Având în vedere Referatul de aprobare nr. 114.677/DD din 29.11.2019 al Direcției biodiversitate,
ținând cont de prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările și completările ulterioare,
în baza prevederilor art. 33 alin. (3) din Legea nr. 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice și private asupra mediului, ale art. 57 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare, precum și ale art. 13 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 43/2020 privind organizarea și funcționarea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor,
ministrul mediului, apelor și pădurilor emite următorul ordin:
Ghidul metodologic privind evaluarea adecvată a efectelor potențiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar, aprobat prin Ordinul ministrului mediului și pădurilor nr. 19/2010, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 82 din 8 februarie 2010, se modifică și va avea cuprinsul prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.
Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Ministrul mediului, apelor și pădurilor, Costel Alexe
București, 18 februarie 2020.
Nr. 262.
GHID METODOLOGIC privind evaluarea adecvată a efectelor potențiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitarCUPRINS
(Anexa la Ordinul nr. 19/2010)
1. Introducere
2. Etapele procedurii de evaluare adecvată
2.1. Etapa de încadrare a planului/proiectului
2.2. Etapa studiului de evaluare adecvată, care conține măsurile de reducere a impactului și soluțiile alternative, după caz
2.3. Etapa măsurilor compensatorii, atunci când nu există soluții alternative și când impactul negativ persistă
3. Concluzii
Acronime
ACPM - autoritatea competentă pentru protecția mediului
ANPIC - arie naturală protejată de interes comunitar
CAT - Comisia de analiză tehnică
EA - evaluare adecvată
EIA - evaluarea impactului asupra mediului
ONG - organizații neguvernamentale
PP - plan/proiect
SEA - evaluarea de mediu
1. Introducere
Prezentul ghid metodologic stabilește etapele care trebuie parcurse în vederea realizării evaluării adecvate, potrivit prevederilor art. 28 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare.
Această evaluare este obligatorie pentru orice PP care poate afecta în mod semnificativ aria naturală protejată de interes comunitar, singur sau în combinație cu alte PP, care se află în procedură de reglementare sau sunt prevăzute în strategii de dezvoltare.
Prezentul ghid metodologic este destinat:
a) autorităților competente pentru protecția mediului (autoritatea publică centrală pentru protecția mediului, Agenția Națională pentru Protecția Mediului, agențiile locale pentru protecția mediului, Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate, Administrația Rezervației Biosferei „Delta Dunării“);
b) membrilor Comisiei de analiză tehnică (CAT);
c) titularilor de proiecte/planuri;
d) experților competenți atestați pentru elaborarea studiilor EA/EIA/SEA;
e) ONG-urilor.
2. Etapele procedurii de evaluare adecvată
Prezentul ghid metodologic detaliază fiecare etapă din cadrul procedurii de evaluare adecvată. La finalul parcurgerii fiecărei etape, autoritatea competentă pentru protecția mediului decide dacă trebuie parcursă etapa următoare sau nu.
Etapele procedurii de evaluare adecvată sunt:
2.1. etapa de încadrare;
2.2. etapa studiului de evaluare adecvată, care conține măsurile de reducere a impactului și soluțiile alternative, după caz;
2.3. etapa măsurilor compensatorii, atunci când nu există soluții alternative și când impactul negativ persistă.
În descrierea unui PP este necesar să se identifice toate elementele acestuia, singur sau în combinație cu alte PP, care pot avea efecte semnificative asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar.
Documentația solicitată în prezentul ghid metodologic pentru fiecare etapă este documentație-cadru atât pentru planuri, cât și pentru proiecte, dar autoritatea competentă pentru protecția mediului (ACPM) stabilește gradul de detaliere a informațiilor necesar a fi furnizate în cazul planurilor și proiectelor.
2.1. Etapa de încadrare
În cadrul acestei etape ACPM stabilește și decide dacă PP, singur sau în combinație cu alte PP, este susceptibil a avea un impact negativ semnificativ asupra ariei naturale protejate de interes comunitar și dacă PP va face obiectul unei evaluări adecvate. Autoritatea competentă pentru protecția mediului va lua în calcul existența altor PP implementate și a celor aflate în procedură de reglementare pentru a aprecia, pe cât posibil în această etapă, impactul cumulativ.
Noțiunea de „impact negativ semnificativ“ trebuie determinată în relație cu trăsăturile specifice ale ariei naturale protejate de interes comunitar.
Un PP care are impact negativ semnificativ asupra unei arii naturale protejate de interes comunitar poate să nu aibă același impact asupra altei arii naturale protejate de interes comunitar. De aceea, fiecare evaluare este un caz individual, care trebuie tratat în funcție de obiectivele de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar și de caracteristicile PP. Probabilitatea unui impact semnificativ poate rezulta nu numai din PP localizate în interiorul unei arii naturale protejate de interes comunitar, dar și din PP localizate în afara acesteia.
ACPM analizează memoriul de prezentare al PP, precum și celelalte documente depuse de titular, iar în cazul în care informațiile furnizate sunt neconcludente/incomplete, ACPM solicită titularului informații suplimentare, bazate pe cele mai bune date științifice din teren.
Pentru proiectele care intră sub incidența prevederilor art. 28 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare, titularul proiectului depune memoriul de prezentare prevăzut în anexa nr. 5.E „Conținutul-cadru al memoriului de prezentare“ la Procedura de evaluare a impactului asupra mediului pentru anumite proiecte publice și private, prevăzută în anexa nr. 5 la Legea nr. 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice și private asupra mediului.
Pentru planurile și programele care intră sub incidența prevederilor art. 28 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare, memoriul de prezentare trebuie să cuprindă următoarele informații:
a) descrierea succintă a PP și distanța față de aria naturală protejată de interes comunitar, precum și coordonatele geografice (STEREO 70) ale amplasamentului PP. Aceste coordonate vor fi prezentate sub formă de vector în format digital cu referință geografică, în sistem de proiecție națională Stereo 1970, sau de tabel în format electronic conținând coordonatele conturului (X, Y) în sistem de proiecție națională Stereo 1970;
b) numele și codul ariei naturale protejate de interes comunitar;
c) prezența și efectivele/suprafețele acoperite de specii și habitate de interes comunitar în zona PP;
d) se va preciza dacă PP propus nu are legătură directă cu sau nu este necesar pentru managementul conservării ariei naturale protejate de interes comunitar;
e) se va estima impactul potențial al PP asupra speciilor și habitatelor din aria naturală protejată de interes comunitar;
f) alte informații prevăzute în legislația în vigoare.
Autoritatea competentă poate solicita orice alte informații, în cazul în care calitatea informațiilor prezentate nu poate duce la luarea unei decizii. Informațiile furnizate trebuie verificate prin vizite de amplasament. Pe baza datelor științifice culese de pe teren, a informațiilor bibliografice și a informațiilor puse la dispoziție de către titularul PP, ACPM completează lista de control prevăzută în anexa nr. 1 și decide:
1. proiectul/planul propus nu necesită parcurgerea celorlalte etape ale procedurii de evaluare adecvată, pentru cele care nu au un impact semnificativ asupra integrității ariilor naturale protejate de interes comunitar;
2. proiectul/planul propus necesită efectuarea evaluării adecvate, pentru cele pentru care s-a luat decizia că pot avea impact semnificativ asupra integrității ariilor naturale protejate de interes comunitar, prin elaborarea studiului de evaluare adecvată.
2.2. Etapa studiului de evaluare adecvată
În această etapă, autoritatea competentă pentru protecția mediului analizează studiul de evaluare adecvată, care conține măsurile de reducere a impactului, care i-au fost solicitate titularului de PP. În cazul în care măsurile de reducere a impactului nu sunt suficiente pentru asigurarea integrității ariei naturale protejate, studiul de evaluare adecvată va include și soluțiile alternative analizate pentru PP.
Conținutul-cadru al studiului de evaluare adecvată, modul de selectare a soluțiilor alternative și modul de evaluare a acestora sunt prevăzute în anexa nr. 2 A.
De asemenea, în vederea elaborării studiului de evaluare adecvată se vor utiliza metodele pentru culegerea informațiilor privind speciile și/sau habitatele de interes comunitar afectate, prevăzute în anexa nr. 2 A, secțiunea a IV-a.
În vederea luării unei decizii privind aprobarea PP, autoritatea competentă pentru protecția mediului trebuie să se asigure prin documentația depusă de titular că:
a) alternativa propusă pentru aprobare este cea care afectează cel mai puțin habitatele, speciile și integritatea ariei naturale protejate de interes comunitar;
b) în decizia privind alegerea alternativei propuse pentru aprobare nu au fost luate în considerare aspectele economice și că nu există nicio altă alternativă fezabilă care să afecteze într-o măsură mai mică aria naturală protejată de interes comunitar;
c) există motive imperative de interes public major, inclusiv „cele de natură socială și economică“.
Autoritatea competentă pentru protecția mediului ia în considerare soluția alternativă a PP care are impactul negativ cel mai redus asupra ariei naturale protejate de interes comunitar și care asigură integritatea acesteia.
În urma parcurgerii acestei etape, ACPM completează secțiunile aferente etapei de analiză a calității studiului de evaluare adecvată din lista de control prevăzută în anexa nr. 2 B și decide:
1. acceptarea studiului cu soluțiile alternative, după caz, și a măsurilor de reducere prezentate și continuă procedura de emitere a actelor de reglementare;
2. trecerea la etapa măsurilor compensatorii, dacă soluțiile alternative identificate nu reduc semnificativ impactul negativ, dar PP trebuie să fie realizat din motive imperative de interes public major referitoare la sănătatea umană, securitatea publică sau beneficii pentru mediu, inclusiv de natură socială sau economică;
3. respingerea solicitării în cazul în care soluțiile alternative identificate nu elimină/reduc impactul negativ asupra integrității ariei naturale protejate de interes comunitar și în lipsa motivelor de interes public major.
2.3. Etapa măsurilor compensatorii, atunci când nu există soluții alternative și când impactul negativ persistă
Măsurile compensatorii reprezintă „ultima soluție“ pentru implementarea unui PP care are impact semnificativ negativ asupra unei arii naturale protejate de interes comunitar. Aceste măsuri se aplică doar dacă:
a) rezultatul evaluării menționate la etapa precedentă este negativ sau nesigur;
b) există considerente legate de sănătatea umană, securitatea publică ori benefice pentru mediu sau alte motive imperative de interes public major, inclusiv de natură socială ori economică.
În cadrul acestei etape ACPM solicită titularului informațiile suplimentare prevăzute în anexa nr. 2 A, secțiunea a III-a - Măsuri compensatorii, care vor fi incluse în studiul de evaluare adecvată.
După completarea studiului de evaluare adecvată cu măsurile compensatorii, ACPM analizează măsurile compensatori depuse de titular, completează secțiunile aferente etapei de analiză a calității studiului de evaluare adecvată din lista de control prevăzută în anexa nr. 2 B și decide:
a) acceptarea măsurilor compensatorii propuse;
b) respingerea solicitării, luând în considerare și punctele de vedere ale membrilor comisiei de analiză tehnică/comitetului special constituit, dacă prin implementarea măsurilor compensatorii nu se asigură coerența rețelei Natura 2000 și statutul favorabil de conservare a speciilor și/sau habitatelor de interes comunitar.
În cazul în care PP afectează aria naturală protejată de interes comunitar care adăpostește un tip de habitat natural prioritar și/sau o specie prioritară, pot fi invocate numai considerente legate de sănătatea umană, securitatea publică ori considerente benefice pentru mediu sau alte motive imperative de interes public major.
Dacă, contrar concluziilor negative ale evaluării (impactul negativ persistă) și în absența soluțiilor alternative, un PP trebuie totuși realizat din motive imperative de interes public major, inclusiv de ordin social sau economic, autoritatea competentă pentru protecția mediului trebuie să se asigure că au fost propuse și implementate de către titularul PP măsurile compensatorii necesare pentru a asigura coerența generală a rețelei Natura 2000, înainte de implementarea PP.
Implicarea Comisiei Europene se face numai în cazurile în care PP afectează în mod semnificativ negativ o arie naturală protejată de interes comunitar.
A. Comisia Europeană trebuie informată despre măsurile compensatorii dacă:
1. PP nu afectează specii și habitate prioritare de interes comunitar;
2. impactul asupra speciilor și habitatelor prioritare poate fi justificat prin motive privind sănătatea umană, securitatea publicului sau efectele benefice asupra mediului;
3. PP afectează o arie de protecție specială avifaunistică.
În aceste cazuri, actul de reglementare se poate elibera înainte de informarea Comisiei Europene.
ACPM completează formularul prevăzut în anexa nr. 3 și împreună cu studiul de evaluare adecvată, cu completările ulterioare, și actul de reglementare emis îl transmite autorității publice centrale pentru protecția mediului în vederea informării Comisiei Europene.
A. Se solicită punctul de vedere al Comisiei Europene cu privire la măsurile compensatorii propuse pentru implementarea PP, înainte de emiterea actului de reglementare, în cazul în care este afectată o specie sau un tip de habitat prioritar de interes comunitar, fără a fi invocate motive care se referă la sănătatea umană, securitatea publicului sau beneficii asupra mediului, dar sunt invocate alte motive de interes public major, inclusiv de ordin social sau economic. În acest caz ACPM, anterior luării deciziei de emitere a actului de reglementare, transmite autorității publice centrale pentru protecția mediului formularul prevăzut în anexa nr. 3 completat cu informațiile solicitate și studiul de evaluare adecvată, cu completările ulterioare. În baza acestor documente autoritatea publică centrală pentru protecția mediului solicită Comisiei Europene punctul de vedere pentru PP respectiv și transmite ACPM răspunsul acesteia în vederea luării deciziei de aprobare sau respingere a PP.
La completarea formularului prevăzut în anexa nr. 3 trebuie demonstrat și comunicat Comisiei Europene că:
1. alternativa propusă spre aprobare este cea care are impactul cel mai redus asupra speciilor și/sau habitatelor și asupra integrității sitului Natura 2000;
2. există motive imperative de interes public major ale căror implicații sunt mult mai importante decât funcțiile ecologice ale ariei naturale protejate de interes comunitar;
3. măsurile compensatorii vor înlătura impactul negativ al PP și vor asigura coerența rețelei Natura 2000.
Dacă în cadrul activității de monitorizare a implementării măsurilor compensatorii apar elemente noi care nu au fost luate în calcul inițial, vor fi întreprinse acțiuni care să remedieze aceste aspecte.
În cazul în care va fi identificat un impact semnificativ negativ asupra integrității unei arii naturale protejate de interes comunitar, care nu a fost cunoscut la data emiterii actului de reglementare, se va lua în considerare reanalizarea acestuia.
3. Concluzii
Aprecierea calității studiului de evaluare adecvată se va face utilizându-se Lista de control pentru analiza calității studiului de evaluare adecvată, prevăzută în anexa nr. 2 B.
Cantitatea de informație necesară pentru a acoperi fiecare etapă a evaluărilor, pentru diferite PP și pentru diferite tipuri de habitat, va fi inevitabil diferită. Analiza trebuie să reflecte acest lucru. Este evident că uneori este nevoie de foarte puțină informație pentru anumite proiecte, în anumite amplasamente, ca să se poată emite concluzii obiective, iar alteori se cere o cantitate mai mare de informație. Pentru a reflecta aceste cerințe diferite de informare, abordarea pentru analiza calității trebuie să fie proporțională cu nivelul de informație cerut. Analiza trebuie să fie ceva mai elaborată și să permită judecăți conforme cu cantitatea de informație.
Calificativele de calitate care trebuie să fie atribuite pentru fiecare criteriu de analiză sunt următoarele:
A = informația furnizată este completă fără nicio omisiune semnificativă, iar concluziile pot fi acceptate ca fiind rezonabile și obiective;
B = informația furnizată nu este completă, însă, în circumstanțele anumitor cazuri particulare, concluziile pot fi acceptate ca fiind rezonabile și obiective;
C = informația furnizată nu este completă; există omisiuni semnificative și va fi necesar să se caute o clarificare asupra anumitor aspecte înainte ca concluziile elaborate să poată fi acceptate ca rezonabile și obiective;
D = informația furnizată este complet inadecvată și nu se poate avea nicio încredere în concluziile evidențiate.
Fiecare criteriu primește câte un calificativ de la A la D și, la sfârșitul fiecărei secțiuni cu criterii, secțiunea, în ansamblul ei, primește un calificativ general. Acesta rezultă din încadrările individuale făcute conform fiecăruia dintre criterii. Cu toate acestea, calificativul general este posibil să nu reflecte numărul cel mai mare de calificative individuale atribuite fiecărei secțiuni, tot așa cum câteva dintre criterii nu pot fi considerate ca fiind de importanță mai mare în anumite circumstanțe ale unui caz decât în ale altora. Astfel, în timp ce, de exemplu, în secțiunea 1 din Lista de control pentru analiza calității studiului de evaluare adecvată, 7 din 9 criterii sunt cotate cu calificative de categoria A, faptul că nu există detalii de mărime, scară etc. ale unui proiect sau plan poate conduce la ideea că întreaga secțiune este de categoria D. La sfârșitul listei de control există o prezentare sintetică care permite acordarea unui calificativ general pentru calitatea tuturor evaluărilor care au fost efectuate.
Lista de control este utilizată de autoritățile competente pentru protecția mediului. Secțiunile acestei liste vor fi completate în funcție de parcurgerea etapelor evaluării adecvate. Pentru un PP supus evaluării adecvate pentru care nu a fost necesară parcurgerea etapei măsurilor compensatorii, respectiva secțiune din Lista de control pentru analiza calității studiului de evaluare adecvată nu se va completa.
Anexele nr. 1, 2A, 2B și 3 fac parte integrantă din prezentul ghid metodologic.
LISTA DE CONTROL pentru etapa de încadrare
la ghidul metodologic
Întrebări pentru etapa de încadrare
A. Da/Nu/Nu se poate identifica în acest stadiu.
B. Este posibil ca impactul
să fie semnificativ?
Da/Nu/Nu se poate identifica în acest stadiu - justificare.
1. PP se va implementa în aria naturală protejată de interes comunitar?
2. Distanța dintre amplasamentul PP și aria naturală protejată de interes comunitar
3. PP va include acțiuni de construcție, funcționare și dezafectare care să ducă la modificări fizice în aria naturală protejată de interes comunitar (topografie, utilizarea terenului, modificări ale cursurilor de râuri etc.)?
4. PP implică utilizarea, stocarea, transportul, manipularea sau producerea de substanțe sau materiale care ar putea afecta speciile și/sau habitatele de interes comunitar pentru care aria naturală protejată de interes comunitar a fost desemnată?
5. Se vor produce deșeuri solide în timpul construcției, funcționării sau dezafectării care ar putea afecta speciile și/sau habitatele de interes comunitar pentru care aria naturală protejată de interes comunitar a fost desemnată?
6. Există alți factori care ar trebui luați în considerare, ca de exemplu dezvoltările conexe, care ar putea duce la afectarea ariei naturale protejate de interes comunitar sau există un impact cumulativ cu alte PP existente sau propuse?
7. Există pe amplasamentul proiectului și în imediata apropiere a acestuia habitate naturale și/sau specii sălbatice de interes comunitar ce pot fi afectate de implementarea PP?
8. PP afectează direct sau indirect zonele de hrănire/reproducere/migrație?
9. PP are influență directă asupra ariilor/ariei naturale protejate de interes comunitar, prin emisii în aer, devierea cursului unei ape care traversează zona, extragerea de ape subterane dintr-un acvifer compartimentat, perturbarea prin zgomot sau lumină, poluare atmosferică etc.?
10. PP propus provoacă o deteriorare semnificativă sau o pierdere totală a unui (unor) habitat(e) natural(e) de interes comunitar?
11. PP va duce la o izolare reproductivă a unei specii de interes comunitar sau a speciilor tipice care intră în compoziția unui habitat de interes comunitar?
12. PP implică utilizarea resurselor de care depinde diversitatea biologică (exploatarea apelor de suprafață și subterane, activitățile extractive de suprafață de sol, argilă, nisip, pietriș, defrișarea, inundarea terenurilor, pescuit, vânătoare, colectarea plantelor)?
13. Alte întrebări relevante
Cu cât există mai multe răspunsuri afirmative în coloana B, cu atât este mai justificată necesitatea realizării evaluării adecvate, neexistând totuși o regulă general aplicabilă în acest sens. Autoritatea competentă pentru protecția mediului poate decide realizarea studiului de evaluare adecvată dacă există incertitudinea cu privire la existența unui efect semnificativ sau în cazul existenței unui singur răspuns afirmativ în coloana B.
CONȚINUTUL-CADRU al studiului de evaluare adecvată, modul de selectare a soluțiilor alternative și modul de evaluare
la ghidul metodologic
I. Studiul de evaluare adecvată cuprinde:
a) Informații privind PP supus aprobării:
1. informații privind PP: denumirea, descrierea, obiectivele acestuia, informații privind producția care se va realiza, informații despre materiile prime, substanțele sau preparatele chimice utilizate;
2. localizarea geografică și administrativă, cu precizarea coordonatelor Stereo 70;
3. modificările fizice ce decurg din PP (din excavare, consolidare, dragare etc.) și care vor avea loc pe durata diferitelor etape de implementare a PP;
4. resursele naturale necesare implementării PP (preluare de apă, resurse regenerabile, resurse neregenerabile etc.);
5. resursele naturale ce vor fi exploatate din cadrul ariei naturale protejate de interes comunitar pentru a fi utilizate la implementarea PP;
6. emisii și deșeuri generate de PP (în apă, în aer, pe suprafața unde sunt depozitate deșeurile) și modalitatea de eliminare a acestora;
7. cerințele legate de utilizarea terenului, necesare pentru execuția PP (categoria de folosință a terenului, suprafețele de teren ce vor fi ocupate temporar/permanent de către PP, de exemplu drumurile de acces, tehnologice, ampriza drumului, șanțuri și pereți de sprijin, efecte de drenaj etc.);
8. serviciile suplimentare solicitate de implementarea PP (dezafectarea/reamplasarea de conducte, linii de înaltă tensiune etc., mijloacele de construcție necesare), respectiv modalitatea în care accesarea acestor servicii suplimentare poate afecta integritatea ariei naturale de interes comunitar;
9. durata construcției, funcționării, dezafectării proiectului și eșalonarea perioadei de implementare a PP etc.;
10. activități care vor fi generate ca rezultat al implementării PP;
11. descrierea proceselor tehnologice ale proiectului (în cazul în care autoritatea competentă pentru protecția mediului solicită acest lucru);
12. caracteristicile PP existente, propuse sau aprobate, ce pot genera impact cumulativ cu PP care este în procedură de evaluare și care poate afecta aria naturală protejată de interes comunitar;
13. alte informații solicitate de către autoritatea competentă pentru protecția mediului.
b) Informații privind aria naturală protejată de interes comunitar afectată de implementarea PP:
1. date privind aria naturală protejată de interes comunitar: suprafața, tipuri de ecosisteme, tipuri de habitate și speciile care pot fi afectate prin implementarea PP etc.;
2. date despre prezența, localizarea, populația și ecologia speciilor și/sau habitatelor de interes comunitar prezente pe suprafața și în imediata vecinătate a PP, menționate în formularul standard al ariei naturale protejate de interes comunitar;
3. descrierea funcțiilor ecologice ale speciilor și habitatelor de interes comunitar afectate (suprafața, locația, speciile caracteristice) și a relației acestora cu ariile naturale protejate de interes comunitar învecinate și distribuția acestora;
4. statutul de conservare a speciilor și habitatelor de interes comunitar;
5. date privind structura și dinamica populațiilor de specii afectate (evoluția numerică a populației în cadrul ariei naturale protejate de interes comunitar, procentul estimativ al populației unei specii afectate de implementarea PP, suprafața habitatului este suficient de mare pentru a asigura menținerea speciei pe termen lung);
6. relațiile structurale și funcționale care creează și mențin integritatea ariei naturale protejate de interes comunitar;
7. obiectivele de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar, acolo unde au fost stabilite prin planuri de management;
8. descrierea stării actuale de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar, inclusiv evoluții/schimbări care se pot produce în viitor;
9. alte informații relevante privind conservarea ariei naturale protejate de interes comunitar, inclusiv posibile schimbări în evoluția naturală a ariei naturale protejate de interes comunitar;
10. alte aspecte relevante pentru aria naturală protejată de interes comunitar.
În cadrul studiului de evaluare adecvată este evaluat în mod corespunzător impactul asupra fiecărei specii și fiecărui habitat de interes comunitar din fiecare arie naturală protejată de interes comunitar posibil afectată de implementarea PP, astfel încât să
se asigure obiectivele de conservare a acesteia și integritatea rețelei Natura 2000.
Obiectivele de conservare a unei arii naturale protejate de interes comunitar au în vedere menținerea și restaurarea statutului favorabil de conservare a speciilor și habitatelor de interes comunitar. Stabilirea obiectivelor de conservare se va face ținându-se cont de caracteristicile fiecărei arii naturale protejate de interes comunitar (reprezentativitate, suprafața relativă, populația, statutul de conservare etc.), prin planurile de management al ariilor naturale protejate de interes comunitar.
În cazul în care încă nu au fost stabilite obiectivele de conservare pentru un sit și până se realizează acest lucru, evaluarea adecvată trebuie să considere că obiectivul este de a se asigura că tipurile de habitate sau habitatele speciilor prezente nu se deteriorează în mod semnificativ sub nivelul actual sau că speciile nu sunt afectate de perturbări semnificative, în conformitate cu cerințele de la art. 6 alin. (2) și fără a aduce atingere eficacității măsurilor de conservare necesare pentru îndeplinirea cerințelor de la art. 6 alin. (1) din Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică (Directiva Habitate).
Integritatea ariei naturale protejate de interes comunitar este afectată dacă PP poate:
1. să reducă suprafața habitatelor și/sau numărul exemplarelor speciilor de interes comunitar;
2. să ducă la fragmentarea habitatelor de interes comunitar;
3. să aibă impact negativ asupra factorilor care determină menținerea stării favorabile de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar;
4. să producă modificări ale dinamicii relațiilor care definesc structura și/sau funcția ariei naturale protejate de interes comunitar.
c) Identificarea și evaluarea impactului
În cadrul studiului de evaluare adecvată se fac identificarea și evaluarea tuturor tipurilor de impact negativ al PP susceptibile să afecteze în mod semnificativ aria naturală protejată de interes comunitar.
În cadrul studiului vor fi identificate următoarele tipuri de impact:
1. direct și indirect;
2. pe termen scurt sau lung;
3. din faza de construcție, de operare și de dezafectare;
4. rezidual;
5. cumulativ.
Se va face o prognoză privind amploarea/mărimea impactului cumulativ identificat și semnificația acestuia. Analiza și evaluarea diverselor tipuri de impact se vor face în raport cu integritatea ariei naturale protejate de interes comunitar, ținându-se cont de structura, funcțiile ecologice și vulnerabilitatea acestora la modificări (zgomotul, diminuarea resurselor de apă, emisiile de substanțe chimice etc.), precum și față de obiectivele de conservare a acesteia.
Evaluarea semnificației impactului
Interpretarea corectă a semnificației impactului reprezintă cea mai importantă parte a întregului proces, putând fi considerată crucială pentru întreaga evaluare. Semnificația impactului trebuie să fie evaluată la nivelul fiecărei arii naturale protejate de interes comunitar, luându-se în considerare statutul de conservare a speciilor și habitatelor la nivelul regiunii biogeografice.
Evaluarea semnificației impactului în cadrul studiului se face pe baza următorilor indicatori-cheie cuantificabili:
1. procentul din suprafața habitatului care va fi pierdut;
2. procentul ce va fi pierdut din suprafețele habitatelor folosite pentru necesitățile de hrană, odihnă și reproducere ale speciilor de interes comunitar;
3. fragmentarea habitatelor de interes comunitar (exprimată în procente);
4. durata sau persistența fragmentării;
5. durata sau persistența perturbării speciilor de interes comunitar, distanța față de aria naturală protejată de interes comunitar;
6. schimbări în densitatea populațiilor (nr. de indivizi/ suprafață);
7. scara de timp pentru înlocuirea speciilor/habitatelor afectate de implementarea PP;
8. indicatorii chimici-cheie care pot determina modificări legate de resursele de apă sau de alte resurse naturale, care pot determina modificarea funcțiilor ecologice ale unei arii naturale protejate de interes comunitar.
Pe baza acestor indicatori-cheie se va determina, în cadrul studiului EA, impactul preconizat al PP asupra speciilor și habitatelor de interes comunitar.
Orice pierdere din suprafața ariei naturale protejate sau reducere a efectivelor populației speciei va fi cuantificată și evaluată sub raportul impactului asupra obiectivelor de conservare a ariei naturale protejate și asupra statutului de conservare a habitatelor și speciilor-cheie.
Evaluarea semnificației impactului unui PP în cadrul studiului se face prin parcurgerea următorilor pași:
A. Evaluarea impactului PP propus:
a) evaluarea impactului cauzat de PP fără a lua în considerare măsurile de reducere a impactului;
b) evaluarea impactului rezidual care va rămâne după implementarea măsurilor de reducere a impactului.
B. Evaluarea impactului cumulativ al PP propus cu alte PP existente, în curs de implementare sau propuse în perimetrul sau vecinătatea ariei:
a) evaluarea impactului cumulativ al PP cu alte PP fără a lua în considerare măsurile de reducere a impactului;
b) evaluarea impactului rezidual care rămâne după implementarea măsurilor de reducere a impactului pentru PP propus și pentru alte PP.
d) Măsurile de reducere a impactului
Ulterior identificării și evaluării tuturor tipurilor de impact negativ al PP susceptibile să afecteze în mod semnificativ aria naturală protejată de interes comunitar se stabilesc măsuri de reducere.
Măsurile de reducere a impactului negativ asupra integrității ariei naturale protejate de interes comunitar se stabilesc după cum urmează:
1. identificarea și descrierea măsurilor de reducere care vor fi implementate pentru fiecare specie și/sau tip de habitat afectat de PP și modul în care acestea vor reduce/elimina impactul negativ asupra integrității ariei naturale protejate de interes comunitar. Ca exemple de măsuri menționăm: planificarea adecvată a lucrărilor de construcție pentru a se evita sau reduce perturbarea speciilor sau distrugerea cuiburilor și adăposturilor, panouri fonoabsorbante, panouri de protecție, pentru a se preveni electrocutarea și lovirea păsărilor, plantare de arbori etc.;
2. prezentarea calendarului implementării și monitorizării măsurilor de reducere a impactului;
3. orice alte aspecte relevante pentru conservarea speciilor și/sau habitatelor de interes comunitar.
Măsurile de reducere a impactului trebuie:
1. să fie parte integrantă din PP propus;
2. să se adreseze direct impactului;
3. să fie prezentate în detaliu cu o explicație bazată pe dovezi științifice privind modul în care acestea vor elimina sau vor reduce efectele negative identificate;
4. să fie funcționale la momentul producerii impactului negativ;
5. să aibă la bază cele mai recente date științifice din teren.
Nu sunt măsuri de reducere a impactului:
1. măsurile de menținere și restaurare a statutului favorabil de conservare a speciilor și habitatelor de importanță comunitară [acestea constituie o implementare „normală“ a prevederilor Directivei 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică (Directiva Habitate) și a Directivei 2009/147/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind conservarea păsărilor sălbatice (Directiva Păsări)];
2. măsurile compensatorii.
Studiul trebuie să cuprindă și evidențierea clară a cuantumului financiar necesar prin care măsurile de reducere pot fi asigurate pe termen scurt, mediu și lung. Titularul PP este responsabil de monitorizarea implementării măsurilor de reducere până în momentul când acestea devin funcționale și de transmiterea unui raport privind implementarea și funcționarea acestor măsuri autorității competente pentru protecția mediului.
De asemenea, studiul trebuie să cuprindă și un plan al măsurilor de reducere a impactului în ceea ce privește calendarul de implementare și persoana juridică sau fizică responsabilă de monitorizarea și implementarea măsurilor de reducere a impactului. În cazul în care în cadrul activității de monitorizare a implementării măsurilor de reducere a impactului apar elemente noi care nu au fost luate în calcul inițial, vor fi întreprinse acțiuni care să remedieze aceste aspecte.
II. Soluțiile alternative
Studiul de evaluare adecvată va include, după caz, și soluții alternative.
Soluțiile alternative identificate în această etapă vor fi evaluate distinct, folosindu-se aceleași criterii utilizate la evaluarea variantei inițiale a PP. Se identifică soluțiile alternative, inclusiv „alternativa zero“, care înseamnă că nu se realizează nicio intervenție. Evaluarea soluțiilor alternative ale unui PP se face luându-se în considerare speciile și/sau habitatele de interes comunitar pentru care aria naturală protejată de interes comunitar a fost desemnată, costurile, întârzierile sau alte aspecte ale soluției alternative.
Tipuri de soluții alternative:
a) locații alternative (de exemplu, noi locații pentru turbinele eoliene, variante pentru realizarea unui drum etc.). O locație alternativă constă în implementarea aceluiași PP în locații diferite față de planificarea inițială. Rezultatul trebuie să fie reducerea impactului asupra ariei naturale protejate de interes comunitar. De exemplu: schimbarea locației/rutei alternative a PP va determina reducerea/eliminarea impactului asupra speciilor și/sau habitatelor de interes comunitar, pierderea suprafețelor acestora etc.;
b) soluții alternative de realizare a PP (de exemplu, cale ferată în loc de autostradă, cabluri subterane în locul celor supraterane, cursuri neregulate de apă în locul cursurilor regularizate, redimensionarea PP, a barierelor pentru zgomot, modificarea calendarului de efectuare a lucrărilor etc.).
Evaluarea soluțiilor alternative constă în:
a) descrierea soluției/soluțiilor alternative care duc la eliminarea sau reducerea impactului semnificativ asupra ariei naturale protejate de importanță comunitară. Soluțiile alternative trebuie să fie examinate prin comparație cu propunerea inițială, pe aceleași criterii științifice și același standard;
b) fiecare soluție alternativă identificată va fi evaluată în mod distinct pentru a se alege alternativa cu impactul cel mai mic asupra ariei naturale protejate de interes comunitar; argumentarea deciziei de a propune un PP alternativ prin evidențierea aspectelor pozitive suplimentare față de celelalte soluții alternative. În această fază, criteriile economice sau alte criterii de evaluare nu pot prevala în fața criteriilor ecologice.
III. Măsurile compensatorii
Informații suplimentare solicitate titularului în cadrul acestei etape trebuie să se bazeze pe cele mai bune date științifice din teren și cuprind:
a) descrierea măsurilor compensatorii, care trebuie să se adreseze atât menținerii statutului favorabil de conservare a speciilor și habitatelor, cât și integrității ariei naturale protejate de interes comunitar;
b) descrierea modului în care măsurile compensatorii contribuie la menținerea coerenței rețelei Natura 2000;
c) locația stabilită pentru implementarea măsurilor compensatorii care trebuie să ocupe aceeași regiune biogeografică; este recomandabil să fie implementate la o distanță cât mai mică față de aria naturală protejată de interes comunitar care va fi afectată negativ de PP, astfel încât să se asigure integritatea acesteia;
d) modul în care măsurile compensatorii vor asigura aceleași funcții ecologice cu cele care au stat la baza desemnării ariei naturale protejate de interes comunitar;
e) descrierea relației dintre obiectivele de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar și interesul public major invocat;
f) situația juridică a terenului pe care se va implementa măsura compensatorie;
g) monitorizarea implementării măsurilor compensatorii. Titularul PP este responsabil de monitorizarea implementării măsurilor compensatorii până în momentul în care acestea devin funcționale și de transmiterea unui raport privind implementarea și funcționarea acestor măsuri autorității competente pentru protecția mediului;
h) alte informații relevante.
Comisia Europeană acceptă motivele de interes public major care sunt în concordanță cu politicile Uniunii Europene. Interesul public poate fi considerat „prioritar“ doar dacă este un interes pe termen lung; interesele economice pe termen scurt nu sunt suficiente pentru a contrabalansa interesele de conservare pe termen lung, conform prevederilor Directivei Habitate. Sunt considerate „motive de ordin social sau economic“: crearea unui număr mare de locuri de muncă pe termen lung, asigurarea competitivității economice la nivel global și regional, dezvoltarea tehnologică, utilizarea tehnologiei „prietenoase“ pentru mediu.
Constituie „motive de interes public major, inclusiv de ordin social sau economic“ următoarele situații în care PP respectiv demonstrează că sunt indispensabile:
a) în cadrul acțiunilor sau politicilor care au ca scop protecția sănătății, securității și mediului;
b) în cadrul politicilor fundamentale pentru țară sau societate;
c) în cadrul desfășurării unor activități de ordin social sau economic, îndeplinind obligațiile specifice de serviciu public.
"Sănătatea umană, securitatea publicului și beneficii aduse mediului" sunt considerate motive care justifică adoptarea unor măsuri restrictive la nivel național privind mișcarea liberă a bunurilor, muncitorilor și serviciilor. De asemenea, consecințele benefice de importanță majoră pentru mediu constituie o categorie care este inclusă în obiectivele fundamentale ale politicii de mediu. Este responsabilitatea autorității competente pentru protecția mediului să verifice când aceste motive sunt justificate. Comisia Europeană poate examina aceste cazuri în concordanță cu rolul său de a controla aplicarea corectă a legislației comunitare.
Pentru „sănătatea umană“ pot fi considerate ca prioritare prevenirea epidemiilor, a accidentelor sau a altor acțiuni care pot pune în pericol viața.
În ceea ce privește „securitatea publicului“, protecția împotriva dezastrelor naturale constituie un motiv suficient de puternic care poate fi invocat.
Orice deteriorare a unei arii naturale protejate de interes comunitar poate fi justificată numai din anumite motive care corespund unui interes general superior față de obiectivele de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar. Ținând cont de principiul subsidiarității, autoritatea competentă pentru protecția mediului decide care sunt aceste motive de interes public major, iar justificările vor fi analizate de Comisia Europeană.
Măsurile compensatorii necesare pentru a proteja și pentru a menține coerența rețelei Natura 2000 vor face referire la structura, funcțiile și obiectivele de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar, la habitatele și/sau speciile afectate negativ, precum și la celelalte specii și/sau habitate de interes comunitar din situl respectiv. Asigurarea menținerii coerenței generale a rețelei Natura 2000 rezultă din faptul că o arie naturală protejată de interes comunitar nu trebuie să fie afectată în mod ireversibil de către un PP înainte ca măsura compensatorie să existe deja. În cazul în care se produc efecte negative ale PP asupra tipurilor de habitate naturale rare sau asupra habitatelor naturale, care fac necesară o lungă perioadă de timp pentru asigurarea aceleiași funcționalități ecologice, trebuie luată în considerare „opțiunea zero“.
Măsurile compensatorii pot face referire la:
a) refacerea habitatului, în vederea menținerii valorilor sale de conservare, și conformarea cu obiectivele de conservare a sitului sau îmbunătățirea habitatului rămas, proporțional cu pierderea cauzată ariei naturale protejate de interes comunitar de un PP;
b) refacerea habitatului prin recrearea unui habitat într-o arie nouă sau prin extinderea ariei naturale protejate de interes comunitar existente;
c) reintroducerea speciilor;
d) refacerea și menținerea speciilor într-un statut de conservare favorabil;
e) elementele, inclusiv cele de natură financiară, necesare atingerii obiectivului de compensare a impactului negativ al unui PP și de menținere a coerenței generale a rețelei Natura 2000, precum și la fezabilitatea acestora. Potrivit principiului „poluatorul plătește“, titularul PP trebuie să suporte costul măsurilor compensatorii.
Planul de implementare a măsurilor compensatorii trebuie să cuprindă următoarele:
a) obiective clare și valori-țintă, potrivit obiectivelor de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar;
b) precizarea perioadei în care se vor realiza obiectivele de conservare;
c) orarul/programul implementării și coordonarea acestuia cu orarul stabilit pentru PP;
d) etapele informării publice și/sau consultarea publicului;
e) monitorizarea specifică și orarul raportării, bazat pe indicatorii de progres, ținându-se cont de precizarea bugetului adecvat pentru a garanta îndeplinirea cu succes a măsurilor.
Planul de implementare a măsurilor compensatorii trebuie să includă o monitorizare detaliată pe timpul implementării, în vederea asigurării eficienței pe termen lung.
Nu constituie măsuri compensatorii:
a) măsurile de menținere și restaurare (acestea constituie o implementare „normală“ a prevederilor Directivei Păsări și Directivei Habitate);
b) măsurile de reducere a impactului negativ asupra ariei naturale protejate de interes comunitar;
c) plățile compensatorii.
Măsurile compensatorii trebuie să fie și ele evaluate în vederea stabilirii dacă:
a) sunt adecvate ariei naturale protejate de interes comunitar și reușesc să reducă impactul cauzat de implementarea PP;
b) au capacitatea de a menține coerența rețelei Natura 2000;
c) sunt fezabile și funcționale în momentul în care impactul asupra ariei naturale protejate de interes comunitar are loc.
Locația pentru implementarea măsurilor compensatorii
A. Măsurile compensatorii ar trebui să fie localizate astfel încât să aibă cea mai mare eficacitate, în vederea menținerii coerenței generale a rețelei Natura 2000. Aceasta face necesară stabilirea unor precondiții pe care orice măsură compensatorie ar trebui să le satisfacă:
a) suprafața selectată pentru compensare trebuie să se afle în interiorul aceleiași regiuni biogeografice (pentru siturile de importanță comunitară desemnate în baza Directivei Habitate) sau în interiorul acelorași arii de răspândire, rute de migrație sau zone de iernat pentru păsările sălbatice (pentru ariile de protecție specială avifaunistică desemnate în baza Directivei Păsări). Mai mult, suprafața trebuie să ofere funcții comparabile acelora care au validat criteriile de selecție a ariei naturale protejate de interes comunitar declarate inițial, în special cele privind distribuția geografică adecvată;
b) suprafața selectată pentru compensare trebuie să aibă - sau trebuie să poată dezvolta - trăsături specifice ale funcțiilor și structurilor ecologice necesare habitatelor și speciilor;
c) măsurile compensatorii nu trebuie să pericliteze conservarea integrității niciunei alte arii naturale protejate de interes comunitar. Când se aplică în arii naturale protejate deja existente, măsurile compensatorii trebuie să fie compatibile cu obiectivele de conservare ale acesteia și nu trebuie înțelese ca un mod general de management.
B. Implementarea măsurilor compensatorii:
a) prima opțiune ce ar trebui luată în considerare este de a implementa măsurile compensatorii în aria naturală protejată de interes comunitar afectată;
b) cea de a doua opțiune ar fi de a mări aria naturală protejată de interes comunitar și de a implementa măsurile compensatorii corespunzătoare. Dacă condițiile dintr-o arie naturală protejată de interes comunitar nu permit implementarea măsurilor compensatorii, următoarea posibilitate este de a o extinde. Orice extindere trebuie integrată în rețeaua Natura 2000;
c) cea de a treia opțiune ar fi aceea de a implementa măsurile compensatorii într-o altă arie naturală protejată de interes comunitar, dar în aceeași regiune biogeografică și în același tip de ecosistem. În cazuri excepționale, este posibilă desemnarea unei noi arii naturale protejate de interes comunitar care trebuie să îndeplinească aceleași cerințe ecologice și funcții ale rețelei Natura 2000. Extinderea sau desemnarea unei noi arii naturale protejate de interes comunitar fără implementarea măsurilor compensatorii nu este suficientă. Desemnarea unei noi arii naturale protejate de interes comunitar poate fi considerată suficientă doar când statutul de conservare a speciilor și/sau habitatelor afectate este favorabil la nivelul regiunii biogeografice sau la nivel național.
Implementarea măsurilor compensatorii prin desemnarea unei noi arii protejate trebuie să urmeze aceeași procedură de desemnare a unei arii naturale protejate de interes comunitar, care va fi transmisă Comisiei Europene după aprobarea PP, dar înainte de implementarea acestuia.
IV. Metodele utilizate pentru culegerea informațiilor privind speciile și/sau habitatele de interes comunitar afectate
La elaborarea studiului de evaluare adecvată, informațiile utilizate pot fi:
a) planurile de management/măsurile de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar;
b) studiile de fundamentare și/sau formularele standard Natura 2000;
c) informații de la instituții și organizații relevante pentru conservarea naturii;
d) planuri, hărți, materiale privind geologia, hidrologia și ecologia zonei;
e) rapoarte privind starea mediului;
f) rapoartele anuale ale administratorilor ariilor naturale protejate;
g) planuri privind utilizarea terenurilor și alte planuri relevante existente;
h) alte surse de informații.
Studiul de evaluare adecvată trebuie să parcurgă următoarele etape:
1. Etapa analizei inițiale: stabilește starea inițială a ecosistemelor de pe suprafața PP, fără a fi luat în calcul PP. Acest studiu constituie pilonul evaluării, de aceea titularul trebuie să consulte specialiști în domeniu încă de la început. Studiul trebuie să ia în calcul descrierea PP și este necesar a fi identificate acele elemente ale PP-ului care singure sau în combinație cu alte PP-uri pot avea efect semnificativ asupra unui sit Natura 2000:
(i) caracteristicile PP care pot afecta situl;
(ii) suprafața PP;
(iii) caracteristicile PP aprobate sau în procedură de aprobare și care pot avea efecte cumulative asupra sitului Natura 2000;
(iv) relația dintre PP și sit (de exemplu, distanța);
(v) informații referitoare la actele de reglementare (informații furnizate de către autoritățile competente pentru protecția mediului);
(vi) parametrii fizici (expunere, geologie, topografie), inclusiv legătura acestora cu tipurile de habitate și speciile de interes comunitar.
2. Etapa studiului de teren: trebuie să conțină date cu privire la tipurile de habitate și speciile de interes comunitar pentru care situl a fost desemnat. Numărul de ieșiri în teren depinde de caracteristicile ecologice ale habitatelor și speciilor de interes comunitar și de complexitatea PP. Evaluarea speciilor și habitatelor prezente în sit se va face în toate perioadele ciclurilor lor biologice. Datele obținute din teren vor constitui baza pentru realizarea studiului de evaluare adecvată, astfel:
(i) descrierea sitului Natura 2000 (va fi descris fiecare sit în parte posibil afectat);
(ii) obiectivele de conservare și factorii care contribuie la conservare (inclusiv obiectivele de restaurare, de dezvoltare, dacă este cazul, inclusiv starea de conservare actuală a habitatelor și speciilor de interes comunitar);
(iii) caracteristici fizice și chimice ale biotopului;
(iv) dinamica habitatelor și speciilor de interes comunitar și ecologia lor;
(v) descrierea relațiilor structurale și funcționale care mențin integritatea sitului;
(vi) influențe sezoniere asupra habitatelor și speciilor de interes comunitar;
(vii) alte aspecte legate de conservarea sitului;
(viii) descrierea sistemelor ecologice din afara sitului care au un rol esențial în asigurarea coerenței ecologice a sitului.
Studiul de evaluare adecvată depus la autoritatea competentă pentru protecția mediului este însoțit de lista organizațiilor/instituțiilor/specialiștilor implicate/implicați în furnizarea informațiilor privind speciile și habitatele de interes comunitar afectate de implementarea PP, cu detalii despre acestea/aceștia (experiență, activitatea în domeniu, CV-urile persoanelor implicate etc.). Studiul de evaluare adecvată va fi elaborat obligatoriu de către specialiști pe fiecare grupă taxonomică, ținând cont de obiectivele de conservare ale sitului Natura 2000 și de speciile și habitatele de interes comunitar pentru care situl a fost desemnat.
LISTA DE CONTROL pentru analiza calității studiului de evaluare adecvată Etapa studiului de evaluare adecvată Etapa măsurilor compensatorii
la ghidul metodologic
Criterii pentru analizăCalificativulComentarii
1. Scopurile/Obiectivele PP au fost integral explicate?
2. Au fost furnizate planuri, diagrame și hărți prin care se identifică locația exactă a PP?
3. Există informații în documentație despre dimensiunea, scara, suprafața și utilizarea/gradul de acoperire a terenului de către PP?
4. Documentația oferă detalii privind modificările fizice ce decurg din PP (din excavare, consolidare, dragare etc.) și care vor avea loc pe durata diferitelor etape de implementare a PP?
5. Sunt descrise resursele naturale necesare pentru construcție/funcționare și dezafectare ale PP (resursele de apă, materialele de construcție și prezența umană)?
6. Resursele naturale necesare pentru implementarea PP vor fi utilizate din cadrul ariei naturale protejate?
7. Prezintă eșalonarea perioadei de implementare a PP: durata construcției, funcționării, dezafectării PP etc.?
8. Prezintă activitățile care vor fi generate ca rezultat al implementării PP?
9. Prezintă modalitățile de eliminare a deșeurilor care rezultă sau alte reziduuri (inclusiv cantități) și modul lor de evacuare/eliminare?
10. Descrie serviciile suplimentare solicitate de implementarea PP (relocări de conducte, rețele electrice etc., locația lor și modalitatea de construcție)?
Criterii suplimentare, după caz
Calificativ general, secțiunea 1
1. Au fost identificate toate PP care pot avea, singure sau în combinație cu alte PP, impact negativ semnificativ asupra siturilor Natura 2000?2. Au fost stabilite limitele în interiorul cărora se va face analiza efectelor cumulate?3. A fost stabilită scara de timp pentru care au fost luate în considerare efectele cumulative?4. Au fost identificate căile posibile de cumulare a impacturilor?Criterii suplimentare, după cazCalificativ general, secțiunea 2
1. Prezintă date privind aria naturală de importanță comunitară: suprafața, structura peisajului, tipuri de habitate și speciile care pot fi afectate prin implementarea PP, factorii biotici și abiotici cu rol în menținerea pe termen lung a speciilor și habitatelor de importanță comunitară?2. Prezintă date privind distribuția speciilor și/sau habitatelor de importanță comunitară care pot fi afectate de implementarea PP?3. Prezintă date privind funcțiile ecologice ale speciilor și habitatelor afectate și relația acestora cu ariile naturale protejate de importanță comunitară învecinate?4. Descrie tipul de habitat, oferind informații privind mărimea și locația acestuia, speciile caracteristice?5. Prezintă informații privind statutul favorabil de conservare a speciilor și/sau habitatelor de interes comunitar?7. Prezintă obiectivele de conservare a ariei naturale protejate de importanță comunitară, acolo unde au fost stabilite prin planuri de management sau regulamente de funcționare?8. Identifică starea actuală de conservare a ariei naturale protejate de importanță comunitară, inclusiv evoluții/schimbări care se pot produce în viitor?9. Prezintă măsurile de conservare planificate care au potențialul de a influența statutul ariei naturale protejate de importanță comunitară în viitor?10. Descrie metodele specifice de teren folosite pentru culegerea informațiilor privind speciile și habitatele de importanță comunitară afectate?11. Precizează organizațiile/instituțiile/specialiștii implicate/implicați în obținerea informațiilor privind speciile și habitatele de importanță comunitară afectate de implementarea PP, inclusiv detalii despre acestea/aceștia (experiență, activitatea în domeniu, CV-urile persoanelor implicate etc.)?Criterii suplimentare, după cazCalificativ general, secțiunea 3
6. Prezintă date privind structura și dinamica populațiilor de specii afectate:
- evoluția numerică a populației în cadrul ariei naturale protejate de importanță comunitară;
- mărimea populației (numărul de exemplare, perechi, colonii etc. estimativ al populației la fiecare specie posibil afectată de implementarea PP), precum și procentul estimativ al populației unei specii afectate de implementarea PP;
- date privind faptul că numărul populației de specii afectate nu va fi redus prin implementarea PP;
- suprafața habitatului este suficient de mare pentru a asigura menținerea speciei pe termen lung?
1. Dacă au fost identificate impacturi potențiale semnificative, acestea au fost clar explicate?2. Au fost evidențiate metodologiile utilizate în procesul de încadrare?3. Se evidențiază clar în documentație că a fost luată în considerare posibilitatea impacturilor cumulate ale altor PP?Criterii suplimentare, după cazCalificativ general, secțiunea 4
1. Metodele de evaluare și predicție sunt clar explicate, iar sursele de informație specificate sunt pe deplin justificate?2. Efectele PP asupra obiectivelor de conservare a ariei naturale protejate sunt în totalitate explicate?3. Orice pierdere din suprafața ariei naturale protejate sau reducerea efectivelor populației speciei este cuantificată și evaluată sub raportul impactului asupra obiectivelor de conservare a ariei naturale protejate și asupra habitatelor și speciilor?4. Impacturile probabile asupra ariei naturale protejate din cauza perturbării, degradării, fragmentării și modificărilor chimice etc. sunt pe deplin evaluate și explicate?5. A fost identificat și evaluat impactul asupra integrității ariei naturale protejate de importanță comunitară, ținându-se cont de structura, funcțiile ecologice și obiectivele de conservare, precum și de vulnerabilitatea acestora la modificări?6. A fost identificat și evaluat impactul direct și indirect?7. A fost identificat și analizat impactul pe termen scurt sau lung?8. A fost identificat și evaluat impactul din faza de construcție, de operare și de dezafectare?9. Au fost identificate PP care pot provoca, în combinație cu alte PP, impact cumulativ asupra ariei naturale protejate de importanță comunitară?10. A fost evaluat impactul cumulativ?11. Au fost stabilite limitele în interiorul cărora vor fi identificate impacturile cumulative?12. A fost stabilită scara de timp pentru care au fost luate în considerare impacturile cumulative?13. Au fost identificate căile posibile de cumulare a impacturilor?14. Au fost analizați indicatorii-cheie cuantificabili pe baza cărora a fost evaluată semnificația impactului?Criterii suplimentare, după cazCalificativ general, secțiunea 5
1. Se evidențiază clar că măsurile de reducere pot fi asigurate pe termen scurt, mediu și lung prin mecanisme legislative și financiare?
2. A fost evaluat impactul cauzat de PP, fără a lua în considerare măsurile de reducere a impactului?
3. A fost evaluat impactul rezidual cauzat de PP, după implementarea măsurilor de reducere a impactului?
4. A fost evaluat impactul cumulativ cauzat de PP, fără a lua în considerare măsurile de reducere a impactului?
5. A fost evaluat impactul cumulativ rezidual cauzat de PP, după implementarea măsurilor de reducere a impactului?
6. Au fost identificate și descrise măsurile de reducere a impactului?
7. Există calendarul implementării și monitorizării măsurilor de reducere a impactului?
8. Este specificată persoana juridică sau fizică responsabilă de implementarea măsurilor de reducere a impactului?
Criterii suplimentare, dacă este nevoie
Calificativ general, secțiunea 6
1. Au fost identificate toate soluțiile alternative fezabile?2. A fost evaluată integral în mod distinct fiecare soluție alternativă identificată?3. Alternativele identificate au fost revizuite și evaluate?4. Analiza și evaluarea alternativelor de implementare a PP s-au făcut luându-se în considerare structura, funcțiile, obiectivele de conservare și statutul ariei naturale protejate de importanță comunitară?5. Dintre soluțiile alternative evaluate, alternativa propusă pentru aprobare este cea care afectează cel mai puțin habitatele, speciile și integritatea ariei naturale protejate de importanță comunitară?6. Orice constatare care avansează ideea că nu există soluții alternative este pe deplin explicată și justificată?Criterii suplimentare, după cazCalificativ general, secțiunea 7
1. Există motive imperative de interes public major, inclusiv cele de natură socială și economică, care să justifice implementarea PP într-o variantă care nu reduce semnificativ impactul?2. Motivele care au stat la baza implementării PP conform art. 28 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare, au fost pe deplin explicate și argumentate?Criterii suplimentare, după cazCalificativ general, secțiunea 8
1. Este explicată natura măsurilor compensatorii în detaliu?2. Măsurile compensatorii au fost în întregime evaluate în ceea ce privește capacitatea lor de a asigura coerența rețelei ecologice Natura 2000?3. Măsurile compensatorii sunt fezabile din punct de vedere financiar și tehnic?4. Reiese din studiu responsabilitatea implementării măsurilor compensatorii?5. Măsurile compensatorii constituie obiectul unui plan de implementare care include în mod explicit obiectivele și regimul de monitoring și management?6. Se specifică că, în cazul în care în cadrul activității de monitorizare a implementării măsurilor compensatorii apar elemente noi care nu au fost luate în calcul inițial, vor fi întreprinse acțiuni care să remedieze aceste aspecte?Criterii suplimentare, după cazCalificativ general, secțiunea 9Calificativul general al calității studiului de evaluare
FORMULAR pentru transmiterea de informații către Comisia Europeană în conformitate cu art. 6 alin. (4) din Directiva Habitate
la ghidul metodologic
Stat membru: Data:
Informații transmise Comisiei Europene în conformitate cu art. 6 din Directiva Habitate (92/43/CEE)
Documente trimise pentru: |_| informare
[art. 6 alin. (4) primul paragraf]
|_| aviz
[art. 6 alin. (4) al doilea paragraf]
Autoritatea națională competentă:
Adresă:
Persoana de contact:
Tel., fax, e-mail:
Conține notificarea informații sensibile? Dacă da, vă rugăm să le precizați și să le justificați.
1. Plan sau proiect
Denumirea planului/proiectului:
Promovat de:
Rezumatul planului sau proiectului care are efecte asupra sitului:
Descrierea și localizarea elementelor și acțiunilor aferente proiectului care au efecte potențiale și identificarea zonelor afectate (a se include hărți):
2. Evaluarea efectelor negative^1
^1 Atenția trebuie să se axeze pe eventualele efecte negative asupra habitatelor și speciilor pentru care a fost propus situl pentru rețeaua Natura 2000. A se include toate informațiile care pot fi relevante pentru fiecare caz, în funcție de efectele identificate pentru speciile și habitatele afectate.
Denumirea și codul sitului/siturilor Natura 2000 afectat/afectate:
Acest sit este:
[] () APS (arie de protecție specială) în temeiul Directivei Păsări
[] sunt afectate habitate/specii prioritare
[] un SIC/() ASC (sit de importanță comunitară/arie specială de conservare) în temeiul Directivei Habitate
[] găzduiește un habitat prioritar/o specie prioritară
Obiectivele de conservare a sitului și elementele-cheie care contribuie la integritatea sitului:
Habitatele și speciile care vor fi afectate în mod negativ (de exemplu, a se indica reprezentativitatea lor, dacă este cazul, stadiul lor de conservare în conformitate cu art. 17 din Directiva Habitate la nivel național și biogeografic și gradul de izolare, rolurile și funcțiile acestora în cadrul sitului în cauză)
Importanța sitului pentru habitatele și speciile care vor fi afectate (de exemplu, a se explica rolul sitului în cadrul regiunii naționale și biogeografice, precum și pentru coerența rețelei Natura 2000)
Descrierea efectelor negative preconizate (pierdere, deteriorare, perturbare, efecte directe și indirecte etc.); amploarea efectelor (suprafața habitatului și numărul de specii sau zonele de producere afectate de proiect); importanța și amploarea (de exemplu, având în vedere zona sau populația afectată în raport cu suprafața și populația totală de pe teritoriul sitului și, eventual, din țară) și localizarea (a se include hărți)
Efectele cumulative potențiale și alte efecte care ar putea apărea în urma acțiunii combinate a planului sau proiectului în curs de evaluare și a altor planuri sau proiecte
Măsuri de atenuare incluse în proiect (a se indica modul în care acestea vor fi aplicate și modul în care acestea vor evita sau reduce efectele negative asupra sitului)
3. Soluții alternative
Identificarea și descrierea posibilelor soluții alternative, inclusiv opțiunea zero (a se indica modul în care acestea au fost identificate, procedura, metodele)
Evaluarea alternativelor luate în considerare și justificarea alternativei alese (motivele pentru care autoritățile naționale competente au ajuns la concluzia că nu există soluții alternative)
4. Motive cruciale de interes public major
Motive pentru realizarea acestui plan sau proiect, în pofida efectelor sale negative
Motive cruciale de interes public major, inclusiv din rațiuni de ordin social sau economic (în absența habitatelor/speciilor prioritare):
– sănătate umană
– siguranță publică
– consecințe benefice de importanță majoră pentru mediu
– alte motive cruciale de interes public major
Descrierea și justificarea motivelor și de ce acestea sunt cruciale^2:
^2 Poate fi necesar un nivel diferit de detaliere, în funcție de faptul dacă notificarea este prezentată spre informare sau în vederea emiterii unui aviz.
5. Măsurile compensatorii^2
^2 Poate fi necesar un nivel diferit de detaliere, în funcție de faptul dacă notificarea este prezentată spre informare sau în vederea emiterii unui aviz.
Obiective, caracteristici-țintă (habitate și specii) și procese/funcții ecologice de compensat (motive, de ce aceste măsuri sunt adecvate pentru a compensa efectele negative)
Amploarea măsurilor compensatorii (suprafețe, numărul de indivizi)
Identificarea și localizarea zonelor de compensare (a se include hărți)
Fostul statut și condițiile în zonele de compensare (habitatele existente și statutul acestora, tipul de teren, utilizările existente ale terenurilor etc.)
Rezultate preconizate și explicația modului în care măsurile propuse vor compensa efectele negative asupra integrității sitului și vor permite conservarea coerenței rețelei Natura 2000
Calendar pentru punerea în aplicare a măsurilor compensatorii (inclusiv aplicarea pe termen lung), indicând data la care vor fi obținute rezultatele estimate
Metode și tehnici propuse pentru punerea în aplicare a măsurilor compensatorii, evaluarea fezabilității acestora și posibila lor eficacitate
Costurile și finanțarea măsurilor compensatorii propuse
Responsabilitățile pentru punerea în aplicare a măsurilor compensatorii
Monitorizarea măsurilor compensatorii, în cazul în care sunt avute în vedere (de exemplu, în cazul în care există incertitudini cu privire la eficacitatea măsurilor), evaluarea rezultatelor și acțiunile ulterioare
-----
Source: legislatie.just.ro (Official Gazette). The text shown is the current consolidated form (in Romanian).
We use cookies to analyze site traffic. See our Privacy Policy for details.