ORDIN nr. 3/3.131/2020

– dobândirea cunoștințelor medicale necesare evaluării integrate a pacientului, stabilirii diagnosticului și aplicării tratamentului optim, individualizat pacientului cu patologii multiple sau complicații ale bolii de bază

– Rezidentul va fi capabil să examineze, să stabilească planul de investigație, să diagnosticheze și să indice tratamentul de specialitate.

– Rezidentul trebuie să poată interpreta explorările biologice și imagistice privind patologia menționată.

– EKG - 50 de buletine - efectuare și interpretare

– EKG de efort - 50 de teste - efectuare și interpretare

– Monitorizarea ambulatorie a TA - 300 de teste - efectuare și interpretare

– Ecografie cardiacă: 120

– Puncții arteriale și venoase - 300 de manevre (efectuare)

– Cardioversii electrice: 50 de manevre (efectuare)

– Reanimare cardiorespiratorie: 10

– Program de consultații în ambulatoriu: 2 zile/săptămână

– însușirea cunoștințelor necesare diagnosticului și tratamentului bolii cardiovasculare (HTA, cardiopatia ischemică, insuficiența cardiacă, valvulopatiile principale, aritmii) - recunoașterea bolilor care necesită investigații de specialitate și trimiterea la specialist;

– dobândirea abilităților practice (efectuarea și/sau interpretarea probelor paraclinice) necesare evaluării pacientului cu patologie cardiovasculară

– Competențe teoretice și practice dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de cardiologie

– Rezidentul va fi capabil să examineze un pacient cardiac, să diagnosticheze, să stabilească planul terapeutic al cardiopatiilor frecvente și să stabilească indicația de investigație specială în cazul celorlalte cardiopatii.

– Rezidentul trebuie să fie capabil să efectueze o ecocardiografie în care să obțină datele morfologice și funcționale primare (dimensiuni cavități, aspect și funcție valve, fracție de ejecție, contractilitate, funcție diastolică).

– Rezidentul trebuie să fie capabil să recunoască necesitatea și să efectueze defibrilarea.

– deprinderea noțiunilor clinice și interpretarea probelor paraclinice necesare în diagnosticul, tratamentul și recuperarea pacientului neurologic;

– recunoașterea bolilor care necesită investigații de specialitate și trimitere la specialist.

– Competențe teoretice și practice dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de neurologie

– Rezidentul va fi capabil să examineze un pacient neurologic, să diagnosticheze și să stabilească planul de investigație în urgențele neurologice și să stabilească indicația de investigație specială a celorlalte neuropatii.

– Rezidentul trebuie să poată interpreta CT și RMN craniocerebrală.

– Intubația orotraheală: 10 pe manechin și 3 la pacient

– Puncția venei subclaviculare și a venei jugulare interne: 20

– Tehnica masajului cardiac: 30 pe manechin și 5 pe viu

– Reechilibrare acidobazică: 60 profile/interpretare și dirijarea echilibrării în 20 de cazuri

– Reechilibrare hidroelectrolitică: 60 profile/interpretare și dirijarea echilibrării în 20 de cazuri

– evaluarea pacientului critic, acordarea și efectuarea de manevre diagnostic și terapeutice în vederea stabilizării acestuia

– Competențe teoretice și practice dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de anestezie și terapie intensivă

– abilitatea evaluării critice și interpretării parametrilor specifici de laborator;

– abilitatea evaluării costului determinării biologice raportat la relevanța clinică a acesteia;

– abilitatea solicitării altor metode diagnostice în funcție de valorile biomarkerilor;

– abilitatea luării deciziei terapeutice în funcție de valorile biomarkerilor;

– abilitatea explicării rezultatelor valorilor biomarkerilor pacienților.

– Competențe teoretice și practice dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de medicină de laborator

– înțelegerea diferenței între pregătirea specimenului citologic și a celui histologic;

– cunoașterea indicațiilor și limitelor diagnosticului furnizat de examenul extemporaneu la gheață;

– cunoașterea indicației examenului histomorfologic, a imunohistochimiei, a citometriei de flux sau a imunohistochimiei cu fluorescență (FISH) pentru confirmarea diagnosticului de malignitate;

– cunoașterea aprecierii gradingului tumoral în funcție de gradul de diferențiere al formațiunii tumorale, precum și, în unele cazuri, de activitatea mitotică;

– cunoașterea componentelor tumorii invazive: celule tumorale maligne și stroma adiacentă (frecvent desmoplastică);

– cunoașterea existenței în cadrul unor laboratoare a posibilității colectării surplusului de țesut/lichidului diagnostic, în urma consimțământului pacientului, pentru efectuarea în timp a altor teste de laborator.

– Competențe teoretice și practice dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de medicină de laborator

– Rezidentul trebuie să fie capabil să interpreteze buletinul histologic și să îl explice pacientului.

– Rezidentul trebuie să fie capabil să discute buletinul histologic cu membrii comisiei de indicație terapeutică.

– Rezidentul trebuie să identifice discrepanța între diagnosticul histologic și elementele clinice și să discute neconcordanța cu medicul anatomopatolog.

– Competențe teoretice și practice dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de genetică

– Rezidentul va fi capabil să identifice factorii de risc genetic pentru apariția bolii neoplazice maligne; să indice necesitatea efectuării și să explice rezultatul testului genetic pacientului oncologic; să stabilească indicația terapiei personalizate - țintită molecular

– Competențe teoretice și practice dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de bioetică

– Rezidentul va cunoaște principiile eticii medicale și implicațiile acestora.

– cunoașterea diferitelor tehnici de radiodiagnostic și a agenților de contrast utili tehnicii diagnostice;

– cunoașterea modalității diagnosticului ghidat imagistic;

– cunoașterea sistemului de stadializare bazat pe examinările imagistice: TNM, Ann Arbor, FIGO (International Federation of Gynecology and Obstetrics);

– cunoașterea implicațiilor clinice ale clasificărilor BiI - RADS și PI - RADS folosite în raportarea examenelor imagistice ale glandei mamare și ale prostatei;

– cunoașterea criteriilor de evaluare a răspunsului tumorilor solide (RECIST) și a criteriilor de răspuns Choi în cazul tumorilor stromale gastrointestinale (GIST);

– cunoașterea existenței limitelor examenului imagistic în ceea ce privește aprecierea răspunsului sistemic al cancerului la tratament;

– cunoașterea aspectului cost – eficiență vizavi de diferite tehnici imagistice;

– capacitatea de a solicita examenul imagistic/strategia diagnostică specifică fiecărui tip tumoral;

– capacitatea de a comunica cu imagisticienii și cu pacienții referitor la diferitele teste imagistice diagnostice.

– Competențe teoretice și practice dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de imagistică medicală:

– să formuleze o solicitare a examenului imagistic diagnostic (radiografie, ecografie, CT, RMN, PET);

– să ofere medicului imagistician date de diagnostic clinic diferențial;

– să explice pacientului principiile de bază ale examenului imagistic, principiile pregătirii în vederea unui anumit examen imagistic, să ofere informații referitoare la efectele adverse și contraindicațiile examinărilor imagistice;

– să aplice sistemele de stadializare TNM, Ann Arbor, FIGO în funcție de rezultatul examinărilor imagistice;

– să aplice criteriile RECIST, Lugano și Choi pentru evaluarea răspunsului terapeutic bazat pe informația oferită de examinarea imagistică;

– să interpreteze scorurile BI - RADS și PI - RADS, pentru a stabili atitudinea terapeutică.

– cunoașterea anatomiei, fiziologiei și fiziopatologiei regiunilor anatomice din sfera O.R.L.;

– cunoașterea modalității diagnostice și terapeutice în cazul tumorilor maligne din sfera O.R.L.

– Competențe teoretice și practice dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de O.R.L.:

– Rezidentul va fi capabil să examineze un pacient cu tumoră dezvoltată în sfera O.R.L.; să stabilească planul de investigații, să diagnosticheze și să formuleze planul terapeutic în cazul acestor neoplazii, să cunoască riscurile și tratamentul complicațiilor acestor tumori (sângerare cronică sau acută, suprainfecție, insuficiență respiratorie)

– Rolul și limitele chirurgiei oncologice - în momentul diagnosticului inițial al bolii neoplazice

– Evaluarea preoperatorie a bolnavului neoplazic - aprecierea oportunității gestului chirurgical

– Abordul chirurgical (clasic și minim invaziv/laparoscopic) al neoplaziilor maligne - cu intenție de radicalitate/paleație: digestive, ginecologice, urologice, cutanate și de părți moi: indicație, moment, timpi chirurgicali, sacrificiul de organ, tipuri de anastomoze

– Indicațiile prezervării de organ, a intervenției chirurgicale reconstructive, a secvenței chirurgicale în contextul terapiei multimodale a bolii neoplazice maligne

– Riscurile și beneficiile intervenției chirurgicale - ca tratament curativ sau adjuvant radio - sau/și chimioterapiei; influența tratamentului neoadjuvant asupra acestora

– Tratamentul complicațiilor chirurgicale la pacientul neoplazic

– Îngrijirea postoperatorie a bolnavului neoplazic

– Decizia momentului și modului monitorizării pacientului neoplazic

– Evaluarea impactului intervenției chirurgicale asupra calității vieții pacientului neoplazic

– Comunicarea deciziei terapeutice pacientului neoplazic și familiei acestuia

– Managerierea reacțiilor psihologice comune unei perioade de criză și etapei finale de viață a pacientului neoplazic

– Importanța trialurilor prospective, a colectării țesutului tumoral

– Accesul vascular la pacienții neoplazici

– Hemostaza provizorie și definitivă

– Puncția aspirativă/biopsie a tumorilor

– Puncția/Lavajul peritoneal(ă)

– Puncția pleurală

– Îngrijirea stomiilor: intestinale, colice, urinare

– cunoașterea rolului, tipului și riscul abordului chirurgical în precizarea diagnosticului unei neoplazii maligne;

– cunoașterea indicației și limitelor momentului chirurgical în algoritmul terapeutic al pacientului neoplazic;

– cunoașterea abordului multimodal terapeutic în fața unei neoplazii maligne;

– cunoașterea modului de evaluare al pacientului neoplazic în vederea oportunității gestului chirurgical;

– cunoașterea noilor tehnici chirurgicale și a noilor dispozitive implantabile chirurgical la bolnavul neoplazic.

– Competențe teoretice și practice dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de chirurgie oncologică

– Rezidentul va fi capabil să examineze un pacient neoplazic - să stabilească planul de investigații și terapeutic, să stabilească indicația și momentul intervenției chirurgicale, să interpreteze rezultatul anatomopatologic asociat unui gest chirurgical efectuat în scop diagnostic sau terapeutic, să înțeleagă consecințele intervențiilor chirurgicale asupra evoluției imediate și la distanță a pacientului neoplazic, să coreleze momentul operator cu asocierea terapeutică adresată bolii sistemice neoplazice, să discute în mod critic opțiunile terapeutice/recomandările cu colegii și cu pacienții.

– cunoașterea evaluării, diagnosticului și tratamentului pacienților cu boli de sânge (anemii, sindroame mielo-proliferative, limfoame, discrazii ale celulelor plasmatice);

– cunoașterea importanței abordului terapeutic multimodal al pacienților cu leucemii: tratament hematologic, tratamentul oncologic, transfuzii, tratamentul bolii infecțioase, transplant medular, îngrijiri de nursing;

– cunoașterea entităților morfologice, citogenetice și moleculare de leucemii, conform clasificării WHO, în scopul evaluării prognosticului și selecției tratamentului adecvat;

– cunoașterea implicațiilor psihosociale a diagnosticului și tratamentului leucemiilor;

– cunoașterea problemelor specifice îngrijirii pacientului supus transplantului cu celule stem alogenice, ale identificării și tratamentului bolii grefă - contra - gazdă și ale infecțiilor bolii de imunosupresie;

– cunoașterea existenței diferitelor subtipuri patologice de limfoame Hodgkin;

– cunoașterea tratamentului multimodal al pacienților cu limfom Hodgkin în diferite stadii evolutive;

– cunoașterea existenței heterogenității enorme ale subtipurilor de limfoame non-Hodgkin;

– cunoașterea asocierii limfomului non-Hodgkin cu virusul imunodeficienței umane (HIV), cu imunosupresia și cu virusul hepatitei C;

– cunoașterea existenței diferitelor tipuri biologice și patologice de discrazii ale celulelor plasmatice: gamapatia monoclonală, boala Waldenstrom, macroglobulinemia, plasmocitomul, mielomul multiplu, POEMS (polineuropatie, organomegalie, endocrinopatie, proteina monoclonală, modificările cutanate) și leucemia celulelor plasmatice;

– cunoașterea indicației terapeutice în fiecare stadiu al bolii hematologice și a efectelor adverse ale tratamentului discraziilor celulelor plasmatice;

– cunoașterea criteriilor de diagnostic ale celor mai frecvente neoplazii mieloproliferative: policitemia vera, trombocitemia esențială, mielofibroza primară;

– cunoașterea opțiunilor terapeutice, a rolului suportiv, a tratamentului simptomatic, a rolului agenților antitrombotici;

– cunoașterea valorii și riscului tratamentului citoreductiv, cu interferon, al iradierii splenice, al splenectomiei, al transplantului alogenic și al tratamentului paleativ în neoplaziile mieloproliferative;

– recunoașterea bolilor care necesită investigații de specialitate și trimiterea la specialist.

– Competențe teoretice și practice dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de hematologie

– Rezidentul va fi capabil să examineze un pacient hematologic, să diagnosticheze și să stabilească planul de investigații și terapeutic în hemopatiile comune, să stabilească indicația de investigație specială în celelalte hemopatii.

– Rezidentul trebuie să poată interpreta examenele morfologice ale sângelui și măduvei hematogene.

– Rezidentul trebuie să fie familiarizat cu valoarea și limitele radioterapiei, ale chimioterapiei, ale transplantului autolog și alogenic, ale terapiei pe bază de anticorpi monoclonali, ale terapiei țintite molecular, ale terapiei de susținere și paleative în cazul bolilor hematologice.

– cunoașterea abordului multidisciplinar al pacientului neoplazic;

– cunoașterea diferenței între indicația radioterapiei cu intenție curativă și cea cu intenție paleativă;

– cunoașterea diferenței între radioterapia externă („teleterapia“) și cea internă (brahiterapia);

– cunoașterea relației momentului iradierii cu câteva modalități terapeutice (neoadjuvant, concomitant, adjuvant);

– cunoașterea existenței diferitelor tehnici privind momentul de planificare, administrare și verificare a poziției/dozei de iradiere;

– cunoașterea „ferestrei“ terapeutice între controlul tumoral și efectul toxic asupra țesutului normal;

– cunoașterea evidențelor publicate, precum și a liniilor ghid privind radioterapia la pacientul oncologic;

– cunoașterea importanței siguranței infrastructurii.

– Competențe teoretice și practice dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de radioterapie

– Rezidentul va fi capabil să examineze un pacient neoplazic, să stabilească planul de investigații și terapeutic, să stabilească indicația și momentul radioterapiei, să înțeleagă consecințele radioterapiei, să coreleze momentul iradierii cu asocierea terapeutică adresată bolii sistemice neoplazice.

– Rezidentul va fi capabil să informeze pacientul și familia acestuia asupra diferitelor opțiuni de radioterapie, asupra riscului/beneficiului acestora, precum și asupra tehnicilor de planificare, administrare și control al dozei de iradiere.

– cunoașterea evaluării, a tratamentului, a consilierii, a terapiei de susținere biologică, a terapiei paliative, a conceptului de hospice în ceea ce privește pacientul neoplazic, precum și a monitorizării supraviețuitorilor la distanță;

– cunoașterea factorilor de risc, a epidemiologiei, a screeningului, a prevenției, a fiziopatologiei, a geneticii, a biomarkerilor, a simptomelor și semnelor, a algoritmului diagnostic, a tratamentului, a monitorizării, a terapiei de susținere și paliative specifice fiecărei localizări.

– Rezidentul trebuie să fie capabil să relateze prezentarea de caz a pacientului neoplazic.

– Rezidentul trebuie să fie capabil să efectueze anamneza și examenul fizic în cazul diferitelor entități patologice, inclusiv al subtipurilor de boală neoplazică malignă.

– Rezidentul trebuie să fie capabil să discute strategiile de management, în scopul de a selecta secvența terapeutică optimă.

– Rezidentul trebuie să fie capabil să prescrie diferiți agenți chimioterapici, cu țintă moleculară și imunologici, având în vedere comorbiditatea asociată.

– Rezidentul trebuie să fie capabil să opteze pentru tratament neoadjuvant sau adjuvant.

– Rezidentul trebuie să fie capabil să indice tratamentul în funcție de statusul markerilor moleculari.

– Rezidentul trebuie să fie capabil să cupleze efectele adverse ale agenților chimioterapici, cu țintă moleculară și imunologici.

– Rezidentul trebuie să fie capabil să discute cu pacientul strategiile preventive.

– Rezidentul trebuie să fie capabil să interpreteze rezultatele unui trial clinic și să le aplice clinicii de zi cu zi, în sensul conceptului de medicină bazată pe dovezi.