatul de stat, de partid sau al organizațiilor obștești, retribuirea facindu-se în condițiile legii.

Eliberarea din funcție a personalului didactic al catedrelor, prin desfacerea contractului de muncă sau transferarea în alt sector de activitate, se face în condițiile prevăzute de legislația muncii, de către organele competente sa-l numească în funcție, cu avizul sau pe baza hotărîrii acelorași organe ca și în caz de numire.

Asistenții și șefii de lucrări (lectorii) care timp de 6 ani de la numirea lor în învățămîntul superior nu fac progrese suficiente în activitatea didactica și științifică, invederind că nu au aptitudinile necesare pentru posturile pe care le ocupa, vor fi eliberați din funcție de către Ministerul Învățămîntului, la propunerea motivată a cadrelor, cu avizul consiliului profesoral al facultății, insusit de rectorul instituției de învățămînt superior.

Vor fi, de asemenea, eliberați din funcție asistenții stagiari care, după încheierea stagiului legal, nu au fost avansati și nici nu au reușit la concursul pentru ocuparea postului de asistent.

Celor eliberați din posturi, potrivit art. 138, li se asigura transferarea în interesul serviciului, în locuri de muncă corespunzătoare studiilor și aptitudinilor pe care le au.

Dacă cei în cauza refuza postul oferit, se vor aplica prevederile corespunzătoare din codul muncii.

Personalul didactic de conducere din învățămîntul superior este format din rectori, prorectori, decani, prodecani, secretari științifici ai consiliilor profesorale și șefi de catedra.

Rectorul este președintele senatului (consiliului profesoral al instituției de învățămînt superior) și președintele biroului acestui senat (consiliu).

Rectorul asigura conducerea operativă a instituției de învățămînt superior, rezolvind problemele legate de activitatea curenta didactica, educativă, științifică și gospodareasca. În acest scop, rectorul colaborează cu organizația sindicala, precum și cu organizațiile de tineret și studențești din instituția respectiva.

Procedura de alegere, de numire și atribuțiile rectorilor sînt stabilite de lege.

Prorectorul ajuta rectorul la îndeplinirea atribuțiilor sale în conducerea operativă a instituției de învățămînt superior.

Prorectorul face parte din biroul senatului (consiliul profesoral al instituției de învățămînt superior).

Numirea prorectorilor se face potrivit procedurii prevăzute de lege, iar atribuțiile acestora sînt stabilite de rector, prin delegare.

În cazul institutelor subordonate instituțiilor de învățămînt superior, potrivit legii, unul din prorectori va fi delegat cu conducerea operativă a activității acestora.

Decanul este președintele consiliului profesoral al facultății și președintele biroului acestui consiliu.

Decanul asigura conducerea operativă a facultății, rezolvind problemele legate de activitatea curenta didactica, educativă și științifică.

Procedura de alegere, de numire și atribuțiile decanilor sînt stabilite de lege.

Prodecanul ajuta decanul la îndeplinirea atribuțiilor sale în conducerea operativă a facultății.

Numirea prodecanilor se face potrivit procedurii prevăzute de lege, iar atribuțiile acestora sînt stabilite de decan, prin delegare.

Secretarul științific este ales pe 4 ani, după caz, de senat (consiliul profesoral al instituției de învățămînt superior) sau de consiliul profesoral al facultății, din rindul membrilor consiliului.

Secretarul științific face parte din biroul senatului (consiliului profesoral al instituției de învățămînt superior) sau din biroul consiliului profesoral al facultății.

Atribuțiile secretarului științific se stabilesc de Ministerul Învățămîntului.

Șeful de catedra organizează activitatea catedrei și răspunde de realizarea de către personalul acesteia a personalului de învățămînt la disciplina sau disciplinele care fac parte din catedra, precum și de îndeplinirea sarcinilor catedrei privind activitatea didactica, educativă și de cercetare științifică.

Delegarea ca șef de catedra se face, pe termen de 4 ani, de senat (consiliul profesoral al instituției de învățămînt superior), la propunerea consiliului profesoral al facultății, din rindul personalului didactic titular al catedrei, cu acordul Ministerului Învățămîntului.

Criteriile pe baza cărora se face delegarea ca șef de catedra sînt: funcția didactica îndeplinită, experienta didactica, educativă și științifică, calitățile de organizare și îndrumare, titlul științific, durata activității în învățămîntul superior.

Delegația de șef de catedra poate fi retrasă de senat (consiliul profesoral al instituției de învățămînt superior), înainte de împlinirea termenului de 4 ani, cu procedura prevăzută la alin. 2.

Personalul didactic beneficiază, în afară de drepturile prevăzute de prezentul statut, de toate drepturile prevăzute din calitatea sa de angajat, prevăzute de legislația muncii.

Personalul didactic are dreptul:

- sa exercite toate atribuțiile funcției didactice în care este încadrat;

- sa folosească materialele, utilajul științific, bibliotecile instituțiilor de învățămînt superior, pentru a desfășura activitatea didactica științifică sau artistică și metodica;

- sa publice rezultatele activității științifice și metodice în periodicele instituțiilor de învățămînt superior, în alte periodice de specialitate și în volume;

- sa publice manuale, tratate și alte lucrări;

- sa efectueze stagii de perfecționare și de specializare în țara și în străinătate, în conformitate cu dispozițiile legale și cu planurile de perfecționare stabilite de Ministerul Învățămîntului.

Personalul didactic are dreptul să facă parte din asociații profesionale, societăți științifice și organizații culturale, naționale și internaționale, ale căror preocupări sînt legate de dezvoltarea învățămîntului, științei și artei, desfășurînd activități în conformitate cu statutele acestor organizații.

Profesorii și conferentiarii pot fi numiți în consiliul profesoral al facultății sau aleși în senat (consiliul profesoral al instituției de învățămînt superior).

Personalul didactic cu rezultate meritorii în munca didactica, educativă, științifică sau artistică poate fi delegat de Ministerul Învățămîntului sa participe la congrese, reuniuni de specialitate sau alte manifestări cultural-științifice, naționale sau internaționale.

Personalul didactic transferat în condițiile prevăzute la art. 246 își păstrează drepturile dobîndite în postul ocupat anterior transferării.

Personalul didactic detașat în condițiile art. 247 își păstrează drepturile dobîndite în postul ocupat ca titular și beneficiază, pe perioada detașării, de drepturile stabilite pentru angajații detasati.

Personalul didactic beneficiază de un concediu anual de odihnă plătit, a cărui durata este de 62 de zile calendaristice și care se efectuează, de regula, în vacanta universitară, de la 1 iulie la 31 august.

Pentru interese personale deosebite, personalul didactic poate obține concediu fără plata pe timp limitat, pînă la maximum 1 an universitar, dacă prin aceasta nu se aduc prejudicii bunei desfășurări a învățămîntului. Concediul fără plata cu o durată pînă la 30 de zile, în cazul întregului personal didactic, precum și concediul mai mare de 30 de zile solicitat de șefi de lucrări (lectori), numiți de rector, asistenți și asistenți stagiari se aproba de rector. Concediul mai mare de 30 de zile solicitat de profesori, conferențiari, șefi de lucrări (lectori), numiți de Ministerul Învățămîntului, prorectori, decani și prodecani, precum și concediul solicitat de rectori se aproba de Ministerul Învățămîntului.

Dispozițiile art. 55 alin. 2, art. 56 și art. 58 alin. 2 și 3, se aplică în mod corespunzător și personalului didactic din învățămîntul superior.

Personalul didactic titular din învățămîntul superior transferat în funcții de îndrumare și control al învățămîntului, în aparatul de partid, al sindicatelor din învățămînt, aparatul Uniunii Tineretului Comunist, în funcții de redactori la Editura didactica și pedagogica ori aflat într-una din situațiile prevăzute la art. 60 alin. 1 și alin. 2 lit. a și b, are dreptul , în condițiile legii, la rezervarea postului în care a acționat ca titular.

În îndeplinirea misiunii sociale ce-i revine, în conformitate cu art. 1, personalul didactic din învățămîntul superior are îndatorirea de a instrui și educa pe studenți în cadrul cursurilor, seminariilor și al lucrărilor practice, potrivit sarcinilor didactice și educative ce-i sînt repartizate, colaborind în acest scop cu organizațiile de tineret și studențești; de a participa la acțiunile educative destinată studenților; de a acorda studenților îndrumare și sprijin pentru a realiza pregătirea lor ca specialiști de înaltă calificare și cetățeni devotati patriei socialiste; de a-și ridica necontenit nivelul științific, ideologic și politic și de a perfectiona conținutul prelegerilor și al celorlalte activități didactice; de a contribui prin activitatea de creație științifică la progresul economiei, științei și culturii naționale; de a fi un exemplu de conduita morala în facultate, societate și familie.

În îndeplinirea obligațiilor sale de muncă, personalul didactic din învățămîntul superior va presta, în medie, 8 ore pe zi, în instituția de învățămînt superior sau în alte locuri legate de activitatea didactica, științifică sau metodico-educativă (biblioteci, laboratoare, stațiuni de cercetări și altele asemenea).

Pentru activitățile didactice (cursuri, seminarii, lucrări practice), repartizate pe posturi în statele de funcțiuni, conform planului de învățămînt numărul de ore săptămînal se stabilește după cum urmează: profesorii și conferentiarii, 6 ore; șefii de lucrări (lectorii), 8 ore, în cazul în care au și sarcini de predare; șefii de lucrări care nu au sarcini de predare, precum și asistenții, 12 ore; asistenții stagiari, în ultimii 2 ani ai stagiului, 6-12 ore.

Sefilor de lucrări (lectorilor) fără obligații de predare, asistentilor și asistentilor stagiari li se pot repartiza sarcini didactice privind cel mult două discipline apropiate.

Ministerul Învățămîntului poate aproba derogări de la dispozițiile alineatului 2 în cazul unor discipline prevăzute cu un număr redus de ore în planurile de învățămînt sau al unor discipline studiate de un număr mic de studenți, urmînd sa stabilească, în completare alte sarcini metodice sau științifice.

Personalul didactic care nu are asigurat, prin planul de învățămînt, numărul de ore săptămînal de activitate didactica prevăzut în prezentul articol i se repartizează în completare sarcini de cercetare științifică.

Profesorilor și conferentiarilor le revin următoarele sarcini didactice și metodico-educative:

Profesorii și conferentiarii pot primi și sarcina de conducatori științifici pentru pregătirea doctoranzilor, sarcini privind perfecționarea personalului didactic din învățămîntul obligatoriu de cultura generală, învățămîntul liceal, învățămîntul profesional și învățămîntul tehnic, precum și sarcina de a participa la comisiile de concurs pentru admitere în învățămîntul superior în comisiile pentru admiterea la doctorat, pentru examenele de doctorat și pentru acordarea titlurilor științifice, în comisiile de concurs sau de avansare, conform procedurii de ocupare a posturilor didactice, precum și în alte comisii de specialiști.

Sefilor de lucrări (lectorilor) le revin următoarele sarcini didactice și metodico-educative:

Sefilor de lucrări (lectorilor) care au o vechime de peste 6 ani în învățămîntul superior li se pot repartiza sarcini de conducere și recenzare (avizare) a lucrărilor sau proiectelor de diploma, precum și sarcini privind perfecționarea personalului didactic din învățămîntul obligatoriu de cultura generală, învățămîntul liceal, învățămîntul profesional și învățămîntul tehnic.

Asistentilor le revin următoarele sarcini metodico-educative:

Asistenții pot primi și sarcini privind:

- îndrumarea practicii în producție și a practicii pedagogice;

- îndrumarea studenților în timpul excursiilor de documentare;

- conducerea lucrărilor de laborator și a seminariilor pentru studenții de la învățămîntul fără frecventa;

Asistentilor care au titlul științific de doctor li se pot repartiza sarcini de conducere și recenzare (avizare) a lucrărilor sau proiectelor de diploma.

Asistentilor stagiari le revin următoarele sarcini didactice și metodico-educative:

Asistenții stagiari vor putea îndeplini și alte sarcini încredințate de șeful de catedra, în legătură cu activitatea catedrei. De asemenea, în primul an de stagiu, studenților stagiari li se poate incredinta conducerea unor seminarii și lucrări practice, pînă la cel mult 6 ore săptămînal.

Sarcinile de cercetare științifică ce revin personalului didactic constau din:

Activitatea științifică se stabilește potrivit cu sarcinile înscrise în planul de cercetare științifică al catedrei.

Personalul didactic are îndatorirea de a realiza sarcinile prevăzute în planul de cercetare științifică, de a prezenta în colectivul de catedra rezultatele obținute și de a urmări valorificarea lor.

Activitățile didactice care nu sînt trecute în statele de funcțiuni și activitățile metodico-educative se stabilesc, pentru fiecare post, și se cuprind în planurile de muncă individuale care se aproba de decanul facultății.

Anual, în cazuri bine justificate, Ministerul Învățămîntului poate aproba ca personalul didactic să efectueze numai activitate de cercetare științifică. În acest caz, obligațiile de muncă ale personalului didactic constau în îndeplinirea temelor repartizate.

Profesorilor și conferentiarilor care primesc sarcina de conducatori științifici de doctoranzi li se reduc pînă la 40% obligațiile didactice și științifice, în raport cu numărul doctoranzilor pe care-i îndrumă.

Dispozițiile alineatului precedent se aplică și personalului didactic al catedrelor care are sarcini de predare, seminarizare sau lucrări practice la cursurile privind perfecționarea personalului didactic din învățămîntul obligatoriu de cultura generală, învățămîntul liceal, învățămîntul profesional, învățămîntul tehnic, tinindu-se seama de volumul acestor sarcini.

Personalul didactic de conducere din învățămîntul superior are, pe lîngă îndatoririle stabilite pentru funcția de conducere, și obligațiile de muncă didactica, metodico-educativă și de cercetare științifică prevăzute pentru postul didactic pe care îl ocupa la catedra.

Aprecierile asupra modului în care personalul didactic își îndeplinește îndatoririle se înscriu în caracterizarile întocmite în acest scop la intervale de 5 ani, cu aplicarea, în mod corespunzător, a dispoziției art. 74 alin. final.

Caracterizarea personalului didactic al catedrelor se face de șeful de catedra, iar caracterizarea sefilor de catedra, de către decan. La întocmirea caracterizarilor se va consulta și organizația sindicala.

Caracterizarea se prezintă în colectivul de catedra pentru personalul didactic și în consiliul profesoral al facultății pentru șefii de catedra.

În caz de nemulțumire, personalul didactic poate face contestație la consiliul profesoral al facultății, iar șefii de catedra la senat (consiliul profesoral al instituției de învățămînt superior).

Perfecționarea personalului didactic în vederea ridicării calificării profesionale și științifice se realizează, în principal, prin pregătirea în sistemul doctoratului, potrivit dispozițiilor legale care reglementează conferirea titlului științific de doctor.

Perfecționarea personalului didactic poate fi realizată și prin:

Planurile privind acțiunile prevăzute la lit. b-f se întocmesc de Ministerul Învățămîntului, la propunerea senatelor (consiliilor profesorale ale instituțiilor de învățămînt superior).

Salarizarea personalului didactic de predare din învățămîntul preșcolar, învățămîntul obligatoriu de cultura generală, învățămîntul liceal, învățămîntul profesional și învățămîntul tehnic se stabilește în raport cu:

- funcția didactica îndeplinită;

- pregătirea cerută pentru ocuparea funcției didactice;

- gradul didactic obținut;

- vechimea (stagiul) în învățămînt și calitatea activității instructiv-educative;

- condițiile specifice în care își desfășoară activitatea.

Diferentierea salariului tarifar lunar al personalului didactic de predare, potrivit cu vechimea în învățămînt și calitatea activității instructiv-educative, se face prin acordarea de gradatii.

Gradatiile, în număr de 5, se acordă, din 5 în 5 ani de stagiu în învățămînt, personalului didactic a cărui activitate a fost apreciată drept corespunzătoare în caracterizarile ce i-au fost făcute pentru acea perioada, potrivit art. 74.

Stagiul necesar pentru acordarea gradatiilor se poate reduce de la 5 ani la 4 ani pentru personalul didactic care a obținut rezultate deosebite în activitatea instructiv-educativă în perioada pentru care se acordă gradatia, pe baza criteriilor stabilite de Ministerul Învățămîntului. Reducerea stagiului se aproba, la propunerea consiliului profesoral, după caz, de către inspectoratele școlare sau de către ministerele și celelalte organe centrale care au în subordine unitățile școlare.

Stagiul necesar pentru acordarea gradatiilor se poate reduce de la 5 la 3 ani pentru personalul didactic definitiv din învățămîntul preșcolar, învățămîntul obligatoriu de cultura generală, învățămîntul liceal, învățămîntul profesional și învățămîntul tehnic, dacă unitatea școlară în care își desfășoară activitatea este situata în localități rurale cu condiții deosebite, stabilite ca atare de Ministerul Învățămîntului, cu acordul Ministerului Finanțelor, Ministerului Muncii și al Uniunii sindicatelor din instituțiile de învățămînt și cultura, la propunerea comitetelor executive ale consiliilor populare județene.

Specialiștii din alte sectoare de activitate, numiți în învățămînt, obțin gradatiile corespunzătoare numărului de ani de activitate recunoscută ca vechime în învățămînt, tinindu-se seama și de caracterizarile ce le-au fost făcute în organizațiile socialiste în care au funcționat.

Se considera vechime în învățămînt, pe lîngă timpul servit în unități școlare sau în funcții de îndrumare și control al învățămîntului, și timpul servit în alte sectoare de muncă, dacă activitatea desfășurată a avut legătură cu specialitatea predată în învățămînt sau, în general, cu învățămîntul, precum și timpul cît personalul didactic de predare s-a aflat într-una din situațiile prevăzute la art. 59 și 60.

De asemenea, se recunosc ca vechime în învățămînt și perioadele determinate de legislația pensiilor, în care o persoană, datorită unor cauze pe care nu le putea inlatura, a fost împiedicată sa desfășoare vreuna din activitățile prevăzute în alineatul precedent.

În aplicarea prezentului articol, perioadele care se considera vechime în învățămînt se stabilesc prin norme emise de Ministerul Învățămîntului împreună cu Ministerul Muncii și cu Uniunea sindicatelor din instituțiile de învățămînt și cultura.

Pentru rezultatele deosebite obținute la activitatea de învățămînt, personalul didactic definitiv, cu o activitate de cel puțin 25 de ani în învățămînt, i se poate conferi, la propunerea organelor care au în subordine școli, de către Ministerul Învățămîntului, gradatia de merit, care da dreptul la un salariu tarifar majorat cu doua clase de salarizare.

În aplicarea dispoziției din alineatul precedent, condițiile de acordare a gradatiei de merit se stabilesc de către Ministerul Învățămîntului, împreună cu Ministerul Muncii și cu Uniunea sindicatelor din instituțiile de învățămînt și cultura.

Personalul didactic care preda în învățămîntul seral, care lucrează în casele de copii, în școlile speciale pentru copii cu deficiente, în școlile experimentale ale Institutului de științe pedagogice, precum și personalul didactic de la unitățile preșcolare și școlare de aplicație, care indrumeaza practica pedagogica a elevilor de la liceele pedagogice și de la școlile pedagogice postliceale, sau practica pedagogica a studenților, beneficiază de un salariu tarifar lunar majorat cu doua clase de salarizare.

Drepturile prevăzute la alineatul precedent se aplică și personalului didactic cu studii superioare complete de la școlile de specializare postliceale și de la școlile de maiștri, precum și personalului didactic cu studii superioare pentru disciplinele de specialitate de la liceele de specialitate.

Pentru profesorii cu pregătire de inginer de la școlile profesionale, Ministerul Învățămîntului va putea, în condițiile dispozițiilor legale speciale, salarii tarifare majorate cu o clasa de salarizare.

În aplicarea dispozițiilor din prezentul articol, majorarea salariului tarifar nu va putea depăși trei clase de salarizare.

Salariul tarifar lunar al personalului didactic de conducere a unităților școlare și al inspectorilor școlari de la inspectoratele școlare este format din salariul funcției didactice, stabilit conform prevederilor art. 172-177, și o indemnizație lunară care face parte din salariul tarifar.

De asemenea, primesc o indemnizație lunară, care face parte din salariul tarifar lunar, profesorii diriginti, precum și invatatorii și institutorii care predau, în același timp, la 2-4 clase în învățămîntul obligatoriu de cultura generală, la clasele I-IV.

Pentru activitate didactica desfășurată în condiții deosebite de muncă (vătămătoare, grele sau periculoase), personalul didactic primește sporurile prevăzute de dispozițiile legale.

Personalul didactic care, în afară de obligațiile de muncă ale funcției didactice, îndeplinește activități de comandanti ai unităților de pionieri, de îndrumare a comitetelor U.T.C. în școli și altele asemănătoare primește indemnizații lunare, prevăzute de dispozițiile legale, stabilite în raport cu felul și volumul activităților îndeplinite.

Personalul didactic cu studii complete își desfășoară activitatea în unități de învățămînt situate în localități rurale cu condiții deosebite, stabilite conform art. 174, beneficiază de o indemnizație lunară, care nu face parte din salariul tarifar.

Salariul tarifar lunar al institutorilor se stabilește în raport cu studiile, diferențiat față de salariile învățătorilor.

Pedagogii școlari și educatorii din casele de copii și din școlile (grădinițele) pentru copii cu deficiente, care au absolvit, cu examen de diploma liceul pedagogic sau școala pedagogica postliceala ori au, potrivit normelor stabilite de Ministerul Învățămîntului, o pregătire echivalenta, sînt salarizați în condițiile stabilite pentru învățători.

Educatorii cu studii superioare din casele de copii și din școlile pentru copii cu deficiente se salarizeaza ca profesori, potrivit pregătirii lor.

Cuantumul salariului tarifar lunar al funcțiilor didactice, cuantumul indemnizațiilor și al sporurilor se stabilesc prin dispoziții legale speciale.

Personalului didactic ajutator, cu excepția pedagogilor care îndeplinesc condițiile prevăzute la art. 182 alin. 2, li se aplică dispozițiile privitoare la salarizarea funcțiilor pe care le ocupa.

Pentru publicarea de manuale didactice, cursuri, lucrări științifice și orice materiale destinate învățămîntului, personalul didactic primește drepturile de autor, conform normelor legale.

Personalul didactic beneficiază, în condițiile legii, de credite și de aprovizionare cu materiale pentru construcția de locuințe proprietate personală.

Personalul didactic beneficiază de orice alte drepturi materiale stabilite de lege pentru angajați.

Salarizarea personalului didactic din învățămîntul superior se stabilește în raport cu:

- funcția îndeplinită;

- pregătirea cerută pentru ocuparea funcției didactice;

- vechimea (stagiul) în învățămînt și calitatea activității instructiv-educative și științifice;

- condițiile specifice de activitate.

Diferentierea salariului tarifar lunar al personalului didactic din învățămîntul superior, potrivit cu vechimea în învățămînt și calitatea activității instructiv-educative și științifice, se face prin acordarea de gradatii.

Gradatiile, în număr de 5, se acordă, din 5 în 5 ani de stagiu în învățămîntul superior, personalului didactic a cărui activitate a fost apreciată drept corespunzătoare în cuprinsul caracterizarilor ce i-au fost făcute potrivit art. 169.

Specialiștii din alte sectoare de activitate numiți în învățămîntul superior obțin gradatiile corespunzătoare numărului de ani în activitate recunoscută ca vechime în învățămîntul superior, tinindu-se seama și de caracterizarile ce le-au fost făcute în organizația socialistă în care au funcționat.

Perioadele de activitate în învățămîntul superior necesare pentru acordarea gradatiilor se pot reduce de la 5 ani la 4 ani de către conducerea instituției de învățămînt superior, în cazul personalului didactic care a obținut rezultate deosebite în activitatea instructiv-educative și științifică pentru perioada în care se acordă gradatia, pe baza criteriilor stabilite de Ministerul Învățămîntului.

Se considera vechime în învățămîntul superior timpul servit într-o funcție didactica în învățămîntul superior ca personal titular sau suplinitor.

Se asimilează cu vechimea în învățămîntul superior timpul servit în munca de cercetare științifică sau timpul servit în orice funcție didactica din învățămîntul obligatoriu de cultura generală, învățămîntul liceal, învățămîntul profesional și învățămîntul tehnic, în afară de funcțiile didactice-ajutatoare, precum și timpul servit în alte sectoare de activitate, după absolvirea, cu examen de diploma, a unei instituții de învățămînt superior, dacă activitatea desfășurată a avut legătură cu specialitatea postului ocupat sau, în general, cu învățămîntul, dispozițiile art. 175 alin. 2 și 3 fiind aplicabile.

Timpul servit în condițiile alineatului precedent se recunoaște ca vechime în învățămîntul superior în raport cu sectorul de activitate, potrivit normelor stabilite de Ministerul Învățămîntului, cu acordul Ministerului Muncii.

Perioada în care personalului didactic titular i s-a rezervat postul potrivit art. 157, precum și perioada în care personalul didactic a îndeplinit activitățile unui post didactic fiind retribuit cu ora se considera vechime în învățămîntul superior.

Pentru rezultate deosebite în activitatea instructiv-educativă și științifică, personalului didactic titular cu o vechime de cel puțin 25 de ani în învățămîntul superior i se va putea conferi gradatia de merit, care da dreptul la un salariu tarifar lunar majorat cu doua clase de salarizare.

Gradatia de merit se conferă de conducerea Ministerului Învățămîntului la propunerea Senatului (Consiliului profesoral al instituției de învățămînt superior) și cu recomandarea Comisiei superioare de diplome, dispozițiile art. 176 alin. 2 fiind aplicabile.

Rectorii, prorectorii, decanii, prodecanii și șefii de catedra primesc indemnizații lunare stabilite, prin hotărîrea Consiliului de Miniștri, în raport cu funcția de conducere îndeplinită și volumul sarcinilor.

Indemnizația lunară a sefilor de catedra face parte din salariul tarifar.

Pentru activitatea didactica desfășurată în condiții deosebite de muncă (vătămătoare, grele sau periculoase), personalul didactic primește sporurile prevăzute de dispozițiile legale.

Personalul didactic care, în afară obligațiilor de muncă ale funcției didactice, îndeplinește activități didactice de specialitate, ca: participarea în calitate de președinte în comisiile pentru examenul de bacalaureat, responsabil al cursurilor internaționale postuniversitare organizate în instituțiile de învățămînt superior, îndrumător al unui grup de studenți la lucrările practice privind aceste cursuri, va primi o indemnizație stabilită în raport cu felul activității și volumul sarcinilor, potrivit dispozițiilor legale.

Pentru îndeplinirea sarcinii de director educativ la căminele studențești, personalul didactic are dreptul la o indemnizație lunară, stabilită, potrivit dispozițiilor legale, în raport cu volumul activității desfășurate.

Personalul didactic care efectuează lucrări de cercetare științifică sau asistența tehnica de specialitate pe bază de contracte încheiate de către instituțiile de învățămînt superior cu alte organizații socialiste va primi o cota din sumele încasate de instituția de învățămînt superior pentru aceste lucrări, potrivit dispozițiilor legale.

Cuantumul salariului tarifar lunar pentru personalul didactic din învățămîntul superior, cuantumul indemnizațiilor, al sporurilor și al cotelor cuvenite din sumele încasate pe bază de contract se stabilesc prin dispoziții legale.

Pentru publicarea de tratate, manuale didactice, cursuri, lucrări științifice și orice materiale destinate învățămîntului, personalul didactic primește drepturile de autor conform normelor legale.

Personalul didactic beneficiază de orice alte drepturi materiale stabilite de lege pentru angajați.

Personalul didactic titular care desfășoară activitate meritorie pe tarim didactic, educativ, științific și social-cultural poate primi ordine, medalii, titluri precum și premii, în conformitate cu dispozițiile legale care reglementează conferirea acestora cu prevederile prezentului statut.

În învățămîntul preșcolar, învățămîntul obligatoriu de cultura generală, învățămîntul liceal, învățămîntul profesional și învățămîntul tehnic se acordă următoarele titluri: educatoare evidențiată, invatator sau institutor evidențiat, maistru-instructor evidențiat, profesor evidențiat, precum și educatoare emerita, invatator sau institutor emerit, maistru-instructor emerit și profesor emerit.

În învățămîntul superior se acordă titlul de conferențiar universitar emerit și profesor universitar emerit.

Titlurile de "evidențiat" se conferă de Ministerul Învățămîntului personalului didactic care a obținut rezultate deosebite în activitatea profesională cu o vechime de cel puțin 5 ani în învățămîntul preșcolar, învățămîntul obligatoriu de cultura generală, învățămîntul liceal, învățămîntul profesional sau învățămîntul tehnic.

Titlurile de "emerit" se conferă prin decret al Consiliului de Stat personalului didactic cu stagiul îndelungat în funcții didactice și merite remarcabile în activitatea de învățămînt. Personalului didactic de predare, de conducere și de îndrumare și control prevăzut la titlul II, pentru titlul de emerit, i se cere și gradul didactic I.

Personalul didactic beneficiază, în condițiile legii, pentru rezultatele obținute în munca, de premii (gratificatii) acordate la sfîrșitul anului școlar (universitar), precum și de premii excepționale, în cursul anului, pentru realizari deosebite în activitatea desfășurată.

Pentru realizarea în condiții deosebite a unor sarcini didactice-educative precum și cu prilejul trecerii la pensii, după o activitate îndelungată și meritorie în învățămînt, personalului didactic i se pot aduce multumiri prin acte oficiale emanind de la Ministerul Învățămîntului, alte ministere și instituții centrale care au în subordine școli, inspectoratele școlare și conducerile instituțiilor de învățămînt superior.

În semn de prețuire a personalului didactic pentru trecerea în revista a realizarilor obținute în instruirea și educarea elevilor și studenților și pentru a stimula personalul didactic în activitatea sa, se sarbatoreste, în fiecare an la 30 iunie, "Ziua invatatorului".

Pentru încălcarea, cu vina, a îndatoririlor ce-i revin, personalul didactic poate fi sancționat, în funcție de gravitatea abaterii, cu:

Sancțiunile disciplinare se aplică în termen de cel mult 60 de zile de la constatarea abaterii, dar nu mai tirziu de 1 an de la data săvîrșirii ei.

În învățămîntul preșcolar, învățămîntul obligatoriu de cultura generală, învățămîntul liceal, învățămîntul profesional și învățămîntul tehnic, sancțiunile se aplică personalului didactic de predare, după cum urmează:

- sancțiunile prevăzute la art. 209 lit. a și b, de directorul unității școlare sau de inspectoratul care a constatat abaterea;

- sancțiunile prevăzute la art. 209 lit. c și d, de inspectoratul școlar ori de Ministerul Învățămîntului sau alt organ central în subordinea căruia se afla școala;

- sancțiunea prevăzută la art. 209 lit. e, de Ministerul Învățămîntului, la sesizarea organelor arătate la alineatul precedent.

Sancțiunile prevăzute la art. 209 lit. a-d pot fi aplicate și de organul ierarhic superioare celor menționate în prezentul articol.

Sancțiunile disciplinare ce pot fi aplicate personalului didactic ajutator precum și procedura de aplicare, sînt cele stabilite de legislația muncii.

Abaterile săvîrșite de personalul didactic de conducere și de personalul didactic de îndrumare și control se sancționează de organul care numește acest personal sau de organele superioare acestuia.

În învățămîntul superior, sancțiunile se aplică personalului didactic potrivit art. 217 și art. 218.

Exercitarea acțiunii disciplinare se va face numai pe baza unei cercetări, în cadrul căreia se stabilesc faptele în legătură cu abaterea, împrejurările în care ele au fost săvîrșite și se întocmesc actele de cercetare, la care se atașează înscrisurile doveditoare, precum și în mod obligatoriu declarația scrisă a persoanei căreia i se imputa abaterea, cu arătarea probelor invocate în apărarea sa.

Dacă se apreciază ca gravitatea faptelor justifica aplicarea sancțiunii prevăzute la art. 209 lit. e cercetarea abaterii este încredințată unei comisii numite de inspectoratul școlar sau de ministerul ori organul central care a încadrat pe post pe cel în cauza, avînd următoarea componenta:

- pentru comisia numita de inspectoratul școlar, un inspector delegat de inspectoratul școlar general, ca președinte, un director de școala și un reprezentant al Uniunii sindicatelor din instituțiile de învățămînt și cultura, ca membrii;

- pentru comisia numita de un minister sau alte organe centrale, șeful direcției (serviciului ori biroului) de învățămînt sau delegatul sau, ca președinte, un delegat al inspectoratului școlar județean, precum și un reprezentant al uniunii sindicatelor din ramura corespunzătoare, ca membri.

Comisia întocmește un raport motivat ale cărui concluzii se comunică organului care a dispus cercetarea.

La stabilirea sancțiunii, se va ține seama de:

- împrejurările în care abaterea a fost săvîrșită;

- gradul de vinovăție;

- urmările abaterii săvîrșite;

- comportarea anterioară în serviciu și orice alte elemente care pot contribui la o justa stabilire a vinovatiei.

Sancțiunile disciplinare prevăzute la art. 209 se comunică în scris celui sancționat, cu arătarea faptelor pentru care au fost aplicate.

Sancțiunile disciplinare sînt executorii de la comunicare, chiar dacă au fost contestate de cei care au savirsit abaterea.

Toate sancțiunile se noteaza în statutul personal al celui sancționat și se aduc la cunoștința consiliilor profesorale.

Împotriva sancțiunilor disciplinare, cei sancționați pot face contestație în termen de 15 zile de la comunicare.

Contestațiile se rezolva, după caz, de organul ierarhic superior celui care a aplicat sancțiunea sau de instanța judecătorească, potrivit normelor legale privind jurisdicția muncii.

Actele de cercetare disciplinară privind personalul didactic din învățămîntul superior sînt supuse spre examinare unei comisii constituite, pentru fiecare caz în parte, din președinte și 2 membri, avînd cel puțin funcția didactica a celui care a savirsit abaterea.

Președintele comisiei este desemnat de Ministerul Învățămîntului, atunci cînd cel invinuit de săvîrșirea abaterii este profesor, conferențiar sau șef de lucrări (lector) numit de Ministerul Învățămîntului, și de către rector, atunci cînd cel invinuit de săvîrșirea abaterii este șef de lucrări (lector) numit de rector, asistent sau asistent stagiar.

Membrii comisiei sînt desemnați de consiliul profesoral al facultății, dintre membrii acestuia.

Comisia se pronunța asupra sancțiunii prin hotărîre motivată, luată în majoritate, care se comunică celui sancționat.

Împotriva hotărîrii comisiei, cel sancționat poate face contestație în termen de 15 zile de la comunicare.

Pentru sancțiunile prevăzute la art. 209 lit. a-c, contestația se adresează Ministerului Învățămîntului, în cazul profesorilor, conferentiarilor și sefilor de lucrări (lectorilor) numiți de rector, al asistentilor și asistentilor stagiari.

Pentru sancțiunea prevăzută la art. 209 lit. e, contestația se adresează organelor competente, potrivit normelor legale privind jurisdicția muncii.

Hotărîrile comisiei necontestate în termen, precum și hotărîrile asupra contestațiilor sînt definitive. Pentru aducerea la îndeplinire a hotărîrilor sancțiunile prevăzute la art. 209 lit. c sau e se aplică de Ministerul Învățămîntului în cazul profesorilor, conferentiarilor și sefilor de lucrări (lectorilor) numiți de Ministerul Învățămîntului - și de rector, în cazul personalului didactic numit de acesta.

Sancțiunile prevăzute la art. 209 lit. a-b se aplică de rector.

Cei sancționați pot cere revizuirea hotărîrii de sancționare, în cazul în care se descoperă dovezi noi de natura sa stabilească nevinovatia lor.

Cererea de revizuire se face în termen de 30 de zile de la descoperirea noilor dovezi și se soluționează de organul care a aplicat sancțiunea.

Dacă în cursul unui an de la executarea sancțiunii disciplinare, cu excepția sancțiunilor prevăzute la art. 209 lit. d și e, cel sancționat nu a mai savirsit nici o abatere, i se ridica sancțiunea, facindu-se mențiunea corespunzătoare în statutul personal.

În cazul în care cel sancționat nu a mai savirsit abateri disciplinare și s-a evidențiat prin comportarea lui în munca, organul care a aplicat sancțiunea va putea dispune ridicarea sancțiunii chiar înainte de expirarea termenului de 1 an, dar nu mai devreme de 6 luni.

În cazul sancțiunii prevăzute de art. 209 lit. d, dacă timp de 2 ani de la aplicarea sancțiunii cel sancționat nu a mai savirsit nici o abatere și a avut o buna comportare în munca, el va putea fi transferat, la cerere, la unitatea școlară unde a funcționat, la ivirea unui post vacant.

Răspunderea materială a personalului didactic din învățămîntul de toate gradele este supus prevederilor din codul muncii și celorlalte norme din legislația muncii.

Dispoziția de reținere și celelalte acte pentru recuperarea pagubelor se vor face de către conducerea persoanei juridice al carei angajat este cel în cauza, în afară de cazurile cînd, prin lege, se dispune altfel.

Personalul didactic din învățămîntul de toate gradele beneficiază de pensie pentru limita de vîrsta, pensie de invaliditate sau ajutor social, precum și de pensie suplimentară, iar membrii de familie beneficiază de pensie de urmaș, în condițiile stabilite de Legea privind pensiile de asigurări sociale de stat și pensia suplimentară, cu completările din prezentul statut.

Profesorii și conferentiarii din învățămîntul superior pot fi mentinuti în funcțiile didactice pe care le ocupa peste limita de vîrsta stabilită de legea pensiilor, pînă la împlinirea virstei de 70 de ani cu aprobarea Ministerului Învățămîntului, la propunerea senatului (consiliului profesoral al instituției de învățămînt superior), motivată prin necesitați de învățămînt și de cercetare științifică.

Profesorii și conferentiarii din învățămîntul superior cu merite deosebite în munca didactica și științifică, trecuți la pensie pentru limita de vîrsta, pot continua unele activități didactice și științifice ca profesori consultanți sau conferențiari consultanți. Profesorii și conferentiarii consultanți pot primi sarcini de conducere a doctoranzilor, de referenți în comisii de concurs sau de avansare, în comisii de doctorat, precum și orice alte sarcini ce se vor stabili de conducerea facultății, potrivit normelor Ministerului Învățămîntului. Ei pot fi desemnați în senate (consiliile profesorale ale instituțiilor de învățămînt superior) sau în consiliile profesorale ale facultăților.

Numirea în funcțiile de profesor consultant și conferențiar consultant se face de Ministerul Învățămîntului, la propunerea senatului (consiliului profesoral al instituției de învățămînt superior).

Profesorii consultanți și conferentiarii consultanți primesc o indemnizație, stabilită potrivit dispozițiilor legale, în raport cu sarcinile încredințate.

Personalul didactic de predare din învățămîntul obligatoriu de cultura generală, învățămîntul liceal, învățămîntul profesional și învățămîntul tehnic, care împlinește în cursul anului școlar vîrsta prevăzută de lege pentru trecerea la pensie și solicita pensionarea, va fi trecut la pensie numai pe data încheierii anului școlar.

Personalului didactic din învățămîntul de toate gradele, cu excepția personalului didactic ajutator, i se va întocmi de către instituția de învățămînt un stat personal în care se vor trece datele privind situația lor de serviciu, precum și rezultatele obținute în munca.

Statutul personal se păstrează după cum urmează:

- la inspectoratele școlare, pentru inspectorii școlari șefi și inspectorii școlari; statutul personal al inspectorului școlar general județean se păstrează la Ministerul Învățămîntului;

- la inspectoratele școlare, la ministerele și celelalte organe centrale, pentru directorii și directorii adjuncți ai unităților școlare subordonate;

- la liceele și la unitățile școlare din învățămîntul profesional și învățămîntul tehnic, pentru personalul didactic de predare din aceste unități;

- la anumite școli stabilite de inspectoratele școlare județene și al municipiului București, pentru personalul didactic de predare din celelalte unități școlare;

- la instituția de învățămînt superior, pentru profesori, conferențiari, șefi de lucrări (lectori), asistenți și asistenți stagiari.

Interesul învățămîntului, potrivit dispozițiilor prezentului statut, constituie interes al serviciului în înțelesul codului muncii.

Personalul didactic suplinitor numit pe întregul an școlar (universitar) sau care funcționează pe întregul an școlar (universitar) beneficiază, potrivit legislației muncii, de aceleași drepturi ca angajații cu contracte de muncă pe durata nedeterminată.

Dispozițiile prezentului statut se aplică în mod corespunzător și personalului didactic de la casele de copii din sistemul Ministerului Învățămîntului, de la școlile organizate pentru copii cu deficiente, de la centrele logopedice, de la școlile și institutele speciale pentru reeducarea minorilor, precum și învățătorilor și profesorilor de la casele de pionieri, îndatoririle acestui personal fiind stabilite prin norme speciale.

În mod excepțional, la disciplinele pentru care învățămîntul superior nu pregătește personal didactic, pot fi numiți ca profesori în învățămîntul prevăzut la titlul II absolvenți al unui liceu de specialitate sau ai unei școli de specializare postliceala.

În lipsa unor solicitanți cu studii corespunzătoare, prevăzute la art. 9 lit. a-f, pentru ocuparea funcțiilor didactice de predare vor putea fi numiți în mod excepțional, ca suplinitori în posturile vacante și persoane cu studii incomplete.

Personalul didactic prevăzut la titlul II, cu excepția personalului didactic de predare, aflat în funcție la data intrării în vigoare a prezentului statut, care nu îndeplinește condițiile de studii, stagiu sau grad didactic cerute pentru numire, va putea fi menținut în posturile ocupate, dacă a dovedit ca poate îndeplini sarcinile funcției încredințate.

În mod excepțional, poate fi numit, cu delegație, în funcții didactice de conducere sau în funcții de îndrumare și control, personal didactic de predare care nu îndeplinește unele din condițiile prevăzute la art. 41-44 și art. 47.

Absolvenții instituțiilor de învățămînt superior, fără examen de diploma, care la data intrării în vigoare a prezentului statut funcționează în învățămînt își păstrează, ca personal didactic, drepturile decurgind din obligațiile legale pentru a preda în învățămîntul obligatoriu de cultura generală.

Nu beneficiază de prevederile alineatului precedent absolvenții, fără examen de diploma, a institutelor pedagogice care au pregătit profesori numai pentru învățămîntul obligatoriu de cultura generală.

Pentru personalul didactic din învățămîntul prevăzut la titlul II, care îndeplinește funcții în cadrul UTC, condiția de vechime prevăzută la art. 83 se va considera îndeplinită dacă a funcționat cel puțin un an la catedra, iar pînă la completarea vechimii de trei ani, ca activist al acestei organizații.

Sefilor de lucrări (lectorilor) cu o vechime în învățămînt de cel puțin 8 ani trecuți în învățămîntul obligatoriu de cultura generală, învățămîntul liceal, învățămîntul profesional și învățămîntul tehnic li se acordă gradul didactic II, pe baza unei inspecții de specialitate.

Asistentilor din învățămîntul superior trecuți în învățămîntul prevăzut la alineatul precedent li se acorda de drept definitivarea pe posturile în care au fost transferati.

Absolvenții instituțiilor de învățămînt fără examen de diploma repartizați în învățămînt, după intrarea în vigoare a prezentului statut, dacă nu promovează acest examen în termenul stabilit pentru susținerea lui, pierd calitatea de personal didactic titular.

În cazul prevăzut la alineatul precedent, sînt aplicabile dispozițiile din codul muncii privind desfacerea contractului de muncă pentru necorespundere în munca.

Personalul didactic de predare, prevăzut la titlul II, în funcțiune la data intrării în vigoare a prezentului statut, care nu a obținut definitivarea în învățămînt și nu mai are dreptul, potrivit normelor legale în vigoare, să se mai prezinte la acest examen, se va putea prezenta, în mod excepțional în termen de un an de la data intrării în vigoare a prezentului statut, la o sesiune de lichidare. În caz de neprezentare sau nepromovare, se vor aplica dispozițiile art. 19 alin. 3.

Ministerul Învățămîntului va putea stabili, pentru unele municipii și orașe, o perioadă premergătoare operațiilor de numire și transferare în vederea rezolvarii cererilor de transferare în cadrul aceleași localități, ale personalului didactic titular definitiv pentru apropiere de domiciliu.

Personalul didactic de predare din învățămîntul liceal care s-a dovedit, pe baza constatărilor inspectorilor școlari de specialitate, că nu poate face fața cerințelor învățămîntului liceal, va fi trecut, în interesul învățămîntului, cu consimțămîntul sau la clasele V-X ale învățămîntului obligatoriu de cultura generală, la aceeași școala sau la alta școala din localitate.

În caz de refuz, sînt aplicabile dispozițiile codului muncii privind desfacerea contractului de muncă pentru necorespundere în munca.

Personalul didactic prevăzut la titlul II, care funcționa în învățămînt la data de 1 august 1959, la împlinirea a 10 ani de activitate în învățămînt poate solicita acordarea gradului didactic II, fără a avea 5 ani vechime ca personal didactic definitiv, iar la împlinirea a 15 ani de activitate în învățămînt poate solicita acordarea gradului didactic I, fără a avea 5 ani vechime în gradul didactic II.

Inginerii, economistii și medicii care la data de 1 august 1959 aveau o vechime de cel puțin 3 ani în producție, în specialitate, beneficiază de prevederile alineatului precedent, dacă au lucrat continuu în specialitate și au obținut definitivarea în învățămînt pe bază de examen.

În cazul maiștrilor-instructori, dispozițiile alin. 1 se vor aplica celor aflați în funcție la data de 1 septembrie 1968.

Inginerii, economistii și medicii, încadrați ca profesori sau ca personal didactic în învățămîntul liceal de specialitate, învățămîntul profesional și învățămîntul tehnic, care la data de 1 septembrie 1968 aveau o vechime în producție de cel puțin 5 ani, din care cel puțin 3 ani în învățămînt, dobîndesc, la data intrării în vigoare a prezentului statut, calitatea de personal didactic titular definitiv.

Maistrii-instructori care, la data intrării în vigoare a prezentului statut, au o vechime de cel puțin 10 ani în producție, din care cel puțin 5 ani în învățămînt și au promovat cursul special de promovare pedagogica, dobîndesc de drept calitatea de personal didactic titular definitiv.

Educatoarelor și învățătorilor care au obținut gradele II și I în învățămînt înainte de reforma învățămîntului din 1948, li se recunosc aceste grade, iar profesorilor și maiștrilor-instructori din învățămîntul prevăzut la titlul II, cu examen de capacitate dinainte de reforma învățămîntului din 1948 li se atribuie gradul didactic II.

Titlurile de "invatator fruntas" și "profesor fruntas" conferite pînă la intrarea în vigoare a prezentului statut se echivaleaza, de drept, după caz, cu titlurile de "educatoare evidențiată", "invatator evidențiat" și "profesor evidențiat".

Persoanele numite în învățămîntul profesional, învățămîntul tehnic și în liceele de specialitate, în toate cazurile la disciplinele de specialitate, și care provin din alte sectoare de activitate, dacă au o vechime de cel puțin 3 ani în învățămînt în înțelesul art. 175, vor primi salariul stabilit pentru categoria personalului didactic definitiv, avînd obligația sa obțină definitivarea în termen de 3 ani de la numire.

Ministerul Învățămîntului poate transfera, în interesul învățămîntului, personalul didactic din învățămîntul superior în aceleași funcții, în cazul în care instituția de învățămînt superior se desființează, își restringe activitatea în specialitatea postului ocupat de persoana în cauza, sau pentru asigurarea cu personal didactic a unei instituții de învățămînt superior nou create, în toate cazurile fiind necesar acordul celui ce urmează a fi transferat.

În scopul organizării sau îmbunătățirii activității didactico-educative și științifice, Ministerul Învățămîntului poate detasa personal didactic din învățămîntul superior, cu acordul celor în cauza, pe timp de cel mult un an universitar, la instituțiile de învățămînt superior din același centru sau din alte centre universitare, cu acordarea drepturilor legate de detașare.

Profesorii și conferentiarii din instituțiile de învățămînt superior fără titlul științific de doctor și care nu au fost atestați de Comisia superioară de diplome sînt obligați ca în termen de 3 ani de la intrarea în vigoare a prezentului statut să obțină titlul științific de doctor.

Dispozițiile alineatului precedent nu se aplică profesorilor și conferentiarilor neatestati de la specialitatile pentru care nu se organizează doctoratul. În acest caz, profesorii și conferentiarii vor fi atestați de Comisia superioară de diplome, potrivit normelor legale, în termen de 3 ani de la intrarea în vigoare a prezentului statut.

Profesorii și conferentiarii care nu vor obține titlul științific de doctor sau nu vor fi atestați în termenul prevăzut la alineatele precedente pierd calitatea de titulari, iar posturile didactice pe care le ocupa vor fi declarate vacante și scoase la concurs.

Pînă la sfîrșitul anului universitar 1969/1970, se vor putea înscrie la concursurile pentru ocuparea posturilor vacante de profesor și conferențiar, cu aprobarea Ministerului Învățămîntului, și specialiști cu studii superioare, înscriși la doctorat, dacă nu au o vechime de cel puțin 10 ani în activitatea didactica, de cercetare științifică, de proiectare, în producție sau în aparatul de stat, de partid sau al organizațiilor obștești și au desfășurat o activitate științifică și practica deosebit de valoroasa în domeniul specialitatii din care face parte disciplina postului scos la concurs.

Cei reusiti la concurs sînt obligați să obțină titlul științific de doctor în termen de 3 ani de al numirea în post, dispozițiile art. 248 alin. 3 fiindu-le aplicabile.

Șefii de lucrări (lectorii) și asistenții avînd la data intrării în vigoare a prezentului statut calitatea de suplinitor în învățămîntul superior dobîndesc de drept calitatea de titular, dacă, la aceeași dată, îndeplinesc următoarele condiții:

- pentru șefii de lucrări (lectorii), titlul științific de doctor și o vechime de 6 ani în învățămîntul superior sau calitatea de doctorand, promovarea tuturor examenelor de doctorat și o vechime de 10 ani în învățămîntul superior, precum și, în toate cazurile, activitate științifică și lucrări publicate;

- pentru asistenți, titlul științific de doctor și o vechime de 5 ani în învățămîntul superior sau să fie înscriși la doctorat și să aibă o vechime de 8 ani în învățămîntul superior, precum și, în toate cazurile, activitate științifică și lucrări publicate.

Îndeplinirea condițiilor prevăzute la alineatul precedent se constata de consiliul profesoral al facultății.

În cazul în care la unele specialități nu s-a organizat doctoratul sau nu au existat condiții pentru cuprinderea unui număr mai mare de doctoranzi, personalul didactic suplinitor prevăzut în prezentul articol, care are o vechime de 10 ani în învățămîntul superior, va putea fi titularizat, folosindu-se, în mod corespunzător, procedura de avansare prevăzută la art. 119 alin. 2-5.

Ministerul Învățămîntului este autorizat ca, împreună cu comitetele executive ale consiliilor populare județene și al municipiului București, sa înființeze în fiecare județ și în municipiul București Casa corpului didactic.

În măsura în care nu se dispune altfel în prezentul statut, personalului didactic din învățămîntul de toate gradele i se aplică prevederile codului muncii și celelalte dispoziții din legislația muncii.

Pe data intrării în vigoare a prezentei legi, orice dispoziții legale contrarii prevederilor sale se abroga.

-----------