HOTĂRÂRE nr. 2.910 din 29 noiembrie 1967

Admiterea la doctorat se face anual, în cursul primului semestru al anului universitar. Admiterea la doctorat a candidaților care vor efectua stagiul de pregătire ca bursieri se face pe baza unui examen, iar admiterea la doctorat a celorlalți candidați se face pe baza unui colocviu.

Examenul sau colocviul de admitere se susține în fața unei comisii numite de Ministerul Învățămîntului, la propunerea rectorului instituției de învățămînt superior sau directorului institutului de cercetare al Academiei Republicii Socialiste România. Propunerea facuta de directorul institutului de cercetare se aproba, în prealabil, de secția de specialitate a Academiei Republicii Socialiste România.

La examenul sau la colocviul de admitere se pot prezenta persoanele care au absolvit instituții de învățămînt și poseda diploma de examen de stat sau diploma echivalenta în specialitatea la care s-au înscris, sau într-o specialitate inrudita din aceeași ramura de știința.

Pentru admiterea la doctorat, candidatul va prezenta părerea scrisă a conducerii organizației socialiste în care își are locul de muncă.

Pentru candidații care se prezintă la admitere la doctorat în anul universitar următor absolvirii instituțiilor de învățămînt superior, părerea va fi exprimată de conducerea facultății absolvite.

La examenul sau la colocviul de admitere pentru doctoratul în specialitatile economie politica, materialism dialectic și materialism istoric, socialism științific, pot candida, cu aprobarea Ministerului Învățămîntului, și absolvenții cu examen de stat din alte specialități, dacă fac dovada ca au activat cel puțin 3 ani în specialitatea pentru care candidează și au lucrări științifice în aceasta specialitate.

Candidații care doresc să efectueze stagiul de pregătire ca bursieri sînt admiși la doctorat în limita locurilor stabilite și în ordinea mediilor obținute la examen pe baza verificării pregătirii de specialitate și a gradului de informare asupra literaturii de specialitate română și străină. Media minima de admitere este 7.

Ceilalți candidați sînt admiși la doctorat în ordinea în care au fost apreciati la colocviu în ce privește nivelul de cunoaștere a domeniului specialitatii și cel de informare asupra literaturii de specialitate română și străină.

Numărul burselor pentru doctorat se aproba anual, pe ramuri de știința, de Consiliul de Miniștri, o dată cu planurile de școlarizare pentru învățămîntul superior. Repartizarea burselor pe specialități se face de Ministerul Învățămîntului în colaborare cu Academia Republicii Socialiste România și cu acordul Consiliului Național al Cercetării Științifice și al Comitetului de Stat al Planificarii; stabilirea pe instituții de învățămînt superior și institute de cercetare ale Academiei Republicii Socialiste România se face de Ministerul Învățămîntului în colaborare cu Academia Republicii Socialiste România.

Numărul de locuri pentru doctoranzi nebursieri este determinat de locurile libere la fiecare conducător științific.

Un conducător științific nu poate îndrumă, în același timp, mai mult de 10 doctoranzi.

Candidații care se prezintă la examenul sau la colocviul de admitere la doctorat beneficiază de un concediu fără plata de 15 zile calendaristice.

Stagiul de pregătire a doctoranzilor se organizează de Ministerul Învățămîntului în colaborare cu Academia Republicii Socialiste România, în instituții de învățămînt superior și în institute de cercetare ale Academiei.

Durata stagiului de pregătire la doctorat este de cel mult 4 ani; pentru doctoranzii bursieri stagiul de pregătire este de cel mult 3 ani.

În timpul stagiului de pregătire doctoranzii bursieri beneficiază de toate drepturile recunoscute angajaților. Ei primesc în loc de salariu o bursa lunară echivalenta cu salariul de preparator în învățămîntul superior, dacă au o vechime în producție pînă la 3 ani, sau de asistent, dacă au o vechime în producție de peste 3 ani. La calcularea cuantumului bursei echivalente cu salariul de asistent, timpul servit în producție va fi considerat stagiu de activitate în învățămîntul superior. În această perioadă doctoranzii nu pot ocupa, ca angajați, o funcție remunerată.

Sumele necesare pentru plata burselor se vor aloca unității la care se efectuează stagiul, dintr-un fond prevăzut în bugetul Ministerului Învățămîntului.

Pe durata stagiului de pregătire doctoranzii bursieri sînt considerați în concediu fără plata de la posturile pe care le ocupau la data admiterii lor la doctorat. Stagiul se considera vechime în funcțiile din care provin acești doctoranzi.

Pregătirea doctoranzilor se face sub îndrumarea conducătorilor științifici de specialitate numiți de Ministerul Învățămîntului dintre cei mai valorosi membri ai corpului didactic din învățămîntul superior și, cu avizul Prezidiului Academiei Republicii Socialiste România, dintre alți oameni de știința cu mare prestigiu din institutele de cercetare ale Academiei Republicii Socialiste România.

Conducătorilor științifici li se reduc pînă la maximum 40% obligațiile didactice și științifice, în raport cu numărul doctoranzilor pe care îi îndrumă. Reducerea se aproba de Ministerul Învățămîntului sau de Prezidiului Academiei Republicii Socialiste România, la propunerea instituției de învățămînt superior sau a institutului de cercetare.

Ministerul Învățămîntului, în colaborare cu Academia Republicii Socialiste România și cu avizul Comitetului de Stat pentru Problemele Organizării Muncii și Producției și ale Salarizarii, va elabora norme cu privire la reducerea obligațiilor didactice și științifice.

În termen de cel mult 2 luni de la începerea stagiului de pregătire, doctorantul împreună cu conducătorul științific stabilesc tema și planul tezei de doctorat, precum și planul individual al activității de pregătire.

Întreaga activitate din perioada stagiului va fi consacrată realizării unei temeinice pregatiri de specialitate, în vederea elaborării tezei de doctorat la un înalt nivel științific.

Planul individual cuprinde: organizarea studiului de documentare și de aprofundare în disciplina de specialitate și în disciplinele înrudite, desfășurarea lucrărilor de cercetare științifică asupra tezei de doctorat, prezentarea de referate asupra activității și rezultatelor cercetărilor efectuate, publicarea de studii privind tema tezei de doctorat.

Tema și planul tezei de doctorat și planul individual al activității de pregătire a doctorandului se aproba de consiliul științific al facultății sau al institutului de cercetare al Academiei Republicii Socialiste România.

În timpul stagiului de pregătire doctoranzii sînt obligați sa promoveze doua pînă la patru examene, prin care se verifica temeinic orientarea pregătirii în specialitate, nivelul de documentare, capacitatea de interpretare teoretică și rezolvarea unor probleme legate de tema tezei de doctorat.

Se va susține cîte un examen la disciplina fundamentală din specialitatea doctorandului și la disciplina strins legată de tema tezei de doctorat. În funcție de specialitatea doctorandului, se vor putea programa examene și la una sau doua discipline înrudite.

Nota minima de promovare a fiecărui examen este 7.

Numărul și tematica examenelor pentru fiecare doctorand se stabilesc de consiliul științific al facultății sau al institutului de cercetare al Academiei Republicii Socialiste România, la propunerea conducătorului științific, în funcție de specialitate și de tema tezei de doctorat.

Doctoranzii bursieri vor susține examenele într-un interval de cel mult un an și jumătate, iar ceilalți doctoranzi, într-un interval de cel mult 2 ani de la data admiterii la doctorat.

Doctorandul care nu promovează examenele în termenele stabilite pierde dreptul de a continua doctoratul. Dispoziția se da de rectorul instituției de învățămînt superior sau de directorul institutului de cercetare al Academiei Republicii Socialiste România.

Pentru cauze bine justificate, Ministerul Învățămîntului sau Academia Republicii Socialiste România poate aproba, în cadrul stagiului de pregătire, o prelungire de cel mult 6 luni a termenului pentru susținerea examenelor.

Evidenta activității doctoranzilor se tine de instituțiile de învățămînt superior sau de institutele de cercetare ale Academiei Republicii Socialiste România la care sînt admiși.

Controlul îndeplinirii planului individual al activității de pregătire se face prin conducerea facultăților sau a institutelor de cercetare, în cadrul cărora este organizată pregătirea doctoranzilor.

Conducătorul științific este obligat sa informeze semestrial consiliul științific asupra desfășurării activității de pregătire a doctoranzilor, iar anual să prezinte caracterizari care sa oglindeasca aptitudinile pentru cercetare ale doctoranzilor și progresele realizate de aceștia.

Doctoranzii au dreptul sa folosească utilajul, laboratoarele, bibliotecile instituțiilor de învățămînt superior sau ale institutelor de cercetare.

Teza de doctorat poate fi prezentată pentru sustinere numai după promovarea examenelor din timpul stagiului de pregătire, pe baza referatului favorabil al conducătorului științific.

În vederea sustinerii tezei, doctoranzii nebursieri beneficiază o singură dată, în afară concediului de odihnă, de un concediu fără plata de 30 zile calendaristice. De acest drept beneficiază și foștii aspiranti care prezintă spre sustinere teza de doctorat.

În vederea aprecierii și sustinerii tezei de doctorat, Ministerul Învățămîntului numește o comisie de doctorat, la propunerea rectorului instituției de învățămînt superior sau a președintelui secției de specialitate a Academiei Republicii Socialiste România.

Comisia de doctorat este alcătuită din președinte și membri.

Președintele comisiei este, după caz, decanul facultății ori directorul institutului de cercetare sau reprezentanții acestora. Membrii comisiei sînt conducătorul științific și trei specialiști din domeniul corespunzător tezei, care au titluri științifice.

Teza de doctorat va fi examinata de specialiștii din comisie, întocmind, fiecare în parte, aprecieri generale și analitice, precum și concluzii temeinic motivate asupra valorii și admisibilității tezei la sustinere pentru conferirea titlului de doctorand.

Dacă doi dintre specialiștii din comisie nu sînt de acord cu recomandarea pentru susținerea tezei de doctorat, aceasta se respinge.

Dacă unul dintre specialiștii din comisie nu este de acord cu recomandarea pentru susținerea tezei de doctorat, Ministerul Învățămîntului numește, după aceeași procedura, încă doi specialiști, ca membri ai comisiei.

În acest caz, teza poate fi admisă pentru sustinere numai dacă patru din cei cinci specialiști din comisie recomanda admiterea ei.

Teza de doctorat se susține în ședința publică în fața comisiei de doctorat, la facultatea sau institutul de cercetare al Academiei Republicii Socialiste România unde doctorandul a efectuat stagiul de pregătire.

În cazul cînd pregătirea doctoranzilor s-a făcut într-o facultate a unei instituții de învățămînt superior sau într-un institut de cercetare al Academiei Republicii Socialiste România care nu are drept de a conferi titlul de doctor, comisia va funcționa la o facultate, respectiv institut de cercetare, de același profil sau cu profil inrudit, desemnată de Ministerul Învățămîntului dintre cele care aparțin instituțiilor cu drept de a conferi acest titlu.

În ședința publică comisia dezbate teza de doctorat, după care se pronunța și asupra valorii științifice a tezei de doctorat, ca și asupra importantei practice a rezultatelor obținute.

După încheierea dezbaterilor cu privire la teza de doctorat, comisia, în urma deliberării, hotărăște prin vot deschis asupra conferirii titlului de doctor. Hotărîrea de conferire a titlului de doctor se poate lua cel puțin cu patru voturi, cînd comisia este formată din cinci membri, sau cel puțin șase voturi, cînd comisia este formată din șapte membri.

Rectorul instituției de învățămînt superior sau președintele secției de specialitate a Academiei Republicii Socialiste România verifica îndeplinirea cerințelor legale referitoare la obligațiile doctorandului în cadrul stagiului de pregătire și la susținerea tezei de doctorat.

Ministerul Învățămîntului în colaborare cu Academia Republicii Socialiste România exercita conducerea generală științifică și metodica a pregătirii doctoranzilor.