În temeiul art. 108 din Constituția României, republicată, al art. 260 alin. (2), art. 265 alin. (4), art. 267 alin. (6) și al art. 270 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare,
Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.
Pentru îndeplinirea atribuțiilor și prerogativelor legale, prefectul este ajutat de 2 subprefecți, respectiv 3 subprefecți, conform art. 249 alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare.
(1) Subprefecții au următoarele atribuții principale:
1. cu privire la exercitarea, în numele prefectului, a conducerii serviciilor publice:
a) analizarea activității desfășurate de serviciile publice deconcentrate, de serviciile publice comunitare de pașapoarte și de serviciile publice comunitare regim permise de conducere și înmatriculare a vehiculelor și elaborarea de propuneri pentru îmbunătățirea activității acestora, pe care le înaintează prefectului;
b) examinarea, împreună cu conducătorii serviciilor publice deconcentrate și cu autoritățile administrației publice locale, a stadiului de execuție a unor lucrări și acțiuni care se derulează în comun;
c) consultarea conducătorilor serviciilor publice deconcentrate cu privire la ordinele prefectului prin care se stabilesc măsuri cu caracter tehnic sau de specialitate, potrivit legii;
d) asigurarea transmiterii ordinelor prefectului având ca obiect stabilirea de măsuri cu caracter tehnic sau de specialitate către conducătorul instituției ierarhic superioare serviciului public deconcentrat, prin grija personalului din cadrul instituției prefectului;
e) asigurarea examinării proiectelor bugetelor, precum și a situațiilor financiare privind execuția bugetară întocmite de serviciile publice deconcentrate, conform procedurii stabilite, după caz, prin ordin al ministrului ori al conducătorului organului administrației publice centrale organizat la nivelul unităților administrativ-teritoriale, în vederea emiterii avizului prefectului;
f) asigurarea întocmirii proiectului regulamentului de funcționare a colegiului prefectural, cu respectarea prevederilor regulamentului-cadru;
g) dispunerea măsurilor în vederea organizării ședințelor colegiului prefectural, stabilirea, după consultarea conducătorilor serviciilor publice deconcentrate, a ordinii de zi și a listei invitaților, pe care le înaintează prefectului;
h) urmărirea modului de îndeplinire a hotărârilor luate în cadrul colegiului prefectural, prin grija secretariatului colegiului prefectural, și formularea de propuneri în cazul nerespectării acestora, pe care le înaintează prefectului;
i) gestionarea și urmărirea măsurilor dispuse de către prefect în calitate de președinte al comitetului județean pentru situații de urgență, precum și a hotărârilor luate în cadrul comitetului județean pentru situații de urgență;
2. cu privire la conducerea operativă a instituției prefectului:
a) asigurarea conducerii operative a instituției prefectului, cu excepția cancelariei prefectului;
b) abrogată;
(la 01-03-2021, Litera b) din Punctul 2. , Alineatul (1) , Articolul 2 , Capitolul I a fost abrogată de Punctul 1, ARTICOLUL UNIC din HOTĂRÂREA nr. 66 din 1 martie 2021, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 202 din 01 martie 2021 )
c) asigurarea elaborării proiectului ordinului prefectului privind înființarea și organizarea oficiilor prefecturale sau desființarea acestora, precum și transmiterea proiectului ordinului către ministerul care coordonează instituția prefectului;
d) abrogată;
(la 01-03-2021, Litera d) din Punctul 2. , Alineatul (1) , Articolul 2 , Capitolul I a fost abrogată de Punctul 1, ARTICOLUL UNIC din HOTĂRÂREA nr. 66 din 1 martie 2021, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 202 din 01 martie 2021 )
e) abrogată;
(la 01-03-2021, Litera e) din Punctul 2. , Alineatul (1) , Articolul 2 , Capitolul I a fost abrogată de Punctul 1, ARTICOLUL UNIC din HOTĂRÂREA nr. 66 din 1 martie 2021, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 202 din 01 martie 2021 )
f) abrogată;
(la 01-03-2021, Litera f) din Punctul 2. , Alineatul (1) , Articolul 2 , Capitolul I a fost abrogată de Punctul 1, ARTICOLUL UNIC din HOTĂRÂREA nr. 66 din 1 martie 2021, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 202 din 01 martie 2021 )
g) abrogată;
(la 01-03-2021, Litera g) din Punctul 2. , Alineatul (1) , Articolul 2 , Capitolul I a fost abrogată de Punctul 1, ARTICOLUL UNIC din HOTĂRÂREA nr. 66 din 1 martie 2021, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 202 din 01 martie 2021 )
h) abrogată;
(la 01-03-2021, Litera h) din Punctul 2. , Alineatul (1) , Articolul 2 , Capitolul I a fost abrogată de Punctul 1, ARTICOLUL UNIC din HOTĂRÂREA nr. 66 din 1 martie 2021, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 202 din 01 martie 2021 )
i) abrogată;
(la 01-03-2021, Litera i) din Punctul 2. , Alineatul (1) , Articolul 2 , Capitolul I a fost abrogată de Punctul 1, ARTICOLUL UNIC din HOTĂRÂREA nr. 66 din 1 martie 2021, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 202 din 01 martie 2021 )
j) abrogată;
(la 01-03-2021, Litera j) din Punctul 2. , Alineatul (1) , Articolul 2 , Capitolul I a fost abrogată de Punctul 1, ARTICOLUL UNIC din HOTĂRÂREA nr. 66 din 1 martie 2021, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 202 din 01 martie 2021 )
k) abrogată;
(la 01-03-2021, Litera k) din Punctul 2. , Alineatul (1) , Articolul 2 , Capitolul I a fost abrogată de Punctul 1, ARTICOLUL UNIC din HOTĂRÂREA nr. 66 din 1 martie 2021, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 202 din 01 martie 2021 )
l) acordarea de consultanță autorităților administrației publice locale privind proiectele acordurilor de colaborare, cooperare, asociere, înfrățire și aderare, inițiate de acestea;
m) verificarea documentației și eliberarea apostilei pentru actele oficiale administrative întocmite pe teritoriul României, care urmează să producă efecte juridice pe teritoriul unui stat semnatar al Convenției cu privire la suprimarea cerinței supralegalizării actelor oficiale străine, adoptată la Haga la 5 octombrie 1961, la care România a aderat prin Ordonanța Guvernului nr. 66/1999, aprobată prin Legea nr. 52/2000, cu modificările ulterioare;
n) abrogată;
(la 01-03-2021, Litera n) din Punctul 2. , Alineatul (1) , Articolul 2 , Capitolul I a fost abrogată de Punctul 1, ARTICOLUL UNIC din HOTĂRÂREA nr. 66 din 1 martie 2021, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 202 din 01 martie 2021 )
o) abrogată;
(la 01-03-2021, Litera o) din Punctul 2. , Alineatul (1) , Articolul 2 , Capitolul I a fost abrogată de Punctul 1, ARTICOLUL UNIC din HOTĂRÂREA nr. 66 din 1 martie 2021, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 202 din 01 martie 2021 )
p) exercitarea atribuțiilor rezultate ca urmare a aplicării actelor normative cu caracter reparatoriu și convocarea în ședințe lunare a comisiilor care au ca obiect punerea în aplicare a acestor legi.
r) alte atribuții sau sarcini date de către prefect în legătură cu activitatea instituției prefectului.
(la 01-03-2021, Punctul 2. din Alineatul (1) , Articolul 2 , Capitolul I a fost completat de Punctul 2, ARTICOLUL UNIC din HOTĂRÂREA nr. 66 din 1 martie 2021, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 202 din 01 martie 2021 )
(2) Abrogat.
(la 01-03-2021, Alineatul (2) din Articolul 2 , Capitolul I a fost abrogat de Punctul 3, ARTICOLUL UNIC din HOTĂRÂREA nr. 66 din 1 martie 2021, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 202 din 01 martie 2021 )
(1) Atribuțiile prevăzute la art. 2 se stabilesc de către prefect, prin ordin.
(2) La întocmirea ordinului pentru fiecare subprefect se vor avea în vedere și atribuțiile pe linia protecției informațiilor clasificate pentru subprefectul desemnat șef al structurii de securitate, conform prevederilor legale în vigoare. Șeful structurii de securitate este desemnat subprefectul care coordonează activitatea serviciilor publice deconcentrate.
(3) Ordinul prefectului prin care se stabilesc în sarcina subprefectului atribuții de șef al structurii de securitate se transmite spre avizare structurii responsabile pentru îndrumarea, coordonarea și controlul activităților referitoare la protecția informațiilor clasificate, conform prevederilor legale în vigoare.
(4) Atribuțiile pe linia protecției informațiilor clasificate, stabilite pentru subprefectul desemnat șef al structurii de securitate, nu pot fi delegate altor persoane.
(la 01-03-2021, Articolul 3 din Capitolul I a fost modificat de Punctul 4, ARTICOLUL UNIC din HOTĂRÂREA nr. 66 din 1 martie 2021, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 202 din 01 martie 2021 )
(1) Secretarul general al instituției prefectului are următoarele atribuții principale:
a) asigurarea stabilității funcționării instituției prefectului, continuitatea conducerii și realizarea legăturilor funcționale între compartimentele instituției prefectului;
b) sprijinirea activității prefectului în exercitarea atribuțiilor privind verificarea legalității, prevăzute la art. 255 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019, cu modificările și completările ulterioare;
c) coordonarea structurii/structurilor de specialitate prin care se realizează atribuțiile privind verificarea legalității de către prefect;
d) elaborarea proiectului regulamentului de organizare și funcționare a instituției prefectului, pe care îl supune spre aprobare prefectului;
e) asigurarea transmiterii către persoanele interesate a ordinelor prefectului cu caracter individual;
f) monitorizarea primirii, distribuirii corespondenței și urmărirea soluționării acesteia în termenul legal;
g) elaborarea de studii și rapoarte cu privire la aplicarea actelor normative în vigoare, pe care le prezintă prefectului;
h) asigurarea transmiterii ordinelor prefectului cu caracter normativ către ministerul care coordonează instituția prefectului și publicării în monitorul oficial local al județului ori al municipiului București, precum și pe pagina de internet a instituției prefectului;
i) îndrumarea secretarilor generali ai unităților administrativ-teritoriale și ai subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale municipiilor;
j) gestionarea și urmărirea îndeplinirii măsurilor dispuse de către prefect cu privire la realizarea sarcinilor rezultate din actele normative în vigoare;
k) urmărirea modului de realizare a fluxului de informare-documentare în domeniile de activitate specifice instituției prefectului;
l) înaintarea către prefect a propunerilor cu privire la organizarea și desfășurarea circuitului legal al lucrărilor, informarea documentară, primirea și soluționarea petițiilor, precum și la arhivarea documentelor;
m) aprobarea eliberării de extrase sau copii de pe acte din arhiva instituției prefectului, cu excepția celor care conțin informații clasificate;
n) asigurarea secretariatului comisiei județene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, în calitate de secretar al comisiei județene;
o) urmărirea îndeplinirii măsurilor dispuse de prefect;
p) îndeplinirea altor atribuții prevăzute de lege sau sarcini date de către prefect.
(2) Atribuțiile prevăzute la alin. (1) se stabilesc de către prefect, prin fișa postului.
(3) Ordinele prefectului sunt contrasemnate de către secretarul general al instituției prefectului, care are sarcina de a le pune în aplicare.
(la 01-03-2021, Capitolul I a fost completat de Punctul 5, ARTICOLUL UNIC din HOTĂRÂREA nr. 66 din 1 martie 2021, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 202 din 01 martie 2021 )
(1) Organigrama-cadru de organizare a instituției prefectului este prevăzută în anexa nr. 1.
(2) Structurile de specialitate prevăzute în anexa nr. 1 se pot organiza, în condițiile legii, prin ordin al prefectului, la nivel de direcții, servicii și compartimente, după caz, în funcție de specificul fiecărei activități, cu respectarea art. 391 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019, cu modificările și completările ulterioare.
(la 25-06-2024, Alineatul (2) , Articolul 4 , Sectiunea 1 , Capitolul II a fost modificat de Punctul 1. , Articolul I din HOTĂRÂREA nr. 683 din 21 iunie 2024, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 583 din 25 iunie 2024 )
(1) Personalul din cadrul instituției prefectului este format din funcționari publici, funcționari publici cu statut special și personal contractual.
(2) Numirea, încadrarea și eliberarea din funcție a funcționarilor publici, modificarea și suspendarea raporturilor de serviciu ale acestora, respectiv a raporturilor de muncă pentru personalul contractual, precum și numirea, încadrarea și eliberarea din funcție a funcționarilor publici cu statut special din cadrul instituției prefectului se efectuează prin ordin al prefectului, în condițiile legii.
(3) Numărul maxim de posturi și structura posturilor aferente instituției prefectului se stabilesc anual prin ordin al ministrului care coordonează instituția prefectului, cu încadrarea în numărul maxim de posturi și în structura posturilor aprobate ministerului care coordonează instituția prefectului.
(1) Structurile de specialitate ale instituției prefectului îndeplinesc următoarele atribuții principale:
I. cu privire la asigurarea implementării la nivel local a politicilor guvernamentale și respectării ordinii publice:
1. monitorizează respectarea Constituției României, republicată, și aplicarea unitară a legilor, a ordonanțelor și a hotărârilor Guvernului, precum și a celorlalte acte normative de către autoritățile administrației publice locale și serviciile publice deconcentrate, la nivelul județului, respectiv al municipiului București, pentru care desfășoară următoarele activități:
a) elaborează studii și rapoarte cu privire la aplicarea actelor normative în vigoare, precum și propuneri privind îmbunătățirea stării de legalitate, pe care le înaintează prefectului;
b) participă alături de reprezentanți ai serviciilor publice deconcentrate la acțiuni de verificare, potrivit competențelor, a modului de aplicare și respectare a actelor normative la nivelul județului, respectiv al municipiului București, în cadrul unor comisii mixte constituite prin ordin al prefectului;
c) prezintă semestrial prefectului propuneri privind prioritățile de dezvoltare a județului, respectiv a municipiului București, în concordanță cu prevederile planului de dezvoltare regională și cu consultarea autorităților administrației publice locale și a conducătorilor serviciilor publice deconcentrate;
2. analizează modul de îndeplinire în județ, respectiv în municipiul București a obiectivelor cuprinse în Programul de guvernare și informează Guvernul, prin intermediul ministerului care coordonează instituția prefectului, cu privire la stadiul realizării acestora, în conformitate cu atribuțiile ce le revin potrivit legii, pentru care desfășoară următoarele activități:
a) întocmesc anual, cu consultarea serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor și ale celorlalte organe ale administrației publice centrale din subordinea Guvernului organizate la nivelul județului și a autorităților administrației publice locale, planul de acțiuni pentru realizarea în județ, respectiv în municipiul București a obiectivelor cuprinse în Programul de guvernare;
b) elaborează și prezintă prefectului informări semestriale cu privire la stadiul realizării obiectivelor cuprinse în Programul de guvernare, în județ, respectiv în municipiul București;
c) elaborează și prezintă documente prefectului pentru informarea anuală a Guvernului, prin intermediul ministerului care coordonează instituția prefectului, cu privire la stadiul realizării obiectivelor cuprinse în Programul de guvernare, în județ, respectiv în municipiul București;
3. monitorizează activitatea de implementare în mod coerent și integrat în județ, respectiv în municipiul București a politicilor publice promovate de către ministere și celelalte autorități ale administrației publice centrale din subordinea Guvernului și elaborează periodic documente pe care le prezintă prefectului în vederea informării Guvernului, anual, prin intermediul ministerului care coordonează instituția prefectului asupra stadiului de realizare a acestora;
4. monitorizează acțiunile de prevenire a infracțiunilor și de apărare a drepturilor și a siguranței cetățenilor, desfășurate de către organele legal abilitate;
5. verifică modul de aplicare a normelor legale care reglementează folosirea limbii minorităților naționale în raporturile dintre autoritățile administrației publice locale și serviciile publice deconcentrate, pe de o parte, și cetățenii aparținând minorităților naționale, pe de altă parte, în unitățile administrativ-teritoriale în care aceștia au o pondere de peste 20%, conform ultimului recensământ;
II. cu privire la activitățile desfășurate pentru exercitarea de către prefect a rolului constituțional de conducător al serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor și ale celorlalte organe ale administrației publice centrale din subordinea Guvernului, organizate la nivelul județului;
1. solicită serviciilor publice deconcentrate, trimestrial și la cererea prefectului, informări cu privire la activitatea desfășurată;
2. verifică, la solicitarea prefectului, modul în care serviciile publice deconcentrate ale ministerelor și ale celorlalte organe ale administrației publice centrale își îndeplinesc atribuțiile;
3. propune prefectului avizarea proiectelor bugetelor și situațiilor financiare privind execuția bugetară ale serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor și ale celorlalte organe ale administrației publice centrale din subordinea Guvernului și le transmite conducătorului instituției ierarhic superioare serviciului public deconcentrat. Avizele au caracter consultativ. În îndeplinirea acestei atribuții, desfășoară următoarele activități:
a) analizează proiectele bugetelor și situațiile financiare privind execuția bugetară ale serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor și ale celorlalte organe ale administrației publice centrale din subordinea Guvernului organizate la nivelul județului;
b) propun prefectului emiterea avizelor consultative;
c) transmit avizele consultative conducătorului instituției ierarhic superioare serviciului public deconcentrat;
4. asigură relația prefectului cu minoritățile naționale existente la nivelul județului, identifică problemele acestora și propune soluții de rezolvare;
III. cu privire la verificarea legalității actelor administrative adoptate sau emise de autoritățile administrației publice locale:
a) țin evidența actelor administrative adoptate sau emise de autoritățile administrației publice locale și transmise prefectului în vederea verificării legalității,
b) asigură păstrarea actelor administrative adoptate sau emise de autoritățile administrației publice locale, până la stingerea termenelor pentru introducerea acțiunii prevăzute de Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, precum și evidența acțiunilor și dosarelor aflate pe rolul instanțelor judecătorești;
c) examinează sub aspectul legalității, în termenele prevăzute de lege, actele administrative adoptate sau emise de autoritățile administrației publice locale și le comunică acestora rezultatul verificării;
d) verifică din punctul de vedere al legalității contractele încheiate de autoritățile administrației publice locale, asimilate potrivit legii actelor administrative, ca urmare a sesizării prefectului de către persoanele care se consideră vătămate într-un drept sau interes legitim;
e) propun prefectului sesizarea autorităților emitente, în vederea reanalizării actului considerat nelegal, sau a instanței de contencios administrativ, cu motivarea corespunzătoare;
f) întocmesc documentația, formulează acțiunea pentru sesizarea instanțelor judecătorești și susțin în fața acestora acțiunea formulată, precum și căile de atac, atunci când este cazul;
g) elaborează semestrial rapoarte și, la solicitarea prefectului, prezintă informări cu privire la actele verificate;
h) avizează ordinele prefectului din punctul de vedere al legalității;
i) întocmesc documentația și reprezintă prefectul și instituția prefectului în fața instanțelor judecătorești de orice grad;
j) acționează în vederea îndeplinirii, în condițiile legii, a atribuțiilor ce revin prefectului în domeniul organizării și desfășurării alegerilor locale, parlamentare, europarlamentare și prezidențiale, precum și a referendumului național ori local;
k) efectuează, în condițiile legii, verificările și întocmesc documentația necesară cu privire la dizolvarea de drept a unor consilii locale sau județene, respectiv a Consiliului General al Municipiului București, la suspendarea de drept a unor mandate de consilier sau de primar ori la încetarea de drept a unor mandate de primar, respectiv la încetarea înainte de termen a mandatului președintelui consiliului județean sau al președintelui Consiliului General al Municipiului București, după caz;
l) efectuează, în condițiile legii, verificări cu privire la măsurile întreprinse de primar sau de președintele consiliului județean, respectiv de președintele Consiliului General al Municipiului București, în calitatea lor de reprezentanți ai statului în unitatea administrativ-teritorială, inclusiv la sediul autorităților administrației publice locale, și propun prefectului, dacă este cazul, constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor, precum și sesizarea organelor competente;
IV. cu privire la activitățile de îndrumare:
1. primesc și analizează solicitările de îndrumare transmise de autoritățile administrației publice locale și, după caz, consultă celelalte autorități ale administrației publice centrale în vederea emiterii unui punct de vedere;
2. elaborează puncte de vedere ca urmare a solicitărilor de îndrumare primite de la autoritățile administrației publice locale;
3. prezintă prefectului punctele de vedere elaborate pentru soluționarea solicitărilor de îndrumare primite;
4. comunică solicitantului punctele de vedere emise, pentru care realizează demersurile necesare;
V. cu privire la realizarea atribuțiilor prefectului în domeniul situațiilor de urgență:
a) urmăresc îndeplinirea măsurilor dispuse de către prefect, în calitate de președinte al comitetului județean, respectiv al municipiului București, pentru situații de urgență;
b) prezintă prefectului propuneri privind modul de utilizare, în situații de criză, a fondurilor special alocate de la bugetul de stat;
c) propun prefectului, în situațiile prevăzute de lege, convocarea consiliilor locale, a consiliului județean, respectiv a Consiliului General al Municipiului București, după caz;
d) întocmesc, la solicitarea prefectului, rapoarte și informări privind evoluția și desfășurarea evenimentelor în situații de urgență sau de criză, potrivit art. 257 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019, cu modificările și completările ulterioare, precum și cu privire la măsurile întreprinse de autoritățile administrației publice locale, pe care le înaintează Ministerului Afacerilor Interne și celorlalte ministere cu atribuții în gestionarea problemelor apărute;
e) centralizează, la solicitarea prefectului, în perioada producerii fenomenelor naturale periculoase, datele referitoare la evaluarea preliminară a efectelor și a pagubelor produse;
f) centralizează solicitările autorităților administrației publice locale cu privire la acordarea unor ajutoare umanitare și prezintă prefectului propuneri pentru repartizarea acestora în scopul protecției populației afectate de calamități naturale, epidemii, epizootii, incendii sau alte fenomene periculoase;
g) monitorizează modul în care autoritățile administrației publice locale distribuie ajutoarele umanitare persoanelor afectate;
VI. cu privire la activitățile de eliberare și de evidență a pașapoartelor, respectiv la activitățile privind regimul permiselor de conducere, al certificatelor de înmatriculare a vehiculelor și al plăcilor cu numere de înmatriculare, îndeplinesc atribuțiile stabilite de Ordonanța Guvernului nr. 83/2001 privind înființarea, organizarea și funcționarea serviciilor publice comunitare de pașapoarte și serviciilor publice comunitare regim permise de conducere și înmatriculare a vehiculelor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 362/2002, cu modificările și completările ulterioare;
VII. cu privire la atribuțiile în domeniul afaceri europene și relațiile externe:
a) susțin, la cerere, acțiunile desfășurate de serviciile publice deconcentrate, respectiv de către autoritățile administrației publice locale în domeniul afacerilor europene;
b) identifică împreună cu serviciile publice deconcentrate necesitățile acestora și susțin atragerea în acest sens de fonduri europene;
c) țin evidența tuturor fondurilor europene atrase la nivelul județului;
d) desfășoară activități menite să conducă la cunoașterea de către autoritățile administrației publice locale, serviciile publice deconcentrate și de către cetățeni a programelor cu finanțare externă inițiate și susținute de Uniunea Europeană și de alte organisme internaționale;
e) întocmesc, gestionează prin evidență centralizată și monitorizează activitatea de relații și de colaborări internaționale a instituției prefectului;
f) elaborează evidența centralizată a rapoartelor de activitate întocmite obligatoriu pentru orice activitate de relații internaționale.
(2) Structurile de specialitate ale instituției prefectului mai îndeplinesc și următoarele atribuții:
a) întocmirea documentației necesare emiterii ordinelor prefectului;
b) întocmirea graficului de convocare a consiliilor locale și a consiliului județean, respectiv a Consiliului General al Municipiului București, în ședința privind ceremonia de constituire;
c) asigurarea primirii, înregistrării și soluționării petițiilor adresate prefectului, precum și a comunicării către petent a răspunsului, în termenul legal;
d) îndrumarea cetățenilor care se adresează instituției prefectului în problemele generale sau specifice relației cu publicul;
e) organizarea activității de primire a cetățenilor în audiență la prefect și subprefecți;
f) realizarea lucrărilor de secretariat pentru colegiul prefectural și întocmirea proiectului cu privire la programul de activitate al acestuia;
g) conlucrarea cu unitățile teritoriale din subordinea Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Apărării Naționale și a Serviciului Român de Informații la elaborarea măsurilor care se impun pentru asigurarea respectării drepturilor individuale, apărarea proprietății publice și a proprietății private, siguranța proprietății private, siguranța cetățenilor și prevenirea infracțiunilor;
h) asigurarea, la solicitarea prefectului, a organizării și funcționării comisiilor sau comitetelor, constituite prin ordinul prefectului;
i) conlucrarea cu compartimentele din aparatul propriu al consiliului județean, respectiv al Consiliului General al Municipiului București, în vederea elaborării proiectelor hotărârilor Guvernului care au ca obiect soluționarea unor probleme de interes local ori a inițierii, prin ministerul care coordonează instituția prefectului, a unor proiecte de acte normative;
j) exercitarea atribuțiilor rezultate ca urmare a aplicării actelor normative cu caracter reparatoriu;
k) întocmirea documentației necesare în vederea cooperării sau asocierii cu instituții similare din țară sau străinătate;
l) întocmirea și actualizarea listei cuprinzând aleșii locali de la nivelul fiecărei unități/subdiviziuni administrativ-teritoriale, listă care se comunică ministerului cu atribuții în domeniul administrației publice și ministerului cu atribuții în domeniul afacerilor interne.
Prefectul poate stabili prin ordin și alte atribuții pentru structurile de specialitate ale instituției prefectului.
Cancelaria prefectului are următoarele atribuții principale:
a) stabilirea împreună cu prefectul a activităților ce vor fi cuprinse în agenda de lucru a acestuia, care va fi adusă la cunoștință publică prin publicarea pe pagina de internet a instituției și, după caz, pe conturile de social media;
b) punerea la dispoziția mijloacelor de informare în masă a informațiilor referitoare la activitatea prefectului în vederea cunoașterii acesteia de către cetățeni;
c) asigurarea condițiilor necesare desfășurării ședințelor de lucru ale prefectului;
d) analizarea, la solicitarea prefectului, a datelor oferite de sondaje, statistici, studii și informarea prefectului cu privire la principalele probleme și tendințe ale mediului social și economic din județ, respectiv din municipiul București;
e) elaborarea sintezelor mass-media pentru informarea rapidă și corectă a prefectului;
f) organizarea, la solicitarea prefectului, a evenimentelor de natură să informeze opinia publică și mass-media cu privire la acțiunile prefectului;
g) acordarea de sprijin prin orice mijloace administratorilor desemnați pentru asigurarea realizării, întreținerii și actualizării paginii de internet a instituției prefectului și conturilor de social media;
h) organizarea întâlnirilor prefectului cu reprezentanții locali ai societății civile, ai sindicatelor, ai patronatelor și ai parlamentarilor ce reprezintă cetățenii județului în Parlamentul României;
i) asigurarea legăturii prefectului cu reprezentanții altor state prin persoanele desemnate, stabilirea agendei întâlnirilor cu delegațiile externe, a obiectivelor și a autorităților locale care participă la întâlnire;
j) actualizarea și gestionarea, prin evidență centralizată, a activității de relații și colaborării internaționale a instituției prefectului și comunicarea rapoartelor obligatorii pentru orice activitate de relații internaționale celor care păstrează evidența centralizată a acestora.
Prefectul poate stabili prin ordin și alte atribuții pentru personalul din cadrul cancelariei prefectului.
(1) În cadrul instituției prefectului se pot organiza oficii prefecturale prin ordin al prefectului.
(2) Oficiul prefectural are următoarele atribuții principale:
a) realizarea documentării în vederea evaluării modului de implementare a politicilor publice în zona deservită;
b) desfășurarea unor acțiuni de îndrumare și de verificare a măsurilor întreprinse de către primari în calitatea lor de reprezentanți ai statului în unitățile administrativ-teritoriale;
c) desfășurarea de activități menite să conducă la cunoașterea de către autoritățile administrației publice locale și de către cetățeni a programelor cu finanțare externă inițiate și susținute de Uniunea Europeană și de alte organisme internaționale;
d) informarea prefectului cu privire la situațiile deosebite care apar în zona deservită;
e) formularea de propuneri privind convocarea consiliilor locale, respectiv a Consiliului General al Municipiului București, după caz, în situațiile prevăzute de lege, pe care le înaintează prefectului;
f) urmărirea îndeplinirii măsurilor dispuse de către prefect, în calitate de președinte al comitetului județean, respectiv al municipiului București, pentru situații de urgență;
g) asigurarea primirii și înregistrării petițiilor adresate prefectului;
h) îndrumarea cetățenilor care se adresează oficiului prefectural în problemele generale sau care intră în sfera de competență a instituției prefectului.
(3) Prefectul poate stabili prin ordin și alte atribuții pentru oficiul prefectural.
(1) Regulamentul de organizare și funcționare a oficiului prefectural, întocmit în conformitate cu regulamentul-cadru prevăzut în anexa nr. 2, se aprobă prin ordin al prefectului.
(2) Proiectul regulamentului prevăzut la alin. (1) se înaintează în vederea avizării ministerului care coordonează instituția prefectului împreună cu nota de fundamentare și documentația aferentă.
(1) În fiecare județ, respectiv în municipiul București funcționează un colegiu prefectural condus de către prefect.
(2) Componența colegiului prefectural se stabilește de către prefect, prin ordin, în condițiile art. 267 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019, cu modificările și completările ulterioare.
(3) În județele, respectiv în municipiul București, în care sunt în funcție mai mulți subprefecți, din colegiul prefectural face parte subprefectul desemnat prin ordin al prefectului.
(4) Colegiul prefectural are ca scop armonizarea activității serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor și ale celorlalte organe ale administrației publice centrale, care sunt organizate sau au sediul în județul respectiv sau în municipiul București, după caz.
(5) În cadrul ședințelor de lucru, membrii colegiului prefectural raportează și analizează stadiul implementării programelor, politicilor, strategiilor și planurilor de acțiune de la nivelul județului sau al localităților acestuia, respectiv de la nivelul municipiului București, nevoile și dificultățile cu care se confruntă serviciile publice deconcentrate, propunând măsuri în vederea îmbunătățirii activității.
(1) Colegiul prefectural are următoarele atribuții principale privind armonizarea activității serviciilor publice deconcentrate:
a) analizează activitatea serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor și ale celorlalte organe ale administrației publice centrale, care sunt organizate sau au sediul în județul respectiv sau în municipiul București, și propune măsuri în vederea îmbunătățirii acesteia;
b) stabilește domeniile și acțiunile în care este necesară implicarea mai multor servicii publice deconcentrate pentru realizarea cu eficiență a unor activități desfășurate în comun;
c) stabilește măsurile necesare implementării, la nivel județean, respectiv al municipiului București, a programelor, politicilor, strategiilor și planurilor de acțiune adoptate la nivel național.
(2) Colegiul prefectural îndeplinește și alte atribuții prevăzute de lege, precum și sarcini date de ministere sau de celelalte organe ale administrației publice centrale din subordinea Guvernului ori de către prefect.
Regulamentul de funcționare a colegiului prefectural se elaborează în conformitate cu regulamentul-cadru prevăzut în anexa nr. 3 și se aprobă prin ordin al prefectului.
Îndrumarea și controlul ierarhic de specialitate asupra activității prefecților, a subprefecților și a instituțiilor prefectului se asigură de ministerul care coordonează instituția prefectului.
(1) În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, prefectul aprobă, prin ordin, regulamentul de organizare și funcționare a instituției prefectului, în care sunt stabilite atribuțiile fiecărui compartiment.
(2) Pe baza regulamentului de organizare și funcționare a instituției prefectului se întocmește fișa postului aferentă fiecărei funcții din statul de funcții.
Anexele nr. 1-3 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.
La data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se abrogă Hotărârea Guvernului nr. 460/2006 pentru aplicarea unor prevederi ale Legii nr. 340/2004 privind prefectul și instituția prefectului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 363 din 26 aprilie 2006, cu modificările ulterioare.
PRIM-MINISTRU LUDOVIC ORBAN Contrasemnează: Ministrul afacerilor interne, Marcel Ion Vela Ministrul muncii și protecției sociale, Victoria Violeta Alexandru Ministrul finanțelor publice, Vasile-Florin Cîțu
București, 22 octombrie 2020.
Nr. 906.
ORGANIGRAMA-CADRU de organizare a instituției prefectului
*) Anexa nr. 1 este reprodusă în facsimil.
(la 25-06-2024, Anexa nr. 1 a fost modificată de Punctul 2. , Articolul I din HOTĂRÂREA nr. 683 din 21 iunie 2024, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 583 din 25 iunie 2024 )
Notă Conform articolului II din HOTĂRÂREA nr. 683 din 21 iunie 2024 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 583 din 25 iunie 2024, încadrarea personalului din instituțiile prefectului în noua structură organizatorică se realizează până la data de 30 iunie 2024, cu respectarea prevederilor legale aplicabile personalului contractual și funcționarilor publici în cazul reorganizării instituției publice.
REGULAMENT-CADRU de organizare și funcționare a oficiului prefectural
(1) Oficiul prefectural se organizează în temeiul prevederilor art. 269 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare, și face parte integrantă din instituția prefectului.
(2) Structura organizatorică a oficiului prefectural se aprobă de către prefect prin ordinul de înființare și organizare a oficiului.
Oficiul prefectural are ca scop realizarea în zona de competență teritorială, pentru care a fost înființat, a atribuțiilor instituției prefectului stabilite de prefect prin ordin.
(1) Șeful oficiului prefectural este numit prin ordin al prefectului și are următoarele atribuții principale:
a) conduce activitatea oficiului prefectural;
b) informează prefectul cu privire la activitatea oficiului prefectural;
c) reprezintă oficiul prefectural în relațiile cu autoritățile administrației publice locale, cu reprezentanții societății civile, cu alte persoane juridice și cu cetățenii din zona de competență teritorială, pentru care a fost înființat;
d) supune spre aprobare prefectului programul de acțiuni al oficiului prefectural, până la data de 31 ianuarie a fiecărui an.
(2) În îndeplinirea atribuțiilor care îi revin, șeful oficiului prefectural colaborează cu autoritățile administrației publice locale, cu conducătorii serviciilor publice deconcentrate, cu organizații neguvernamentale, cu partenerii sociali și cu mass-media, putând furniza, la cererea acestora, date și informații, în limitele sale de competență, potrivit prevederilor legale.
Activitatea oficiului prefectural este îndrumată și controlată de către subprefectul desemnat prin ordin.
REGULAMENT-CADRU de funcționare a colegiului prefectural
Colegiul prefectural funcționează în temeiul prevederilor art. 267 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare.
(1) Colegiul prefectural se întrunește lunar și ori de câte ori este necesar, la convocarea prefectului.
(2) În lipsa prefectului, ședințele colegiului prefectural sunt conduse de către subprefectul desemnat de prefect, prin ordin, să exercite în numele acestuia conducerea serviciilor publice deconcentrate.
(1) Colegiul prefectural își desfășoară activitatea în plen, în prezența majorității membrilor acestuia.
(2) La ședințele colegiului prefectural pot fi invitate și alte persoane a căror prezență este considerată necesară, în funcție de tematica cuprinsă pe ordinea de zi.
(1) Convocarea membrilor colegiului prefectural, precum și a invitaților se realizează de către prefect, în scris, prin ordin, cu cel puțin 5 zile înaintea desfășurării ședinței.
(2) Pentru situațiile în care prefectul consideră necesară întrunirea colegiului prefectural în ședințe care nu au fost programate, convocarea membrilor se face cu cel puțin o zi înaintea desfășurării ședinței.
(3) Ordinul de convocare trebuie să cuprindă data, ora, locul unde se desfășoară ședința, ordinea de zi și lista participanților.
(1) Pentru desfășurarea ședințelor lunare ale colegiului prefectural, la începutul anului, prin hotărâre a colegiului prefectural, se adoptă tematica și subiectele de pe ordinea de zi, stabilite cu consultarea membrilor.
(2) În mod excepțional, la propunerea unor membri ai colegiului prefectural, se pot introduce pe ordinea de zi probleme apărute ulterior convocării, cu acordul membrilor colegiului prefectural.
(1) Membrii colegiului prefectural sunt obligați să participe personal la ședințe, cu excepția cazurilor temeinic motivate.
(2) Membrul colegiului prefectural aflat în situația prevăzută la alin. (1) trebuie să comunice numele înlocuitorului său de drept.
(3) În cazul absentării repetate și nemotivate a membrilor colegiului prefectural de la ședințele stabilite, prefectul poate sesiza conducerea ministerului de resort și conducerea organului de specialitate al administrației publice centrale, în vederea dispunerii măsurilor disciplinare corespunzătoare.
(1) Secretariatul colegiului prefectural este asigurat de către personal din cadrul instituției prefectului, desemnat de prefect, prin ordin.
(2) Lucrările secretariatului sunt realizate sub coordonarea subprefectului desemnat de către prefect, prin ordin.
(3) Secretariatul colegiului prefectural are ca atribuții redactarea ordinii de zi, luarea măsurilor pentru aducerea la cunoștință a convocării ședințelor, primirea rapoartelor, a informărilor, a sintezelor și a celorlalte materiale necesare desfășurării ședințelor, solicitate de la membrii colegiului prefectural, întocmirea proiectelor de hotărâri de colegiu prefectural, a proceselor-verbale și a sintezelor ședințelor, arhivarea și multiplicarea materialelor, precum și asigurarea legăturii cu membrii colegiului prefectural.
(4) Procesul-verbal de ședință se semnează de către toți participanții și cuprinde dezbaterile care au avut loc.
(1) În exercitarea atribuțiilor care îi revin, colegiul prefectural adoptă hotărâri.
(2) Hotărârile se adoptă prin vot deschis și cu majoritatea simplă a membrilor prezenți.
(3) În caz de paritate votul prefectului este decisiv.
(4) Hotărârile colegiului prefectural se semnează de către președinte și sunt obligatorii.
(1) Hotărârile colegiului prefectural se aduc la cunoștință instituțiilor interesate de către secretariatul colegiului prefectural.
(2) Hotărârile de interes public general se aduc la cunoștință prin orice mijloace de publicitate.
----
Source: legislatie.just.ro (Official Gazette). The text shown is the current consolidated form (in Romanian).
We use cookies to analyze site traffic. See our Privacy Policy for details.