NORME din 22 octombrie 2019

(1) Prin prezentele norme se stabilesc cerințele generale privind analizele deterministe de securitate nucleară pentru instalațiile nucleare.

(2) Respectarea prevederilor prezentelor norme constituie o condiție obligatorie pentru autorizarea de către Comisia Națională pentru Controlul Activităților Nucleare, denumită în continuare CNCAN, a activităților de proiectare, amplasare, construcție și montaj, punere în funcțiune și exploatare ale unei instalații nucleare.

(3) Prevederile prezentelor norme se aplică atât titularilor, cât și solicitanților de autorizație pentru instalațiile nucleare.

(1) Termenii utilizați în prezentele norme sunt definiți în anexa nr. 1, cu excepția acelora ale căror definiții se regăsesc în textul prezentelor norme.

(2) Abrevierea ADSN se utilizează pentru a face referire la analizele deterministe de securitate nucleară.

(3) Abrevierea SSCE se utilizează pentru a face referire în mod generic la sistemele, structurile, componentele și echipamentele unei instalații nucleare, inclusiv software-ul pentru sistemele de instrumentație și control.

(1) Analizele bază de proiect, denumite în continuare ABP, constau în totalitatea analizelor de securitate nucleară care fundamentează alegerea bazelor de proiectare pentru SSCE ale unei instalații nucleare, în conformitate cu cerințele stabilite prin Normele fundamentale de securitate nucleară pentru instalațiile nucleare, aprobate prin Ordinul președintelui CNCAN nr. 114 din 30 mai 2017, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 14 iunie 2017.

(2) Titularul de autorizație trebuie să demonstreze că toate evenimentele externe relevante pentru amplasamentul instalației nucleare, mecanismele de inițiere a evenimentelor interne, efectele de cauză comună și interdependențele sistemelor au fost luate în considerare la efectuarea ABP.

(3) Titularul de autorizație trebuie să utilizeze ABP ca să justifice eficiența soluțiilor tehnice adoptate, alegerea cerințelor de performanță minimă admisibilă pentru SSCE, stabilirea limitelor și condițiilor tehnice de operare și să demonstreze conformitatea proiectului instalației nucleare cu cerințele relevante din normele în vigoare și din standardele și codurile aplicabile acceptate de CNCAN.

(1) Pentru definirea evenimentelor bază de proiect, denumite în continuare EBP, se va stabili și se va lua în considerare pentru analiză o listă completă de evenimente de inițiere interne și externe, care să acopere toate stările și modurile de operare ale instalației nucleare și toate evenimentele care pot conduce la afectarea funcțiilor de securitate nucleară.

(2) Identificarea evenimentelor de inițiere postulate trebuie efectuată într-un mod sistematic, pe baza evaluării proiectului conceptual al instalației nucleare, a procedurilor de operare și a potențialelor influențe externe specifice amplasamentului.

(3) Lista evenimentelor selectate pentru analiză trebuie să includă toate defectările sau disfuncționalitățile plauzibile ale componentelor și sistemelor, inclusiv cele cauzate de interacțiunile umane, precum și evenimentele de inițiere interne de cauză comună și evenimentele externe care pot influența securitatea nucleară a instalației nucleare, atât cele de origine naturală, cât și cele induse de activități umane.

(4) Din lista prevăzută la alin. (1) se va selecta un set de EBP care să includă evenimente anticipate în exploatare, tranzienți și situații de accident care să acopere toate stările și modurile de operare ale instalației nucleare.

(5) Selecția EBP trebuie justificată și susținută de analize și evaluări, cum ar fi analize de hazard/pericol, analize de fiabilitate, analize de operabilitate, analiza modurilor de defectare ale SSCE și a efectelor acestora, analize deterministe și/sau evaluări probabilistice de securitate nucleară, denumite în continuare EPSN, precum și de judecăți inginerești, după caz.

(1) EBP trebuie să acopere următoarele categorii generice de evenimente:

(2) Trebuie considerate în ABP toate evenimentele, inclusiv secvențele de eveniment, care sunt fizic posibile și care au o frecvență estimată de apariție mai mare de 1E-5/an. În ceea ce privește evenimentele externe de origine naturală bază de proiect, se va folosi o frecvență de apariție mai mare sau egală cu 1E-4/an.

(3) Anexa nr. 2 la prezentele norme conține exemple tipice de evenimente luate în considerare în ABP. Excluderea din ABP a anumitor evenimente sau tipuri de evenimente din cele enumerate în anexa nr. 2 trebuie justificată. Justificările acceptabile includ demonstrarea imposibilității fizice de producere a unor astfel de evenimente și/sau analize cantitative de risc care să demonstreze că excluderea acestor evenimente din bazele de proiectare are un efect neglijabil asupra securității nucleare. Pentru reactoarele nucleare se poate considera că excluderea unui eveniment din bazele de proiectare are efect neglijabil asupra securității nucleare dacă secvențele de accident care includ respectivul eveniment contribuie cu mai puțin de 1% la riscul total de avariere a zonei active a reactorului.

(4) Pentru instalațiile nucleare care utilizează agent de răcire în stare lichidă în circuitul primar de răcire a reactorului, EBP vor include, ca accidente bază de proiect, ruperea oricărei conducte sau a oricărui colector din sistemul primar de răcire a reactorului, inclusiv a conductei sau colectorului cu cel mai mare diametru, indiferent de frecvența estimată de apariție a acestui eveniment. Pentru ruperile circumferențiale se va considera/analiza o arie de descărcare a fluidului până la inclusiv de două ori suprafața secțiunii conductei. Nu este necesară combinarea în ABP a evenimentelor de pierdere a agentului de răcire cu alte defecțiuni dacă frecvența estimată de apariție a acestor combinații este mai mică de 1E-5/an.

(5) Lista de evenimente considerată în ABP și analizele evenimentelor respective trebuie să fie specifice proiectului și amplasamentului instalației nucleare respective și să țină cont de experiența de exploatare la nivel național și internațional, inclusiv de analizele efectuate pentru instalații similare.

(1) ABP trebuie să includă evaluarea comportării instalației nucleare ca urmare a apariției evenimentelor de cauză comună, adică a evenimentelor de inițiere, interne sau externe, care ar putea conduce la defectarea a două sau mai multe SSCE.

(2) Analizele menționate la alin. (1) trebuie efectuate pentru a demonstra că instalația nucleară poate face față evenimentelor de cauză comună fără depășirea limitelor și criteriilor de doză stabilite de legislația în vigoare.

(3) Cerințele stabilite prin prezentele norme pentru ABP sunt aplicabile și analizei evenimentelor de cauză comună. Trebuie demonstrat că SSCE creditate pentru a asigura funcțiile de securitate nucleară în cazul apariției unui eveniment de cauză comună sunt calificate sau protejate corespunzător, astfel încât evenimentul respectiv nu poate induce defectarea lor.

(4) Analizele de hazard, numite și analize de pericol, nu fac obiectul prezentelor norme, dar efectele și încărcările rezultate din aceste analize, care au potențialul de a produce defectări ale SSCE, trebuie luate în considerare în analiza evenimentelor de cauză comună. În analiza acestor evenimente se va considera că toate SSCE care nu sunt calificate sau protejate împotriva evenimentelor de cauză comună se defectează.

(1) EBP rezultate în urma selecției efectuate conform prevederilor prezentelor norme se vor utiliza pentru stabilirea condițiilor la limită folosite în proiectarea SSCE importante pentru securitatea nucleară, astfel încât să se demonstreze că funcțiile de securitate nucleară sunt asigurate, iar obiectivele și criteriile de securitate nucleară sunt îndeplinite.

(2) Pentru definirea EBP din categoria accidentelor se vor selecta acele evenimente, inclusiv combinații de evenimente, care au cele mai severe consecințe asupra îndeplinirii funcțiilor de securitate nucleară, respectiv pentru fiecare din parametrii importanți pentru îndeplinirea funcțiilor de securitate nucleară.

(1) ABP pentru sistemele de securitate protective trebuie să includă evaluarea răspunsului așteptat al instalației nucleare în condiții de accident și să justifice alegerea parametrilor de proiectare pentru aceste sisteme.

(2) Trebuie demonstrat că sistemele de securitate protective pot face față acestor condiții de accident, astfel încât să asigure îndeplinirea următoarelor funcții generale de securitate nucleară:

(3) Criteriile de acceptare asociate îndeplinirii funcțiilor de securitate se stabilesc de către titularul de autorizație, ținând cont de criteriile de doză stabilite prin prezentele norme pentru diferitele categorii de evenimente.

(1) Fiecare eveniment de inițiere postulat trebuie analizat considerând sistemele de proces cu funcții de natură preventivă ca fiind disponibile sau indisponibile. În ABP pentru sistemele de securitate protective, în mod conservativ, se va lua în considerare continuarea funcționării sistemelor de proces pentru cazurile în care nu se poate demonstra că aceasta contribuie la limitarea consecințelor evenimentului sau pentru cazurile în care funcționarea sistemelor de proces agravează consecințele evenimentului de inițiere.

(2) Evenimentele de inițiere se pot grupa în funcție de efectul asupra funcției de securitate pe care o afectează. Dacă la restabilirea și menținerea funcției de securitate respectivă contribuie mai multe sisteme protective, evenimentele de inițiere pot fi grupate în funcție de răspunsul așteptat al sistemelor protective.

(1) ABP trebuie realizate cu un grad de conservatism care să acopere orice incertitudine asociată atât condițiilor inițiale ale stării instalației nucleare, cât și condițiilor la limită, precum și modelării performanței sistemelor ca răspuns la evenimentele analizate.

(2) Pentru realizarea ABP trebuie să se utilizeze metode, ipoteze și argumente conservative. Alegerea acestora trebuie justificată.

(3) Pentru fiecare parametru important pentru proiectarea sistemelor protective se va justifica alegerea ipotezelor de analiză și se va demonstra că acestea reprezintă condiții conservative. Parametrii importanți pentru proiectarea sistemelor protective includ, de exemplu, puterea reactorului, temperatura combustibilului nuclear, gradul de ardere a combustibilului, reactivitatea zonei active, temperatura agentului primar, presiunea agentului primar, presiunea în clădirea reactorului etc.

(4) Acțiunile operatorilor pentru repunerea în serviciu a unor SSCE afectate de evenimentul analizat, în vederea limitării consecințelor evenimentului, pot fi luate în considerare în analize dacă se demonstrează fezabilitatea acestor acțiuni.

(1) La realizarea ABP se vor utiliza următoarele ipoteze și reguli de analiză:

(2) În ABP pentru evenimentele anticipate în exploatare este acceptabilă utilizarea unor reguli de analiză mai puțin conservative, în baza unei justificări adecvate care ține cont de standardele și practicile internaționale curente în domeniul ADSN.

(1) Bazele de proiectare ale SSCE importante pentru securitatea nucleară trebuie stabilite astfel încât să existe marje suficiente de siguranță, pe toată durata de funcționare a instalației nucleare și pentru toate EBP considerate.

(2) ABP realizate pentru autorizarea instalației nucleare trebuie să includă ipoteze bazate pe estimarea stării SSCE la sfârșitul perioadei de viață în instalație sau al perioadei totale de exploatare prevăzute pentru instalația nucleară, luând în considerare toate mecanismele de îmbătrânire cunoscute.

(3) În scopul determinării marjelor de securitate nucleară existente, ABP trebuie realizate și actualizate cu utilizarea de ipoteze conservative privind starea și comportarea SSCE pentru perioada de operare a instalației nucleare, cel puțin până la următoarea revizuire periodică a securității nucleare; previziunea acestei comportări va fi realizată pe baza comportării instalației în perioada precedentă și a datelor privind comportarea instalațiilor similare. Estimarea trebuie să țină seama de comportamentul cel mai defavorabil al SSCE și să includă o evaluare a incertitudinilor privind acest comportament.

(1) Ca parte a implementării conceptului de protecție în adâncime, analizele necesare pentru a demonstra conformitatea proiectului instalației nucleare, în ansamblu, cu obiectivele, principiile, criteriile și cerințele de securitate nucleară stabilite prin normele în vigoare și prin standardele și codurile aplicabile acceptate de CNCAN trebuie să includă și analiza unor condiții severe, cum ar fi cele care pot fi cauzate de defectări multiple sau de evenimente de inițiere urmate de pierderea completă a tuturor funcțiilor unui sistem de securitate protectiv.

(2) Analiza condițiilor severe are ca scop identificarea și implementarea unor măsuri și mijloace rezonabile, posibile din punct de vedere tehnic și practicabile, de extindere a bazelor de proiectare, care să îmbunătățească securitatea instalației nucleare prin:

(3) Selectarea condițiilor severe care trebuie analizate conform alin. (1) și (2) se va face în baza analizelor deterministe și a evaluărilor probabilistice de securitate nucleară, precum și în baza judecăților inginerești. Evenimentele selectate astfel pentru analiză se vor numi condiții de extindere a bazelor de proiectare, denumite în continuare CEBP.

(1) Trebuie considerate în analiza CEBP, denumită în continuare ACEBP, toate evenimentele interne și externe care sunt fizic posibile, inclusiv evenimentele de cauză comună, care au o frecvență estimată de apariție mai mare de 1E-7/an și pentru care există datele necesare pentru modelarea realistă și simularea, cu ajutorul codurilor de calcul specifice, a comportării instalației nucleare în condițiile generate de respectivele evenimente.

(2) Pot fi selectate pentru ACEBP și alte condiții severe relevante, indiferent de frecvența estimată de apariție, dacă există măsuri și mijloace rezonabile, posibile din punct de vedere tehnic și practicabile pentru protecția instalației nucleare împotriva acestor evenimente, în scopul prevenirii accidentelor severe, respectiv al limitării consecințelor acestora.

(3) Anexa nr. 3 la prezentele norme conține exemple tipice de evenimente luate în considerare în ACEBP. Excluderea din ACEBP a anumitor evenimente sau tipuri de evenimente din cele enumerate în anexa nr. 3 trebuie justificată. Justificările acceptabile includ demonstrații ale imposibilității fizice de producere a unor astfel de evenimente, datorită caracteristicilor intrinseci ale instalației nucleare, sau analize cantitative de risc care să arate că excluderea acestor evenimente din ACEBP are un efect neglijabil asupra securității nucleare, respectiv asupra riscului global asociat funcționării instalației nucleare respective; evenimentele pentru care se pot face aceste justificări se consideră practic eliminate.

(4) Lista de evenimente considerată în ACEBP și analizele evenimentelor respective trebuie să fie specifice proiectului și amplasamentului instalației nucleare, respective și să țină cont de experiența de exploatare la nivel național și internațional, inclusiv de analizele efectuate pentru instalații similare.

(5) Lista de evenimente considerată în ACEBP și analizele evenimentelor respective trebuie să acopere toate stările și modurile de operare ale instalației nucleare.

(1) ACEBP trebuie să identifice măsurile și mijloacele rezonabile, posibile din punct de vedere tehnic și practicabile, care trebuie implementate pentru prevenirea accidentelor severe. În acest scop se vor include în analizele CEBP de tip A și măsurile și mijloacele prevăzute pentru a preveni evenimentele care ar implica topirea combustibilului nuclear din bazinele de combustibil uzat. Secvențele de accident sever care nu pot fi practic eliminate cu un grad mare de încredere vor fi incluse în analiza evenimentelor CEBP de tip B.

(2) Analizele de accident sever, respectiv analizele CEBP de tip B, trebuie efectuate cu scopul de a stabili măsurile fezabile și cerințele de performanță pentru sistemele creditate pentru oprirea progresiei accidentului sever și limitarea consecințelor acestor accidente.

(3) De asemenea, analizele CEBP de tip A și CEBP de tip B trebuie efectuate pentru a confirma fezabilitatea implementării procedurilor de operare la urgență și/sau a ghidurilor de management al accidentelor, cu scopul de a menține barierele fizice în calea eliberării necontrolate a produșilor de fisiune în mediu, respectiv cu scopul de a limita avaria zonei active și de a proteja integritatea fizică și funcțională a clădirii reactorului, respectiv cu scopul de a preveni avarierea combustibilului nuclear uzat din bazinele de depozitare.

(1) Procesul de selecție a CEBP de tip A trebuie să înceapă prin considerarea acelor evenimente și combinații de evenimente care pot conduce la defectarea sistematică a combustibilului nuclear din zona activă a reactorului sau din bazinele de combustibil uzat.

(2) Trebuie postulat un set de evenimente din categoria CEBP de tip B, în care se depășește capabilitatea instalației nucleare de a preveni defectarea sistematică a combustibilului nuclear sau în care se presupune că măsurile prevăzute nu funcționează conform așteptărilor, astfel conducând la condiții de accident sever. Selecția setului de evenimente din categoria CEBP de tip B trebuie justificată.

(1) Acolo unde este aplicabil, ACEBP trebuie să includă toate reactoarele și toate bazinele de combustibil uzat de pe același amplasament, dacă acestea pot fi afectate de evenimente de cauză comună.

(2) ACEBP trebuie să acopere evenimentele care au potențialul de a afecta toate instalațiile nucleare de pe un amplasament, interacțiunile potențiale între acestea, precum și interacțiunile cu alte amplasamente și instalații industriale aflate în vecinătate, dacă este cazul.

(1) Analiza CEBP de tip A trebuie să demonstreze că funcțiile generale de securitate nucleară sunt îndeplinite.

(2) Analiza CEBP de tip B trebuie să demonstreze asigurarea reținerii materialelor radioactive, inclusiv menținerea a cel puțin unei bariere fizice în calea eliberării necontrolate a acestora în mediul înconjurător. În acest scop, este necesară răcirea combustibilului nuclear topit, inclusiv transferul căldurii până la sursa finală de răcire.

(1) Trebuie demonstrat că SSCE a căror funcționare este creditată pentru prevenirea topirii combustibilului nuclear sau pentru atenuarea consecințelor CEBP, inclusiv echipamentele mobile și facilitățile de conectare a acestora, au capacitatea adecvată și sunt calificate în mod corespunzător pentru a-și îndeplini funcțiile relevante pentru perioada de timp necesară.

(2) Dacă acțiunile de management al accidentelor se bazează pe utilizarea echipamentelor mobile, trebuie instalate facilități de conectare disponibile permanent, accesibile din punct de vedere fizic și al condițiilor radiologice în situația CEBP, pentru a asigura utilizarea acestor echipamente. Trebuie demonstrată fezabilitatea acțiunilor de instalare și respectarea ferestrei de timp în care echipamentele instalate au efectul preconizat. Trebuie asigurate întreținerea, inspecția și testarea echipamentelor mobile și a facilităților de conectare a acestora.

(1) Trebuie implementat un proces sistematic de evaluare a tuturor instalațiilor nucleare care folosesc în comun sisteme, servicii și resurse, acolo unde este cazul, pentru a se asigura că resursele de personal, echipamentele și materialele necesar a fi utilizate în condiții de accident sunt suficiente și eficiente pentru fiecare din instalațiile nucleare potențial afectate, în orice moment de timp. În particular, dacă în ACEBP se consideră fezabil suportul acordat între instalații nucleare de pe același amplasament, trebuie precizate condițiile în care acest lucru se poate realiza și demonstrat că nu creează un detriment niciuneia dintre aceste instalații.

(2) Amplasamentul instalației nucleare trebuie să aibă autonomie în asigurarea resurselor pentru susținerea îndeplinirii funcțiilor de securitate nucleară pentru o perioadă de timp suficientă, de cel puțin 72 de ore, de la momentul producerii CEBP și până la momentul pentru care se poate demonstra cu un grad mare de încredere că se pot aduce resurse din afara amplasamentului.

(1) Pentru CEBP de tip A trebuie demonstrat că eliberările de materiale radioactive în mediu sunt reduse la minimul practic posibil.

(2) Pentru CEBP de tip B trebuie demonstrat că se limitează amploarea și durata oricăror eliberări de materiale radioactive în mediu, în măsura în care este practic posibil, astfel încât:

(1) Criteriile de doză pentru ABP se regăsesc în tabelul nr. 1 din anexa nr. 4 la prezentele norme.

(2) Criteriile de doză pentru diferite categorii de EBP, stabilite în anexa nr. 4 la prezentele norme, au fost alese cu scopul de a furniza o bază pentru stabilirea criteriilor de proiectare a SSCE importante pentru securitatea nucleară. Aceste criterii de doză sunt impuse ca limite stricte de autorizare pentru instalațiile nucleare pentru care autorizațiile pentru fazele de proiectare, amplasare, construcție și montaj se emit pentru prima oară după data intrării în vigoare a prezentelor norme.

(3) Pentru instalațiile nucleare existente la data intrării în vigoare a prezentelor norme, criteriile de doză trebuie să fie utilizate ca referință pentru punerea în aplicare la timp a îmbunătățirilor rezonabile din punct de vedere practic în materie de securitate nucleară aduse inclusiv în cadrul procesului de revizuire periodică a securității nucleare. Titularul de autorizație trebuie să demonstreze că au fost luate, prin proiectul instalației nucleare, toate măsurile practicabile pentru îndeplinirea acestor criterii de doză și că orice abateri de la acestea vor fi compensate prin măsuri organizatorice care să ofere un nivel de protecție echivalent.

(4) Criteriile de doză au fost astfel stabilite încât evenimentele cu o frecvență estimată de apariție relativ ridicată să aibă doar consecințe radiologice minore sau neglijabile, iar evenimentele care ar putea genera consecințe radiologice severe să aibă o frecvență estimată de apariție foarte scăzută.

(5) În situația în care frecvența estimată de apariție a unui eveniment sau a unei secvențe de evenimente este la limita dintre două clase de evenimente, se vor utiliza criteriile de doză din clasa care are asociată frecvența cea mai mare.

(6) Frecvențele estimate asociate evenimentelor din tabelul nr. 1 din anexa nr. 4 nu iau în considerare frecvența estimată de apariție a unor condiții meteorologice specifice.

(7) Parametrii caracteristici pentru condițiile meteorologice, utilizați pentru evaluarea consecințelor radiologice ale EBP, trebuie specificați în analize, iar alegerea lor trebuie justificată. Acești parametri includ, de exemplu, clasa de stabilitate atmosferică, temperatura aerului ambiental, înălțimea stratului de amestec, direcția, viteza și traiectoria vântului, tipul și intensitatea precipitațiilor.

(8) Dacă se poate demonstra că măsurile de răspuns la urgență care au ca scop reducerea consecințelor radiologice sunt fezabile, acestea pot fi considerate în ADSN.

(1) Titularul de autorizație trebuie să identifice toate EBP pentru instalația nucleară, să justifice clasificarea evenimentelor în funcție de frecvența estimată de apariție și să stabilească, pentru fiecare clasă de evenimente în parte, cerințe și criterii de acceptare subordonate criteriilor de doză, care se vor aplica la proiectarea și la verificarea proiectului sistemelor de securitate protective.

(2) Criteriile de acceptare se vor stabili pentru toate EBP, pentru a confirma eficiența SSCE în a menține integritatea barierelor fizice împotriva eliberărilor necontrolate de materiale radioactive.

(3) Criteriile de acceptare calitative trebuie să îndeplinească următoarele principii generale:

(4) Pentru a demonstra satisfacerea criteriilor de acceptare calitative, titularul de autorizație trebuie să identifice criterii de acceptare cantitative, înainte de realizarea ADSN. Aceste criterii de acceptare trebuie să se bazeze pe date experimentale adecvate.

(5) Următoarele categorii de criterii de acceptare cantitative trebuie specificate și justificate de către titularul de autorizație:

(6) Criteriile de acceptare stabilite de titularul de autorizație se vor documenta, împreună cu bazele acestora, și se vor transmite CNCAN pentru informare și evaluare în vederea aprobării.

(7) Rezultatele ADSN trebuie să îndeplinească criteriile de acceptare cu marje suficiente pentru a ține seama de incertitudinile asociate cu analiza. În situațiile în care criteriile de acceptare calitative sau cantitative nu sunt îndeplinite, proiectul SSCE trebuie revizuit/modificat corespunzător.

(1) Metodele de analiză pentru ADSN pot cuprinde calcule, programe de calcul, precum și utilizarea informațiilor experimentale. Metodele de calcul trebuie să descrie, la nivel de principii generale, modelele fizice și metodele numerice utilizate în calcule, precum și sursele și limitările privind datele de intrare și modelele de calcul.

(2) Validitatea și aplicabilitatea metodelor de calcul folosite în ADSN trebuie justificate, ținând cont de rezultatele experimentelor relevante, experiența de exploatare și recomandările proiectantului original al instalației nucleare.

(1) Corelațiile empirice utilizate în analize trebuie să fie bazate, în mod conservativ, pe experimente relevante, în măsura în care este practic posibil, pentru gama aplicabilă de parametri de operare. Extrapolarea rezultatelor în afara gamei de valori acoperite de datele experimentale trebuie justificată.

(2) Dacă relațiile și datele sunt consacrate, validate și acceptate de organizațiile de profil recunoscute în industria nucleară și publicate în literatura de specialitate, atunci sunt suficiente menționarea bibliografiei și punerea la dispoziția CNCAN a referințelor complete.

(1) Metodele de calcul, modelele fizice și numerice folosite în ADSN trebuie verificate într-un mod adecvat, de către personal calificat, pentru prevenirea oricăror erori de transcriere, calcul sau logică.

(2) Modelele fizice trebuie verificate și validate prin demonstrarea capabilității acestora de a descrie corect comportarea sistemului modelat, în conformitate cu rezultatele testelor separate sau integrale. Este acceptabilă și compararea cu rezultatele obținute la utilizarea unor modele validate.

(3) Dacă metodele de calcul validate avute la dispoziție nu sunt suficiente, atunci analizele trebuie justificate prin experimente relevante pentru instalația nucleară și tipul de eveniment analizat.

(4) Pentru cazurile în care niciun model matematic sau nicio corelație nu sunt adecvate pentru a simula un fenomen fizic, se vor folosi ipoteze care să asigure că estimarea este conservativă.

(1) ADSN trebuie să fie conservative în principal pentru accidentele bază de proiect, respectiv clasa 2 de evenimente din tabelul nr. 1 din anexa nr. 4 la prezentele norme. Pentru clasa 1 - evenimente anticipate în exploatare, clasa 3 - CEBP de tip A și clasa 4 - CEBP de tip B este acceptabilă realizarea unor ADSN realiste, în măsura în care este practic posibil.

(2) Trebuie avut în vedere că utilizarea metodelor de analiză cu un pronunțat caracter conservativ poate conduce la rezultate care nu reflectă în mod realist răspunsul instalației nucleare. Metodele de analiză cu un pronunțat caracter conservativ se pot aplica la analiza acceptabilității unor soluții tehnice. Dacă sunt folosite în alte scopuri, aceste metode trebuie foarte atent analizate și justificate.

(1) Titularul de autorizație trebuie să specifice în documentația de securitate nucleară, elaborată în conformitate cu cerințele din normele în vigoare, pentru fiecare ADSN, inclusiv ABP și ACEBP, cel puțin următoarele, după caz:

(2) Informațiile prevăzute la alin. (1) se vor include în raportul de securitate nucleară, pentru fiecare fază din ciclul de viață al unei instalații nucleare, elaborat în conformitate cu cerințele și recomandările din normele și ghidurile specifice emise de CNCAN. Fazele din ciclul de viață al unei instalații nucleare, respectiv fazele de autorizare, sunt specificate în Normele privind autorizarea instalațiilor nucleare, aprobate prin Ordinul președintelui CNCAN nr. 336 din 7 decembrie 2018, publicat în Monitorul Oficial al României al României, Partea I, nr. 5 din 3 ianuarie 2019.

(1) Trebuie, de asemenea, documentate și menținute la zi următoarele:

(2) ADSN trebuie să fie auditabile și reproductibile.

(1) Titularul de autorizație trebuie să identifice și să ia în considerare standardele, ghidurile și bunele practici curente, recunoscute la nivel internațional, aplicabile pentru ADSN pentru instalațiile nucleare.

(2) Documentele de referință menționate în anexa nr. 5 la prezentele norme reprezintă exemple de standarde și ghiduri privind bune practici recunoscute pe plan internațional și se recomandă ca orice nouă revizie a acestora să fie luată în considerare de către titularul de autorizație, în vederea îmbunătățirii procesului implementat pentru elaborarea, revizuirea și actualizarea ADSN.

(1) Titularul de autorizație trebuie să dețină capabilitățile necesare pentru efectuarea, revizuirea și actualizarea ADSN, în conformitate cu cerințele stabilite prin Normele fundamentale de securitate nucleară pentru instalațiile nucleare, aprobate prin Ordinul președintelui CNCAN nr. 114 din 30 mai 2017, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 14 iunie 2017.

(2) Capabilitățile prevăzute la alin. (1) trebuie să includă:

(1) Titularul de autorizație trebuie să asigure procesele, procedurile, măsurile și resursele pentru utilizarea adecvată a ADSN în următoarele activități:

(2) Pentru dezvoltarea planurilor și procedurilor de răspuns la situații de urgență, pe lângă ABP și ACEBP, titularul de autorizație va evalua și o serie de secvențe de accident care implică disfuncționalități ale subsistemelor clădirii reactorului, precum și situații de depresurizare controlată a clădirii reactorului.

(1) Titularul de autorizație trebuie să stabilească și să mențină actualizată o evidență centralizată a tuturor acțiunilor de operator cu limite de timp, specificate în ADSN.

(2) Titularul de autorizație trebuie să implementeze un proces sistematic, prin care să se asigure că acțiunile de operator cu limite de timp specificate în ADSN sunt:

(3) Procesul cerut la alin. (2) trebuie documentat într-o procedură care să stabilească responsabilitățile și acțiunile necesare pentru implementarea acestor cerințe.