de organizare și funcționare a sfaturilor populare
Sfaturile populare sînt organele locale ale puterii de stat. Prin ele, oamenii muncii din Republica Populara Română exercita puterea de stat în regiuni, raioane, orașe și comune, potrivit Constituției și legilor tarii.
Sfaturile populare organizează participarea activa a oamenilor muncii la opera de construire a socialismului.
Sfaturile populare conduc, în unitățile administrativ-teritoriale în care sînt alese, activitatea locală pe taram economic gospodăresc, social-cultural și administrativ. Ele indrumeaza și controlează organele, instituțiile și întreprinderile ce le sînt subordonate.
Sfaturile populare se compun din deputați aleși în conformitate cu dispozițiile legii.
Sfaturile populare comunale, raionale, ale orașelor de subordonare regionala și raionala, precum și ale raioanelor de oraș, sînt subordonate în activitatea lor sfaturilor populare ierarhic superioare.
Sfaturile populare regionale și ale orașelor de subordonare republicană sînt subordonate în activitatea lor Marii Adunări Naționale.
Subordonarea consta în obligația sfaturilor populare de a respecta dispozițiile cu caracter normativ, cat și în dreptul sfatului popular ierarhic superior, respectiv al Marii Adunări Naționale, de a anula hotărîrile și dispozițiile sfaturilor populare subordonate, care nu sînt conforme dispozițiilor cu caracter normativ.
Hotărîrile sfaturilor populare și deciziile comitetelor lor executive sînt obligatorii, în unitățile administrativ-teritoriale în care aceste organe au fost alese.
Sfaturile populare au următoarele sarcini principale:
a) ocrotirea drepturilor cetățenilor, paza și apărarea avutului obștesc, precum și menținerea ordinei publice;
b) aprobarea și executarea planului economic și bugetului local, în cadrul dispozițiilor legale respective;
c) dezvoltarea industriei locale și sprijinirea cooperației meșteșugărești;
d) transformarea socialistă a agriculturii și continua dezvoltare a producției agricole:
- sprijinirea gospodariilor agricole colective și a celorlalte forme de cooperare în agricultura;
- sprijinirea gospodariilor agricole de stat în vederea îndeplinirii de către acestea a sarcinilor de plan;
- sprijinirea țărănimii cu gospodării individuale în ridicarea producției agricole;
- organizarea și controlul muncii stațiunilor de mașini și tractoare;
- organizarea achizițiilor și contractarilor la produsele agricole;
- realizarea colectarilor de carne și lana, pe timpul menținerii obligațiilor de predare a acestor produse;
e) buna gospodărire a pădurilor de interes comunal, supravegherea și sprijinirea îndeplinirii planului de impadurire și aplicarea măsurilor de paza a pădurilor.
f) dezvoltarea comerțului de stat, sprijinirea comerțului cooperatist, supravegherea bunei aprovizionari și deserviri a populației de la orașe și sate, precum și controlul comerțului particular;
g) dezvoltarea bazelor locale de producție pentru aprovizionarea populației cu produse agro-alimentare;
h) buna gospodărire, sistematizare, efectuarea de lucrări edilitare și infrumusetarea orașelor și satelor; construirea și întreținerea de locuințe și localuri;
i) construirea, întreținerea și repararea drumurilor și podurilor de interes local; amenajarea cursurilor de apa care se poate efectua cu posibilități locale, precum și buna gospodărire a acestora;
j) îndeplinirea planului de școlarizare, organizarea muncii de culturalizare a maselor, buna funcționare și dezvoltare a învățămîntului preșcolar, elementar și mediu și a instituțiilor de arta și cultura, precum și dezvoltarea culturii fizice și a sportului de masa; supravegherea muncii educative și gospodărești în școlile medii tehnice și profesionale;
k) apărarea sănătății publice, organizarea instituțiilor sanitare, de ocrotire a mamei și copilului și de asistența socială, stabilirea și plata pensiilor și a ajutorului familial de stat;
l) controlul respectării, de către întreprinderile și organizațiile economice de interes republican, a hotărârilor sfaturilor populare și a deciziilor comitetelor executive emise potrivit competintii lor.
Sfaturile populare contribuie la întărirea capacității de apărare a tarii.
Sfaturile populare își îndeplinesc sarcinile fie direct în sesiuni, fie prin comitetele lor executive.
Sfaturile populare lucrează în sesiuni ordinare și extraordinare.
Sesiunile ordinare ale sfaturilor populare regionale, raionale și ale orașelor de subordonare republicană, se țin odată pe trimestru; sesiunile sfaturilor populare ale orașelor de subordonare regionala și ale raioanelor de oraș se țin odată la doua luni, iar sesiunile sfaturilor populare ale orașelor de subordonare raionala și ale comunelor, odată pe luna.
Convocarea sfaturilor populare regionale, raionale și ale orașelor de subordonare republicană în sesiuni ordinare se face cu cel puțin 10 zile înainte de data ținerii sesiunii.
Pentru sesiunile ordinare ale celorlalte sfaturi populare, convocarea se face cu cel puțin 5 zile înainte de data ținerii sesiunii.
Sfaturile populare se întrunesc în sesiuni extraordinare ori de câte ori este nevoie, din inițiativa comitetelor lor executive, sau la cererea unei treimi a deputaților.
Cererile de convocare a sesiunilor extraordinare vor cuprinde și arătarea problemelor ce urmează a se dezbate în sesiuni.
Convocarea sfaturilor populare regionale și raionale în sesiuni extraordinare se face cu cel puțin 5 zile înainte de data ținerii sesiunii, iar a celorlalte sfaturi populare cu cel puțin 3 zile înainte de data ținerii sesiunii.
Convocarea sfaturilor populare în sesiuni ordinare și extraordinare se face de către comitetele lor executive.
Odată cu convocarea se va comunică deputaților și ordinea de zi.
Sfatul popular nou ales se convoacă în prima sa sesiune de către comitetul executiv al sfatului popular al cărui mandat a expirat, în termen de cel mult 30 zile de la data alegerii deputaților sfatului popular.
În cadrul ordinei de zi a acestei sesiuni, se validează mandatele deputaților, se procedează la alegerea comitetului executiv și a comisiilor permanente.
Lucrările sesiunilor sînt publice, afară de cazurile cînd sfaturile populare hotărăsc ca ele să fie secrete.
Sfaturile populare, întrunite în sesiune, nu pot lucra valabil decât în prezenta majorității deputaților.
Pentru conducerea lucrărilor sesiunii, sfatul popular alege, în fiecare sesiune, dintre deputați, un prezidiu.
Sfatul popular hotărăște asupra ordinei de zi a sesiunii.
În sesiuni, sfaturile populare iau hotărîri și dau dispoziții.
Hotărîrile și dispozițiile sfaturilor populare se socotesc adoptate dacă întrunesc majoritatea voturilor deputaților prezenți.
Votul este deschis, în afară de cazul în care sfatul popular hotărăște votul secret.
Dezbaterile, hotărîrile și dispozițiile sfaturilor populare întrunite în sesiuni se consemnează într-un proces-verbal, semnat de către președintele sesiunii.
Un exemplar din procesul-verbal se înaintează, de către comitetele executive ale sfaturilor populare, în termen de 5 zile, organelor ierarhic superioare.
Hotărîrile sfaturilor populare se aduc la cunoștința cetățenilor prin orice mijloace de publicitate. Acelea ale sfaturilor populare regionale și ale orașelor de subordonare republicană se publică și în buletinele lor oficiale.
Hotărîrile și dispozițiile sfaturilor populare, care nu sînt conforme dispozițiilor cu caracter normativ, pot fi suspendate de către comitetele executive ale sfaturilor populare ierarhic superioare.
Comitetul executiv al sfatului popular a cărui hotărîre a fost suspendată este obligat sa supună aceasta hotărîre, spre examinare, în cea mai apropiată sesiune sau, dacă este urgenta, într-o sesiune extraordinară, sfatului sau popular, care va decide.
Dacă sfatul popular își menține hotărîrea, comitetul executiv care a dispus suspendarea, ce își continua efectele, va supune hotărîrea, sfatului sau popular, care va decide.
Dacă hotărîrile suspendate sînt menținute, suspendarea încetează imediat și de plin drept.
Hotărîrile și dispozițiile sfaturilor populare regionale și ale orașelor de subordonare republicană, care nu sînt conforme dispozițiilor cu caracter normativ, pot fi anulate de către Consiliul de Miniștri.
Sfatul popular are în competența sa exclusiva:
a) alegerea și revocarea comitetului sau executiv;
b) alegerea și organizarea comisiilor permanente, precum și analizarea activității acestora;
c) aprobarea planului și bugetului local în cadrul dispozițiilor legale respective, precum și a încheierii exercițiilor bugetare;
d) organizarea secțiunilor comitetului executiv potrivit legii;
e) examinarea periodică a activității comitetului sau executiv.
Sfaturile populare regionale și ale orașelor de subordonare republicană au în competența lor exclusiva și alegerea asesorilor populari pentru tribunalele regionale, respectiv pentru tribunalele orașelor de subordonare republicană.
Organele executive și de dispoziție ale sfaturilor populare sînt comitetele executive.
Comitetele executive ale sfaturilor populare sînt organe locale ale administrației de stat, cu competința generală pe întreg teritoriul unităților administrative în care au fost alese sfaturile populare respective.
Comitetele executive ale sfaturilor populare sînt alcătuite din președinte, vicepreședinți și membri aleși de către sfaturile populare, dintre deputați, în sesiune.
Numărul vicepreședinților și membrilor comitetelor executive ale sfaturilor populare se stabilește potrivit normelor fixate de Consiliul de Miniștri.
Secretarii comitetelor executive ale sfaturilor populare se numesc în funcție, potrivit normelor stabilite de Consiliul de Miniștri.
Ei participa de drept la lucrările comitetului executiv cu vot consultativ.
Comitetele executive ale sfaturilor populare au următoarele atribuții principale:
a) aducerea la îndeplinire a legilor, decretelor, hotărârilor Consiliului de Miniștri și a celorlalte dispoziții normative;
b) executarea hotărârilor și dispozițiilor sfaturilor populare care le-au ales, precum și îndeplinirea sarcinilor sfaturilor populare, cu excepția celor date în competența exclusiva a acestora;
c) întocmirea proiectelor de plan și de buget local și supunerea acestora aprobării sfaturilor populare;
d) convocarea sesiunilor sfaturilor populare;
e) îndrumarea, coordonarea și controlul activității secțiunilor proprii, a instituțiilor, întreprinderilor și organizațiilor economice de stat ce le sînt subordonate, precum și a comitetelor executive ale sfaturilor populare, ierarhic inferioare;
f) angajarea personalului din aparatul sfatului popular și îndeplinirea tuturor actelor decurgînd din contractul de muncă;
g) înfățișarea în justiție și încheierea de contracte prin delegații lor;
h) rezolvarea la timp a sesizarilor și reclamatiilor oamenilor muncii.
Comitetele executive ale sfaturilor populare se întrunesc periodic în ședințe de lucru și lucrează valabil în prezenta majorității membrilor lor, luînd decizii cu votul majorității membrilor prezenți.
Deciziile comitetelor executive ale sfaturilor populare regionale și ale orașelor de subordonare republicană se publică în buletinele oficiale ale sfaturilor populare.
Deciziile normative ale comitetelor executive ale sfaturilor populare se aduc la cunoștința populației prin afișare, publicații, presa locală și prin orice mijloace de publicitate.
Comitetele executive ale sfaturilor populare raionale, ale raioanelor de oraș, ale orașelor de subordonare regionala și raionala și cele comunale, sînt subordonate, atît sfaturilor populare care le-au ales, cat și comitetelor executive ale sfaturilor populare, ierarhic superioare.
Comitetele executive ale sfaturilor populare regionale și ale orașelor de subordonare republicană sînt subordonate sfaturilor populare care le-au ales și Consiliului de Miniștri.
Deciziile comitetelor executive neconforme dispozițiilor cu caracter normativ se anulează de sfaturile populare care le-au ales sau de comitetele executive ale sfaturilor populare ierarhic superioare.
Deciziile comitetelor executive ale sfaturilor populare regionale și ale orașelor de subordonare republicană neconforme dispozițiilor cu caracter normativ se anulează de către sfaturile populare care le-au ales sau de Consiliul de Miniștri.
Consiliul de Miniștri al Republicii Populare Române exercita dreptul de îndrumare și control general asupra activității comitetelor executive ale tuturor sfaturilor populare.
În problemele de specialitate care necesita o rezolvare unitară pe țara sau în probleme de ordin tehnic, miniștrii și conducătorii organelor centrale dau în ramura respectiva de activitate instrucțiuni și dispoziții normative, obligatorii pentru comitetele executive ale sfaturilor populare.
Ministerele și celelalte organe centrale dau comitetelor executive ale sfaturilor populare asistența de specialitate în problemele de resort și sînt obligate să le ajute, pentru a-și duce la îndeplinire sarcinile.
De asemenea, ministerele și celelalte organe centrale pot efectua control de specialitate în sectoarele respective de activitate ale comitetelor executive.
În cazul cînd organele de control ale ministerelor, respectiv ale celorlalte organe centrale, constata ca s-au comis abateri de la dispozițiile și instrucțiunile normative date, miniștrii din ramura de activitate respectiva au dreptul sa suspende măsurile neconforme cu dispozițiile arătate mai sus.
În cazul în care comitetul executiv nu este de acord cu suspendarea, el este obligat sa o aplice, cerând Consiliului de Miniștri examinarea divergenței.
Președintele comitetului executiv al sfatului popular coordonează și controlează activitatea membrilor comitetului executiv al sfatului popular și a secretarului comitetului executiv; convoacă și conduce ședințele comitetului executiv; semnează deciziile comitetului executiv; asigura legătură comitetului executiv cu celelalte instituții; se îngrijește de pregătirea sesiunilor sfatului popular; are gestiunea fondurilor bănești ale sfatului popular; îndeplinește oricare alte atribuții stabilite de comitetul executiv.
În comune, orașe și raioane de oraș, președintele comitetului executiv al sfatului popular sau delegatul acestuia, constata încheierea căsătoriilor.
Vicepreședinții comitetului executiv al sfatului popular răspund de sectoarele de muncă ce le sînt repartizate de către comitetul executiv. În lipsa președintelui, unul dintre vicepreședinți, desemnat de către președintele comitetului executiv, îndeplinește atribuțiile președintelui.
Secretarul comitetului executiv pregătește lucrările ce urmează a fi supuse comitetului executiv al sfatului popular; se îngrijește de pregătirea ședințelor comitetului executiv, întocmirea proceselor-verbale ale ședințelor, comunicarea la timp a convocării și ordinei de zi a sesiunilor sfatului popular; semnează împreună cu președintele deciziile comitetului executiv, ia măsuri pentru aducerea, la cunoștința organelor subordonate și populației, a hotărârilor și dispozițiilor sfatului popular și a deciziilor comitetului executiv, precum și a actelor normative ale organelor superioare; îndeplinește orice alte atribuții stabilite de comitetul executiv.
Secțiunile comitetelor executive ale sfaturilor populare sînt subordonate în întreaga lor activitate comitetelor executive pe lîngă care funcționează.
Fiecare secțiune a comitetului executiv al sfatului popular este condusă de un șef de secțiune.
Numirea, transferarea și eliberarea din funcție a sefilor de secțiune se face de comitetul executiv al sfatului popular respectiv, cu acordul comitetului executiv al sfatului popular ierarhic superior.
Numirea, transferarea și eliberarea din funcție a sefilor de secțiuni ale comitetelor executive ale sfaturilor populare regionale și ale orașelor de subordonare republicană se face de către comitetul executiv al sfatului popular respectiv, cu acordul ministrului sau al conducătorului organului central de resort.
Consiliul de Miniștri poate stabili și alte funcții pentru care numirea, transferarea sau desfacerea contractului de muncă se face cu acordul comitetului executiv al sfatului popular ierarhic superior, respectiv al ministrului sau conducătorului organului central, de resort.
După expirarea mandatului sfatului popular, comitetul sau executiv își exercită atribuțiile pînă la constituirea noului organ executiv și de dispoziție.
Deputații sfaturilor populare au următoarele drepturi și îndatoriri:
a) sa participe la lucrările sesiunilor sfatului popular în care au fost aleși;
b) sa pună întrebări și să facă interpelări în sesiune, asupra activității comitetului executiv și a secțiunilor de resort ale sfatului popular. Cei întrebați sau interpelati sînt obligați sa răspundă în cadrul aceleiași sesiuni;
c) să facă comunicări și propuneri din inițiativa proprie, cat și cu privire la problemele ridicate de alegatorii lor;
d) sa urmărească în circumscripțiile lor electorale aducerea la îndeplinire a hotărârilor sfatului popular și a deciziilor comitetului sau executiv;
e) să fie aleși într-o comisie permanenta și sa participe la activitatea acesteia;
f) sa țină legătură permanenta cu alegatorii și sa organizeze cu aceștia consfatuiri; să se intereseze de nevoile alegătorilor și de rezolvarea cererilor lor juste.
Deputatul este răspunzător de întreaga sa activitate în fața alegătorilor săi. El prezintă în fața lor, cel puțin odată la 6 luni, o dare de seama asupra activității sfatului popular din care face parte și asupra propriei lui activități, ca deputat.
Aceste adunări sînt convocate de comitetul executiv al sfatului popular.
Comisiile permanente sînt organele de sprijin ale sfaturilor populare, organizate în scopul studierii problemelor de interes obștesc și elaborării de propuneri în legătură cu acestea, precum și a controlului activității secțiunilor de resort și a unităților subordonate sfatului popular.
Comisiile permanente se aleg dintre deputații sfatului popular și se organizează pe ramuri de activitate, potrivit nevoilor locale. Ele atrag în munca lor active largi de cetățeni.
Comisiile permanente funcționează pe întreaga durata a mandatului sfatului popular și răspund de activitatea lor în fața acestuia. Ele prezintă, cel puțin odată pe an, raport de activitate în sesiunea sfatului popular.
Comitetele executive ale sfaturilor populare comunale și orășenești sprijină organizarea comitetelor de cetățeni pentru mobilizarea populației la acțiunile de interes obștesc.
Comitetele de cetățeni se aleg în adunări populare ale cetățenilor pe sate, comune, circumscripții electorale, cartiere și străzi. Ele își desfășoară activitatea sub îndrumarea comitetelor executive ale sfaturilor populare și răspund de activitatea lor în fața cetățenilor care le-au ales.
7
Dispoziții finale
Deputatului i se poate retrage oricînd mandatul, prin hotărîrea majorității alegătorilor săi, luată în conformitate cu procedura stabilită de lege.
Statele de funcțiuni ale aparatului sfaturilor populare se stabilesc, de către comitetele executive ale sfaturilor populare regionale și ale orașelor de subordonare republicană, potrivit normelor aprobate de Consiliul de Miniștri.
Decretul nr. 259 din 28 decembrie 1950, precum și orice alte dispoziții contrarii prezentei legi, se abroga.
Această lege a fost adoptată de Marea Adunare Naționala, în ședința din 22 martie 1957, cu 407 voturi pentru, 4 contra.
-------
Source: legislatie.just.ro (Official Gazette). The text shown is the current consolidated form (in Romanian).
We use cookies to analyze site traffic. See our Privacy Policy for details.