În temeiul art. 108 din Constituția României, republicată, și al art. 2 alin. (2) și art. 3 alin. (4) din Legea nr. 141/2015 privind arborarea și folosirea de către unitățile administrativ-teritoriale a steagurilor proprii,
PRIM-MINISTRU LUDOVIC ORBAN Contrasemnează: Ministrul lucrărilor publice, dezvoltării și administrației, Ion Ștefan
Anexa nr. 2
DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale modelului steagului județului BuzăuDescrierea steaguluiSemnificațiile elementelor și ale culorilor steaguluiDescrierea stemeiSemnificațiile elementelor însumate
Steagul județului Buzău este format dintr-o pânză dreptunghiulară albă cu proporția între lățimea și lungimea steagului de 2/3, având în centru imprimată stema județului Buzău.
În partea de jos a scutului, sub formă de arc de cerc este inscripționată denumirea „JUDEȚUL BUZĂU“ cu litere aurii.
Compoziția heraldică este identică pe cele două fețe (avers/revers) ale steagului.
Steagul se fixează pe hampă în partea stângă, pe lățime.
Stema județului Buzău se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat și despicat în talpă.
În partea superioară, în câmp albastru, se află o biserică de argint, rostuită negru, redată din profil, având la dextra un turn acoperit, străpuns de o fereastră circulară și de o alta arcuită deasupra ei; pe fațada laterală se află 3 ferestre arcuite, două în dreptul navei și una în dreptul absidei; acoperișul are pe flancuri, în partea de sus, două globuri crucifere, terminate cu câte o cruce latină; pe edificiu stă o acvilă de aur, având capul conturnat, cu aripile deschise și zborul coborât.
În vârful scutului, în dreapta, în câmp roșu, se află o fibulă de aur în formă de pasăre stilizată, cu mai multe alveole, având diferite forme.
În vârful scutului, în stânga, în câmp auriu, se află un ciorchine de strugure roșu, având o codiță, două frunze de viță-de-vie și un mic cârcel de culoare verde.
Biserica reprezintă vechiul sediu episcopal al Buzăului, care a avut un important rol politic, religios, cultural, administrativ și judecătoresc. Prin modul de reprezentare, construcția arată rolul și locul Buzăului în configurația geopolitică a timpului.
A reprezentat sediul Băniei Țării de Jos (a Buzăului și Brăilei), important centru comercial și meșteșugăresc al vremii.
Fibula este piesa principală a „Tezaurului de la Pietroasele“, cunoscut sub denumirea populară „Cloșca cu puii de aur“, având o valoare istorică și documentară inestimabilă.
Ciorchinele de strugure reprezintă una dintre ocupațiile de bază ale locuitorilor din județul Buzău, viticultura.
Culoarea albă înseamnă puritate, curățenie și neutralitate.