privind întărirea autoconducerii muncitoresti și autogestiunii economico-financiare și valutare în activitatea de comerț exterior și cooperare economică internationala
Dezvoltarea multilaterala a întregii economii naționale, folosirea avantajelor participării la diviziunea internationala a muncii impun perfecționarea autoconducerii și autogestiunii economico-financiare și valutare în activitatea de comerț exterior, sporirea, diversificarea și adaptarea producției pentru export în concordanta cu cerințele pieței, gospodărirea rațională a resurselor valutare, în vederea asigurării mijloacelor necesare plății importurilor și constituirii rezervelor valutare centralizate ale statului.
Colectivele de oameni ai muncii, organele de conducere colectivă ale unităților trebuie să acționeze permanent pentru realizarea și depășirea sarcinilor de export, reducerea importurilor la strictul necesar și constituirea, pe aceasta baza, a fondurilor necesare cointeresarii materiale a personalului muncitor care a contribuit efectiv la promovarea mărfurilor românești pe piața externa, la îmbunătățirea balanței valutare.
În scopul intaririi autoconducerii muncitoresti și autogestiunii economico-financiare și valutare în activitatea de comerț exterior și cooperare economică internationala, stimulării unităților economice în sporirea rezervelor în valută ale statului și extinderii schimburilor externe și cooperării economice internaționale,
Marea Adunare Naționala a Republicii Socialiste România adopta prezenta lege.
Capitolul 1 — Autogestiunea economico-financiară și valutară în activitatea de comerț exterior și cooperare economică internationala ↑ Contents
Întreprinderile, centralele, ministerele, celelalte organe centrale și locale care au sarcini de comerț exterior sînt obligate să asigure creșterea permanenta și diversificarea producției pentru export, realizarea de produse competitive, la un înalt nivel tehnic, prin valorificarea superioară a materiilor prime, materialelor, combustibililor și energiei, adaptarea operativă a producției la cerințele pieței externe, folosirea judicioasă a importurilor, promovarea de schimburi reciproc avantajoase și a unor forme noi, eficiente, de comerț exterior și cooperarea internationala.
Întreaga activitate de comerț exterior și cooperare economică internationala se organizează și se desfășoară potrivit principiilor autoconducerii muncitoresti și autogestiunii economico-financiare și valutare.
Pe baza acestor principii, rezultatele activității de comerț exterior și cooperare economică internationala se reflecta în rezultatele financiare de ansamblu ale centralelor, întreprinderilor producătoare de mărfuri pentru export sau beneficiare de mărfuri din import și întreprinderilor de comerț exterior.
Pentru realizarea autogestiunii economico-financiare și valutare, ministerele, celelalte organe centrale și locale, unitățile producătoare și întreprinderile de comerț exterior sînt obligate sa ia măsurile necesare ca producția pentru export, comercializarea mărfurilor pe piețele externe și acțiunile de cooperare economică internationala să asigure acoperirea cheltuielilor în valută pe seama încasărilor valutare din activitatea proprie, restituirea la termen a creditelor în valută primite și un aport valutar corespunzător, în vederea sporirii rezervelor în valută ale statului și creării de resurse valutare suplimentare pentru importuri, precum și constituirea fondurilor destinate cointeresarii materiale a personalului muncitor care participa activ la realizarea exportului.
Consiliul de Miniștri răspunde, potrivit legii, de elaborarea, în cadrul planului național unic de dezvoltare economico-socială, a proiectului planului de comerț exterior și cooperare economică internationala și exercită controlul și îndrumarea generală asupra activității de export, import și de cooperare economică internationala.
Ministerele, celelalte organe centrale sau locale și centralele industriale, cu participarea întreprinderilor de comerț exterior, defalca prevederile planului de comerț exterior și cooperare economică internationala pe întreprinderi producătoare sau prestatoare de servicii subordonate.
Totodată, organele și unitățile economice prevăzute la alineatul precedent au obligația sa stabilească sarcini de producție distincte pentru unitățile subfurnizoare de materiale, piese și subansamble, care participa la fabricarea produsului finit destinat exportului.
În scopul realizării în exclusivitate a fondului de marfa destinat exportului, la termenele și în condițiile de calitate stabilite prin contracte, ministerele, celelalte organe centrale și centralele industriale au obligația de a specializa pentru producția de export fabrici, secții sau linii de fabricație, inclusiv în cadrul unităților subfurnizoare, de a asigura baza tehnico-materială și forta de muncă necesare.
La realizarea exportului, unitățile subfurnizoare cuprinse în plan au obligațiile și drepturile prevăzute de lege pentru centralele sau, după caz, întreprinderile care fabrica produsul finit, exclusiv raportarea livrărilor respective la export.
Prevederile alineatului precedent se aplică și institutelor de cercetare științifică, inginerie tehnologică și de proiectare, care participa la realizarea de exporturi sau executarea de lucrări, precum și unităților producătoare sau prestatoare de servicii în legătură cu livrările de mărfuri sau prestările de servicii cu plata în valută către societățile mixte de producție și comercializare din Republica Socialistă România sau către persoane juridice și fizice străine.
Ministerele, celelalte organe centrale și locale, centralele și întreprinderile care produc pentru export sau beneficiază de importuri întocmesc, anual, balanța comercială și planul de încasări și plati valutare ale activității proprii de comerț exterior și de cooperare economică internationala.
Balanța comercială a activității proprii de comerț exterior și cooperare economică internationala se aproba odată cu sarcinile de plan și cuprinde:
a) exportul, inclusiv în cadrul acțiunilor de cooperare economică internationala;
b) importul, inclusiv în cadrul acțiunilor de cooperare economică internationala;
c) soldul balanței comerciale.
Planul de încasări și plati valutare este partea integrantă a bugetului propriu de venituri și cheltuieli și cuprinde:
a) încasări din export, acțiuni de cooperare economică internationala, credite, dobinzi și din alte activități;
b) plati pentru importuri, realizarea de acțiuni de cooperare economică internationala, restituiri de credite, dobinzi și pentru alte activități;
c) soldul planului valutar.
Excedentul valutar planificat se vărsa ca aport minim la fondul valutar centralizat al statului, organele și unitățile cu sarcini de comerț exterior avînd obligația de a lua măsuri pentru sporirea acestui excedent, în vederea creșterii rezervelor valutare ale statului.
Importurile planificate se efectuează numai în măsura în care se realizează trimestrial încasările și vărsămintele stabilite prin plan sau exista contracte de export care să asigure resursele valutare necesare. În situația că nu sînt asigurate aceste resurse, ministerele, celelalte organe centrale și locale, centralele și întreprinderile au obligația sa redimensioneze în mod corespunzător volumul importurilor, în cadrul echilibrului valutar planificat.
Pentru unitățile la care importul se face în vederea realizării unor produse de export de către alte unități, prevederile alineatului precedent se aplică în cadrul echilibrului valutar al acestor din urma unități.
În conformitate cu prevederile planului național unic de dezvoltare economico-socială, întreprinderile de comerț exterior au obligația de a asigura vînzarea mărfurilor românești pe piețele externe, aprovizionarea economiei naționale cu mărfurile necesare din import și realizarea acțiunilor de cooperare economică internationala, în condiții de eficienta economică sporită.
Ministerul Comerțului Exterior și Cooperării Economice Internaționale, împreună cu ministerele și celelalte organe centrale titulare de plan, defalca pe întreprinderi de comerț exterior planul de export, import și cooperare economică internationala și asigura luarea măsurilor necesare pentru aducerea la îndeplinire a sarcinilor stabilite.
Întreprinderile de comerț exterior au sarcina de a efectua, în condițiile prevederilor legale în vigoare, și alte operațiuni comerciale pe piețele externe decît cele corespunzătoare art. 8, în vederea realizării de aport valutar și de beneficii.
Ministerul Comerțului Exterior și Cooperării Economice Internaționale repartizează întreprinderilor de comerț exterior sarcini de aport valutar din alte operațiuni comerciale, pe baza prevederilor din balanța de plati externe.
Întreprinderile de comerț exterior sînt obligate sa desfășoare o activitate rentabila, să-și acopere cheltuielile prin venituri proprii și să obțină beneficiul planificat din operațiunile de export-import și acțiunile de cooperare economică internationala, din care să-și asigure resursele necesare dezvoltării propriei activități, constituirea celorlalte fonduri prevăzute de lege și să contribuie la dezvoltarea generală a societății.
Întreprinderile de comerț exterior răspund de contractarea și derularea la extern a întregului fond de marfa planificat la export.
Planul de export al întreprinderii de comerț exterior se considera îndeplinit în condițiile realizării fondurilor valutare din exportul mărfurilor primite spre derulare de la unitățile producătoare din țara, precum și a aportului valutar total, constituit din aportul valutar aferent fondului de marfa planificat la export, calculat potrivit normelor legale, și aportul valutar din operațiuni comerciale pe piețele externe, stabilit potrivit art. 9 din prezenta lege.
Volumul total de activitate al întreprinderii de comerț exterior se compune din:
a) operațiunile comerciale necesare pentru realizarea planului de export și import;
b) activitatea de cooperare în producție și alte forme de cooperare economică internationala;
c) operațiunile comerciale necesare pentru realizarea sarcinii de aport valutar;
d) activitatea desfășurată pentru realizarea în Republica Socialistă România de obiective economice pe bază de credite acordate de Banca Internationala pentru Reconstrucție și Dezvoltare;
e) vînzările și cumpărările cu plata în valută efectuate în relațiile cu societățile mixte de producție și comercializare din Republica Socialistă România;
f) alte operațiuni de vînzare, cumpărare sau prestări de servicii cu plata în valută, efectuate potrivit legii în relațiile cu persoane juridice sau fizice străine.
Pe baza volumului total de activitate întreprinderile de comerț exterior elaborează, sub îndrumarea ministerelor și celorlalte organe centrale în subordinea cărora își desfășoară activitatea, bugete de venituri și cheltuieli, exprimate în lei, care se supun avizării Ministerului Comerțului Exterior și Cooperării Economice Internaționale și Ministerului Finanțelor.
Bugetul cuprinde totalitatea veniturilor și cheltuielilor întreprinderii, atît în lei, cît și cele în valută transformate în lei, prevăzute în planul de încasări, plati și beneficii valutare, care face parte integrantă din buget.
La capitolul "venituri" bugetul întreprinderii de comerț exterior cuprinde toate încasările din export, decontarea către beneficiarii interni a mărfurilor importate, activitatea de cooperare economică internationala și de prestații de servicii internaționale, operațiunile comerciale cu aport valutar, comisioane, credite și dobinzi, precum și din celelalte activități desfășurate.
La capitolul "cheltuieli" bugetul întreprinderii de comerț exterior cuprinde toate plățile pentru importuri, decontarea către unitățile producătoare a mărfurilor exportate, realizarea acțiunilor de cooperare economică internationala și prestațiilor de servicii internaționale, efectuarea operațiunilor comerciale cu aport valutar, restituirea de credite și plata dobinzilor, retribuirea personalului muncitor, efectuarea deplasarilor în străinătate, precum și celelalte cheltuieli pentru realizarea întregii activități.
Bugetul de venituri și cheltuieli al întreprinderii de comerț exterior cuprinde, de asemenea, soldul dintre veniturile și cheltuielile prevăzute în bugetele rețelei externe de comercializare și de asistența tehnica și service, aprobate de organul colectiv de conducere al întreprinderii.
Planul de încasări, plati și beneficii valutare al întreprinderii de comerț exterior cuprinde:
a) încasările și plățile în valută rezultate din planul de comerț exterior și cooperare economică internationala;
b) încasările și plățile în valută rezultate din operațiunile comerciale pe piețele externe efectuate pentru obținerea de aport valutar.
La "încasări" planul include toate categoriile de încasări valutare ale întreprinderii din export, valorificarea superioară a unor produse pe piețele externe, executarea de lucrări, acordarea de asistența tehnica, activitatea de service, operațiuni comerciale cu aport valutar, comisioane, dobinzi, precum și din alte activități care generează încasări în valută.
La "plati" planul include toate categoriile de plati valutare ale întreprinderii pentru importuri, cumpărarea de mărfuri în vederea efectuării de operațiuni comerciale cu aport valutar, transporturi pe parcurs extern, participarea la tîrguri și expoziții internaționale, reclama comercială, comisioane, dobinzi, deplasări în străinătate, precum și pentru alte activități care generează plati în valută.
Consiliul de Miniștri organizează și controlează realizarea de către ministere, celelalte organe centrale și locale a sarcinilor din domeniul comerțului exterior și cooperării economice internaționale, urmărește îmbunătățirea continua a calității produselor destinate exportului, precum și ridicarea competitivitatii acestor produse pe piețele externe, ia măsuri pentru asigurarea echilibrului valutar stabilit prin plan și creșterea rezervelor valutare ale statului.
Ministerul Comerțului Exterior și Cooperării Economice Internaționale, Ministerul Finanțelor, ministerele și celelalte organe centrale au obligația sa exercite controlul și îndrumarea activității economico-financiare a întreprinderilor de comerț exterior și unităților producătoare de mărfuri pentru export, sa ia măsuri pentru buna gospodărire a mijloacelor materiale și financiare și creșterea eficientei economice a întregii activități de comerț exterior și cooperare economică internationala.
Aprecierea activității întreprinderilor de comerț exterior se face pe bază de bilanț, care include și rezultatele financiare ale rețelei externe de comercializare și de asistența tehnica și service.
Întreprinderea de comerț exterior care nu realizează veniturile prevăzute în buget poate folosi, în condițiile legii, pe o perioadă de trei luni, credite cu dobinda normală pentru asigurarea desfășurării în continuare a activității.
Organul colectiv de conducere al întreprinderii de comerț exterior este obligat sa adopte și sa pună în aplicare un program special de măsuri, în vederea realizării veniturilor prevăzute în buget. Ministerul în subordinea căruia se afla întreprinderea și Ministerul Comerțului Exterior și Cooperării Economice Internaționale sînt obligate sa analizeze lunar activitatea acesteia, luînd măsuri pentru a-și realiza sarcinile potrivit prevederilor prezentei legi.
În cazul în care la încheierea perioadei de creditare întreprinderea nu își realizează volumul de activitate stabilit potrivit prezentei legi, organul de conducere colectivă este obligat sa redimensioneze cheltuielile și numărul de personal în limita veniturilor obținute.
Creditarea cu dobinda normală poate fi prelungită cu cel mult trei luni, cu aprobarea Ministerului Comerțului Exterior și Cooperării Economice Internaționale și Ministerului Finanțelor, numai dacă se stabilește, împreună cu ministerul în subordinea căruia se afla întreprinderea, ca aceasta are perspectiva să-și realizeze volumul de activitate în perioada respectiva.
În cazul în care activitatea unei întreprinderi de comerț exterior nu se desfășoară în mod corespunzător, Ministerul Comerțului Exterior și Cooperării Economice Internaționale deleagă dintre cadrele sale de specialiști un împuternicit pe lîngă conducerea întreprinderii, care asigura aplicarea măsurilor necesare realizării sarcinilor ce revin acesteia potrivit prevederilor prezentei legi.
În situații deosebite, cînd activitatea întreprinderii continua să fie nesatisfacatoare, Ministerul Comerțului Exterior și Cooperării Economice Internaționale propune instituirea regimului special de supraveghere, potrivit legii.
Capitolul 2 — Raporturile contractuale dintre întreprinderile de comerț exterior și unitățile producătoare de mărfuri pentru export sau beneficiare de mărfuri din import ↑ Contents
Întreprinderile de comerț exterior sînt obligate sa prospecteze sistematic piețele externe, sa informeze unitățile producătoare asupra cerințelor acestor piețe, tendințelor conjuncturale și prețurilor internaționale, sa încheie din timp contractele cu partenerii externi, în conformitate cu planul de comerț exterior și cooperare economică internationala.
Importurile de mașini și utilaje se contractează în contrapartida cu exporturi românești, în principal din industria constructoare de mașini, pe bază de contracte paralele sau în cadrul unor acțiuni de cooperare în producție, care să asigure, concomitent cu importul, realizarea exportului.
Încheierea principalelor contracte de export și import, îndeosebi a celor privind exportul și importul de mașini și utilaje complexe și acțiuni de cooperare economică internationala, se face cu participarea și a reprezentanților unităților producătoare, precum și, după caz, ai institutelor de cercetare științifică, inginerie tehnologică și de proiectare.
Exporturile de instalații complexe, efectuarea de lucrări de construcții-montaj și executarea altor obiective economice în străinătate se realizează prin furnizorul general sau, după caz, antreprenorul general, stabilit potrivit legii.
Furnizorul general, respectiv antreprenorul general, are, în principal, următoarele obligații:
a) să ofere la export instalații complexe și alte obiective care valorifica superior conceptia proprie, instalațiile, utilajele și alte produse executate în țara;
b) să asigure din timp, prin institutele de cercetare științifică, inginerie tehnologică, de proiectare și alte unități de specialitate, proiectele și celelalte documentații necesare participării la licitații internaționale, precum și îmbunătățirea permanenta a acestora în raport cu cerințele partenerilor externi;
c) să asigure încheierea contractelor de cooperare cu subfurnizorii, proiectantii și, după caz, cu antreprenorul general, în stricta corelare cu contractul extern, precum și executarea la termen și în condiții de calitate a tuturor obligațiilor ce revin acestora;
d) să asigure punerea în funcțiune a instalațiilor contractate și predarea la termen a obiectivelor realizate, efectuarea probelor pentru demonstrarea parametrilor proiectati, executarea eventualelor remedieri și îndeplinirea altor obligații ce îi revin în perioada de garanție, conform contractului extern, precum și asistența tehnica și pregătirea personalului partenerului străin în condițiile convenite cu acesta.
Ministerul Comerțului Exterior și Cooperării Economice Internaționale și Departamentul cooperării economice internaționale din cadrul acestui minister coordonează și controlează întreaga activitate de efectuare a exporturilor complexe și răspund, potrivit legii, de realizarea exportului de instalații sau obiective economice complexe și executarea de lucrări de construcții și montaj în străinătate, în conformitate cu prevederile de plan și cu respectarea contractelor încheiate.
Întreprinderile de comerț exterior sînt obligate sa încheie contractele externe la prețuri competitive, practicate pe piața internationala, care să asigure valorificarea superioară a produselor de export și o eficienta corespunzătoare a importurilor.
Întreprinderile de comerț exterior pot acționa pe piețele externe în calitate de comisionare ale întreprinderilor producătoare de mărfuri pentru export sau beneficiare de mărfuri din import, precum și pe cont propriu, potrivit reglementărilor în vigoare.
Pe baza prevederilor planului de comerț exterior și respectiv a contractelor externe, întreprinderile de comerț exterior încheie cu centralele și întreprinderile producătoare de mărfuri pentru export sau beneficiare de mărfuri din import contracte economice de comision, de vînzare-cumpărare, de executări de lucrări sau de prestări servicii.
Prevederile contractelor interne constituie obligații ferme atît pentru întreprinderile de comerț exterior, de a asigura condițiile externe pentru realizarea exportului și importului, cît și pentru unitățile producătoare, de a asigura fondul de marfa la nivelul contractat.
Nerespectarea obligațiilor asumate prin contractele interne atrage răspunderea contractuală a părților, precum și răspunderea disciplinară, penală, civilă sau materială, după caz, a persoanelor vinovate, potrivit legii.
Unitățile contractante sînt obligate sa coreleze contractele interne cu prevederile contractelor externe privind obiectul exportului, importului sau acțiunii de cooperare economică internationala, termenul de livrare, prețul, modalitatea de plată, ambalajul, recepția, garanțiile, condițiile de transport și expediție, modalitatea de rezolvare a reclamatiilor, penalitățile și despăgubirile pentru nelivrarea mărfurilor, livrarea cu întîrziere sau cu defectiuni de calitate, precum și alte prestații necesare executării obligațiilor asumate.
Întreprinderile de comerț exterior sînt obligate sa exercite controlul permanent în unitățile producătoare asupra punerii în producție, executării în termen și de buna calitate a mărfurilor de export și sa ia, împreună cu unitățile producătoare, măsuri pentru realizarea contractelor de export.
Unitățile producătoare răspund de realizarea mărfurilor destinate exportului la termenele și în condițiile de calitate prevăzute în contractele externe.
Indiferent dacă acționează pe piețele externe în calitate de comisionar sau pe cont propriu, întreprinderile de comerț exterior sînt obligate sa preia de la unitățile producătoare, la termenele contractuale, mărfurile pentru care exista contracte externe.
Întreprinderile de comerț exterior pot cumpara și prelua de la unitățile producătoare, la prețurile pieței internaționale din momentul cumpărării și cu plata imediata, unele mărfuri de conjunctura, sezoniere sau care fac obiectul tranzacțiilor la burse, precum și unele bunuri de consum și alte mărfuri, pentru care nu au fost încheiate contracte externe, dar exista certitudinea exportului, în vederea vinzarii la extern pe cont propriu și efectuării de operațiuni comerciale cu aport valutar. Lista acestor produse se stabilește de Ministerul Comerțului Exterior și Cooperării Economice Internaționale, împreună cu ministerele economice respective.
Preluarea mărfurilor destinate exportului sau provenind din import se face pe bază de recepție finala, efectuată de întreprinderile de comerț exterior prin reprezentanți proprii sau, pe baza contractuală, prin unități specializate.
Controlul calității mărfurilor la recepția finala se efectuează împreună cu organele de control ale Inspectoratului General de Stat pentru Controlul Calității Produselor, iar pentru anumite produse, în special mașini și utilaje cu un grad ridicat de complexitate, cu participarea și a instituțiilor sau unităților specializate în controlul, respectiv în exploatarea acestora.
Ministerele economice, celelalte organe centrale și locale, care au în subordine astfel de instituții sau unități sînt obligate să asigure, la solicitarea întreprinderilor de comerț exterior, executarea pe baza contractuală a operațiilor de control.
La recepția finala nu vor fi admise la export, respectiv la import, mărfurile care nu sînt corespunzătoare cu prevederile contractuale. Respingerea mărfurilor de export sau import la recepția finala atrage răspunderea unităților producătoare, respectiv a furnizorilor externi, potrivit clauzelor contractuale.
Întreprinderile de comerț exterior împreună cu unitățile producătoare sînt obligate sa ia măsuri pentru derularea ritmica a mărfurilor de export. De asemenea, întreprinderile de comerț exterior răspund de încasarea valutei la termenele stabilite în contractele externe.
Ministerul Transporturilor și Telecomunicatiilor, celelalte organe centrale cu sarcini în domeniul transporturilor sînt obligate sa ia măsuri pentru asigurarea mijloacelor de transport feroviare, auto, navale și aeriene necesare realizării exportului și importului, perfecționarea proceselor tehnologice de transport și manipulare, prin extinderea containerizarii, transcontainerizarii, paletizarii, pachetizarii și mecanizarii operațiilor de încărcare-descărcare, reducerea continua a timpului de imobilizare a mijloacelor de transport.
Unitățile de transport răspund de integritatea și conservarea produselor pe întregul parcurs, precum și de realizarea transporturilor de mărfuri în conformitate cu contractele încheiate cu partenerii externi. Ministerele, celelalte organe centrale, unitățile cu sarcini de comerț exterior sînt obligate sa ia măsuri pentru aducerea ritmica a mărfurilor și a navelor în porturi, în condițiile stabilite prin contractele externe, și împreună cu unitățile portuare, răspund de reducerea continua a timpului de stationare a navelor, creșterea productivitatii muncii în activitatea portuara, asigurarea derulării mărfurilor prin porturi în condiții de operativitate și ritmicitate, cu respectarea întocmai a programelor stabilite potrivit legii.
Raportarea realizării exportului și importului, inclusiv în cadrul acțiunilor de cooperare economică internationala, se face atît la întreprinderile de comerț exterior, cît și la unitățile producătoare, pe baza declarației vamale sau a altor documente stabilite potrivit legii.
La produsele și grupele de produse exprimate în plan valoric și în unități naturale, planul de export se considera îndeplinit dacă a fost realizată sarcina valorică, cu respectarea normelor de consum de materii prime.
Valoarea producției nete aferente exportului respectiv se calculează pornind de la cantitățile exportate și prețurile efective obținute, transformate în lei la cursul de revenire stabilit pe mărfuri sau grupe de mărfuri. Valoarea producției astfel determinata este utilizata pentru eliberarea fondului de retribuire.
La export, unitățile producătoare răspund pentru deficientele de calitate la mărfurile livrate partenerilor externi, constatate conform prevederilor contractuale. În cazul unor reclamații privind mărfurile exportate, unitățile producătoare și întreprinderile de comerț exterior sînt obligate sa acționeze cu promptitudine pentru soluționarea acestora, potrivit contractului extern.
La import, întreprinderile de comerț exterior sînt obligate sa prevadă în contractele externe clauze precise și ferme cu privire la calitatea mărfurilor, garantarea bunei funcționari, atingerea parametrilor tehnico-economici și răspunderea partenerilor externi. În cazul apariției unor deficiente la mărfurile importate, întreprinderile de comerț exterior și unitățile beneficiare sînt obligate sa determine furnizorii externi să asigure, în condițiile prevăzute în contracte, remedierea sau înlocuirea cu promptitudine a produselor necorespunzătoare, precum și plata de despăgubiri sau alta modalitate de recuperare a daunelor respective.
Capitolul 3 — Relațiile financiare dintre întreprinderile de comerț exterior și unitățile producătoare de mărfuri pentru export sau beneficiare de mărfuri din import ↑ Contents
Începînd cu 1 ianuarie 1981 se introduce cursul comercial unic în activitatea de comerț exterior.
Cursul comercial unic reflecta media cursurilor de revenire la export și import, pe produse și grupe de produse și se stabilește anual, împreună cu acestea, prin planul național unic de dezvoltare economico-socială. În vederea sporirii eficientei activității de comerț exterior și intaririi continue a monedei naționale, la stabilirea cursului comercial unic și a cursului de revenire pe produse și grupe de produse se pornește de la necesitatea valorificării superioare a produselor de export pe piețele externe, prin îmbunătățirea activității de comercializare și reducerea costurilor interne de producție, a realizării importurilor în condiții cît mai avantajoase, urmărindu-se reducerea cursurilor de revenire la export și realizarea unor cursuri corespunzătoare la import.
De la data introducerii cursului comercial unic, planul de comerț exterior și cooperare economică internationala, planul de turism internațional și de prestații internaționale, planul de încasări și plati valutare, planul de operațiuni necomerciale, balanța de plati externe, operațiunile în valută ale băncilor și alte operațiuni în valută, precum și raportarea realizării acestora vor fi exprimate în lei, la cursul comercial unic.
Valuta realizată din activitatea de comerț exterior și cooperare economică internationala sau, după caz, necesară pentru desfășurarea acestei activități se cedează, respectiv se primește de la Banca Română de Comerț Exterior și este decontată întreprinderilor de comerț exterior la cursul de revenire stabilit anual pe mărfuri sau grupe de mărfuri.
În vederea urmăririi modului de asigurare a echilibrului valutar și evidențierii activității întreprinderilor de comerț exterior, acestea au la Banca Română de Comerț Exterior, pe lîngă conturi în lei, conturi de evidenta în valută.
Pentru operațiunile comerciale pe piețele externe realizate în scopul obținerii de aport valutar, ca și pentru alte operațiuni efectuate potrivit legii, întreprinderile de comerț exterior pot deschide la Banca Română de Comerț Exterior conturi în valută. Pentru disponibilitățile ce li se cuvin conform legii, aflate în aceste conturi, întreprinderile de comerț exterior primesc dobinzi în valută.
Prețurile externe de export și de import se reflecta în rezultatele economico-financiare ale unităților producătoare de mărfuri pentru export sau beneficiare de mărfuri din import.
La export întreprinderile de comerț exterior decontează unităților producătoare contravaloarea mărfurilor exportate, la prețul extern transformat în lei la cursul de revenire stabilit pe mărfuri sau grupe de mărfuri, din care deduc cota de comision sau rabat comercial, stabilită conform normelor legale.
Decontarea mărfurilor exportate către unitățile producătoare se face pe măsura încasării valutei de la extern, la termenele prevăzute în contractele externe. Pînă la încasarea contravalorii în lei a mărfurilor exportate, întreprinderile producătoare pot folosi credite în lei, cu dobinda normală.
La exportul pe credit pe o perioadă mai mare de un an, întreprinderile de comerț exterior decontează unităților producătoare contravaloarea mărfurilor exportate la livrare. Pînă la încasarea valutei de la extern întreprinderile de comerț exterior folosesc credite în lei acordate de Banca Română de Comerț Exterior, în condițiile prevăzute de normele în vigoare.
La exportul de mașini, utilaje, instalații complexe, precum și la executarea de lucrări de construcții-montaj și alte lucrări în străinătate, cota aferentă garanției pentru buna funcționare, pentru obținerea parametrilor tehnici și de capacitate este decontată unităților producătoare sau executante la expirarea perioadei de garanție sau atingerea parametrilor.
Ministerele, celelalte organe centrale, centralele, întreprinderile producătoare și întreprinderile de comerț exterior sînt obligate sa ia măsuri pentru reducerea costurilor și modernizarea permanenta a producției, pentru creșterea gradului de valorificare a produselor pe piețele externe, în scopul sporirii eficientei economice.
La import, întreprinderile de comerț exterior decontează unităților beneficiare contravaloarea mărfurilor importate la livrare, după cum urmează:
a) produsele la care se prevăd prin plan cursuri de revenire se livreaza la prețuri formate prin transformarea în lei a prețurilor externe la cursul de revenire pe mărfuri sau grupe de mărfuri, la care se adauga taxele vamale și cota de comision stabilită conform normelor legale;
b) produsele la care nu se prevăd prin plan cursuri de revenire se livreaza la prețuri formate prin transformarea în lei a prețurilor externe la cursul comercial unic, la care se adauga taxele vamale și cota de comision stabilită conform normelor legale.
În cazul apariției unor fenomene conjuncturale deosebite pe piețele externe, care conduc la importante influente negative sau pozitive față de cursurile de revenire planificate, nedeterminate de activitatea unităților producătoare sau de comerț exterior, Ministerul Comerțului Exterior și Cooperării Economice Internaționale și Ministerul Finanțelor, împreună cu ministerele și celelalte organe centrale cu sarcini de comerț exterior, prezintă spre aprobare propuneri de modificare a cursurilor de revenire respective sau cu privire la oportunitatea continuării efectuării exporturilor, respectiv importurilor, care rezultă ca sînt neeficiente.
În bugetul de stat se prevede anual un fond de regularizare a influentelor conjuncturale, care se formează din prelevarile rezultate din influentele favorabile ale prețurilor, din taxele vamale la import și din alte surse.
Întreprinderile de comerț exterior au dreptul sa folosească credite în lei și în valută, acordate de Banca Română de Comerț Exterior și celelalte bănci autorizate, în vederea cumpărării unor mărfuri de export de la unitățile producătoare, realizării cheltuielilor de depozitare și consignație în străinătate, efectuării de operațiuni comerciale cu aport valutar, precum și pentru alte activități.
Creditele în lei se acordă întreprinderilor de comerț exterior pe termen scurt, conform reglementărilor în vigoare, în cadrul volumului de credite stabilit anual potrivit legii. Creditele în valută se acordă întreprinderilor de comerț exterior în condițiile pieței internaționale.
Ministerul Comerțului Exterior și Cooperării Economice Internaționale și Ministerul Finanțelor, împreună cu Banca Naționala și băncile specializate, elaborează norme metodologice cu privire la decontarea și creditarea la intern a operațiunilor de comerț exterior și cooperare economică internationala.
Capitolul 4 — Stimularea activității de export a unităților producătoare și a întreprinderilor de comerț exterior ↑ Contents
Unitățile producătoare au dreptul sa folosească, pentru necesitați proprii, o parte din volumul încasărilor valutare obținute peste prevederile din planul lor valutar, pe seama sporirii producției și a exportului, inclusiv în cadrul acțiunilor de cooperare economică internationala, în condițiile realizării cursurilor de revenire planificate.
Pentru unitățile de stat partea din încasările valutare suplimentare care poate fi folosită de acestea este de 80 la suta și se repartizează astfel:
a) cel puțin 50 la suta pentru întreprinderea producătoare;
b) pînă la 10 la suta la dispoziția centralei care are în subordine unitatea producătoare;
c) 20 la suta la dispoziția ministerului, organului central sau local respectiv.
În cazul unităților cooperatiste partea ce se acordă acestora din încasările valutare suplimentare este de 50 la suta, cu următoarea destinație:
a) cel puțin 30 la suta pentru unitatea producătoare;
b) cel mult 20 la suta la dispoziția organului central coordonator.
În cazul în care produsul exportat peste prevederile de plan este realizat prin colaborare de mai multe unități, din cota de valuta ce revine unității care a executat produsul finit o parte se repartizează unităților colaboratoare, în funcție de contribuția avută la executarea produsului.
Sumele în valută la care au dreptul unitățile și organele menționate la art. 41 și 42 vor fi prevăzute în balanța de plati externe și vor putea fi utilizate pentru importuri destinate dezvoltării producției de export și introducerii de tehnologii noi sau pentru achiziționarea de materiale, subansamble și piese necesare, cu justificările și aprobările prevăzute de lege.
Valuta cuvenită din depășirea planului de export se păstrează în conturi valutare distincte la bănci, cu plata dobinzilor în valută legale. Pentru contravaloarea valutei păstrate în aceste conturi băncile pot acora credite în lei, în limita sumei aferente la cursul de revenire mediu realizat la export de unitatea respectiva, cu plata dobinzilor curente.
Fondurile valutare din depășirea planului de export, neutilizate în anul în care au fost realizate, pot fi folosite în anul următor.
După această perioadă, fondurile valutare neutilizate se vărsa la fondul valutar centralizat al statului, iar unitățile deținătoare primesc contravaloarea în lei, inclusiv a dobinzilor aferente, calculată la cursul de revenire mediu realizat la export de unitatea respectiva.
Personalul muncitor din unitățile producătoare de mărfuri pentru export beneficiază de stimulente constituite din majorarea fondului de participare la beneficii, premii pentru rezultate deosebite, fonduri din valuta realizată peste plan în vederea organizării de excursii colective în străinătate și de alte drepturi, prevăzute de lege.
Pentru exportul realizat peste prevederile de plan, cota cuvenită pentru majorarea fondurilor de participare la beneficii a personalului muncitor din unitățile de stat, stabilită prin Decretul Consiliului de Stat nr. 145/1979 privind stimularea prin beneficiu a producției pentru export, se majorează de la 10 la 20 la suta.
Personalul muncitor al întreprinderilor de comerț exterior beneficiază pentru rezultatele obținute în activitatea de export, de premii ce se acordă în cursul anului pentru realizari deosebite, precum și de premii pentru încheierea de operațiuni de export-import și prestări de servicii care prezintă o eficienta valutar-financiară ridicată pentru economia naționala și alte drepturi prevăzute de lege.
Pentru exportul realizat peste prevederile de plan, personalul întreprinderilor de comerț exterior beneficiază de premii suplimentare ce se acordă în cadrul unei cote stabilită anual în planul național unic de dezvoltare economico-socială, din beneficiile peste plan realizate ca urmare a depășirii sarcinii de export.
Capitolul 5 — Măsuri privind obiectul de activitate și organizarea întreprinderilor de comerț exterior ↑ Contents
Toate întreprinderile de comerț exterior pot efectua, în afară obiectului de activitate aprobat, exporturi de produse ale construcției de mașini, în cadrul operațiunilor de contrapartida pentru importuri, precum și exporturi de orice fel de mărfuri românești, dacă se realizează indicatorii de eficienta planificati.
Întreprinderile de comerț exterior pot efectua, de asemenea, potrivit art. 9, operațiuni comerciale pe piețele externe cu orice fel de mărfuri și valori străine.
Exporturile și operațiunile prevăzute la alineatele precedente sînt coordonate de Ministerul Comerțului Exterior și Cooperării Economice Internaționale.
La operațiunile comerciale privind importul unor mărfuri și disponibilizarea la export de mărfuri românești similare, calculul eficientei economice și al aportului valutar se face în valută, iar la decontările interne se aplică același preț în lei, atît pentru marfa importata cît și pentru cea exportata.
Dimensionarea întreprinderilor de comerț exterior și numărul posturilor TESA se stabilesc în funcție de natura operațiunilor efectuate și produselor comercializate, prin aplicarea normativelor de structura și personal în vigoare la volumul total de activitate, desfășurat pe grupe de mărfuri, prestații și lucrări și se aproba potrivit legii.
În funcție de volumul total de activitate, nomenclatorul de produse și specificul conjunctural sau sezonier al mărfurilor, structura organizatorică a întreprinderilor de comerț exterior cuprinde:
a) compartimente pentru tratative și contractari externe, care răspund de asigurarea portofoliului de comenzi externe pentru planul de export, import și cooperare economică internationala, precum și de realizarea sarcinii de aport valutar din operațiuni comerciale pe piețele externe.
Personalul încadrat în aceste compartimente este organizat pe grupe de mărfuri și zone geografice, în funcție de specificul produselor și al piețelor externe;
b) compartimente pentru urmărirea realizării contractelor la intern, care răspund de încheierea și executarea contractelor interne cu unitățile producătoare de mărfuri pentru export sau destinate acțiunilor de cooperare economică internationala, inclusiv de asigurarea fondului de marfa contractat, precum și de încheierea și executarea contractelor interne cu unitățile beneficiare de mărfuri din import. Personalul încadrat în aceste compartimente este organizat astfel încît sa cuprindă unitățile producătoare pentru export sau beneficiare de mărfuri din import;
c) compartimente pentru urmărirea realizării contractelor în exterior, care răspund de îndeplinirea obligațiilor contractuale în relațiile cu partenerii externi, soluționarea reclamatiilor la export și import, asigurarea service-ului, organizarea și funcționarea rețelei de comercializare în străinătate. Personalul încadrat în aceste compartimente este organizat pe zone geografice;
d) alte compartimente specifice activității de comerț exterior, precum și compartimentele comune pe economie stabilite potrivit legii.
Întreprinderile de comerț exterior care, datorită specificului activității lor, nu pot organiza compartimente distincte prevăzute la literele a, b și c, constituie colective de lucru pentru tratative și contractari externe, urmărirea realizării contractelor la intern și urmărirea realizării contractelor în exterior în cadrul compartimentelor organizate pe alte criterii.
Pentru a se asigura adaptarea corespunzătoare a organizării, întreprinderile de comerț exterior pot constitui, în cadrul structurii generale, compartimente de muncă cu un număr mai redus de personal decît cel prevăzut în normativele în vigoare, cu respectarea numărului total de personal, precum și a raportului aprobat potrivit legii, între numărul personalului de conducere și cel al personalului de execuție.
Numărul, nivelul, dimensionarea și subordonarea compartimentelor se stabilesc în funcție de specificul activității fiecărei întreprinderi de comerț exterior și se aproba de Ministerul Comerțului Exterior și Cooperării Economice Internaționale.
Ministerul Comerțului Exterior și Cooperării Economice Internaționale, ministerele și celelalte organe centrale cu sarcini de comerț exterior, precum și organele de conducere colectivă ale întreprinderilor de comerț exterior sînt obligate să asigure stabilitatea personalului muncitor în cadrul compartimentelor, pentru a se realiza continuitatea în activitatea pe piețele externe și specializarea pe genuri de operațiuni și produse.
Pentru dezvoltarea activității comerciale pe piețele externe, se pot înființa, în condițiile legii, cu aprobarea Ministerului Comerțului Exterior și Cooperării Economice Internaționale și cu avizul ministerelor și celorlalte organe centrale în subordinea cărora urmează să-și desfășoare activitatea, unități cu autogesiune economico-financiară și valutară și cu independenta în realizarea obiectului de activitate sau filiale ale întreprinderilor de comerț exterior, organizate pe aceleași principii, specializate în efectuarea de operațiuni comerciale pentru realizarea de aport valutar și beneficii în valută.
Sub îndrumarea ministerelor și celorlalte organe centrale în subordinea cărora își desfășoară activitatea și cu aprobarea Ministerului Comerțului Exterior și Cooperării Economice Internaționale, întreprinderile de comerț exterior își organizează, în condițiile legii, rețeaua de comercializare externa, în funcție de eficienta economică a operațiunilor, legislația și condițiile locale și de înțelegerile cu țările respective.
Rețeaua de comercializare externa este alcătuită din filiale, sucursale, societăți comerciale proprii sau mixte, birouri tehnico-comerciale, expoziții permanente și magazine de desfacere, depozite de mărfuri și alte forme de comercializare.
În scopul cumpărării de materii prime și alte produse direct de la producătorii externi, atît pentru acoperirea necesarului de import al economiei naționale, cît și pentru efectuarea de operațiuni comerciale cu aport valutar, întreprinderile de comerț exterior pot organiza în cadrul rețelei de comercializare externa centre proprii sau societăți mixte de achizitionare, în condițiile legii.
Pentru vînzarea de produse românești și achiziționarea de mărfuri din import, întreprinderile de comerț exterior pot angaja agenți comerciali, cu garanții materiale corespunzătoare.
Întreprinderile de comerț exterior sînt obligate sa organizeze, împreună cu unitățile producătoare, rețeaua externa de asistența tehnica și service pentru produsele exportate, alcătuită din depozite de piese de schimb, centre de întreținere, ateliere de reparații și altele.
Rețeaua externa de comercializare și de asistența tehnica și service își desfășoară activitatea pe bază de autogestiune economico-financiară și valutară, se organizează, de regula, pentru mai multe produse din aceiași categorie și se încadrează cu personal propriu sau cu agenți locali.
Retribuirea personalului muncitor care își desfășoară activitatea în întreprinderile de comerț exterior și în cadrul rețelei externe de comercializare, asistența tehnica și service, inclusiv a agenților comerciali, se face pe bază de cote procentuale din volumul încasărilor și beneficiilor realizate din activitatea de comerț exterior, în raport de rezultatele efectiv obținute.
Criteriile de acordare a retributiei, pe baza cărora se stabilesc cotele procentuale pe întreprinderi de comerț exterior, se aproba prin decret al Consiliului de Stat, pe baza propunerilor Ministerului Comerțului Exterior și Cooperării Economice Internaționale, Ministerului Finanțelor și Ministerului Muncii.
În cadrul cotelor procentuale pe fiecare întreprindere de comerț exterior, Ministerul Comerțului Exterior și Cooperării Economice Internaționale, împreună cu Ministerul Muncii, stabilește indici de corectie specifici pe compartimente de muncă, care să țină seama de necesitatea asigurării cu contracte externe a planului de comerț exterior și cooperare economică internationala, realizării fondului de marfa în conformitate cu contractele externe, derulării ritmice a exporturilor sau importurilor, precum și obținerii aportului și beneficiului valutar din operațiuni comerciale pe piețele externe.
Directorii, directorii adjuncți și asimilații acestora din întreprinderile de comerț exterior, indiferent de subordonate, precum și din compartimentele de comerț exterior și cooperare economică internationala din unitățile producătoare sînt numiți, eliberați din funcție, transferati sau sancționați numai cu acordul prealabil al Ministerului Comerțului Exterior și Cooperării Economice Internaționale.
Participarea la beneficii, acordarea de premii și alte stimulente prevăzute de lege personalului muncitor menționat la alineatul precedent se fac numai cu aprobarea Ministerului Comerțului Exterior și Cooperării Economice Internaționale.
Capitolul 6 — Măsuri privind activitatea unităților economice române participante la societățile mixte de producție și comercializare din țara sau din străinătate ↑ Contents
Unitățile economice române participante la societățile mixte de producție și comercializare din țara sau străinătate sînt obligate sa acționeze, împreună cu partenerii externi, pentru realizarea volumului de activitate stabilit, a încasărilor valutare și a beneficiului prevăzut.
Unitățile economice române participante la societăți mixte de producție și comercializare din țara sau străinătate iau măsuri, împreună cu partenerii externi, pentru ca acestea să efectueze, în afară obiectului lor de activitate, alte operațiuni comerciale din care rezultă aport valutar, cu respectarea legislației din țara în care își au sediul.
Analiza și aprecierea de către organele române a activității societăților mixte din țara și străinătate, constituite cu participarea unităților economice române, se fac pe baza rezultatelor de bilanț.
Capitolul 7 — Dispoziții finale ↑ Contents
Întreprinderile de comerț exterior au obligația de a lua măsuri pentru a asigura îmbunătățirea continua a eficientei deplasarilor în străinătate în interes de serviciu.
Cheltuielile necesare efectuării deplasarilor în străinătate, ca și alte cheltuieli valutare necesare desfășurării activității comerciale, se prevăd în bugetele întreprinderilor de comerț exterior și se recuperează prin prețul extern al mărfurilor exportate sau aportul valutar realizat la operațiunile comerciale, cu respectarea prevederilor legale.
Prevederile prezentei legi se aplică în mod corespunzător și întreprinderilor de comerț exterior care au în obiectul lor de activitate executarea de lucrări în străinătate și prestarea de servicii pentru partenerii externi, precum și compartimentelor din unitățile economice autorizate, potrivit legii, să efectueze operații de comerț exterior pe piața externa.
Încălcarea dispozițiilor prezentei legi atrage răspunderea disciplinară, administrativă, penală, materială sau civilă, după caz, potrivit legii.
Prezenta lege intră în vigoare la 1 ianuarie 1981.
Pe aceeași dată dispozițiile contrare prezentei legi se abroga.
Această lege a fost adoptată de Marea Adunare Naționala în ședința din 19 decembrie 1980.